Șapă încălzire pardoseală Uscată Fluidă

127 de comentarii la „Șapă încălzire pardoseală Uscată Fluidă”

1. Salutare!
   Casa locuita P+M, incalzita cu radiatoare si un cazan peleti (scumput, 2 saci/24 inclus un boiler 200l acm) + doua AC (12000 btu each) pe incalzire setate la 24*C, ambient 21*C doar cand sunt temperaturi peste -5 grade cu un consum cumulat aprox. de 7-800w/h (bit noisy) + usi deschise. La parter placa este compusa din: pamant+balast-pietris+xps 5 cm+placa 15 cm+trasee electice si termice si xps 5 cm intre aceste trasee+sapa 4-5 cm+parchet 0,8 cm quickstep ar mai fi loc pe vreo 3-4 cm pt ipat, la mansarda doar sapa. Se doreste un upgrade: sistem ipat mini/uscat/pereti sau radiatoare potrivite pt pdc? Intentionez sa adaug o pdc aer-apa actualului sistem. Ce solutie ai sugera? Shmeker saitu’! Multumesc.

   Răspunde

   • Aș sugera încălzire în pardoseală. Noi nu ne mai ocupăm de sisteme umede mini, nici de cele uscate.

     Dacă nu IPAT, aș sugera radiatoare (nu convectoare de tablă). Pot fi de fontă sau cele tubulare de tip Cordivari sau Irsap, PdC & radiatoare.

     Răspunde

2. Aceeași mână in contact cu lemnul nu devine o mânuță.
   E vorba doar de conductivități / rezistențe termice diferite ale materialelor și de timpul de transfer termic prin aceeași suprafață A.
   Să considerăm și o balustradă de aluminiu (aceeași formă geometrică precum cea de lemn și cea de inox). Cum va fi suprafața acoperită de aceeași mână e aceeasi (palmă cu 5 degete)
   transferul termic de la 36 grade C spre cele 22, se face mai repede prin suprafața in contact cu metalul decât prin aceeași suprafață de contact cu lemnul care nu e bun conductor termic.
   (A lemn = A metal = A palmă)
   Neuronul e păcălit intr-un timp mai scurt la contactul cu metalul decât la contactul cu lemnul.
   (Ai și tu oarecare dreptate că lemnul o avea și aer in material dar asta înseamnă că e izolator, nu că suprafața de contact e mai mică) mai departe …aceeași palmă stă in contact cu materialul AER ambiant care are tot 22 grade C (iar suprafața de contact prin care se face transferul termic e aceeași palmă).
   La contactul cu care material va simți neuronul mai repede senzația de frig?

   Răspunde

   • Mersi pentru mesaj și explicații.

     Conductivitatea e o proprietate a fiecărui material în parte. Conductivitatea se referă la trecerea căldurii prin materialul însuși, nu la trecerea căldurii de la un material la altul. Trecerea căldurii de la un material la altul se referă doar la suprafața de contact.
     De ce se fac aripioare convective (cum e radiatorul de la mașină)? Să crească suprafața de contact cu aerul. Iar, apoi, depinde de conductivitatea materialului ca temperatura de pe partea cu aerul să ajungă pe partea cealaltă, la interiorul țevii.

     Neuronul simte cel mai pronunțat temperatura când suprafața de contact e cea mai mare-eee, adică vorbim de cel mai lis material din lume, quantum stabilized atom mirror.

     Răspunde

3. Caldura mâinii se pierde mai repede la contactul cu metalul decât cu lemnul (rezistențe / conductivități diferite / transfer termic diferit)
   …de aceea și caldura de sub fundul lucrătorului ce stătea pe pachetul de polistiren, comparativ cu banca de lemn.

   Lemnul fiind mai “izolator” față de fer, căldura mâinii va scădea mai lent la contact “nu se va pierde” așa repede ca la inox.

   Felicitări pentru “sait”!
   “Simplu e cel mai bun”

   Răspunde

   • Lemnul e mai poros; adică, ba material, ba aer (gol) ⇒ suprafața de contact e mai mică ⇒ implicit, transferul termic e mai mic. Mersi.

     Răspunde

4. Buna ziua. Se doreste montarea unei incalziri in pardoaseala pt o locuinta de 75m. Am luat legatura cu o firma si mi s a spus ca vor proceda in felul urmator: izolatie ext 5cm; peste care se va veni cu o folie, nu placa tacker, nuturi, ci o folie pe care – din cate am inteles – o va insemna la fata locului; peste folie plasa de buzau de care se va prinde teava de 17×2 de la purmo. Sapa va fi de 8cm. Doresc o parere, nu stiu daca materialele folosite sunt ok. Multumesc.

   Răspunde

   • Mi se pare un sistem foarte ok. Cred că vorbim de Purmo Pexpenta, nu PE-Xa și ext = polistiren extrudat (XPS).
     Importante ar mai fi: calcularea pașilor, echilibrarea hidraulică, sursa de căldură cu adaptare meteo și putere minimă foarte mică, sub 3kW.

     Răspunde

     • Mi s a spus ca va fi montata la pas de 15 (chiar 12,5) la interior, spre exterior la pas de 10 spre preti. Circuitele nu mai lungi de 80-90ml. Multumesc.

       Răspunde

       • Ok, înseamnă cu nu pași calculați, ci aceiași peste tot (orice încăpere). Ar fi ok și așa, însă echilibrarea hidraulică va fi mai dificilă.

         Răspunde

     • Da, teava pexpenta, iar izolatia de 5 cm de extrudat.

       Răspunde

       • Ok.

         Răspunde

5. PS: pe internet in cazuri asemanatoare (la straini doar ex schluter bekotec sau NuHeat LoPro Max) am vazut ca folosesc doar placi cu nuturi si o sapa chiar si de doar 8mm. Nu as putea folosi si folie tacker ? La asemenea grosime ajuta cumva acele nuturi sapa sa fie mai „rezistenta” la fisuri sau de ce doar asta se foloseste ?

   Răspunde

   • Orice izolație termică sub șapă = șapă flotantă, deci este nevoie de o grosime a șapei peste acea izolație.
     Izolație termică înseamnă: polistiren expandat (EPS) cu nuturi, polistiren expandat (EPS) de tip tacker, polistiren extrudat (XPS), PIR, PUR șamd.

     M-aș îndoi să pună șapă de doar 8mm peste izolație termică. Probabil, vorbim de șapă în aderență = poate fi vorba de placă cu nuturi și goluri, fără izolație; când șapa va face priză cu stratul suport (placa de rezistență din beton armat).

     Cred că ar fi de folos să citești cu răbdare întregul articol, nu printre rânduri. Găseai toate răspunsurile în articol.

     Răspunde

6. Salutare,
   Am primit o casa „la gri” de la parinti (pe exterior este terminata, mai trebuie doar interiorul, incalzirea, instalatia de apa ) doar ca a fost gandita de la inceput pentru incalzirea cu calorifere.
   Din ce am masurat ma pot inalta cu maxim 10-9cm la parter si la etaj cu maxim 7cm. (chiar intru cu 1cm peste cota de la tocul usii de la intrare, ce se deschid in exterior, am zis ca nu se observa asa mult oricum)
   Nu am izolatie deloc sub placa, si nu stiu ce sa sacrific pentru a fi totul mai ok (planuiesc sa folosesc o centrala pe peleti cu gazeificare, pt cand o sa ajunga gazul si la mine).
   Sa sacrific din izolatie sau din inaltimea sapei (fluida ) ?
   Ma gandeam sa merg pe o izolatie pir de 4cm si sapa de 2cm peste teava, insa as pune o folie schluter ditra pentru a preveni crapaturile gresiei.
   (iar la etaj unde vreau sa pun spc planuiesc sa folosesc o folie asemanatoare, pentru spc)

   Crezi ca ar fi ok asa sau ar trebui sa mai scad un cm din izolatie si sa fac sapa de 3cm ?
   De asemenea, la o grosime asa mica merita sa folosesc placi pir in loc de XPS ? (avand in vedere ca e pret de 3-4 ori mai mare )

   Răspunde

   • Șapa aderentă (fără folie, fără izolație termică) = poate avea orice grosime.
     Șapa flotantă (peste izolație termică) = trebuie să aibă o anume grosime pentru a avea o anume rezistență mecanică.
     Pierderile spre sol sunt relativ mici, deloc relevante.
     Deci, n-ar fi la alegerea ta, ci va trebui să ai o grosime minimă, de fapt, cât mai mare a șapei în cazul ăsta.
     Nu contează că PIR, că XPS, că PUR, că etc., ci contează conductivitatea termică, λ (W/mK) cât mai mic. Rezistența termică, R = g÷λ.

     Răspunde

7. Mai sint si altii care afirma ca sapa fluida e mai buna decat aia semiuscata :
   Nu-ti trebuie facultate de sape sa stii ca sapa semiuscata are mai mult aer oclus decat sapa fluida , si ca aerul din sapa scade coeficientul de transfer termic al sapei .
   @paulvagrin
   Te rog sa consulti un reprezentant tehnic de la Purmo sau Tece. Sapele semiuscate au continut mare de aer si izoleaza, adica diminueaza randamentul sistemului de incalzire in pardoseala. Sapele fluide sunt mai omogene. Aditivul la care faci referire face parte din pachetele standard de incalzire in pardoseala. Fibre de PP se pun oricum.
   Video cu șapă

   Răspunde

8. Aerul oclus ( aerul neintentionat ) din sapa semiuscata ii mult mai mare ( ex: 8% ) decat aerul oclus dintr-o sapa fluida ( < 1% ) pe baza de ciment .
   Adica porozitatea sapei semiuscate e mult mai mare decat a sapei fluide pe baza de ciment .
   Contractiile dupa 90 zile trebuie sa fie mai mici de 0.4mm/m .
   Contractiile betonului sint : plastice ( in primele 24 de ore ) , contractii de uscare si autogene .
   Evident ca sapa cu mai putin aer oclus va avea un coeficient de transfer termic mai mare decat sapa semiuscata ( cu mult aer oclus )
   Cu cat densitatea betonului ( mortarului / sapei ) e mai mare , adica mai putin aer oclus , si transferul termic va fi mai bun ( mai mare ) .
   E vorba de fizica , nu-i rocket science .

   Răspunde

   • Mersi pentru luminare, Luk.

     Răspunde

9. In Cluj-Napoca unii dezvoltatori imobiliari folosesc ca si sapa de incalzire in pardosea de la statia de betoane cu CIFA : beton C25/30 , doar din doua sorturi : 0-4mm si 4-8mm , si clasa de tasare S5 . Eventual raport apa/ciment = 0.5 , sau poate chiar 0.45 .
   Exista plasa metalica de 2mm , 50 x 50mm pentru incalzire in pardosea , dar care se aseaza deasupra ( SI NU SUB ) tevile de incalzire in pardosea , pentru a prelua intinderea sapei ( betonului / mortarului ) , si a preveni aparitia fisurilor / crapaturilor . Sau exista plasa din fibra de sticla pentru incalzirea in pardosea .

   Răspunde

   • (°‿°)/ De apreciat cunoștințele despre rețeta betonului, nu oricare, ci din… Cluj-Napoca.

     Betonul se comportă excelent la compresiune și foarte prost la întindere; de-aia se pune armătura. Dar, de unde până unde se întinde șapa? Șapa este cumva vreo grindă de pod, vreo placă de rezistență? Astea, da, sunt supuse la întindere. Avem mii de clienți care n-au pus nicio armătură-n șapă; n-au avut niciodată nicio problemă.

     Răspunde

     • De la contractiile plastice , de uscare si autogene , de acolo se intinde sapa . Si de la dilatare , cand sapa e incalzita .
       Daca n-ar fi asa , de ce se monteaza rosturile de dilatare si banda perimetrala de dilatare ?
       De ce fisureaza sapa ?
       Plasa armare sapa 1000X2000mm menatwork
       La pardoselile industriale de ce se monteaza rosturi de dilatare ?
       Exista si pardoseli industriale JOINTLESS ( fara rosturi de dilatare )
       Doar ca la astea , betonul va fi cu contractii compensate ( Shrinkage Compensating Concrete )
       MasterLife SRA – Next Level
       of Shrinkage Reducing Admixtures
       Shrinkage describes the external changes in the volume of concrete (contraction) which are independent of the loading and caused by changes in the water regime and the chemical reaction (hydration) of the concrete. Shrinkage can be separated into the four types: plastic shrinkage, autogenous shrinkage, drying shrinkage and carbonation shrinkage (usually negligible for construction concrete). Due to shrinkage, concrete may exhibit a severe crack development which favours the ingress of harmful substances, potentially leading to a decreased durability.

       Răspunde

10. MasterLife SLS 200 is specifically recommended for the production of self-levelling screeds hosting the pipes of undefloor heating systems,
    thanks to the high thermal conductivity of the cementitious composition.
    LINK

    Răspunde

11. Salutare Am zis sa scriu aici inainte sa folosesc formularul de contact ca sa vad inainte daca se poate si poate ajuta si pe altcineva intrebarea Incalzire in pardoseala pentru etaj dar peste parter avem grinzi de lemn dese( deci suporta o sapa) si dulapi de lemn( fosla) de 5cm Problema e ca la etaj pana la usa mai avem doar 5,5 cm inaltime Finisajul va fi din LVT deci raman maxim 5cm pentru sapa Poate realiza Sibotherm ceva tip de incalzire in cazul asta ? Multumesc frumos!

    Răspunde

    • Încălzire în pardoseală peste lemn

      Variante de grosime încălzire în pardoseală

      Răspunde

12. Bună seara! Cat costa m2 de șapa llichidala dv? Mulțumesc.

    Răspunde

    • Noi facem încălzire în pardoseală. Articolul spune și despre prețuri aproximative ale șapei. Dar, nu facem șape.

      Răspunde

13. Folia de aluminiu intradevar nu radiaza mai multa caldura.Ai dreptate.
    Dar de bariera de vapori aminteste cineva ? Acea folie de aluminiu are rol de bariera de vapori , si NU ca sa reflecta caldura .
    Face cineva simulari in Ubakus , daca apare condens sau NU ?
    Verifica cineva ce valoare Sd trebuie sa aiba bariera de vapori sa NU apara condens ?
    Bariera de vapori se monteaza intotdeauna pe partea calda a stratului termoizolator , adica se monteaza peste izolatia de EPS 120 ( stiu , tie iti place XPS-ul care e mai scump )
    Doar ca placa de beton peste sol , ar trebui hidroizolata cu membrana bituminoasa ( sau HD-PE ) , chiar si contra radonului , si atunci nu exista umezeala din beton , prin urmare se poate folosi EPS 120 cu 120kPa si NU-i necesar XPS scump de
    300 kPa rezistenta la compresiune.
    Dar daca simulezi in Ubakus , peste politiren , ar trebui bariera de vapori , pentru a NU aparea condens.
    Si acea folie de parizer ( aluminiu ) are rol de bariera de vapori , si NU de oglinda de termoficare .
    Desigur se monteaza si o folie PE ( polietilena ) de 0.2mm .
    Dar toata sistematizarea asta pe verticala ar trebui sa fie lamurita de catre arhitect , chiar si pentru a stii unde vine cota +0.00 ( cota finisajului ) , cota de la care se masoara golul de usi , hp ( inaltime parapet ) etc .
    Interesant ca de bariera de vapori de sub IPAT , NU pomeneste ( absolut ) nimeni .

    Răspunde

    • 1. Și dacă ar radia acea folie, este total irelevant, zero barat; căldura de la țeavă la șapă are loc prin conducție, nu radiație.
      2. XPS-ul e clar mai ieftin decât plăcile tacker sau cele cu nuturi. Evident, și mai bun dpdv termic.
      3. XPS-ul (polistiren extrudat), spre deosebire de EPS (polistiren expandat), nu este afectat de apă.
      4. Spui barieră de vapori? Ok. Vapori de la aer spre șapă (polistiren expandat tacker/nuturi), sau de la șapă spre aer? De unde apă în șapă, Luk? Aa, casa nu e hidroizolată? Ghinion, nu rezolvă țipla asta de aluminiu non hidroizolarea. De ce ți se pare așa interesant că nu pomenește nimeni!? Stai liniștit, toată Rămânia o pomenește și folosește = asta e interesant.
      5. Știi că șapa (și tencuiala, clar) are și rolul de a absorbi / a ceda umiditate?
      6. Încă nu văd vreun motiv minim pentru acea folie de aluminiu de parizer.
      7. Eventual, o folie de plastic: șapă fluidă peste placă de rezistență (planșeu) de lemn.

      Răspunde

      • In imagine, se poate vedea o carte din Cehia cu sectiuni de „Casa Pasiva”
        Chiar pe coperta cartii , cu linie rosie punctata se poate vedea bariera de vapori.
        Doar ca,chiar pe coperta,au gresit,fiindca bariera de vapori se monteaza intotdeauna pe partea calda a termoizolatiei , adica peste EPS/XPS si NU sub termoizolatie asa cum apare pe coperta cartii.
        Nu trebuie sa ma crezi pe cuvant.Pe site-ul Ubakus poti simula stratificarea la podea a diverselor materiale utilizate , si daca nu se foloseste o bariera de vapori cu Sd destul de mare ( poate peste 800m ) va aparea condensul ( cel putin asa arata in simularea de pe Ubakus )
        Sub placa din beton al fundatiei se foloseste XPS ( mediu umed )
        Peste placa din beton al fundatiei si sub shapa de incalzire in pardosea se poate folosi EPS 100 – 150 , dar trebuie hidroizolata placa din beton al fundatiei cu membrana bituminoasa sau membrana HDPE ( hidroizolatia se foloseste si contra radonului , da stiu , putin au auzit de radon , si contra umezelii care urca prin capilaritatea betonului )
        Foloie de polietilena PE de 0.2mm ar trebui folosita in orice caz sub shapa.

        Răspunde

      • Poză1; Poză2
        Uita-te te rog la imaginile de mai sus. De ce crezi ca au pus folia de parizar? E pe post de bariera de vapori ( cam slabuta folia asta din imagini , dar asta a fost scopul aplicarii acelei folii )
        Se poate simula in Ubakus , ca pentru a NU aparea condens la termoizolatia de sub shapa , e nevoie de o bariera de vapori ( poate cu Sd > 800m ) montata pe partea calda a termoizolatiei.
        Bariera de vapori cu Sd > 1500m ii folie aluminizata , fiindca de exemplu folia PE ( polietilena ) = 0.2 are Sd = 40m
        Asta tine de fizica constructiilor . E o materie care se preda la facultatea de constructii .
        Se poate termoizola peste placă la fundații?
        Youtube
        Poză3; Poză4
        Uita-te te rog la video-ul de mai sus, dureaza doar 02:26 minute si la cele doua imagini de mai sus , la textul ce apare in partea de jos a imaginii.
        Nu trebuie sa ma crezi pe cuvant . Poti sa accepti sau NU ! E alegerea ta .

        Răspunde

      • Vreau sa fac o precizare ! Bariera de vapori se monteaza doar pe partea calda a termoizolatiei care inchide anvelopa termica.Adica doar la placa peste fundatie , sau daca casa e cu demisol , atunci peste izolatia care inchide sectiunea verticala a anvelopei termice.
        La etaj , in interiorul casei ( in interiorul anvelipei termice ) acolo NU se pune bariera de vapori.
        Doar acolo se pune unde e anvelopa termica cu exteriorul , si totdeauna pe partea calda ( interioara ) a termoizolatiei .
        E aceeasi bariera de vapori ca si la mansarda , ce se pune pe partea interioara ( spre casa ) care impiedica vaporii din casa sa nu migreze spre termoizolatie ( la mansarda , de obicei vata minerala )

        Răspunde

14. Buna ziua,

    Sunt in proces de proiectare casa p+m in sistem icf( pereti exteriori cu 20 cm si 5 cm interior) , iar compartimentarile pe timber frame. Casa nu va avea placa de beton ci doar izolatie , IPAT Si peste , sapa. Ce imi recomandați?

    PS: După proiectarea casei, va voi contacta pt proiectarea încălzirii in pardoseala.

    Va multumesc

    Răspunde

    • Am uitat sa mentionez ca sunt interesat de o sapa din beton șlefuit pt finisaj.

      Răspunde

      • Ok.

        Răspunde

    • Cer scuze, nu mă prea pricep la construcții, nu înțeleg acei termeni. Nu înțeleg nici la ce se referă întrebarea. Temă proiect IPAT, mersiii.

      Răspunde

15. Buna ziua,

    Suntem intr-un proces de renovare a unui apartament mare (140 mp) de la etajul 2/8 dintr-un bloc construit in 1936, bloc consolidat dupa cutremurul din ’77 si partial consolidat in anii ’90. Blocul nu se regaseste pe listele de risc seismic.

    Problema noastra consta in faptul ca la renovare nu s-a inlaturat complet sapa veche pana la placa, ci doar finisajele, iar noi dorim incalzire in pardoseala. Parte din acest proces, urmeaza a se turna o sapa noua de ipsos, de 5 cm (19 kg / cm inaltime * m2). Atat arhitectul, cat si constructorul, ne-au asigurat ca nu este nici o problema din punct de vedere structural, dar eu am mari dubii in ceea ce priveste sarcina suplimentara pe care o punem pe planseu, mai ales avand in vedere vechimea betonului. Este adevarat ca la „golire” si inlaturarea finisajelor vechi, s-au scos cam 1.000 de saci de moloz din apartament (deci s-a si usurat, intr-o oarecare masura).

    Stiu ca sunt putine informatii pentru a emite o parere avizata, si ca sunt multe alte elemente care pot influenta situatia, dar strict pe ce v-am spus, credeti ca ar fi ok sa turnam acea sapa suplimentara de ipsos?

    Multumesc!

    Răspunde

    • Încălzire în pardoseală apartament vechi
      Suntem ingineri instalații, nu construcții. O părere avizată o poate avea un ing. structurist.

      Răspunde

16. Salut,
    Am citit comparatia intre performanta finisajelor. Foarte interesant si util. Ai avut clienti cu instalari de SPC peste sapa? As fi curios ce au folosit si ce parere ai de Arbiton. SPC/LVT-ul sunt perfecte dpdv termic, insa cele ieftine se zgarie incredibil de usor, iar un SPC/LVT ieftin e cat un laminat scump de 8mm. La laminatul de 8mm cel mai mic R este la Quick step si SwissKrono, undeva la 0.055/0.06, la SPC Arbiton de 5mm e la 0.04.

    Răspunde

    • Cred că nu există finisaj să nu-l fi folosit unul din clienții noștri. Cred că am întâlnit în proiecte toate finisajele posibile și imposibile.
      Însă, pentru CTgaz nu e chiar atât de important finisajul; sub 50° CTgaz au deja eficiență de ardere foarte bună.
      Pentru PdC este foarte important finisajul; însă, cu funcționare continuă, fără întreruperi de termostate on/off, deci fără să trebuiască recuperată temperatura șapei, finisajului, rezultatele sunt ok chiar cu un finisaj mai rezistent termic.
      –
      Părerea mea despre finisaje, folii = cu cât mai puțin rezistent termic cu atât mai bine; mărci/branduri nu contează dp meu dv.
      Despre rezistențe mecanice șamd nu prea cunoaștem date, nici nu e domeniul nostru; ne plafonăm la partea termică.

      Răspunde

17. Felicitări pentru conținutul publicat. Bine ar fi fost să aplice lumea, măcar jumătate, sau o treime din ce e scris. Vă doresc să fiți sănătos și iubit de cine ia ceva bun din articolele Dvs.

    Răspunde

    • Ne onorează pe toți (birou și instalatori) astfel de mesaje. Sperăm să fie util site-ul pentru cât mai mulți cititori.

      Răspunde

18. Salut Bogdan, tocmai am turnat sapele la casa P+E (120m2 utili) , am pus asa: 3cm XPS grafitat, 2,5cm EPS 100(tacker), teava Uponor de 16mm, la parter 6,5cm sapa semiumeda cu aditiv si fulgi iar la etaj a iesit 7cm de sapa(grosimea sapei e cu tot cu tevi). Incalzirea se va face cu pompa de caldura aer-apa. Ce parere ai despre grosimea sapei cat si a straturilor de sub sapa? e buna asa, eu vroiam un 6cm parter si un 5cm etaj dar pana la urma a iesit cum am mentionat mai sus.

    Răspunde

    • Spre sol pierderile sunt foarte mici. Între etaje incalzite nu contează izolația.
      Șapă groasă = inerție termică mare = excelent pentru case de locuit, mai ales când sursa de căldură e PdC.

      Răspunde

19. Bună ziua,

    Dacă nu vreau/pot să pun șapă, pot pune peste țevile de IPAT un strat de nisip și apoi pavele de beton de 3-4 cm grosime?

    Vă mulțumesc și scuzați deranjul.

    Răspunde

    • Niciun deranj, ne onorează fiecare mesaj.
      Se poate: nisip + dale de beton deasupra, însă, nu va fi la fel de eficient (să-i spunem așa). Nisipul are conductivitate termică mai mică (0,58 W/mK versus 1,39 beton simplu, adică de 2,4 ori mai mică); greutate specifică mai joasă (1600 kg/m³ versus 2100 kg/m³); contact mai slab versus șapa. Pavelele sunt ok = beton simplu.

      Răspunde

20. Salut Bogdan, re. impactul placilor cu nut-uri, cred ca se poate extrapola si din studiul de aici: htflux.com

    Răspunde

21. Salutare,
    Urmeaza sa renovam un apartament vechi (bloc construit in 1980, ap. la etaj 3/4) Si am dori sa punem incalzire in pardoseala.
    Exista vreun risc sa incarci prea mult pardoseala cu sapa? Ma refer la greutate, mai ales in living unde suprafata e mai mare.
    Ati auzit vreodata sa aiba cineva probleme din acest punct de vedere?
    Multumesc anticipat.

    Răspunde

    • Încălzire în pardoseală apartament vechi

      Răspunde

22. Legat de intrebarea pentru bonus, parerea mea:

    Lemnul are un lambda mic (~0.17 – 0.41), otelul/aluminiul > 50, corpul uman ~36C, diferenta mare fata de 22C.
    Vom simti mai rece suprafata de inox pentru ca vom ceda accelerat caldura din mana catre inox, pe cand catre lemn procesul este mult mai lent.

    Răspunde

    • Corect, mersi. Da, transferul termic e mai mare către inox din cauza suprafeței de contact (lemnul e poros) și, într-adevăr, a conductivității.
      –
      Debitul caloric, Q = S×Δt×m/R
      S = suprafață, m²
      Δt = diferența de temperaturi, °C
      m = masivitate termică, adimensional
      R = rezistență termică, m²K/W
      –
      R = g÷λ
      R (m²K/W) = grosime (m) ÷ conductivitate (W/mK)
      –
      Q = S×Δt×m/R = S×Δt×m×λ/g
      –
      Bonus acordat = 100 € reducere la lucrare de încălzire în pardoseală preț. Bonusul poate fi transferat oricui.

      Răspunde

      • Pai cu suprafata de contact la fel pentru ambele cazuri, doar nu fac balustrada de dimensiuni diferite. Cel putin din intrebare nu ai lasat sa se inteleaga ca sunt suprafete diferite

        Răspunde

        • Cer scuze, am corectat răspunsul inițial. Suprafața e cea a mâinii, dar inoxul e lis (aproape toată suprafața palmei atinge inoxul), lemnul e poros (palma atinge lemn, por, lemn, por).

          Răspunde

      • Scuze, am corectat (re-editat) răspunsul. Mersi.

        Răspunde

        • multumesc frumos pentru clarificari

          Răspunde

          • °◡°/

23. Salut. Exista vreo varianta de fonoizolare a pardoselii sub care este montata incalzire in pardoseala? Camera copiilor este la etaj, iar acestia nu stau deloc. 🙂 Tot zgomotul se transmite la camera de dedesubt.
    Multumesc!

    Răspunde

    • Există vreo fonoizolare când există calorifere? Poate, arhitectul ar ști răspunde.

      Răspunde

24. buna, referitor la intrebare:
    dupa o pauza binemeritata, pentru beneficiari si pentru casa inceputa in vreme de pandemie, s-a revenit la santier in martie 2021. in pauza ne-am pus pe banci de lemn. a fost o primavara atipica, astfel ca erau reci sloi. dupa cateva zile, inainte de scumpirile cauzate de x,y, z factori a venit polistirenul grafitat pentru fatada si unul din noi si-a incropit o banca din doua/trei pachete sa se aseze. diferenta a fost colosala. astfel ca, pentru raspunsul dvs, separat de suprafata de contact cred ca este si rezistenta (posibil sa intre in calcul si radiatia) termica – ambele produse au avut aceeasi temperatura de plecare, dar pe polistiren a fost mai bine. raspuns final – balustrada de inox se va simti mai rece.

    Răspunde

    • Da, corect, bonus acordat.

      Răspunde

25. Buna, am o intrebare care ma macina de ceva timp, am realizat o incalzire in pardoseala la casa iar sapa este turnata din beton de la statie cu aditiv si fibre, problema care ma macina este ca grosimea sapei este de 7-8 cm pe alocuri poate si 9 cm masurat de la teava in sus.
    Este vreo problema ca este asa de groasa, o sa influenteze consumul de gaze al centralei sau confortul termic???
    Multumesc anticipat.

    Răspunde

    • Mecanic (nu sunt ing. c-ții, n-am o părere avizată)
      Din ce știu, șapa are o grosime maximă pentru turnare într-un singur strat, cca 8..9 cm. Pot fi șape mai groase, dar turnate în 2..3 straturi. N-aș crede să fie probleme cu șapa de 7..8..9 cm.
      Termic
      Hmm, pentru o casă de locuit 24/7 inerție mare = bine. Adică, o șapă groasă = inerție termică mare. Însă, confort bun și facturi mici ar fi cu adaptarea meteo = modulare tur în funcție de temperatura exterioară (Urzeala temperaturilor). Dacă va fi temperatură fixă de 60..80° (nu variabilă) pe tur centrală termică și folosire grupuri de amestec (tot temperatură fixă) = disconfort chiar mare aș spune (plajă mare între cât arată termostatul min. – max.), la fel facturile, maaari.

      Răspunde

      • Ok, ma puteti ajuta cu un numar de telefon sa imi faceti Adaptare meteo la instalatie si as mai avea o intrebare despre prima incalzire a sapei (detensionarea sapei) imi puteti spune un grafic-protocol de incalzire pe zile, adica cate zile si la ce temperatuti trebuie incalzita sapa.

        Răspunde

        • Cred că vorbim despre Cluj-Napoca. V-ar costa destul de mult, 100 €.
          Însă, aici, în comentarii = zero lei/asistență.
          –
          Ce model de centrală este?
          Există grupuri de amestec?

          Răspunde

26. Buna ziua, va cer sfatul in urmatoarea dilema:

    Am constatat ca in anumite portiuni ale placii de beton (in zona hol chiar in mijlocul casei) exista o diferenta de nivel de – 3-5cm fata de restul suprafatei. Avand in vedere ca urmeaza sa instalez incalzirea in pardoseala instalatorul mi-a zis ca se mai poate nivela din grosimea placii tacker sau daca vreau sa torn o sapa autonivelanta dar spune ca nu vede rostul,eu ma gandesc ca daca nu este cat de cat plan sapa care se va turna peste tevi nu va fi de aceeasi grosime peste tot iar caldura nu se va distribui in mod egal pe toata suprafata. Ce ma sfatuiti sa fac, sa torn o sapa autonivelanta in aceasta zona sau pe toata suprafata sau e ok sa se regleze din grosimea placilor tacker? Daca da ce marca de materiale ?

    Va mulțumesc anticipat pentru sfaturi / idei!

    Răspunde

    • 1. Să respectăm manualul la virgulă = placă perfect plană, șapă cu grosime perfect constantă pe toată aria casei. Îhî, never.
      Șapa autonivelantă = foarte, foarte scumpă. Foarte, foarte rar avem baza perfectă.
      Cred că v-ar ajuta paragraful Planeitate NCSF (n-ai ce să faci).

      2. De multe ori, reglăm din polistiren. Firma de șape dă cotele. Omul calculează geometria straturilor de polistiren (dedesubt + bază țevi): 2 + 2 cm, 2 + 3 cm, 3 + 3 cm șamd.
      Bază țevi = XPS (extrudat = recomand), sau EPS nuturi, sau EPS tacker.

      3. Evident că în burtă, șapa este duluri-duluri. Evident că nicio șapă n-are perfect aceeași grosime într-o casă. Evident că nu e nicio problemă nici termic, nici mecanic.

      4. Știu că vă pun să citiți (nimeni n-are timp), dar e foarte important să înțelegeți despre: inreția termică și regim de transfer termic staționar (ideal) versus tranzitoriu (enervant).
      Pe scurt: când casa e în regim staționar NU ne mai interesează acele diferențe de șapă. Simplu: o șapă subțire = inerție mică = încălzire/răcire rapidă; invers o șapă groasă = inerție mare = încălzire/răcire lentă.
      Cred că e util pt. dvs să citiți și: Echilibrare hidraulică. Interesul nu e să ridic repede-repede temperatura din casă de la 20 la 22°C, că să păstrez constant 22°C. Deci șapă cu grosime non constantă dă temperatură constantă: adaptarea meteo.

      Răspunde

    • Nu ma pricep, dati-mi un nr de telefon sa va pot suna sa veniti sa faceti, centrala este viessmann 111 cu boiler si am si grupuri de amestec de la Tece si eventual sa imi faceti si automatizarea, termostate, centre comanda, etc

      Răspunde

      • Pentru configurația respectivă, trebuie sunat Sergiu 0744132133.

        Răspunde

27. Inoxul se va simnti mai rece!

    Răspunde

    • Dacă e mai lis, da.

      Răspunde

28. Dar o instalatie fara sapa (uscata de tot….) ce ziceti? Un comentariu, o recomandare…daca se poate……

    Răspunde

    • Câteva comentarii.

      Răspunde

29. Buna, as avea o intrebare pls, la incalzire in pardoseala are rost sa pun senzori temperatura in sapa, cu ce ma ajuta, care ar fi avantajele si dezavantajele, trebuie sa pun cate un senzor in fiecare zona unde am termostat, adica dak am 5camere cu termostat tr sa pun cate unul in fiecare camera ???
    Va multumesc.

    Răspunde

    • Există termostate care acceptă senzor de șapă. Au mai multe moduri de setări: doar aer, doar șapă, sau combinat. Mai multe în articolul De la histerezis la OpenTherm, paragraf senzori de șapă.
      Nu sunt obligatorii. Noi nu îi folosim defel. Cred că ajută să vedeți pe net vreun manual de orice termostat de pardoseală. Acolo, găsiți setări.

      Răspunde

30. Buna, scuze, as mai avea o intrebare.
    Sapa care o sa vina peste incalzirea in pardoseala daca bine stiu ar fi 3 variante: semiuscat, umeda adica aceea care o comanzi la statia de betoane si cea lichida de ipsos (gen Baumit Alpha 2000).
    Ultima iese din discutie ca este prea scumpa.
    Dar dintre primele doua care ar fi mai buna.
    Eu as opta pentru cea de la statia de betoane pentru ca daca bine am inteles este si mai tare si fiind mai fluida are transfer termic mai bun (invelind teava mai bine), si nu depinzi de Dorel ca la cea semiuscata ca nu o indeasa cum trebuie si raman goluri de aer.
    Dumneavoastra ce ma indrumati ???
    Va multumesc.

    Răspunde

    • Părerea mea: nu contează șapa, ci calitatea montajului, uscării.
      Aș apela la o firmă de șape.
      Nu cred că în casa omului, pentru șapă să fie nevoie de beton pentru poduri.

      Răspunde

31. Buna, am construit o casa si la executia placa parter (peste pamant) mesterii inafara de folie nu au pus polistiren.
    Urmeaza sa fac instalatia in pardoseala.
    Peste placa are rost sa pun folia aceea anticondens (sau de aluminiu), cati cm de polistiren eps sa pun si cat sa fie valoarea eps (150,200 etc), peste acest polistiren am inteles ca este bine sa pun un xps 3cm ca sa stea mai bine agrafele, intre polistirenul esp si cel xps as pune folie de aluminiu are rost ma ajuta la directionarea caldurii in sus spre sapa, sapa in afara de aditiv are rost sa o armez cu fulgi si-sau plasa sudata (plasa sudata inteleg ca nu impiedica transferul ca si fulgii).
    Ce imi recomandati din punct de vedere al fiabilitatii-calitatii in timp teava pxa, pxb sau pxc.
    Calitativ excluzand diferentele de pret (dpvd al rezistentei in timp) ce brand mi-ati recomanda ca fiind cel mai bun dintre Purmo, Tece, Rehau, faceti un top si eventual cu alte branduri nementionate ne mine.
    Va multumesc anticipat.

    Răspunde

    • FOLIE
      Folie de aluminiu nu este necesară. Plăcile EPS-tacker au deja plasă și folie de aluminiu pentru a ranforsa polistirenul expandat, crestat pentru roluire, cu rezistență mecanică slabă. Plăcile EPS-nuturi nu au nicio folie de aluminiu. Plăcile din polistiren XPS sunt cu falț (îmbinare prin petrecere, similară cu prinderea țiglelor, parchetului laminat). În cazul unei șape fluide flotante (nelipită direct de placă) peste structură de lemn, se poate folosi orice folie, membrană rezistentă la apă. Pentru trasarea pașilor se poate folosi ruletă + cariocă.
      Folia de aluminiu crește eficiența termică cu 30%? Nu, evident. Folia ar avea doar rolul de a opri apa să urce din placa peste sol (fără hidro-izolație) spre polistiren EPS. Se montează sub EPS-tacker/nuturi. XPS = insensibil la apă. Corect față de (protecția) consumator ar fi o justificare tehnică pentru o astfel de afirmație. O descriere tehnică justă se află pe site-ul Romstal.
      Hidroizolare
      Pentru hidroizolarea casei nu mi-aș face speranțe c-o rezolvă vreo biată folie a vreunui sistem de î. în pardoseală. Dacă aș avea emoții că, totuși, poate intra apa prin placa peste sol, aș pune doar XPS, deloc EPS ⇒ problemă solved.
      Fulgi
      Dacă estimați ca șapa să fie supusă la încovoiere (fără bandă perimetrală, se întinde, dă în pereți, se îndoaie în sus) fulgii pot ajuta. Io nu-i prea propun clienților. Alegerea lor.
      EPS + XPS
      Poate fi un EPS de 3 cm + XPS de 3 cm. Chiar dacă nu există XPS sub+pe placă, pierderile înspre sol nu sunt mari. Adică, nu e decisiv că nu există izolație de 10..15 cm sub placă.
      Purmo vs Rehau vs Uponor
      Purmo (PE-XHDc) e mai ieftină, însă tehnic mai bună.
      Purmo: 10 bari/70°C; Tmax 90°C.
      Rehau: 6 bari/70°C; Tmax 90°C.
      Purmo: rugozitate 0,006 mm. Mică = avantaj pentru pompa de recirculare.
      Rehau: rugozitate 0,007 mm.
      Purmo: conductivitate λ 0,41 W/mK. Mare = transfer termic bun de la apă (prin peretele țevii) spre șapă.
      Rehau: conductivitate λ 0,35 W/mK.
      Purmo: 5⨯D rază minimă îndoire | 30 N/mm² punct rupere.
      Rehau: 5⨯D rază minimă îndoire | ? N/mm² punct rupere.
      Rehau nu precizează. Uponor 30 N/mm².
      Purmo: nu se deformează la apăsări, lovituri. Secțiunea rămâne cerc.
      Rehau: se poate deforma la forțe mai mari de apăsare, lovituri.
      Purmo: nu se zgârie (taie superficial) când se transportă manual colacul, împinge, rostogolește. Oricum, colacii sunt ambalați în carton. Pur-și-simplu, rostogolim cartonul fără nicio nano-zgârietură a țevii. Colacul de 600 m are 65 kg.
      Rehau: se poate zgâria (tăia superficial) când se transportă manual colacul, împinge, rostogolește. Colacii nu sunt ambalați.
      Purmo: țeava strangulată (neîndemânare pe șantier) revine la cerc cu aer cald (PE-XHDc).
      Rehau: țeava strangulată revine la cerc cu aer cald (PE-Xa). 
      Purmo: 30 ani garanție. Garanția o enumerăm, dar n-o considerăm relevantă.
      Rehau: 10 ani garanție.
      Uponor idem Rehau. În schimb, Uponor are cea mai bună rugozitate (de pe piață), anume 0,005 mm.
      Un mic-mic avantaj spre insesizabil Rehau, Uponor: se îndoaie neglijabil mai ușor.
      Însă, dacă facem noi lucrarea, nu-l interesează pe beneficiar; dacă executați dvs, o lucrare în viață nu se simte.
      Prima mea lucrare a fost cu Tece (2004). De atunci nu am mai lucrat cu Tece. Întâmplare, nu e vorba că nu ar fi ok.
      Acel top l-am început. Sper, sper să găsesc timpul necesar. Oricum, principiul topului va fi: subiectivitatea bate calitatea.
      Dacă e timp de citit Cea mai bună țeavă de î. pardoseală. Este o ciornă.

      Răspunde

32. E nevoie de rosturi la gresia ce vine peste incalzirea in pardoseala? Este risc sa crape placile sau sa se desprinda daca nu exista rost? Planuiesc sa pun placi rectificate de dimensiuni 60×60 si 14×90 fara rost sau cu rost minim de 1 mm. Voi folosi adeziv flexibil, am inteles ca este recomandat pentru IPAT

    Răspunde

    • Niciun client cu gresie fără rosturi între plăci nu s-a plâns de vrea problemă. Poate, ai sărit peste paragraful ăsta: Cât se dilată gresia?
      α = 0,007 mm/m°C = coeficient dilatare gresie
      Considerăm o latură de 5 m, 15° (fișa tehnică recomandă să fie 15° când se montează gresia) ↗ 33°C (temperatura maximă de calcul pt. băi, 29° alte zone) ⇒ ΔL = 0,63 mm.
      Laturi mai scurte, ΔL mai scurte. Adaptare meteo propusă de noi → cele mai mici dilatări, insesizabile, nicio problemă pentru plăci de gresie fără rosturi între. Într-o casă nelocuită, cu temperaturi sub 15, gresia va fi supusă contractării, ca celelalte elemente de c-ție.

      Răspunde

33. O grosime a șapei de la teavă de 17mm în sus de aprox. 7 cm. Va afecta în vreun fel performanta încălzirii altfel decat că va fi inertia termică mai mare?

    Răspunde

    • Nu afectează, oricum, infiiim. Vă recomand răspicat adaptarea meteo. Cu automatizare (termostate) on/off va fi criminal de dificil de gestionat temperaturile: și șapei/finisajului, și aerului. Termostate de la on/off la OpenTherm, Automatizările infinit de simple sibotherm.

      Răspunde

34. Ce se întâmplă dacă adaug mai mult aditiv Purmo în șapa de ciment decât este specificat pe bidon? Dăunează în vreun fel?

    Răspunde

    • Câteva procente în plus, nu cred că dăunează.

      Răspunde

35. Buna ziua,
    Vreau sa pun IPAT la o casa D+P+1, orientata pe NE-NV. Ce dimensiune recomandati pentru polistirenu XPS la parter(demisolul e neincalzit), dar la etaj? Multumesc!

    Răspunde

    • Polistiren XPS = extrudat (nu EPS = expandat)
      La etaj, nu contează termic. 3 cm, că stau bine înfipte agrafele.
      La parter, poate fi tot de 3 cm. Avantaj minim că va fi de 5 cm. Însă, dacă bugetul e (mai) generos, aș pune de 5 cm.

      Răspunde

36. Buna ziua,
    Se poate folosi teava din cupru imbinata cu cositor pentru incalzirea in pardoseala?

    Răspunde

    • N-am făcut (studiat), n-aș avea o părere avizată. Io spun că da. Aveam un link cu o astfel de instalație. Însă, trebuie atenție la fiecare cot. Pierderile de presiune sunt foarte-foarte mari prin zeci (peste 100, uneori) de coturi pe buclă. Aș folosi cupru moale (mai scump, nasol), sau curbe în locul coturilor (iar scumpe).
      Însă, nu văd avantajul țevilor de cupru (semi)dur de 12+ lei/m (cel moale = mai scump) în fața celor de plastic, 2,5..3,5 lei/m. Atenție! Oricum, suntem limitați la 29° pe finisaj, sub talpă.
      
      
      Dacă vorbim de încălzire uscată (fără șapă) podea, pereți, tavan, evident că se poate folosi țeavă cupru cu lipire moale.

      Răspunde

37. Ar trebui să pornesc încălzirea în pardoseală gradual după uscarea șapei?
    Încă nu am gazele trase, mai durează ceva, aș putea să montez între timp finisajul (gresie) și să fac prima pornire cu finisajul final? Sau e risc să crape?

    Răspunde

    • Avem clienți care trebuiau să părăsească apartamentul vândut. Gresie, parchet puse înainte de pornire. Nicio crăpătură. În schimb, se simțea umezeală; apa iese din șapă în sfârșit.

      Răspunde

38. Buna ziua,

    Situatia in care sunt: am lasat initial o inaltime de 15 cm de la inceput cand am zidit, pentru incalzirea in pardoseala, acum prima mea treapta este de 20 cm cu tot cu finisaj,
    Acum intrebarea este: pot sa ajustez inaltimea din polistiren extrudat si expandat ( sa folosesc polistiren extrudat de 6 cm + polistiren expandat de 6 cm)? sau pot sa folosesc un sigur tip de polistiren extrudat si aia e, gen de 12 cm de polisitiren extrudat si ulterior se vine cu sistemul de incalzire in pardoseala 1.7 cm teava + 4.8 cm sapa + 1.3 cm finisajul si mai raman 2 cm in cazul unei sape autonivelante daca va fin nevoie inainte de finisaj.

    Multumesc anticipat,

    Răspunde

    • Folosiți EPS 9 cm și XPS cu falț 3 cm, ceva combinație. Vă rog, un ochi pe: austrotherm EPS planșee.

      Răspunde

      • Multumesc,
        Ordinea e EPS at 100 de 9 cm si ulterior vin cu XPS de 3 cm?

        Daca este corecta ordinea, le montez eu.
        Inca un detaliu la etaj e suficient doar XPS de 3 cm ?

        Multumesc.

        Răspunde

        • XPS deasupra pentru agrafe. Stau mai bine înfipte în XPS. Între etaje încălzire nu mai contează grosimea XPS-ului. De 3 cm, că stau mai bine agrafele versus în cel de 2 cm.

          Răspunde

39. Buna ziua,
    O intrebare, daca dupa turnarea sapei peste tevi, exista posibilitatea sa nu fi iesit perfect drept, se poate turna un strat subtire de sapa autonivelanta? Si care ar fi grosimea maxima acceptata in cazul confimarii.
    Multumesc frumos.

    Răspunde

    • Șapa autonivelantă are înscripții pe sac (ambalaj). Un ex. pentru 2..20 mm grosime.
      

      Răspunde

      • Nu ma vor influienta negativ in randamentul incalzirii, adica daca mai adaug inca 20 mm maxim la cei 6.5 existenti?
        Multumesc frumos.

        Răspunde

        • Va influența, sigur că da. Însă, doar în regimul tranzitoriu = la re-pornirea instalației, nu la menținere. Va fi un articol despre staționar versus tranzitoriu enervant.

          Răspunde

40. INTERESANT -Pfuu, numai bogatani, altruisti sau care nu au citit de la inceput p’aci caci de raspunzi corect ai proiectu’ aprope gratis. Sa ma risc io – zic ca-i vorba de conductivitate, conductia termica a inoxului e mult mai mare decat a lemnului. Asa deci si prin urmare mana la ~37 grade va ceda mult mai repede caldura inoxului la 22 grade deci il vei simti mai rece. Nu-i iluzie dar e perceptie caci neuronu’ a sesizat asta de multe ori si intotdeauna vei percepe metalul mai rece decat lemnul.
    Zic bine? Seara placuta!
    PS – cred ca hacheru’ a fost angajat de sau e nevasta unuia ca mine care de vreo cateva zile nu se dezlipeste de sait cu orele…

    Răspunde

    • Of! Răspuns greșit. Nu e conductivitatea. Poate, întreabă Exarhu la Morning Glory ‘ntr-o zi.
      Indiciu: vorbesc în articol de contact, nu de Compact, nu de RIP Radio Contact. Nu e greu.
      100 € sunt pt. lucrare. Dar, să facem 50% pt. doar-proiect.
      –
      Mi se pare de bază și cel mai funny articolul: conducție, convecție, radiație din sait.

      Răspunde

      • Nu e vorba de densitatea diferita a materialelor? Inoxul are o densitate mai mare si face un „contact” mai bun.

        Răspunde

        • M-ai prins. Da, densitate mai mică ⇒ porozitate mai mică. Să spunem palma are 10 cm². Pe lemn va fi S.contact = 5 cm², pe inox S.contact = 9,9 cm². Conducția merge prin acele suprafețe de contact. Deci, cu inoxul avem un transfer mult mai mare dinspre bară spre mână.
          –
          Gresie, parchet, covor au aceeași temperatură, de fapt.
          Însă, simțim, chipurile, mai rece gresia, față de parchet; mai rece parchetul față de covor.

          Răspunde

          • Si primesc ceva? De fapt, iti eram dator.

          • Da. 100 € pt. lucrarea din 2021.

          • Uraaa ＼(＾O＾)／

    • Lemnul balustradei de obicei este lacuit (si parchetul are un strat superficial de protectie asemanator) asa ca suprafata de contact este ACEEASI. Nota bene: era specificat clar BALUSTRADA, asa ca in conditii real life consider ca raspunsul cu conductivitatea era mai aproape de adevar. Ce treaba sa aiba densitatea ? O teava de otel (fi 6 cm sa zicem, cu 2 mm grosime perete) daca o consideri ca un corp solid are 2 kg/m, densitate comparabila cu o balustrada de stejar de acelasi diametru (1.7-2 kg/m). Pierderea de caldura este mai rapida in cazul otelului, pe baza conductivitatii termice mai crescute a acestuia (fara ca aerul din interiorul tevii sa se incalzeasca semnificativ in primele minute). In plus, tot datorita conductivitatii termice a metalului, suprafetele ADIACENTE (pe care mana NU este in contact) se vor incalzi si ele, ceea ce amplifica pierderea de caldura, astfel ca senzatia de rece apare mai repede (resimtita ca atare de receptorii din piele).

      Răspunde

      • Este vorba doar de contact. Cum simțim o gresie și un parchet care au exact aceeași temperatură? Dar, un covor lățos? Greutatea înmagazinează mai multă energie, nu temperatură.
        Cum simțim două balustrade cu aceeași temperatură: una din bară de cupru plină, alta din țeavă de cupru? La fel. Doar că bara plină, evident, are mai multă energie înmagazinată. Se va încălzi mai lent de la mână, dac-o menținem acolo.
        Mersi pentru mesaj.

        Răspunde

41. Bună seara. Îmi cer scuze pentru comment. Probabil o sa vi se para aiurea. Tot vad in ultima vreme unii domni care recomanda sapa de 8mm. Ce părere aveți. Ii puteți găsii pe YouTube.
    Sunt cu casa la etapa aceea și nu prea am idee ce și cum.
    Mulțumesc mult.

    Răspunde

    • Într-o casă de locuit (24/7/365) inerție termică mare = avantaj.
      Șapă de 8 mm, inerție mică de tot.
      Probabil, în birouri, clădiri cu orar.
      Io nu știu cum acoperă țeava cei 8 mm de șapă?

      Răspunde

      • A fi un fel de Minitec, sau mai este ceva firma (Bjorn Heizung) care pui placa si peste direct finisajul, de regula sisteme folosite la renovari, unde nu ai inaltime.

        Răspunde

        • Da. Mersi.
          Despre Bjorn (încălzire uscată) am mai scris.
          –
          E vorba de șapă 8 mm peste nuturi.
          Deci: 20 + 8 = 28 mm aprox. Așa, da.
          Evident, nuturi fără polistiren expandat (EPS) dedesubt, fără vreo folie = șapă în aderență.

          Răspunde

42. Buna ziua,
    Ma confrunt cu urmatoarea problema – am nevoie de o sapa foarte subtire peste tevile de incalzire. Am vazut sistemul de incalzire de la rehau – rautherm speed plus renova, pe care il prezentati si dumneavoastra aici, dar cu toate eforturile mele, nu am gasit ce fel de sapa se toarna peste tevile acelea ( forumuri, vanzatori , etc etc ). In cazul de fata rehau prezinta sistemul, nu si tipul de sapa care se toarna peste.
    Multumesc.

    Răspunde

    • Șapă fluidă, în aderență.
      Pe Youtube, căutați vă rog Uponor Minitec.

      Răspunde

43. Recomandarea cu sapa de 45mm se considera de la polistiren sau de la teava?
    Adica inaltimea sistemului si pardoselii ar fi: polistiren 30mm + teava si sapa 45mm + finisaj 20mm?
    Sau polistiren 30mm + teava aprox 20mm + sapa 45mm + finisaj 20mm?

    Răspunde

    • Polistiren de 3 cm ⇒ șapă 4,5 cm peste țeavă. Deci, a 2-a sumă.

      Răspunde

44. De ce pe casa punem 10, 15+, in pod 20+ dar sub casa sa punem 5, pamantul “tine” mai cald, dar totusi are numai vreo 5-8 grade.

    Răspunde

    • 5..8° lângă casă. Pe mijlocul casei, cât să aibă?
      Oricum, un demisol neîncălzit are iarna 8..12+°C.
      —
      Bun. Contează și banii, nu? Câți bag, câți scot?
      Aici în lumea virtuală, io pot recomanda izolație sub placa de structură de 20 cm, sub șapă de 20 cm, că nu mă doare tastatura.

      Răspunde

45. Salut,
    Am o intrebare. Te rog frumos sa imi spui daca diferenta de grosime din prima imagine unde explici straturile si anume cei 9 cm de izolatie conteaza asa de mult fata de 3 cm de exemplu?
    Vreau sa ridic primul nivel la casa si as vrea sa stiu la ce inaltime il ridic.
    Multumesc anticipat.
    O zi buna.

    Răspunde

    • Izolație cât mai groasă = cât mai bine oriunde pe anvelopă casă șamd.
      Dar, de la o grosime în sus nu mai merită investiția.
      Io spun că sub placa-peste-pământ să fie un polistiren de 3..5 cm. Peste placa-de-rezistență, tot așa 3..5 cm.
      Dacă aveți izolație sub casă, n-aș pune peste placă mai mult de 5 cm.
      Într-adevăr, avem clienți care au pus polistiren chiar de 8..15 cm.

      Răspunde

    • Uite aici un video, recent, despre importanta izolarii fundatiilor

      Răspunde

      • De acord.

        Răspunde

46. :))))) las ca poate se intelege, sunt eu mai greu de cap poate. Acest executat corect mi se pare mau usor la cea fluida, totusi e fluida, intra singura prin toate zonele, cea uscata trebuie „impinsa” :), cel putin asa vad eu. Dar oricum diferenta de bani e maree

    Răspunde

    • Am adăugat, schimbat text. Mersi. (°°)/
      E scumpă fluida (autonivelanta).

      Răspunde

47. deci sa inteleg ca faza, la cea fluida, ca intra mai bine pe langa teava sau chiar sub teava, daca sunt ceva distantiere si incalzeste mai bine sapa avand un contact mai bun,nu este chiar asa relevant?

    Răspunde

    • ╰（‵□′）╯
      Incredibil. Mă voi strădui mai tare cu textul.
      DACĂ SUNT EXECUTATE CORECT, AMBELE FAC ACELAȘI CONTACT, m².

      Răspunde

48. Probabil trebuie sa citesc de mai multe ori, ca nu am inteles, sapa fluida, face sau nu contact mai bun ca sapa uscata?

    Răspunde

    • Voi completa, să fie evident. Au aceeași porozitate. Deci, același contact.
      Într-adevăr, în execuție, cea uscată poate fi mai „aerisită”.

      Răspunde