Categorii grele: > Incalzire in pardoseala
| Renovat de 2 săptămâni

Încălzire în pardoseală. Calculator. Celebrul pas de 10 cm.

Eminescu: Bogdan

Cam ce materiale?
CALCULATOR (configurator) încălzire în pardoseală
În articol, vezi de ce NU e chiar cea mai bună idee celebrul pas de 10 cm peste tot! Mulți bani pe investiție nu înseamnă cel mai bun confort, nici cele mai mici facturi. Interesant pe Wikipedia.

Reclamã enervantã. Utilã?

Scurt pe doi 😉

Pasul de 10 cm peste tot nu e capăt de țară. E ok.
Doar că:
1. E ca și cum punem un hidrofor de 10 bari, după care un reductor de presiune să coborâm, totuși, pe 4 bari.
2. Vorbim de casa omului desculț = calde uniform podea & aer peste tot, tot timpul. Nu de hotel, că hopa turistul și încerc să urc rapid temperatura-n camera lui. Altul, pac! Check out, din altă cameră. Alte camere: zero turiști vreo săptămână. Ceva debara cu gresie devine cameră cu mochetă pe Untold. Nici nu știm proiecta și gestiona. Ce mai? Pas de 10 și „asta e”.
3. Bani mai mulți pentru toate elementele: țevi, distribuitoare, automatizări.
4. Muuult mai dificil de gestionat.

Urzeala temperaturilor. Reglare încălzire în pardoseală.
CEO căldură. Gestionare energie versus heirúp.
Pompă centrală termică & încălzire în pardoseală. Duce o casă de 200+ m²?

Deși lung, articolul nu e gata. Nici cizelat. Va fi ‘nainte de 20-20. Sper s-ajute, până una-alta 😉 Oricum, de citit: echilibrare hidraulică & automatizare încălzire-n podea.

Reclamã enervantã. Utilã?

De-a lungul anilor, au făcut programe complexe. Rehau, Tece, Uponor sunt mai proști decât instalatoru’ OLX? „Pune-acolo pas de 10, circuite de max. 60 metri și lasă-mă cu vrăjala!”


Calcul încălzire în pardoseală | Cuprins

  1. Ce considerăm când alegem pasul?
  2. Pas de 10 = Știm de-o treabă?
  3. [Dez]echilibrarea hidraulică vs confort vs bani investiție vs bani facturi în anii ce vin. Autoechilibrare Uponor.
  4. Confortul. Distribuția temperaturii pe finisaj, la talpa omului.
  5. Șapa: grosimi, tipuri. De ce 4,5 cm peste conducte?
  6. Finisajul: gresie, parchet, mochetă, epoxidică etc. Folie de aluminiu = degeaba 🙁
  7. Suportul pentru țeava: placă cu nuturi vs tacker vs polistiren extrudat vs plasă de Buzău.
  8. Calcule cam grele: necesar căldură, pași, lungimi țeavă, nr. circuite distribuitor, automatizare etc.

Cu praful, nu te stresa! Vezi Praful și Încălzire mai ieftină, mai plăcută!

Pentru preț materiale + motaj, vezi articolul „Preț încălzire în pardoseală 18 €/m²”!


1. Calculator încălzire în pardoseală | Distanța dintre țevi. Ce considerăm când alegem pasul?

NU face [mai nou: NU fă!] pași de 10 cm în toooate încăperile! E aproape ca: un calorifer 22/600/1600 în toate încăperile.

O încăpere poate fi:

Reclamã enervantã. Utilã?

1. la demisol (pas 25..30+ cm), ori la nivel intermediar (pas 15..25 cm), sau ultimul nivel = și parter fără etaj/mansardă (pas 10..20 cm)

2. cu șapa simplă/pard. epoxidică (subsol/garaj/cameră tehnică), gresie (băi, bucătărie, holuri), parchet laminat, mochetă, sau chiar lemn masiv (dormitoare/camere copii)

Reclamã enervantã. Utilã?

3. cu geamuri foarte mari (cameră de zi), sau geamuri mici (dormitoare), ori deloc la subsol

4. fără, ori cu unu, doi, sau chiar trei pereți exteriori

5. cu înălțime utilă 2,30 m..3,20 m. Tavan izolat cu 10 cm..40 cm. Pod/terasă. Living cu planșeul „spart”.

6. la sud, sau la nord. La sud încăperea vede soarele, la nord veci.

7. cu cărămizi și izolații termice diferite (la aceeași casă, chiar)

8. cu deschideri mai dese ale geamurilor (bucătărie, uscător haine)

9. cu 7°C garajul, 18°C demisolul, 21°C sufrageria.

10. etcetera.

Vorba aia: o poza face cât-o mie de cuvinte. Te poți inspira. Imagine c-un „egzenplu” de calcul dintr-un manual de proiectare:

încălzire în pardoseală celebrul pas de 10 cm pași manual t.

2. Calculator încălzire în pardoseală | Pas de 10 = Știm de-o treabă?

Îs convins. Vei spune: „Oricum, am pe distribuitor actuatoare. Se închid dacă undeva e mai cald. O încăpere are X m², alta Y m². Dau exact căldura necesară în încăperea aia.” Nu chiar-chiar!

Un vânzător/consultant corect face calcule complexe. Necesar căldură corect, folosește nomograme Uponor, Rehau, Purmo etc. Curios: diferă. Calcul puteri W/m², în funcție de temperatură agent, temperatură aer și tip finisaj. Folosirea nomogramelor, hai, nu este foarte grea. În schimb, calculul necesarului de căldură este unul foooarte complex. Așa-s de combinați clienții/utilizatorii [de-a lungul anilor] de către comerțiant și ezermeșter, că io, când propun pas de 20..25 cm, primesc: „NUUU! Că frigălău. Că vreau căldurăăă!” Chiar unii proiectanți, nesiguri pe calcule, pun să fie. Pas de 10 cm într-un hol cu toți pereții pe interior? De unde-ar veni frigul?

Bun. Nu-i capătu’ lumii că pui peste tot pas de 10 cm. Simplu pentru vânzător = vinde repede, vinde muuult. Liniștitor pentru om = un ban în +, dar va fi căldălău. Buget generos = autoechilibrare Uponor [1000 €/etaj] = confort cerut.

3. Calculator încălzire în pardoseală | Supradimensionarea & [dez]echilibrarea hidraulică

Pași de 10 cm PESTE TOT =

1. mult mai scumpă instalația
  • în loc de 600 m de țeavă, pui 1200 m. Văzută de sus, parcă-i gresia. N-arată rău.
  • în loc de distribuitor cu 6 căi, pui distribuitor cu 12 căi. Altfel postezi pe feisbuc un „avion”.
  • în loc de cutie de 500 mm, pui cutie de 1000 mm. Mare și faină, pentru aia. Albă.
  • în loc de 6 actuatoare, iei 12 actuatoare. Nasol, astea nu se văd. Instagramu’! 🙂
  • în loc de 12 conectori și curbe conductoare, pui câte 24 buc. Irelevant. Bani sunt.
  • mai multă papa și „niumarc”/instalator. Mai multe zile la lucru.
2. mai scumpă exploatarea (facturi gaz + curent electric)
  • în loc de volum de 80 litri, pompa recirculă 160 litri. Pompa electronică a centralei va controla mai greu deltaT = Ttur-Tretur agent.
  • în loc de 600 ml de excursii ale agentului prin țeji, ăsta se plimbă bine-mersi 1,2 km. Are vaucer pe booking.com.
  • pompa electronică, super-eficientă, din CT/PC moderne, probabil, nu „ajunge”. Pui pompe non-electronice de 135 W x 2, sau 3 buc. 400 W în plus spre prietenii de la Electrica. Grup hidraulic? What for?
  • în loc de 12 x 2 W = 24 W, consumi 48 W cu actuatoarele. Sistemul ideal este când actuatoarele nu se tot închid că-i prea cald. Ăsta-i rolul nostru, al proiectanților. Automatizările ar trebui doar să corecteze, regleze. Ai supradimensionat? Stai cu actuatoarele închise. Aer prea cald, pardoseală prea rece 🙁
  • în loc de 21ºC în cameră, ai 23ºC. Că la câtă țeavă-ai băgat, tonele de șapă continuă să-ncălzească, chiar de-s actuatoarele închise. Consum+ de gaz. Mai nasol: lemn, peleti, curent.
  • spui că „mergi” cu temperatură foarte joasă, că-ți permit lungimile țevilor. Bun. Acum esti ok în încăperile călduroase, dar faci pe Pingu’ de la ROboți în camerele, devenite astfel, friguroase.
3. mai mare disconfortul termic
  • în loc de 21°C în cameră, ai 23°C. Pui pe 19°C să ai 21°C. Nicicum nu-i bine. Ba căldălău, ba frigălău.
  • la 21ºC se închid actuatoarele. Apa caldă nu mai circulă prin țevi long time, 2..3 ore. Deși, aerul are 22ºC, pardoseala s-a răcit între timp. Umbli desculț în toată casa. Vei ști camera unde circulă apa și unde nu. Nu te-ntere’. Vrei doar să fie calde și pardoseala, și aerul.
  • la tălpi max.: 29°C camere, 33°C băi. Cam probabil să ai peste aceste temp. Cică sănătatea omului etc.
4. mai greu de echilibrat hidraulic/termic, facturi mai mari.
  • Unii proiectăm cât-de-cât corect. Ne străduim. Dar, realitatea nu e ca-n laptopu’ meu. Șapa nu e fix 4,5 cm peste țeavă. Unele cărămizi nu-s ca-n prospect. Izolația s-a pus mai ca la carte, mai românește. S-a’ cumpărat geamuri scumpe că auto. Ceva țeavă a făcut picioare de pe șantier etc.
  • Din alegerea pașilor ar trebui sa obținem exact temperaturile dorite în exact toate încaperile, FĂRĂ niciun actuator, termostat etc. Aaa, că vreau o cameră s-o las pe 12ºC, că nu stă nimeni la un moment dat, asta-i cu totul altceva.
  • Echilibru termic = exact temperatura calculată inițial în toată casa. O cameră, totuși, în realitate, e mai călduroasă față de restul. Să echilibrez termic, trebuie să micesc debitul.
  • FĂRĂ actuatoare, din debitmetre, corectez (obturez) o încăpere ce ar fi mai călduroasă decât restul casei. Proiectul perfect ar fi acela când nu trebuie intervenit DELOC.
  • Mult mai greu de echilibrat, dacă sunt n² încăperi unde puterea instalată (metri de țeavă/încăpere) nu corespunde cu necesarul de căldură real al încăperilor. Repet: nu e imposibil. Problema = banii lela-n investiție + chinuială reglare termică.
  • Am clienți ce mă sună că: „E cald în cameră, nimic de zis. Dar, e rece parchetuuu!” Merg și echilibrez = închid partial debitmetrele pe camera aia. Ciudat. Adică e rece și io „închid” și mai tare. Da. Merge mai puțină apă caldă (debit = l/min). Nu apucă să încălzească aerul la 21ºC = actuatorul nu se închide.
  • Facturi mai mari de gaz? Da. Că: 21ºC în cea mai friguroasă cameră, 24..26ºC în altele.
  • Automatizările moderne Uponor rezolvă problema asta: echilibrare hidraulică automatizat. Termostatele închid scurt, anticipat, actuatoarele când se apropie aerul de 21ºC. Le repornesc, scurt. Un fel de impulsuri de agent termic în țevi. Bani investiție versus bani calcule! Autoechilibrare Uponor 6 zone/etaj = cca 1000 €.

4. Calculator încălzire în pardoseală | Distribuția temperaturii pe finisaj, la talpa omului

Vei spune: celebrul pas de 10 cm face o distribuție uniformă a temperaturii pe suprafața încăperii. Take a look!


încălzire în pardoseală temperatură șapă

încălzire în pardoseală temperatură pași

Tabelul se referă la beton gol. Șapă + gresie/parchet = uniformizare temperatură.

Observă în tabel! Pas de 15 cm, șapă de 50 mm. Dacă există 5 cm de șapă de la centrul țevii =  4,15 cm peste țeavă de 17 mm, temperatura din mijloc este 33,84-33,14 = 0,7°. Rehau, Uponor, Tece etc. recomandă 4,5 cm de șapă PESTE țeavă. Șapa scundă = diferențe mai mari + atenție la încărcarea kN/m².

Pas de 10 cm = țeavă mai multă = Ttur-Tretur mai mare. Într-adevăr, ai țeava deasă, dar diferență mare între tur și retur: 45°C/30°C. Cu țeava mai scurtă, probabil, va fi: 45°C/38°C. Mama ei de treabă! Nicicum nu-i bine! 😉


5. Calculator încălzire în pardoseală | Șapa. De ce 4,5 cm de Șapă peste țevi?

Șapa e șapă, indiferent de: încălzire în pardoseală, sau cu calorifere etc. Nimic de speriat.


Despre șapă NU căuta la instalații! Caută la construcții! Pe google: „șape flotante”. Exemple: Knauf, Baumit etc.


Constructorii spun că o șapă uscată, normală, case locuit cu/fără încălzire în pardoseală ar trebui să aibă 4,5 cm din considerente mecanice, kN/m². Cică în casele oamenilor ar fi o încărcare de sub 2 kiloNiutoni/m². Îcărcări mai mari = șapă mai groasă. Există, mai scumpe evident, șape de calciu-sulfat umede care-n casa omului pot fi de 3,0 cm.

După cum s-a văzut mai sus:

  • șapa de grosime mică = se simte diferența de temperatură: țeavă^lipsă țeavă + reducere rezistență mecanică.
  • șapa groasă = uniformizare temperatură; șapa prea groasă = mai ridicată temperatura agentului. Nu-i de speriat.
  • Rehau, Tece, Uponor, Tiemme, Purmo etc. recomandă pentru șapele normale 4,5 cm peste partea de sus a țevii, nu de la placă, sau polistiren. Cu 4,5 cm sunt asigurate: rezistența mecanică, uniformizare temperatură și temperatură joasă agent termic.

Calulator încălzire în pardoseală. Grosime șapă flotantă.

Bine. În tabel sport = suport. Heh! 🙂

Knauf: șapele peste polistiren ar fi de 5 cm. De 3 cm, anhidrit.

6. Calculator încălzire în pardoseală | Finisajul

Finisajul vine în contact cu șapa. El preia căldura de la șapă, după care finisajul va radia în casă corpurile solide, chiar pe tine. Îți va încălzi piciorul, sau b^cile la atingere. Vezi articolul Cele mai bune calorifere!


FOLIE ALUMINIU?

Interesant 😉 Șapa joacă DOAR rolul de a prelua căldura de la țevi. Prin conducție, o transmite gresiei, parchetului etc. SUPRAFAȚA finală radiază. Nu apa caldă, nu țevile, nu șapa. O șapă elicopterizată, fără finisaj, da. DECI: folia de aluminiu de parizer – super folie cu patrățele de matematică bla-bla sub țevi – NU are niciun rol! Caldura de la apă la țevi, de la țevi la șapă, de la șapă la finisaj se transmite prin CONDUCȚIE. Nicio legătură cu radiația de la agent termic spre tine, sau spre altă parte a casei. Placa cu nuturi [40 lei/m²] are un biet plastic negru. Nimic de ambalat parizeru.

Dacă se oglindea căldura, Termoficarea apela la oglinzi, nu la conducte.


Finisajul poate fi: șapă simplă, vopsită, epoxidică, gresie, marmură, parchet laminat, mochetă, lemn masiv. Oricare din finisaje trebuie să aibă un contact foarte-foarte bun cu șapa. Sub gresie: fără goluri de aer, sub parchet NU bureti. Există pardoseli ce se lipesc cu lipici de șapă. Cam scumpe. Deh!

Scapă de sechele! Gresie receee! Cimeeent rece! Acum, caloriferul tau va fi pardoseala ta caldă. Ea va fi cea care-ți va da căldură.

Care este cel mai potrivit finisaj la încălzirea în pardoseală?
1. Șapa neacoperită = economia cea mai mare

elicopterizata, vopsită [vezi Coramet Cluj], sau pardoselile epoxidice. De ce? Cele mai joase temperaturi agent termic evăr. Mergi cu tur/retur = 24°C/20°C :). Orice finisaj peste șapă are o minimă rezistență termică. Clar?

2. Gresia vine pe locul 2. La încălzire în pardoseală pune cât mai mulți m² de gresie!

Poate fi folosită foarte bine-n toată zona de zi: bucătărie, sufragerie, hol, cameră tehnică, birou etc. Chiar în zona de noapte, cu dormitoarele. Există gresii cu aspect de lemn (masiv unele) foarte ok. Caută pe Google! Și-n engleză 😉


încălzire în pardoseală gresie aspect lemn

Pardoseală de tip Klinker. Clientul nostru D.

încălzire în pardoseală klinker

3. Oare, ce parchet e potrivit la încălzirea în pardoseală?

CEL MAI SUBȚIREEE + CEL MAI PROST IZOLATOR TERMIC, cu R mic-mic, m²K/W. Vezi! Mă rog, cu grad de uzură bun. Aspect ce nu-ntere’ aici.

Atenție! Vânzătorii de parchet recomandă modele CALDE, izolatoare termic, cu R mare! Așa știu ei “decât”, că-s obișnuiți de la clienții cu calorifere, normal. Cere-le R mic-mic: m²K/W! Date tehnice, prospecte, manuale etc. În plus, nu pune dedesubt buretele lor. Se pune o folie subțire-subțire cu R mic-mic. Vezi un exemplu de R 0,05 m²K/W! Sau se lipește cu lipici, mă rog, adeziv că-i mai tehnic. “Umpic” mai scump montaju’.

4. Se poate pune și mochetă. Chiar covor lipit. Verifică R, m²K/W, mic-mic! La fel: parchet din lemn masiv.

Dacă finisajul ar avea rezistentă termică mare NU e capătul lumii. Se poate merge cu temperaturi mai ÎNALTE ale apei prin țevi. Casa tot atâta energie consumă, kWh. Eficiența centralei pe gaz, sau a pompei de căldură scad odată cu creșterea temperaturii agentului ;(

Încălzirea în pardoseală și covoarele

Se pot pune. Da. Există covoare cu R, m²K/W, foarte mic. Covoare ultra subțiri. Vezi o propunere! Super-ok ăsta: Jysk. Cauți similar. Senzație super pe talpă!

7. Calculator încălzire în pardoseală | Placă cu nuturi vs tacker vs polistiren extrudat vs plasă Buzău

  1. Polistiren extrudat XPS (ieftin, scump, cum vrei)

Putere termică șapă +2..3 W/m² față de nuturi. Vrem ca șapa să degaje cât mai multă căldură. Vezi nomograme de calcul!

Cea mai bună rezistență termică lambda = cca 0,027 W/mK. Contează mult la: plăcile peste sol, nu între niveluri încălzite.

Preț: cca 12,5 lei/mp cel de 3 cm.

Rezistență mecanică bună: agrafele stau bine înfipte-n el + încărcarea, kN/m². Unul normal are peste 5 kN/m².

Îmbinare nut-feder. Se obține o placă bine închegată per încăpere, etanșă. Sunt evitate atingerile șapei cu placa de beton = punți termice. Chestie ce aș zice că nu prea contează. Doar pentru: comparație cu variantele de mai jos. Între etaje încălzite de ce-ar conta? Când pun doar plasă de sârmă: câtă contactu’ șapă-placă beton am? Mă rog.

Dezavantaj: grosimea cea mai mică = 2 cm. Agrafele, altfel, străpung tot polistirenul. Dezavantaj când omu’ nu se poate înălța: polistiren 20 mm + țeavă 16 mm + șapă normală 45 mm = 81 mm. Sau, șapa de calciu-sulfat umedă de 30 mm = 66 mm.

2. Placă cu nuturi

Ce să vezi? Se montează ușor țeava. Lasă careva din preț la manoperă?

Vine-o firmă de șape ce-o doare-ndeva de țevile tale. Șanse minime să iasă țeava dintre nuturi. Nuturile = the best.

Ei spun avantaj: pas de 5 cm și multiplu. Io aș spune: DOAR multiplu de 5. Poate vreau pas de 12,5 cm.

Avantaj: lambda = 0,040 W/m²? Cel mai nașpa extrudat are sub 0,040.

Dezavantaj: polistiren expandat, scumpăăă

Există placă cu nuturi FĂRĂ izolație termică: înălțime 24 mm. Bagi țeavă-ntre nuturi și gata. La etaj, sau unde nu te interesează izolarea termică se poate folosi cu succes. Înălțimea șapei va fi: țeavă 17 mm + 45 mm peste țeavă = 62 mm de la placă. Șapa de calciu-sulfat: 17+30 = 47 mm de la placă. Din păcate, prețuri placă 34,5+ lei cu TVA/m².

3. Plăcile tip Tacker, Rolljet etc. Folie aluminiu?

Au ceva folie aluminiu + plasă deasupra, ca cea anti-insecte, cu rol de ranforsare. Blochează agrafele sa nu iasă din polistirenul expandat. Au și ceva pătrățele de matematică, în caz că ți-e lene să pui ruleta la măsurat pașii între țevi. Io nu prea văd vreun avantaj.

Scumpee.

Uponor are un sistem cu arici, scai. Placa are o parte de scai, țeava cealaltă parte, ca o panglică îcolăcită. Dai cu piciorul: teava stă nemișcată.

4. Plasă de sârmă, plasă de Buzău

Plasa o pui pe placă. Șapa trebuie să fie flotantă. Între placă și plasă: ceva folie. Legi cu „șoricei” conducta. Genoflexiuni la greu 🙂 La un etaj intermediar nu contează transferul termic foarte mult. Gata!

Avantaj: șapă scundă.


8. Bun. S-a ‘nțeles cât de cât. Trecem la cheștii mai grele.

Calculator încălzire în pardoseală – necesarul de căldură

De aici pleacă ABSOLUT TOT ce ține de întregul sistem de încălzire. Necesar corect = instalație CORECTĂ: investiție, confort, facturi, poluare 🙂

Automatizarea economisește, ajustează, corelează. Adaptează instalația la “frigul” de-afară. Dacă e mai cald, o lasă mai “moale”. Nu e nimeni în clădire, sau într-o anume parte a casei, încălzește mai puțin cu 2..3°C. Se conformează după reglajele tale, manuale, ori automate. Poate vorbi cu tine pe internet. Mai nou, automatizarea s-a împrietenit cu Siri, Cortana, Alexa, ori Google. Dacă proiectul și execuția n-au fost ca la carte, propuse de ezermeșteru’ OLX, corectează cu-n oarecare succes funcționarea sistemului. O apropie de cerințele tale.

Te iei după ezermeșteru’ OLX, dai o căruță de bani pe instalație. Confort aiurea. Prea cald aerul, prea rece podeaua. Facturile nu cele mai mici. Dai a doua căruță de bani pe automatizare, că poate da-de-da-de a fi cumva.

Să știm pașii corecți per încăpere ar trebui făcut corect necesarul de căldură. Necesarul de căldură corect, Stas 1907, consideră mai multe chestii: vezi punctele 1-8 de mai sus! Pereți exteriori: tip și grosime cărămidă – Porotherm, Cemacom, sau Ytong -, grosime izolație termică pe exterior, pe interior, rigips, OSB, vată etc. La subsol/demisol beton armat + polistiren de 5 cm, de 10 cm. Acoperiș tip șarpantă, sau tip terasă. Muuulte chestii.

Necesarul de căldură la încălzirea în pardoseală = cu cel pentru calorifere. Pierderile prin pardoseală se neglijează.

Calculator încălzire în pardoseală – nomograme, tabele puteri, W/mp


încălzire în pardoseală putere W pe mp

Covor, mochetă = și parchet laminat. R sub 0,10 m²K/W. Roșu = prea caldă pardoseala: 33+ºC în băi, 29+ºC în rest. Circulația sângelui etc.

Observă! La parchet ai nevoie de pas de 10 cm, pe când unde e gresie, ajunge pasul de 20 cm pentru 65-66 W/mp căldură. Chiar pas de 30 cm dacă lași șapa elicopterizată și gata. Poți pune epoxidice sau vopsele speciale. Efecte super mișto.

Ce pași pui la încălzirea în pardoseală?

Suprafață încăpere = 16 mp. Necesar de căldură = 786 W. Temperatură agent 45/35°C. Parchet laminat. Pas: 786 W / 16 mp = 49 W/mp. Rezultă pas = 25 cm.

Calculator încălzire în pardoseală – Cum se aleg pașii? Distanța dintre țevi.

Iei cel mai mare raport necesar căldură/suprafață încăpere și finisaj, W/mp. De aici pornești cu pas de 10 cm. Adică la gresie, temperatură aer 20°C ai 93 W/m² necesarul. Rezultă pas de 10 cm. Aceleași date pentru o încăpere cu 73 W/m² = pas de  20 cm. Vezi tabel!

PONT! Lângă pereții exteriori pui 3-4 fire de țeavă la pas de 5 cm. Nu calci acolo. Prin conducție, dai mai multă căldură pereților. Intri cu turul lângă pereții exteriori. NU începi lângă pereții interiori. Dacă pui meandre, la fel, începi dinspre exterior și vii spre interiorul încăperii.

Calculator încălzire în pardoseală – lungime țeavă

La pas de 10 cm ai 10 ml de țeavă per 1 mp de șapă. La 15 cm, cca 7 m. Etc. 100 mp cu pas de 15 cm = 700 ml de țeavă.

Țeava de 17 mm: bucla poate avea până la 120 ml, liniștit. NU pune 2 circuite de 60 ml!

Țeava de 16 mm: bucla poate avea până la 100 ml, liniștit. NU pune 2 circuite de 50 ml!

Io merg chiar mai mult de-atât. Mă rog, calcule hidraulice etc.

Calculator încălzire în pardoseală – distribuitor cu n căi

n = 700 ml / 120 ml = 5,83 = distribuitor cu 6 căi. Dacă ai, totuși, 7 zone de temperatură, vei lua un distribuitor încălzire în pardoseală cu 7 căi.

Calculator încălzire în pardoseală – grup hidraulic, modul hidraulic

NU folosi grup hidraulic, dacă faci încălzire în pardoseală în toată casa! La fel, dacă pui la etaj, demisol calorifere. Mai bine le calculezi la temperatura apei din pardoseală. Supradimensionezi cu rost, de data asta.

Îl folosești pentru extinderea/reaccesorizarea unei instalații clasice existente de încălzire cu radiatoare, cu o încălzire prin pardoseală. Vezi cum recomandă folosirea kitului cei de la Rehau, sau cei de la Purmo.

Știi ce face un grup hidraulic? Probabil, nu. Ai cazan pe lemne + pufer. Apa are 90°C. Apa asta n-o poți băga-n pardoseală: te frigi și pușcă gresia 🙂 Grupul face un amestec între 90°C și 35°C cât ar avea returul pardoselii. Ai pe tur un amestec de 45°C și gata.

DAR. Tu ai centrală termică nouă de zeci de milioane, sau pompă de căldură de mii de euro. Astea știu să-ți dea exact 45°C, fără să tot amestece, molfăie apele. Simplu. Cu senzorul exterior de temperatură, modulează chiar temperatura de tur de la 20°C la 45°C în funcție de temperatura de-afară. Un senzor de exterior = 100 lei. Scump?

Grupul hidraulic face temperatură fixă, cât reglezi cu mâna. Pompa vine c-un consum de curent în plus. Dacă nu este electronică mai nasol.

Calculator încălzire în pardoseală – automatizare

Calculator încălzire în pardoseală – inerție termică instalație încălzire, inerție termică clădire

Mda. Tendința instalațiilor moderne de încălzire este: inerție termică cât mai mică = vreau cald, se face cald imediat; nu vreau cald, se răcește încăperea rapid. Caloriferele au construcții geometrice astfel încât să dea căldură repede-repede. Nu ca la teracote: dai drumul la căldură, dar stai 4 ore pâna se face cald. S-a încins teracota, dar trebuie să mergi la serviciu. Teracota tot bagă căldură. Bucuria pisicilor.

Unele calorifere au chiar un ventilator încorporat. Caloriferul funcționează normal. La un moment dat vrei să ridici temperatura imediat cu 2°C. Așa ai tu chef. Bun. Caloriferul observă, începe să de curent la ventilator. Ai ajuns la t+2°C. Se oprește ventilarea. Vezi calorifere de temperatură joasă!


încălzire în pardoseală temperatură joasă vogel

Atenție! Inerție termică instalație NU e același lucru cu inerție termică clădire. La fel: inerție termică clădire mică = OK.

Clădire din piatră, cărămidă tigănească, plină = inerție mare. Clădire BCA, plăci OSB + vată etc. = inerție mică. Cărămidă cu goluri etc. = medie.

Încă o diferență: inerție termică nu este izolație termică. Dimpotrivă. Construcțiile grele au rezistență termică mai proastă decât clădirile ușoare. În genere zic.

Probabil, clădirea ta este una cu inerție medie. Sunt și cazuri cu inerție mică, BCA – procent mai mic.

În ce privește instalația, încălzirea în pardoseală este ca teracota: cu inerție termică mare, cea mai mare 🙂 Nu te speria! Există rezolvare.

Calculator încălzire în pardoseală – senzorul exterior de temperatură CEL MAI IMPORTAAANT

Senzor nu este termostat. Senzor = simte = față fină. Exact cum ai tu senzori de temperatură în piele. Noi suntem niste senzori umblători 😉

Bun. Necesarul de căldură al casei tale din Cluj se face la -18°C și la +21°C în toată casa, să spunem. Cât zici tu, de fapt, +22°C, băi.

În cazul ăsta, apa prin țevi trebuie să meargă din centrală cu 45°C și să se-ntoarcă cu 35°C. Nimic bătut în cuie. Poate fi și 60/55 etc.

Dar, noroc pe noi, nu tot timpul afară sunt -18°C. Sunt +17°C. Poate dă Domnul ș-umpic de soare. Mda. Mai ai nevoie de 45/35°C? Nu. În schimb, ai apelat la un ezermeșter pe OLX. Evident, mergi tot cu 45/35. Chiar 45/40. Termostatul de cameră închide centrala. Dar, ai băgat la apă caldă-n șapa aia de Doamne feri’! Pardoseala tot radiază de te plictisești. Ajungi la 26+°C. După care așteeepți să se răcească la 20,5°C în casă, să repornească centrala aia odată, că s-a răcit podeaua demult. Vezi Puterea minimă, raportul de modulare = viitor!

Dacă ai clădire cu inerție termică mare, mai nasoool. Dacă ar fi cu inerție medie/mică = bucurie la cutie. Îi iei ei, de pe e-mag, smart mirror, că-s mici facturile 😉

Cu 100 lei rezolvi problema de mai sus = senzor extern de temperatură. Cu ăsta, centrala ta face temperatura agentului pe tur de 32, sau 26, ori chiar 20°C pe tur. Termostatul nu arată veci 26°C. Stă undeva la +/-21°C. Centrala bagă apă călduță-n țeji mai tot timpul. Deci: ai aer la 21°C, ai podea caldă la 24°C. Tanana…


încălzire în pardoseală modulare temperatură agent

Ce trebuie să faci? Alegi o linie din grafic. Linia 0.6 = afară = +5°C, temperatură tur = 28°C.  Nu-i stres! Știe automatizarea singură. Tu vezi-ți de Netflix, sau teme, ori sarmale!

NU contează atât sutele de euro din automatizările de interior Rehau, Uponor, Purmo, cât CÂNTĂREȘTE importanța existenței acestui senzor exterior de temperatură. Cu ăsta, întreaga casă se adaptează la mediul exterior.

Senzorul exterior este acceptat de CT gaz, CT electrice și pompe de căldură. Lemne? Niciun bai: se ia automatizare separată, cca 750 lei controlerul + ceva lei vana de amestec cu 3 căi + servomotor. Nu actuator, ci servomotor, că-i servo 🙂

Calculator încălzire în pardoseală – senzorul interior de temperatură (nu termostat on/off)

Sați în apartament, sau casă doar parter, sau pur-și-simplu așa vrea’ mușchii tăi. Ești acasă, vrei cald. Nimeni acasă, cobori 2 grade și gata. Nu ești curios de zone de temperatură. În loc de un termostat on/off, pui un senzor de interior. Repet: senzor = simte. Ești anti-reglaje. Tu vrei: 21°C în aer și 24°C podeaua. Ai ales linia din graficu’ de mai sus de-a lela total, aiurea. Nicio problemă! Senzorii văd cât e afara, cât e în casă. Senzorii dau în primire Codruței Kovesi [centrala termică, pompa de căldură]. Codru’ corectează temperatura agentului, așa încât tu ai exact ceea ce ceri: confort. Nu sub. Nu peste.

Senzorul poate fi cu programare orară, sau fără orar. Legat la feisbuc, sau nu.

Calculator încălzire în pardoseală – principiul de funcționare ZONE DE TEMPERATURĂ

Ce denumire tehnică, cool, entelegentă. Uau! Auzi: zone de temperatură 😉

Ai demult centrala de apartament și un termostat. Ești tare. Deja ai o zonă. Mai ai și 2 robineți termostatați [+ cap termostatic] pe caloriferele din cele 2 camere unde nu stă nimeni, veci. Păi ești greu-greu. Ai ditamai trei zone.

Buuun! La pardoseală nu ai calorifere. N-ai unde pune robineții termostatați + capii. Ce, D-zeu, te faci?

Că ai distribuitor la pardoseală nu e mare jmecherie. Românii au distribuitoare peste absolut tot: apă rece, caldă, calorifere. Găsesc ei la ce să-l folosească.

Io și la pardoseală m-aș duce ramificat, fără distribuitor. În loc de tur-retur calorifer, aș lega tur-retur buclă din șapă. Aș pune un robinet tur cu cap termostatat + un robinet retur și gata. S-ar vedea în cameră doar robineții âștia, ori i-aș băga-ntr-o cutie mică.

Să considerăm un distribuitor de calorifere. Are tur și retur. Pleacă țevile dus-întors, ca la Wizz, spre/de la calorifere. Dacă o încăpere a atins 21°C, robinetul termostatat se închide. Turul lui e blocat. Deci și returul. Ca la Wizz: de nu iei avionul, n-ai de unde te-ntoarce.

Bun! La încălzirea în pardoseală nu există acel calorifer cu robinet termostatat + cap termostatic. Acel robinet se pune direct în aeroport/distribuitor pe plecarea/turul corespunzător camerei. În aeroport, robinetul nu știe ce temperatură e-n Costa Rica [cameră/zonă]. Nu știe când să închidă, când să deschidă. De-aia se pune un termostat în camera/zona respectivă, Elena Udrea. Lenuța, îi dă comandă acelui robinet, aflat în aeroport, bietul. Comunică tot timpul. Lenuța poate da comandă direct acelui robinet, sau indirect. Adică: lui Băsescu prima dată, după care Băsescu mai departe robinetului. Băsescu = centru de comandă, unitate de control, UC etc. Zi-i cum vrei 🙂

Băsescu va controla toate camerele. El știe ce Elenă cere căldură, sau nu. Închide-deschide robineții ‘n-aeroport. În același timp, Băsescu, dacă cel puțin o Elenă cere căldură, va cere, mai departe, căldură Codruței Kovezi [CT, pompă căldură etc.].

Calculator încălzire în pardoseală – termostate – unitate centrală – actuatoare, UC – centrală termică

Urmează…

Încălzire în pardoseală. Calculator. Celebrul pas de 10 cm.
Bogdan

'99: Facultă instalații Cluj, '00: Management energetic clădiri, '95-azi: fan termice. '95 „cu pile” @ Termoficare.

Zici, contrazici, întrebi? Nicio info despre om nu e obligatorie.

Mai jos: murmurul vizitatorilor.

  • Salut Bogdan,

    Ma uitam pe calculatorul tau pentru estimarea costului incalzirii in pardoseala si am observat ca pentru suprafete egale, la etaj, este pus un distribuitor cu mai multe circuite decat la parter.
    Care ar este motivul acestei configurari?

    Multumesc

    Hopa! Nu mã bag.

    Zici, contrazici, întrebi? Nicio info despre om nu e obligatorie.

    • După acoperiș sunt -15 grade.

      Hopa! Nu mã bag.

      Zici, contrazici, întrebi? Nicio info despre om nu e obligatorie.

  • Salut, Bogdan!
    Am in executie (regie proprie) o instalatie de incalzire in pardoseala la o casa P+1 cu CT Ariston Genus One 24 kW.
    La etaj 45 m2, distribuitor 4 cai, traseu calculat 290 ml cu teava 16 mm.
    La parter 65 m2, distribuitor 6 cai, traseu aprox. 400 ml cu teava de 16mm.

    Toti meseriasii ma ameninta ca imi trebuie: o butelie de egalizare din care sa plec cu o coloana separata pt fiecare circuit spre distribuitoare si cu CATE o pompa la fiecare.

    Nu imi ajunge pompa din CT si o singura coloana (PPR 32) spre cele 2 distribuitoare, fara nici o butelie?

    Multam fain

    Hopa! Nu mã bag.

    Zici, contrazici, întrebi? Nicio info despre om nu e obligatorie.

    • Please!
      Grup amestec DEGEABAAA!
      Du-te pe str. Predeal 32C să vezi o casă D + P (Hu = 3,5 m) + 2E, 320 m², cât China! Nicio pompă-n plus față de Genusu One 24. Poți intra. E o firmă de IT. Simpatici băieții.
      De nervi am început să scriu pe site :) Mă bucur c-ajută prin toată țara, pare-se :)

      Hopa! Nu mã bag.

      Zici, contrazici, întrebi? Nicio info despre om nu e obligatorie.

  • Salutare,

    Am mai incercat sa scriu azi un comentariu dar m-a batut tehnologia, cred; asa ca daca o sa apara duplicat imi cer scuze de pe acuma.
    M-a lovit si pe mine sa ideea sa imi pun incalzire in pardoseala intr-un apartament cu 3 camere dintr-un minunat bloc comunist (din'ala facut din placi dar pe care l-am izolat cu polistiren de 10). De ce? Pai am fost pe la altii care au si tare-i placut sa vina caldura de la talpi.
    Dar sa trec peste. La Buzau nu luati lucrari? Stiu ca-i departe rau dar na, intreb ca sa fiu sigur. As scapa si eu de batai de cap, cautat sisteme de incalzire in pardoseala, cautat firme care fac asa ceva, discutat cu ei ca sa fiu sigur ca fac ce trebuie... etc.
    Dar daca nu veniti si daca se poate un ajutor cu niste informatii ar fi minunat.
    Asa cum am zis vreau incalzire in pardoseala intr-un apartament cu 3 camere, la etajul 1, la parter am vecini mai putin pe living care este pe casa scarii (si pe care il voi izola prin casa scarii cu polistiren extrudat grafitat de 5 cm).
    Am gasit aici la Buzau o firma care mi-a facut o oferta pe un sistem IVAR (de fapt initial pe Rehau dar iesea cu vreo 5000 de lei mai mult decat pe IVAR).
    Dar discutiile le-am purtat cu o femeie de la un magazin careia i-am dat schita apartamentului si pe care a zis ca o da la calculat (banuiesc ca au ingineri care fac niste calcule). A doua zi m-a sunat sa imi zica cat ma costa (suficient de multumit ce pret mai ales ca mi-a zis ca in banii astia intra si automatizarea (actuatoare pe 8 zone si 4 termostate) plus ca a zsi ca imi da si un pret bun, zic eu, la manopera.
    Dar nu asta era esenta (m-am lungit incercand sa fiu cat mai explicit).
    Din ce mi-a zis pasul va fi de 10 - cam 60 mp si mi-a zis ca baga 600 ml teava (si am vazut aici la tine pe site ca totusi nu e chiar asa, ca ar trebui calculat). Tot din cautari pe net pe preturi pe producatorul asta mi-am dat seama ca a bagat si grupul ala de amestecare, grup care inteleg ca totusi nu e necesar, ba chiar incurca (ca nu vreau decat incalzire in pardoseala si nici un calorifer).
    Acum din experienta voastra si daca imi puteti spune, un pas de 10 necalculat poate sa incurce mult? Din cate mi-am dat seama suprafetele pe care le am mai mari le-a dat pe din doua (2 zone pe living ca are vreo 17-18 mp, si tot 2 pe bucatarie care are vreo 14).
    Am inteles eu bine de aici de la voi dar la o suprafata de vreo 60-65 mp e nevoie de grup de amestec, in conditiile in care voi avea doar incalzire in pardoseala? Eu am inteles de la voi ca nu si chiar cred asta pentru ca este logic din modul in care ati descris asta.
    Ar fi buna o Alteas One Net de 24 kw care inteleg ca are integrat sistemul CUBE, care am vazut ca are raport de modulatie foarte bun. Ma gandesc ca si pompa din centrala asta este una buna. Decat sa dau bani pe grup de amestec nu mai bine investesc banii aia intr-o centrala mai buna, cum este Alteas.
    Sau o varianta buna ar fi si Genus one net, tot de 24 de kw, care la interior e la fel ca Alteas (cred), are si Cube-ul instalat, da-i mai ieftina cu vreo cateva sute de lei bune decat Alteas (ce-i drept nu are panou de sticla ca Alteas dar nici nu tin sa aiba sa o montez intr-un balcon).
    Am uitat sa intreb.. Care ar fi o lungime maxima de circuit? Am gasit prin alte parti ca ar fi de maxim 70 metri (cred ca de asta ce mi-a fost ofertat este un distribuitor cu 8 zone).
    Si daca nu cer prea mult (desi am impresia ca am facut-o) s-ar putea folosi automatizarea de la Ariston (Cube, sau nu stiu Sensys Net cu termostate pe fiecare camera, tot d'astea smart) pe actuatoarele si automatizarea de la IVAR sau trebuie sa merg categoric pe termostatele de la IVAR (care intre noi fie vorba arata urat tare) pentru ca automatizarea de la IVAR nu accepta decat termostatele de la ei. Am vazut ca sonda externa este obligatorie indiferent de care model de centrala din cele doua aleg. Sondele interne banuiesc ca sunt termostatele alea si daca as alege sistemul de la Ariston, ma gandesc ca termostatul da comanda la actuator si il inchide dar dar comunica si wireless cu Sensys-ul sau Cube-ul si centrala isi poate face treaba cum trebuie (curbe de incalzire le zice? memoria mea nu e foarte buna..).
    Posibil sa fi scris multe tampenii si imi cer scuze pentru asta dar si pentru ca am scris aici o intreaga poveste rapindu-va o gramada de timp numai sa o cititi.

    Multumesc mult

    Hopa! Nu mã bag.

    Zici, contrazici, întrebi? Nicio info despre om nu e obligatorie.

    • Cred că am răspuns celorlalte mesaje. Dacă nu, atrageți-mi atenția c-un alt mesaj, vă rog!

      Hopa! Nu mã bag.

      Zici, contrazici, întrebi? Nicio info despre om nu e obligatorie.

  • Salut!
    Tot fac comparatii calitate/pret/rapiditate executie/ compatibilitate si eficienta cu î. prdoseala intre urmatoarele: linoleum de la tarkett sau forbo ( solicita maxim 27 gr Celsius temp pe spatele suprafetei) vs pard epoxy ( aici ma gandesc daca nu cumva se elimina VOC in timp de la î. pard.) vs clasica gresie ( aici e probl timpului de executie, temp mai ridicate).
    Tu ce ai alege?
    Multumesc anticipat

    Hopa! Nu mã bag.

    Zici, contrazici, întrebi? Nicio info despre om nu e obligatorie.

    • Epoxidicele au R = +/-0,005 W/mpK. Contact maxim cu șapa.
      Dacă vorbim de pompă de căldură, aș alege epoxi.
      Centrala termică pe gaz își micește randamentul câteva procente. N-ar fi așa relevant.
      În rest, m-aș uita la rezistența termică a diferitelor finisaje. Se poate calcula în josul paginii: Proiectare - suport.

      Hopa! Nu mã bag.

      Zici, contrazici, întrebi? Nicio info despre om nu e obligatorie.

  • Salut Bogdan,
    Pentru IP la etaj ma pot duce la sigur doar cu plasa sudata direct peste placa? Sau ar trebui sa pun si niste polistiren extrudat acolo sa fie?
    Multam...

    Hopa! Nu mã bag.

    Zici, contrazici, întrebi? Nicio info despre om nu e obligatorie.

    • O folie (sac de nailon mai gros) sub plasă, să fie șapă flotantă.
      Nu tb polistiren obligatoriu.
      Caută pe google: Uponor Minitec!

      Hopa! Nu mã bag.

      Zici, contrazici, întrebi? Nicio info despre om nu e obligatorie.

1 2 3 9

Groaznic! Si acest site foloseste cookies.