Șapă încălzire pardoseală Uscată Fluidă

Sapa încalzire în pardoseala - uscata vs umeda vs grosime

Of! Ce găsim pe net.🇷🇴 despre șapă încălzire în pardoseală!? Nu treb’e ∑(avioane 🛫 + două facultăți)³ despre șapă. Stop 🛑 stresului că: uscată, umedă, groasă, subțire! E o șapă obișnuită, aceeași de când lumea 🤸‍♀️. Nu impune: folie de telefon, fier-de-armat, fulgi de Nea.

Pe scurt:
° Fluida NU e mai eficientă decât uscata.
° Fluidă → cu doar 0,2..0,3°C poate fi mai mică temperatura apei față de uscată.
° Fluida și uscata, după deshidratare, au ~aceleași: densitate, porozitate, contact m² cu țeava.
° Șapa în aderență (cu priză, fără polistiren, fără folii) poate fi mai scundă, ±2 cm. Implicit, mai ușoară.
° Folia de aluminiu ajută la: 😮 absolut nimic.
° Fulgi, fibre, armături: deloc obligatorii pentru grosimi obișnuite ale șapei în casă de om.

😮😵🙄 Interesant.
În casă, balustrada de lemn are 22°C, cea de inox tot 22°C. Pe care o simțim mai rece? Simțim într-adevăr, nu e doar iluzie/percepție.

Cine răspunde corect în comentarii, va avea 🎁 100 € reducere din Încălzire în pardoseală preț.

Nu mă iau după instalator! ⚠

Mă iau după constructor, sau fișele tehnice ale făcătorilor de șape:
° uscate, de ciment: Adeplast, Baumit, Knauf (catalog), Mapei, Weber;
° fluide, de sulfat de calciu: Adeplast, Baumit, Knauf (catalog), Mapei, Weber.
Făcătorii de instalații au și ei păreri. Aș merge pe mâna primilor, constructorii. Sar peste instalator, întreb inginerul de c-ții (proiectant, ori executant), sau o firmă de șape, ori un fabricant.

Ingineri constructori

Holcim despre betoane
Corect ar fi ca inginerul de construcții să facă niște calcule pentru toate straturile împreunate (polistiren, șapă, finisaj):
① rezistență la apăsare ↓ = cât putem încărca, kgf/m². Astfel, știm că putem monta, sau nu, un dulap de o anumită greutate.
② rezistență la comprimare →← = șapa se dilată, iar pereții nu o lasă să se întindă liber. Oricum, betonul este unul din materialele cu cel mai bun comportament la comprimare. Într-o casă de om, forțele astea nu au cum depăși pe cele admisibile.
③ rezistență la încovoiere ↗↖ = o șapă (mai) subțire se poate încovoia (îndoi în sus), astfel supusă la întindere. Fenomen ce poate apărea în cazul lungimilor foarte mari, deloc întâlnite în case de locuit.
Însă, ca în instalații, aceste calcule = pasăre 🦅 rară.

Cu alte cuvinte, inginerul proiectant de c-ții spune cât de subțire poate fi o șapă. Sau, pt. anumite grosimi, impune: clasa betonului; încărcarea maximă kgf/m²; dilatare maximă = mai multe/mai puține rosturi de dilatare în funcție de temperaturile minime, maxime ale șapei; armare cu oțel, fibre.

Șapă flotantă, glisantă, în aderență

1. Șapă flotantă

Straturi incazire in pardoseala
FOIETAJ încălzire în pardoseală
Șapă FLOTANTĂ = nu lipită de placă, polistiren sub
Sub polistirenul cu nuturi, tacker, extrudat putem pune un alt strat pentru izolarea TERMICĂ MAI MARE.
BANDA perimetrală e mult mai comod de montat PESTE polistiren, nu sub polistiren. Își face treburile: rost marginal + șapa nu intră între perete și polistiren.
Cu polistirenul și banda facem, de fapt, O CUVĂ în care vărsăm șapa.

Flotantă = ca viza de flotant pe buletin = fără rădăcini în glie. Polistiren sub țevi, șapă. Foietajul cel mai întâlnit, cea mai bună izolare termică, fonică, cel mai ușor de montat țevile (agrafe, sau 💰 nuturi). Enervant: cel mai înalt. Dacă nu s-a considerat încălzirea prin șapă ⇒ ghinion! Trebuie apelat la varianta 3. Oricum, var. 3 = nicio problemă pentru etaje.

Înaltime (grosime) încalzire în pardoseala
ÎNĂLȚIME (grosime) încălzire în pardoseală
Polistiren extrudat cu FALȚ pe 4 laturi (petrecute)
XPS sub 25 mm → șapă min 4,0 cm PESTE țeavă
XPS peste 25 mm → șapă min 4,5 cm PESTE țeavă
AGRAFELE au 4 cm, SAU 3,5 cm
Țeavă 17 mm → agrafa pătrunde ~23 mm, sau 18 mm

2. Șapă glisantă

Dacă n-ar fi pereții, șapa ar glisa ca o ușă, ca un pește din mâna mincino…, pardon, pescarului. Glisantă = folie polietilenă sub țevi, șapă. Mai rar întâlnită. Un fel de flotantă, dar fără niciun grad de comprimare.

3. Șapă în aderență (lipită)

În aderență = lipită de placă, una cu placa de rezistență, cu rădăcini în glie. Șapa face priză cu stratul suport. Este eliminat riscul ca șapa să se încovoaie. Avantaj: CEL MAI SCUND foietaj. Dezavantaj: nu pot izola termic. Fără adaptarea meteo (sibotherm propunere) inerția termică va da bătăi mai mari de cap.

Șapă mini, fluidă scundă ±20 mm

Încalzire în pardoseala mini Rehau 21 mm
Încălzire în pardoseală mini 21 mm Rehau
Rautherm Speed + Renova (pliant)

Cu șapa în aderență putem avea o înălțime de doar 2 cm + finisajul. Plasă sudată (4 mm) + țeavă 17. Cel mai scund foietaj: țeavă de 9,9 mm + epoxidică, vopsea c-ții, μ-ciment ca finisaj. ⚠ Atenție! Vorbim de șapă în aderență, fără niciun polistiren, fără nicio folie.

⚠ Efectul de zebră a temperaturilor sub talpă
Evident, fără adaptarea-meteo-sibotherm efectul de 🦓 zebră, tur°C-retur°C, se simte mult pronunțat.

Densitatea (greutatea) șapei

ρ = ~2000 kg/m³ șapă uscată sau fluidă (ambele după uscare)
Greutatea, încărcarea șapei pe structura de rezistență = 120 kgf/m², g = 6 cm de la polistiren.
⚠ Șapa încarcă la fel structura. Grosime mai mică → greutate mai mică.

Grosimea minimă a șapei → rezistența mecanică

Grosimea șapei este recomandată de către fabricant. Trebuie respectate prescripțiile tehnice ale acestora: Adeplast, Baumit, Knauf, Mapei, Weber.

a) Dacă există polistiren cu g > 2,5 cm:
° șape uscate → 4,5 cm peste conducte,
° șape fluide → 3,5 cm peste partea de sus a țevii.
Adică, șapa va avea de la polistiren: 1,7 cm țeava + 4,5 șapa uscată = 6,2 cm. Sau, constructorul prepară propriile șape cu respectarea normelor.

b) Dacă există polistiren cu g < 2,5 cm:
° șape uscate → 4,0 cm peste conducte,
° șape fluide → 3,0 cm peste partea de sus a țevii.

⚠ Grosimea MAXIMĂ a șepei!
Fabricanții recomandă și o grosime maximă: 7..8 cm! Pentru grosimi mai mari → consultat cu fabricantul, sau constructorul.

Volum țeavă cu Dext 17 mm = 0,227 mc/1000 metri.
Casă 140 m² utili, șapă 6,5 cm de la polistiren ⇒ 9,75 m³. Deci, volumul țevilor nu prea contează.

Dilatare (liniară)

Interesant! Corpurile solide (major-parte) se dilată doar pe latura lungă. Țevile doar pe lungime, niciodată pe diametru. La fel șapa, gresia. ⚠ NU se dilată pe grosime, nici pe lățime, ci numai pe lungime. Bine, (un pătrat) un cub are toate laturile „cele mai lungi”.

Of! Țeava cu șapa devin una, ca betonul armat. Doar, nu se dilată țeava și împinge betonul care o învelește 🤭. La ce solicitări sunt supuse, de fapt, țeava și șapa? Că, s-ar întinde, dar plapuma, pardon – pereții, nu le lasă. Același lucru, țeavă + șapă în aderență + placă devin una și aceeași.

Șapa se dilată și dacă nu ar fi încălzire în pardoseală. Șapa unei terase poate avea temperaturi de -20°C și de +40°C. Să considerăm niște lungimi și niște temperaturi pentru a vedea cât s-ar dilata o șapă.

Cât se dilată șapa?

α = 0,012 mm/m°C = coeficient dilatare șapă
L = 8 m, inițial 10° (că șantier) ↗ final 35°C (că încălzim maxim) ⇒ ΔL < 2,40 mm. Ei, mamă! Mult?
L = 5 m, 15° (că pun gresia) ↗ 35°C ⇒ ΔL < 1,20 mm
Într-o casă cu adaptare meteo, majoritatea laturilor încăperilor se dilată sub 1 mm.
Avantaj adaptare meteo = șapa se dilată sub 1 mm pe întreg sezonul rece = șapa se dilată neglijabil de-a lungul unei zile = șapa nu se dilată-contractă de-a lungul ciclurilor de pornire-oprire din termostate.

Cât se dilată gresia?

α = 0,007 mm/m°C = coeficient dilatare gresie
5 m, 15° (că fișă tehnică) ↗ 33°C ⇒ ΔL = 0,63 mm.
Laturi mai scurte, ΔL mai scurte. Adaptare meteo (sibotherm propunere) → cele mai mici dilatări, insesizabile, neam probleme pentru plăci de gresie fără rosturi între.

Cât se dilată țeava?

α = 0,15 mm/m°C = coeficient dilatarea țeavă Purmo Pexpenta, Rehau Rautherm S, Uponor Comfort Plus.

¯\_(ツ)_/¯ ⚠ Țeava devine una cu șapa. S-ar dilata de vreo 10 ori mai mult. Ținută de șapă, țeava e mai tot timpul supusă la compresiune. Uite încă un motiv să adaptăm-meteo-sibotherm → cea mai mică temperatură, cele mai mici forțe de tensiune, fără cicluri dilatare-contractare! Degeaba cea mai scumpă țeavă & exploatarea cea mai proastă.

Rosturi în șapă

Rost structural – rosturile din stratul suport trebuie continuate şi în şapă. ⚠ Ce spuneam de instalator versus constructor?

Rost marginal (perimetral) – se face între șapă-pereți, în dreptul elementelor verticale (stâlpi, scări, socluri) prin montarea benzii perimetrale din polietilenă expandată de min 4 mm grosime. Mai COMOD de montat: peste polistiren.

Rost de contracţie – se realizează prin tăierea şapei la 2/3 din grosime în proaspăt sau după întărirea acesteia (24h) pt. suprafeţe > 25 m².

Rost de dilatare – se realizează prin tăierea şapei în toată grosimea în proaspăt, sau după întărirea acesteia (24h) pt. suprafeţe > 40 m². Sunt necesare şi în dreptul golurilor de uşi ale camerelor cu raport disproporţionat lungime > 2 x lățime, camere în formă de U sau L, ori cu o diagonală mai mare de 10 m.

⚠ GRESIE! De verificat fișa tehnică, recomandarea făcătorului: rosturi între plăci, direcție dispunere, temperaturi de montare ș.a. Iarăși revin la adaptarea meteo (sibotherm propunere). Apa va avea diferență de ~3°C/zi, ~20°C/întreg sezonul rece → ȘAPA va purta aceeași temperatură pe zi și diferență de ~6°C/întreg sezon 6..9 luni. Insesizabil.

ΔL gresie = L 5 m × α 0,007 mm/m°C × Δt 6°C = 0,21 mm pe întreg sezon rece
ΔL șapă = L 5 m × α 0,012 mm/m°C × Δt 6°C = 0,36 mm pe întreg sezon rece

Polistiren sub șapă – grosime

Unii cred că pun un dulap și se lasă polistirenul de sub șapă. Evident, în funcție de densitate, există un grad de deformare. Polistirenul s-a lăsat deja, când s-a montat șapa. Austrotherm are chiar EPS de 20 cm cu aplicare sub șape. Că ar fi polistiren EPS-nuturi, EPS-tacker, extrudat XPS nu ar trebui să conteze pentru comportamentul finisajului: gresie, parchet. Nici aici nu mă iau după instalator. Văd ce spun făcătorii de XPS, EPS.

Puțină fizică, TRANSFERUL de căldură

Clar. Dacă nu știu despre transfer de căldura, conductivitate termică: tac 🔕❌💋, ciocu’ mic 🦜🙊.

Ardere 🔥 gaz, mangal, vreascuri rupte dintr-un gard, GPL, ulei etîchî ⇒ căldură.

Electric 🔌⚡. Energia electrică o transformăm în căldurăăă.

Pompe de căldură. Astea consumă tot curent 🔌⚡, dar pentru a condensa-evapora un agent 070 frigorific. Abia apoi, prin căldura latentă, agentul ăsta dă apei: și căldură (iarna), și răcoare (vara).

Cum ajunge căldura prin țevile alea la om?

Ardem 🔥 gazu’ ⇒ căldură ° prin convecție, radiație, conducție, căldură latentă (condensare)apă caldă (agent 007 termic) ° prin convecție, căldura trece de la apă → la țeavă, perete interior ° conducție prin peretele țevii ⇒ țeavă caldă pe exterior ° tot conducție de la țeavă → spre șapă jos → aceeași conducție face șapa caldă sus → conducție spre și în finisaj ⇒ suprafața văzută a finisajului caldă ° acești m² văzuți RADIAZĂ 🔅🔆🌞. Uraaa 🤸‍♀️🤸‍♂️! Radiația încălzește direct orice corp solid: pereți 🪑🚿🛀🚽🧻, inclusiv 💃🕺 omul. Bine, există și ceva conducție, că șapa atinge pereții și 👣🦶🐾.
Cele de mai sus = valabile și pentru electric, pompe de căldură.

⚠ Conductivitatea termică a țevilor
Conductivitate mare ⇒ putere mare degajată, kWh/h → temperaturi mai joase. Purmo 0,41 W/mK; Rehau și Uponor 0,35 W/mK.

Folie de aluminiu pentru parizer

Cred că e clar cum ajunge căldura la om. Cam cum poate mări această foiță transferul termic spre OM? Se enervează ceva electroni ai săi. O recomandă Chuck Norris pe wiki?

Dacă a uitat careva izolarea apei de sub casă, NU cred că soluția supremă este: făcătoarea de minuni, foița de aluminiu. Barieră de hapori? Vapori, pardon.

Conductivitatea șapei

λ = ~1,40 W/mK conductivitate șapă uscată (beton simplu 2000);
λ = ~1,40 W/mK conductivitate șapă fluidă.
Au aproximativ aceeași conductivitate. Contează doar grosimea pentru rezistența termică R, m²K/W. Vezi Calculator rezistență termică!
⚠ AU aceeași conductivitate.

Rezistența termică a șapei

R = ~0,032 W/m²K, grosime 4,5 cm peste țeavă
R = ~0,025 W/m²K, grosime 3,5 cm peste țeavă

Diferența temperaturilor șapă 4,5 versus 3,5 cm

1 cm de șapă în plus presupune +0,1..0,2°C în apă. Deci: neglijabil.
⚠ NU contează grosimea șapei. Contează pentru inerția termică. Alt subiect. Vezi automatizarea!

Rezistența termică a finisajului

R = 0,00..0,05 W/m²K, micro-ciment, plăci ceramice, PVC;
R = 0,05..0,10 W/m²K, parchet laminat, dublu, triplu stratificat, mochetă;
R = 0,10..0,15 W/m²K, parchet gros, masiv.
⚠ Finisajul este foarte important!

Un exemplu de puteri degajate pentru 30/25°C apă, 22° aer, pas 10 cm.
R 0,00 → 33 W/m²;
R 0,05 → 24 W/m²;
R 0,10 → 19 W/m²;
R 0,15 → 16 W/m² (sub jumate).
Facem invers, considerăm 33 W/m² puterea degajată.
R 0,00 → 30/25°C;
R 0,05 → 32/27°C;
R 0,10 → 34/29°C;
R 0,15 → 36/31°C (20% mai caldă apa).

⚠ Pompe de căldură!
Contează enorm pentru putere și COP. Știu, 6° par fix-pix, dar adaugă multe procente pe factură iarna. Față de exploatarea optimă (temp. mici), factura poate veni 2x; chiar peste 3x când frig-frig. Mai nasol, temperaturile mai mar scad puterea, kWh/h. Trebuie apelat la o rezistență electrică normală, cu consum electric de 1 la 1.

Fulgii, fibrele șapei

Compresiune sapa - pod beton armat
Compresiune șapă – pod beton armat – întindere
Compresiune sapa - pod bolta
Compresiune șapă – pod boltă – comprimare
Compresiune sapa - fulgi degeaba
Compresiune șapă – baraj beton – comprimare
Compresiune sapa - fibre degeaba
Compresiune șapă -baraj beton – comprimare

Șapa unei terase are -20°C iarna și 40°C vara. Probabil, n-o blochează nicio bordură, soclu. Aici, ar avea ceva rost fulgii, fibrele. Șapa din casă ar vrea să se dilate, dar dă-n pereți. Comprimare, deci. Betonul iubește compresiunea. Barajele cât China de ce sunt îndoite spre apa? Că betonul e apăsat, nu întins.

Fulgii care au λ sub 1,40 W/mK doar încurcă transferul termic, măresc rezistența termică. Rezistența mecanică e dată de fabricant, sau constructor.

Armarea șapei

Baumit recomandă peste țeavă o grosime min 5 cm (față de 4 cm), dacă în șapă se pune plasă sudată (de obicei, non-obligatorie). Nu ne ajută să facem o șapă mai scundă că punem fier. Poate crește conductivitatea, da. Oricum, dacă trebuie cumva vreo armătură, ne spune inginerul de c-ții, nu instalatorul.

Suprafața de CONTACT m²

Contact țeavă-șapă m²

Șapele uscate și fluide (ambele deshidratate) au aceeași densitate aparentă, ~aceeași porozitate ⇒ același contact m² (turnate atent). ⚠ Șapa să învelească țeava cât mai bine pe toată circumferința (și sub)! Să fie contact maxim între țeavă și șapă.

Cel mai usor, poros material
Cel mai ușor și poros material
0,160 kg/m³
2.000 kg/m³ ȘAPA

Scontact = 53 m², 1.000 m țeavă De 17 mm

Spre deosebire de coronavirus-context, ideal ar fi să avem 53,4 m² de contact între țeavă (1.000 m) și șapă. Fără goluri de aer, nici mari, nici mici-mici. Normal, dacă sunt doar jumate de m² în contact cu șapa, puterea degajată este jumate, sau trebuie să mărim temperatura cu multe-multe grade. Ca și când în loc de un calorifer de 1 metru, punem unul de juma de metru.

Contact țeavă-șapă EPS-nuturi m²

Cât contact fură nuturile? În nomogramele de dimensionare, făcătorii de sisteme de încălzire în pardoseală spun că nuturile fură vreo 1..3 W/m², ~2..4%. Io aș spune că în realitate mai mult, peste 10% (bine). ⚠ N-am cercetat. Zic.

Încalzire în pardoseala CONTACT nuturi 1
Încălzire în pardoseală CONTACT nuturi 1
Încalzire în pardoseala CONTACT nuturi 2
Încălzire în pardoseală CONTACT nuturi 2
Încalzire în pardoseala CONTACT nuturi 3
Încălzire în pardoseală CONTACT nuturi 3
Încalzire în pardoseala CONTACT nuturi 4
Încălzire în pardoseală CONTACT nuturi 4
Încalzire în pardoseala CONTACT fara nuturi
Încălzire în pardoseală CONTACT fără nuturi

Contactul & aditivul de șapă 👌

Cel greu, dens material
Cel mai greu, dens material – osmiu
22.950 kg/m³
2.000 kg/m³ ȘAPA

Aditivul de șapă face ca acele bule de aer să fie cât mai puține și cât mai mici. Omogenizare, uscare ok. Suprafață de contact MARE. Multe firme de șape aduc propriul aditiv.

Contact apă-țeavă

⚠ DEZAERISIRE instalație!
Același contact trebuie să-l aibă și apa cu țeava. NU jumate apă, jumate bule mari, mici-mici de aer!

Contact șapă-finisaj

Contact maxim ar trebui să existe și sub gresie, parchet. NU din 140 m² utili, să am contact doar 100 m²! Parchetul poate fi lipit. Sau, există folii (scumpeee, drept e) ce fac excelent contact. Rezistență termică spre zero.

Contact, contact, contact

⚠ Contact mare → cele mai joase temperaturi = cea mai mare eficiență a sursei de căldură, cea mai mică poluare, cea mai lungă durată de viață: echipamente, țevi, fitinguri, șapă, finisaj. Contact prost apă-țeavă, țeavă-șapă, șapă-finisaj ⇒ eficiența cea mai proastă a triadei sursă-instalație-casă + degradare prematură a celor abia înșirate!

Sănătate 🤞!
Contact zero cu 👑🦠🔬! Contacte maxime apă-țeavă, țeavă-șapă, șapă-finisaj!

Șapă încălzire pardoseală Uscată Fluidă

Bogdan C.

Despre autor. A făcut (plăcut) facultatea de instalații 1994-'99. Apoi, masterat cu tema „Managementul energetic și confortul clădirilor de locuit”. Examen final cu tema: „Reabilitarea termică a instalațiilor centralizate și blocurilor”. Aici spunea: primul lucru ce trebuie făcut este reabilitarea termică a blocurilor, după care a țevilor interioare, exterioare, abia apoi a cazanelor, echipamentelor. Evident, a fost contrazis de profii universitari. Toată România a făcut exact invers: schimbat cazanele, echipamentele, țevile, abia apoi s-au izolat blocurile. În 2020 încă ∃ blocuri neizolate. Bine că timpul a făcut să dispară termoficările din mai toate orașele. Bogdan C. a considerat și consideră că unele din programele „casa verde” sunt total neinspirate: în trecut - cazane pe lemne simple, cu gazeificare, peleți, panouri solare (de orice fel) pentru agent termic; în prezent, 2020 - panouri fotovoltaice. Bogdan afirmă că o bună parte din arhitecții români nu au noțiuni elementare (nu aprofundate) despre confortul termic (nici despre iluminat, ventilat). Dezamăgit că aceeași bună parte dintre inginerii instalatori nu au noțiuni de bază despre hidraulică. Au încredere în ce spune instalatorul, nu în propriile calcule.

Derulează în sus