Of! Ce găsim pe net.🇷🇴 despre șapă încălzire în pardoseală!? Nu treb’e ∑(avioane 🛫 + două facultăți)³ despre șapă. Stop 🛑 stresului că: uscată, umedă, groasă, subțire! E o șapă obișnuită, aceeași de când lumea 🤸♀️. Nu impune: folie de telefon, fier-de-armat, fulgi de Nea.
Pe scurt:
° Fluida NU e mai eficientă decât uscata.
° Fluidă → cu doar 0,2..0,3°C poate fi mai mică temperatura apei față de uscată.
° Fluida și uscata, după deshidratare, au ~aceleași: densitate, porozitate, contact m² cu țeava.
° Șapa în aderență (cu priză, fără polistiren, fără folii) poate fi mai scundă, ±2 cm. Implicit, mai ușoară.
° Folia de aluminiu ajută la: 😮 absolut nimic.
° Fulgi, fibre, armături: deloc obligatorii pentru grosimi obișnuite ale șapei în casă de om.
😮😵🙄 Interesant.
Cine răspunde corect în comentarii, va avea 🎁 100 € reducere din Încălzire în pardoseală preț.
În casă, balustrada de lemn are 22°C, cea de inox tot 22°C. Pe care o simțim mai rece? Simțim într-adevăr, nu e doar iluzie/percepție.
Nu mă iau după instalator! ⚠
Mă iau după constructor, sau fișele tehnice ale făcătorilor de șape:
° uscate, de ciment: Adeplast, Baumit, Knauf (catalog), Mapei, Weber;
° fluide, de sulfat de calciu: Adeplast, Baumit, Knauf (catalog), Mapei, Weber.
Făcătorii de instalații au și ei păreri. Aș merge pe mâna primilor, constructorii. Sar peste instalator, întreb inginerul de c-ții (proiectant, ori executant), sau o firmă de șape, ori un fabricant.
Ingineri constructori
Holcim despre betoane
Corect ar fi ca inginerul de construcții să facă niște calcule pentru toate straturile împreunate (polistiren, șapă, finisaj):
① rezistență la apăsare ↓ = cât putem încărca, kgf/m². Astfel, știm că putem monta, sau nu, un dulap de o anumită greutate.
② rezistență la comprimare →← = șapa se dilată, iar pereții nu o lasă să se întindă liber. Oricum, betonul este unul din materialele cu cel mai bun comportament la comprimare. Într-o casă de om, forțele astea nu au cum depăși pe cele admisibile.
③ rezistență la încovoiere ↗↖ = o șapă (mai) subțire se poate încovoia (îndoi în sus), astfel supusă la întindere. Fenomen ce poate apărea în cazul lungimilor foarte mari, deloc întâlnite în case de locuit.
Însă, ca în instalații, aceste calcule = pasăre 🦅 rară.
Cu alte cuvinte, inginerul proiectant de c-ții spune cât de subțire poate fi o șapă. Sau, pt. anumite grosimi, impune: clasa betonului; încărcarea maximă kgf/m²; dilatare maximă = mai multe/mai puține rosturi de dilatare în funcție de temperaturile minime, maxime ale șapei; armare cu oțel, fibre.
Șapă flotantă, glisantă, în aderență
1. Șapă flotantă
Șapă FLOTANTĂ = nu lipită de placă, polistiren sub
Sub polistirenul cu nuturi, tacker, extrudat putem pune un alt strat pentru izolarea TERMICĂ MAI MARE.
BANDA perimetrală e mult mai comod de montat PESTE polistiren, nu sub polistiren. Își face treburile: rost marginal + șapa nu intră între perete și polistiren.
Cu polistirenul și banda facem, de fapt, O CUVĂ în care vărsăm șapa.
Flotantă = ca viza de flotant pe buletin = fără rădăcini în glie. Polistiren sub țevi, șapă. Foietajul cel mai întâlnit, cea mai bună izolare termică, fonică, cel mai ușor de montat țevile (agrafe, sau 💰 nuturi). Enervant: cel mai înalt. Dacă nu s-a considerat încălzirea prin șapă ⇒ ghinion! Trebuie apelat la varianta 3. Oricum, var. 3 = nicio problemă pentru etaje.
Polistiren extrudat cu FALȚ pe 4 laturi (petrecute)
XPS sub 25 mm → șapă min 4,0 cm PESTE țeavă
XPS peste 25 mm → șapă min 4,5 cm PESTE țeavă
AGRAFELE au 4 cm, SAU 3,5 cm
Țeavă 17 mm → agrafa pătrunde ~23 mm, sau 18 mm
2. Șapă glisantă
Dacă n-ar fi pereții, șapa ar glisa ca o ușă, ca un pește din mâna mincino…, pardon, pescarului. Glisantă = folie polietilenă sub țevi, șapă. Mai rar întâlnită. Un fel de flotantă, dar fără niciun grad de comprimare.
3. Șapă în aderență (lipită)
În aderență = lipită de placă, una cu placa de rezistență, cu rădăcini în glie. Șapa face priză cu stratul suport. Este eliminat riscul ca șapa să se încovoaie. Avantaj: CEL MAI SCUND foietaj. Dezavantaj: nu pot izola termic. Fără adaptarea meteo (sibotherm propunere) inerția termică va da bătăi mai mari de cap.
Șapă mini, fluidă scundă ±20 mm
Rautherm Speed + Renova (pliant)
Cu șapa în aderență putem avea o înălțime de doar 2 cm + finisajul. Plasă sudată (4 mm) + țeavă 17. Cel mai scund foietaj: țeavă de 9,9 mm + epoxidică, vopsea c-ții, μ-ciment ca finisaj. ⚠ Atenție! Vorbim de șapă în aderență, fără niciun polistiren, fără nicio folie.
⚠ Efectul de zebră a temperaturilor sub talpă
Evident, fără adaptarea-meteo-sibotherm efectul de 🦓 zebră, tur°C-retur°C, se simte mult pronunțat.
Greutatea, densitatea șapei
ρ = ~2000 kg/m³ șapă uscată sau fluidă (ambele după uscare)
Greutatea, încărcarea șapei pe structura de rezistență = 120 kgf/m², g = 6 cm de la polistiren.
Volumul înlocuit de țeavă ar trebui scos, dar rămâne considerat, că și apa cu țeava au greutate.
Grosime 3,0 cm → încărcare 60 kgf/m² (daN/m²)
Grosime 4,0 cm → încărcare 80 kgf/m²
Grosime 4,5 cm → încărcare 90 kgf/m²
Grosime 5,0 cm → încărcare 100 kgf/m²
Grosime 6,0 cm → încărcare 120 kgf/m²
Grosime 7,0 cm → încărcare 140 kgf/m²
⚠ Șapa încarcă la fel structura. Grosime mai mică → greutate mai mică.
Grosimea minimă a șapei → rezistența mecanică
Grosimea șapei este recomandată de către fabricant. Trebuie respectate prescripțiile tehnice ale acestora: Adeplast, Baumit, Knauf, Mapei, Weber.
a) Dacă există polistiren cu g > 2,5 cm:
° șape uscate → 4,5 cm peste conducte,
° șape fluide → 3,5 cm peste partea de sus a țevii.
Adică, șapa va avea de la polistiren: 1,7 cm țeava + 4,5 șapa uscată = 6,2 cm. Sau, constructorul prepară propriile șape cu respectarea normelor.
b) Dacă există polistiren cu g < 2,5 cm:
° șape uscate → 4,0 cm peste conducte,
° șape fluide → 3,0 cm peste partea de sus a țevii.
⚠ Grosimea MAXIMĂ a șepei!
Fabricanții recomandă și o grosime maximă: 7..8 cm! Pentru grosimi mai mari → consultat cu fabricantul, sau constructorul.
Volum țeavă cu Dext 17 mm = 0,227 mc/1000 metri.
Casă 140 m² utili, șapă 6,5 cm de la polistiren ⇒ 9,75 m³. Deci, volumul țevilor nu prea contează.
Dilatare (liniară)
Interesant! Corpurile solide (major-parte) se dilată doar pe latura lungă. Țevile doar pe lungime, niciodată pe diametru. La fel șapa, gresia. ⚠ NU se dilată pe grosime, nici pe lățime, ci numai pe lungime. Bine, (un pătrat) un cub are toate laturile „cele mai lungi”.
Of! Țeava cu șapa devin una, ca betonul armat. Doar, nu se dilată țeava și împinge betonul care o învelește 🤭. La ce solicitări sunt supuse, de fapt, țeava și șapa? Că, s-ar întinde, dar plapuma, pardon – pereții, nu le lasă. Același lucru, țeavă + șapă în aderență + placă devin una și aceeași.
Șapa se dilată și dacă nu ar fi încălzire în pardoseală. Șapa unei terase poate avea temperaturi de -20°C și de +40°C. Să considerăm niște lungimi și niște temperaturi pentru a vedea cât s-ar dilata o șapă.
Cât se dilată șapa?
α = 0,012 mm/m°C = coeficient dilatare șapă
L = 8 m, inițial 10° (că șantier) ↗ final 35°C (că încălzim maxim) ⇒ ΔL < 2,40 mm. Ei, mamă! Mult?
L = 5 m, 15° (că pun gresia) ↗ 35°C ⇒ ΔL < 1,20 mm
Într-o casă cu adaptare meteo, majoritatea laturilor încăperilor se dilată sub 1 mm.
Avantaj adaptare meteo = șapa se dilată sub 1 mm pe întreg sezonul rece = șapa se dilată neglijabil de-a lungul unei zile = șapa nu se dilată-contractă de-a lungul ciclurilor de pornire-oprire din termostate.
Cât se dilată gresia?
α = 0,007 mm/m°C = coeficient dilatare gresie
5 m, 15° (că fișă tehnică) ↗ 33°C ⇒ ΔL = 0,63 mm.
Laturi mai scurte, ΔL mai scurte. Adaptare meteo (sibotherm propunere) → cele mai mici dilatări, insesizabile, neam probleme pentru plăci de gresie fără rosturi între.
Cât se dilată țeava?
α = 0,15 mm/m°C = coeficient dilatarea țeavă Purmo Pexpenta, Rehau Rautherm S, Uponor Comfort Plus.
¯\_(ツ)_/¯ ⚠ Țeava devine una cu șapa. S-ar dilata de vreo 10 ori mai mult. Ținută de șapă, țeava e mai tot timpul supusă la compresiune. Uite încă un motiv să adaptăm-meteo-sibotherm → cea mai mică temperatură, cele mai mici forțe de tensiune, fără cicluri dilatare-contractare! Degeaba cea mai scumpă țeavă & exploatarea cea mai proastă.
Rosturi în șapă
Rost structural – rosturile din stratul suport trebuie continuate şi în şapă. ⚠ Ce spuneam de instalator versus constructor?
Rost marginal (perimetral) – se face între șapă-pereți, în dreptul elementelor verticale (stâlpi, scări, socluri) prin montarea benzii perimetrale din polietilenă expandată de min 4 mm grosime. Mai COMOD de montat: peste polistiren.
Rost de contracţie – se realizează prin tăierea şapei la 2/3 din grosime în proaspăt sau după întărirea acesteia (24h) pt. suprafeţe > 25 m².
Rost de dilatare – se realizează prin tăierea şapei în toată grosimea în proaspăt, sau după întărirea acesteia (24h) pt. suprafeţe > 40 m². Sunt necesare şi în dreptul golurilor de uşi ale camerelor cu raport disproporţionat lungime > 2 x lățime, camere în formă de U sau L, ori cu o diagonală mai mare de 10 m.
⚠ GRESIE! De verificat fișa tehnică, recomandarea făcătorului: rosturi între plăci, direcție dispunere, temperaturi de montare ș.a. Iarăși revin la adaptarea meteo (sibotherm propunere). Apa va avea diferență de ~3°C/zi, ~20°C/întreg sezonul rece → ȘAPA va purta aceeași temperatură pe zi și diferență de ~6°C/întreg sezon 6..9 luni. Insesizabil.
ΔL gresie = L 5 m × α 0,007 mm/m°C × Δt 6°C = 0,21 mm pe întreg sezon rece
ΔL șapă = L 5 m × α 0,012 mm/m°C × Δt 6°C = 0,36 mm pe întreg sezon rece
Polistiren sub șapă – grosime
Unii cred că pun un dulap și se lasă polistirenul de sub șapă. Evident, în funcție de densitate, există un grad de deformare. Polistirenul s-a lăsat deja, când s-a montat șapa. Austrotherm are chiar EPS de 20 cm cu aplicare sub șape. Că ar fi polistiren EPS-nuturi, EPS-tacker, extrudat XPS nu ar trebui să conteze pentru comportamentul finisajului: gresie, parchet. Nici aici nu mă iau după instalator. Văd ce spun făcătorii de XPS, EPS.
Puțină fizică, TRANSFERUL de căldură
Clar. Dacă nu știu despre transfer de căldura, conductivitate termică: tac 🔕❌💋, ciocu’ mic 🦜🙊.
Ardere 🔥 gaz, mangal, vreascuri rupte dintr-un gard, GPL, ulei etîchî ⇒ căldură.
Electric 🔌⚡. Energia electrică o transformăm în căldurăăă.
Pompe de căldură. Astea consumă tot curent 🔌⚡, dar pentru a condensa-evapora un agent 070 frigorific. Abia apoi, prin căldura latentă, agentul ăsta dă apei: și căldură (iarna), și răcoare (vara).
Cum ajunge căldura prin țevile alea la om?
Ardem 🔥 gazu’ ⇒ căldură ° prin convecție, radiație, conducție, căldură latentă (condensare) ⇒ apă caldă (agent 007 termic) ° prin convecție, căldura trece de la apă → la țeavă, perete interior ° conducție prin peretele țevii ⇒ țeavă caldă pe exterior ° tot conducție de la țeavă → spre șapă jos → aceeași conducție face șapa caldă sus → conducție spre și în finisaj ⇒ suprafața văzută a finisajului caldă ° acești m² văzuți RADIAZĂ 🔅🔆🌞. Uraaa 🤸♀️🤸♂️! Radiația încălzește direct orice corp solid: pereți 🪑🚿🛀🚽🧻, inclusiv 💃🕺 omul. Bine, există și ceva conducție, că șapa atinge pereții și 👣🦶🐾.
Cele de mai sus = valabile și pentru electric, pompe de căldură.
⚠ Conductivitatea termică a țevilor
Conductivitate mare ⇒ putere mare degajată, kWh/h → temperaturi mai joase. Purmo 0,41 W/mK; Rehau și Uponor 0,35 W/mK.
Folie de aluminiu pentru parizer
Cred că e clar cum ajunge căldura la om. Cam cum poate mări această foiță transferul termic spre OM? Se enervează ceva electroni ai săi. O recomandă Chuck Norris pe wiki?
Dacă a uitat careva izolarea apei de sub casă, NU cred că soluția supremă este: făcătoarea de minuni, foița de aluminiu. Barieră de hapori? Vapori, pardon.
Conductivitatea șapei
λ = ~1,40 W/mK conductivitate șapă uscată (beton simplu 2000);
λ = ~1,40 W/mK conductivitate șapă fluidă.
Au aproximativ aceeași conductivitate. Contează doar grosimea pentru rezistența termică R, m²K/W. Vezi Calculator rezistență termică!
⚠ AU aceeași conductivitate.
Rezistența termică a șapei
R = ~0,032 W/m²K, grosime 4,5 cm peste țeavă
R = ~0,025 W/m²K, grosime 3,5 cm peste țeavă
Diferența temperaturilor șapă 4,5 versus 3,5 cm
1 cm de șapă în plus presupune +0,1..0,2°C în apă. Deci: neglijabil.
⚠ NU contează grosimea șapei. Contează pentru inerția termică. Alt subiect. Vezi automatizarea!
Rezistența termică a finisajului
R = 0,00..0,05 W/m²K, micro-ciment, plăci ceramice, PVC;
R = 0,05..0,10 W/m²K, parchet laminat, dublu, triplu stratificat, mochetă;
R = 0,10..0,15 W/m²K, parchet gros, masiv.
⚠ Finisajul este foarte important!
—
Un exemplu de puteri degajate pentru 30/25°C apă, 22° aer, pas 10 cm.
R 0,00 → 33 W/m²;
R 0,05 → 24 W/m²;
R 0,10 → 19 W/m²;
R 0,15 → 16 W/m² (sub jumate).
Facem invers, considerăm 33 W/m² puterea degajată.
R 0,00 → 30/25°C;
R 0,05 → 32/27°C;
R 0,10 → 34/29°C;
R 0,15 → 36/31°C (20% mai caldă apa).
⚠ Pompe de căldură!
Contează enorm pentru putere și COP. Știu, 6° par fix-pix, dar adaugă multe procente pe factură iarna. Față de exploatarea optimă (temp. mici), factura poate veni 2x; chiar peste 3x când frig-frig. Mai nasol, temperaturile mai mar scad puterea, kWh/h. Trebuie apelat la o rezistență electrică normală, cu consum electric de 1 la 1.
Fulgii, fibrele șapei
Șapa unei terase are -20°C iarna și 40°C vara. Probabil, n-o blochează nicio bordură, soclu. Aici, ar avea ceva rost fulgii, fibrele. Șapa din casă ar vrea să se dilate, dar dă-n pereți. Comprimare, deci. Betonul iubește compresiunea. Barajele cât China de ce sunt îndoite spre apa? Că betonul e apăsat, nu întins.
Fulgii care au λ sub 1,40 W/mK doar încurcă transferul termic, măresc rezistența termică. Rezistența mecanică e dată de fabricant, sau constructor.
Armarea șapei
Baumit recomandă peste țeavă o grosime min 5 cm (față de 4 cm), dacă în șapă se pune plasă sudată (de obicei, non-obligatorie). Nu ne ajută să facem o șapă mai scundă că punem fier. Poate crește conductivitatea, da. Oricum, dacă trebuie cumva vreo armătură, ne spune inginerul de c-ții, nu instalatorul.
Suprafața de CONTACT m²
Contact țeavă-șapă m²
Șapele uscate și fluide (ambele deshidratate) au aceeași densitate aparentă, ~aceeași porozitate ⇒ același contact m² (turnate atent). ⚠ Șapa să învelească țeava cât mai bine pe toată circumferința (și sub)! Să fie contact maxim între țeavă și șapă.
0,160 kg/m³
2.000 kg/m³ ȘAPA
Scontact = 53 m², 1.000 m țeavă De 17 mm
Spre deosebire de coronavirus-context, ideal ar fi să avem 53,4 m² de contact între țeavă (1.000 m) și șapă. Fără goluri de aer, nici mari, nici mici-mici. Normal, dacă sunt doar jumate de m² în contact cu șapa, puterea degajată este jumate, sau trebuie să mărim temperatura cu multe-multe grade. Ca și când în loc de un calorifer de 1 metru, punem unul de juma de metru.
Contact țeavă-șapă EPS-nuturi m²
Cât contact fură nuturile? În nomogramele de dimensionare, făcătorii de sisteme de încălzire în pardoseală spun că nuturile fură vreo 1..3 W/m², ~2..4%. Io aș spune că în realitate mai mult, peste 10% (bine). ⚠ N-am cercetat. Zic.
Contactul & aditivul de șapă 👌
22.950 kg/m³
2.000 kg/m³ ȘAPA
Aditivul de șapă face ca acele bule de aer să fie cât mai puține și cât mai mici. Omogenizare, uscare ok. Suprafață de contact MARE. Multe firme de șape aduc propriul aditiv.
Contact apă-țeavă
⚠ DEZAERISIRE instalație!
Același contact trebuie să-l aibă și apa cu țeava. NU jumate apă, jumate bule mari, mici-mici de aer!
Contact șapă-finisaj
Contact maxim ar trebui să existe și sub gresie, parchet. NU din 140 m² utili, să am contact doar 100 m²! Parchetul poate fi lipit. Sau, există folii (scumpeee, drept e) ce fac excelent contact. Rezistență termică spre zero.
Contact, contact, contact
⚠ Contact mare → cele mai joase temperaturi = cea mai mare eficiență a sursei de căldură, cea mai mică poluare, cea mai lungă durată de viață: echipamente, țevi, fitinguri, șapă, finisaj. Contact prost apă-țeavă, țeavă-șapă, șapă-finisaj ⇒ eficiența cea mai proastă a triadei sursă-instalație-casă + degradare prematură a celor abia înșirate!
Sănătate 🤞!
Contact zero cu 👑🦠🔬! Contacte maxime apă-țeavă, țeavă-șapă, șapă-finisaj!
O grosime a șapei de la teavă de 17mm în sus de aprox. 7 cm. Va afecta în vreun fel performanta încălzirii altfel decat că va fi inertia termică mai mare?
Nu afectează, oricum, infiiim. Vă recomand răspicat adaptarea meteo. Cu automatizare (termostate) on/off va fi criminal de dificil de gestionat temperaturile: și șapei/finisajului, și aerului. Termostate de la on/off la OpenTherm, Automatizările infinit de simple sibotherm.
Ce se întâmplă dacă adaug mai mult aditiv Purmo în șapa de ciment decât este specificat pe bidon? Dăunează în vreun fel?
Câteva procente în plus, nu cred că dăunează.
Buna ziua,
Vreau sa pun IPAT la o casa D+P+1, orientata pe NE-NV. Ce dimensiune recomandati pentru polistirenu XPS la parter(demisolul e neincalzit), dar la etaj? Multumesc!
Polistiren XPS = extrudat (nu EPS = expandat)
La etaj, nu contează termic. 3 cm, că stau bine înfipte agrafele.
La parter, poate fi tot de 3 cm. Avantaj minim că va fi de 5 cm. Însă, dacă bugetul e (mai) generos, aș pune de 5 cm.
Buna ziua,
Se poate folosi teava din cupru imbinata cu cositor pentru incalzirea in pardoseala?
N-am făcut (studiat), n-aș avea o părere avizată. Io spun că da. Aveam un link cu o astfel de instalație. Însă, trebuie atenție la fiecare cot. Pierderile de presiune sunt foarte-foarte mari prin zeci (peste 100, uneori) de coturi pe buclă. Aș folosi cupru moale (mai scump, nasol), sau curbe în locul coturilor (iar scumpe).


Însă, nu văd avantajul țevilor de cupru (semi)dur de 12+ lei/m (cel moale = mai scump) în fața celor de plastic, 2,5..3,5 lei/m. Atenție! Oricum, suntem limitați la 29° pe finisaj, sub talpă.
Dacă vorbim de încălzire uscată (fără șapă) podea, pereți, tavan, evident că se poate folosi țeavă cupru cu lipire moale.
Ar trebui să pornesc încălzirea în pardoseală gradual după uscarea șapei?
Încă nu am gazele trase, mai durează ceva, aș putea să montez între timp finisajul (gresie) și să fac prima pornire cu finisajul final? Sau e risc să crape?
Avem clienți care trebuiau să părăsească apartamentul vândut. Gresie, parchet puse înainte de pornire. Nicio crăpătură. În schimb, se simțea umezeală; apa iese din șapă în sfârșit.
Buna ziua,
Situatia in care sunt: am lasat initial o inaltime de 15 cm de la inceput cand am zidit, pentru incalzirea in pardoseala, acum prima mea treapta este de 20 cm cu tot cu finisaj,
Acum intrebarea este: pot sa ajustez inaltimea din polistiren extrudat si expandat ( sa folosesc polistiren extrudat de 6 cm + polistiren expandat de 6 cm)? sau pot sa folosesc un sigur tip de polistiren extrudat si aia e, gen de 12 cm de polisitiren extrudat si ulterior se vine cu sistemul de incalzire in pardoseala 1.7 cm teava + 4.8 cm sapa + 1.3 cm finisajul si mai raman 2 cm in cazul unei sape autonivelante daca va fin nevoie inainte de finisaj.
Multumesc anticipat,
Folosiți EPS 9 cm și XPS cu falț 3 cm, ceva combinație. Vă rog, un ochi pe: austrotherm EPS planșee.
Multumesc,
Ordinea e EPS at 100 de 9 cm si ulterior vin cu XPS de 3 cm?
Daca este corecta ordinea, le montez eu.
Inca un detaliu la etaj e suficient doar XPS de 3 cm ?
Multumesc.
XPS deasupra pentru agrafe. Stau mai bine înfipte în XPS. Între etaje încălzire nu mai contează grosimea XPS-ului. De 3 cm, că stau mai bine agrafele versus în cel de 2 cm.
Buna ziua,
O intrebare, daca dupa turnarea sapei peste tevi, exista posibilitatea sa nu fi iesit perfect drept, se poate turna un strat subtire de sapa autonivelanta? Si care ar fi grosimea maxima acceptata in cazul confimarii.
Multumesc frumos.
Șapa autonivelantă are înscripții pe sac (ambalaj). Un ex. pentru 2..20 mm grosime.

Nu ma vor influienta negativ in randamentul incalzirii, adica daca mai adaug inca 20 mm maxim la cei 6.5 existenti?
Multumesc frumos.
Va influența, sigur că da. Însă, doar în regimul tranzitoriu = la re-pornirea instalației, nu la menținere. Va fi un articol despre staționar versus tranzitoriu enervant.
INTERESANT -Pfuu, numai bogatani, altruisti sau care nu au citit de la inceput p’aci caci de raspunzi corect ai proiectu’ aprope gratis. Sa ma risc io – zic ca-i vorba de conductivitate, conductia termica a inoxului e mult mai mare decat a lemnului. Asa deci si prin urmare mana la ~37 grade va ceda mult mai repede caldura inoxului la 22 grade deci il vei simti mai rece. Nu-i iluzie dar e perceptie caci neuronu’ a sesizat asta de multe ori si intotdeauna vei percepe metalul mai rece decat lemnul.
Zic bine? Seara placuta!
PS – cred ca hacheru’ a fost angajat de sau e nevasta unuia ca mine care de vreo cateva zile nu se dezlipeste de sait cu orele…
Of! Răspuns greșit. Nu e conductivitatea. Poate, întreabă Exarhu la Morning Glory ‘ntr-o zi.
Indiciu: vorbesc în articol de contact, nu de Compact, nu de RIP Radio Contact. Nu e greu.
100 € sunt pt. lucrare. Dar, să facem 50% pt. doar-proiect.
—
Mi se pare de bază și cel mai funny articolul: conducție, convecție, radiație din sait.
Nu e vorba de densitatea diferita a materialelor? Inoxul are o densitate mai mare si face un “contact” mai bun.
M-ai prins. Da, densitate mai mică ⇒ porozitate mai mică. Să spunem palma are 10 cm². Pe lemn va fi S.contact = 5 cm², pe inox S.contact = 9,9 cm². Conducția merge prin acele suprafețe de contact. Deci, cu inoxul avem un transfer mult mai mare dinspre bară spre mână.
—
Gresie, parchet, covor au aceeași temperatură, de fapt.
Însă, simțim, chipurile, mai rece gresia, față de parchet; mai rece parchetul față de covor.
Si primesc ceva? De fapt, iti eram dator.
Da. 100 € pt. lucrarea din 2021.
Uraaa \(^O^)/
Bună seara. Îmi cer scuze pentru comment. Probabil o sa vi se para aiurea. Tot vad in ultima vreme unii domni care recomanda sapa de 8mm. Ce părere aveți. Ii puteți găsii pe YouTube.
Sunt cu casa la etapa aceea și nu prea am idee ce și cum.
Mulțumesc mult.
Într-o casă de locuit (24/7/365) inerție termică mare = avantaj.
Șapă de 8 mm, inerție mică de tot.
Probabil, în birouri, clădiri cu orar.
Io nu știu cum acoperă țeava cei 8 mm de șapă?
A fi un fel de Minitec, sau mai este ceva firma (Bjorn Heizung) care pui placa si peste direct finisajul, de regula sisteme folosite la renovari, unde nu ai inaltime.
Da. Mersi.
Despre Bjorn (încălzire uscată) am mai scris.
—
E vorba de șapă 8 mm peste nuturi.
Deci: 20 + 8 = 28 mm aprox. Așa, da.
Evident, nuturi fără polistiren expandat (EPS) dedesubt, fără vreo folie = șapă în aderență.
Buna ziua,
Ma confrunt cu urmatoarea problema – am nevoie de o sapa foarte subtire peste tevile de incalzire. Am vazut sistemul de incalzire de la rehau – rautherm speed plus renova, pe care il prezentati si dumneavoastra aici, dar cu toate eforturile mele, nu am gasit ce fel de sapa se toarna peste tevile acelea ( forumuri, vanzatori , etc etc ). In cazul de fata rehau prezinta sistemul, nu si tipul de sapa care se toarna peste.
Multumesc.
Șapă fluidă, în aderență.
Pe Youtube, căutați vă rog Uponor Minitec.
Recomandarea cu sapa de 45mm se considera de la polistiren sau de la teava?
Adica inaltimea sistemului si pardoselii ar fi: polistiren 30mm + teava si sapa 45mm + finisaj 20mm?
Sau polistiren 30mm + teava aprox 20mm + sapa 45mm + finisaj 20mm?
Polistiren de 3 cm ⇒ șapă 4,5 cm peste țeavă. Deci, a 2-a sumă.
De ce pe casa punem 10, 15+, in pod 20+ dar sub casa sa punem 5, pamantul “tine” mai cald, dar totusi are numai vreo 5-8 grade.
5..8° lângă casă. Pe mijlocul casei, cât să aibă?
Oricum, un demisol neîncălzit are iarna 8..12+°C.
—
Bun. Contează și banii, nu? Câți bag, câți scot?
Aici în lumea virtuală, io pot recomanda izolație sub placa de structură de 20 cm, sub șapă de 20 cm, că nu mă doare tastatura.
Salut,
Am o intrebare. Te rog frumos sa imi spui daca diferenta de grosime din prima imagine unde explici straturile si anume cei 9 cm de izolatie conteaza asa de mult fata de 3 cm de exemplu?
Vreau sa ridic primul nivel la casa si as vrea sa stiu la ce inaltime il ridic.
Multumesc anticipat.
O zi buna.
Izolație cât mai groasă = cât mai bine oriunde pe anvelopă casă șamd.
Dar, de la o grosime în sus nu mai merită investiția.
Io spun că sub placa-peste-pământ să fie un polistiren de 3..5 cm. Peste placa-de-rezistență, tot așa 3..5 cm.
Dacă aveți izolație sub casă, n-aș pune peste placă mai mult de 5 cm.
Într-adevăr, avem clienți care au pus polistiren chiar de 8..15 cm.
Uite aici un video, recent, despre importanta izolarii fundatiilor
De acord.
:))))) las ca poate se intelege, sunt eu mai greu de cap poate. Acest executat corect mi se pare mau usor la cea fluida, totusi e fluida, intra singura prin toate zonele, cea uscata trebuie “impinsa” :), cel putin asa vad eu. Dar oricum diferenta de bani e maree
Am adăugat, schimbat text. Mersi. (°°)/
E scumpă fluida (autonivelanta).
deci sa inteleg ca faza, la cea fluida, ca intra mai bine pe langa teava sau chiar sub teava, daca sunt ceva distantiere si incalzeste mai bine sapa avand un contact mai bun,nu este chiar asa relevant?
╰(‵□′)╯
Incredibil. Mă voi strădui mai tare cu textul.
DACĂ SUNT EXECUTATE CORECT, AMBELE FAC ACELAȘI CONTACT, m².
Probabil trebuie sa citesc de mai multe ori, ca nu am inteles, sapa fluida, face sau nu contact mai bun ca sapa uscata?
Voi completa, să fie evident. Au aceeași porozitate. Deci, același contact.
Într-adevăr, în execuție, cea uscată poate fi mai „aerisită”.