Of! Ce găsim pe net.🇷🇴 despre (grosime) șapă încălzire în pardoseală!? Nu treb’e ∑(avioane 🛫 + două facultăți)³ despre șapă. Stop 🛑 stresului că: uscată, umedă, groasă, subțire! E o șapă obișnuită, aceeași de când lumea 🤸♀️ (mare parte). Nu impune: folie de telefon, fier-de-armat, fulgi de Nea. Salt mai jos la variante grosime.
Pe scurt & anti-mituri:
- Șapa mai subțire NU este mai eficientă decât șapa mai groasă. Ia, vezi: regimuri de transfer termic staționar vs tranzitoriu. E doar mai rapidă, mai ușoară. Pentru casă de om, folosită 24/7, inerție termică mai mare = mai 👍 ok.
- Armătura (de orice fel) nu crește nicio eficiență, nicio putere, kW.
- Fluida NU e mai eficientă decât uscata, cu montaj ok.
- Fluidă → cu doar 0,2..0,3°C poate fi mai mică temperatura apei față de uscată.
- Fluida și uscata, după deshidratare, au ~aceleași: densitate, porozitate, contact m² cu țeava.
- Șapa în aderență (cu priză, fără polistiren, fără folii) poate fi mai scundă: ±2 cm; implicit, mai ușoară.
- Folia de aluminiu ajută la: 😮 absolut nimic.
- Șapa se dilată doar pe lungime, nu pe lățime, nu pe înălțime.
- Șapa e supusă, obișnuit, la comprimare (orizontal, vertical), nu întindere.
- Fulgi, fibre, armături: deloc obligatorii pentru grosimi obișnuite ale șapei în casă de om.
- Aditivul nu ajută la nicio elasticitate, ajută la uscare: evitare bule aer, crăpături.
Nu mă iau după instalator! ⚠
Mă iau după constructor, sau fișele tehnice ale făcătorilor de șape:
° uscate, de ciment: Adeplast, Baumit, Knauf (catalog), Mapei, Weber;
° fluide, de sulfat de calciu: Adeplast, Baumit, Knauf (catalog), Mapei, Weber.
Făcătorii de instalații au și ei păreri. Aș merge pe mâna primilor, constructorii. Sar peste instalator, întreb inginerul de c-ții (proiectant, ori executant), sau o firmă de șape, ori un fabricant.
Ingineri constructori
Holcim despre betoane. Aș citi articolul lor. Consider că știu mai bine decât un instalator cum e cu betoanele.
Corect ar fi ca inginerul de construcții să facă niște calcule cu toate straturile împreunate (polistiren, șapă, finisaj) pentru:
① rezistență la apăsare ↓ = cât putem încărca, kgf/m². Astfel, știm că putem monta, sau nu, un dulap de o anumită greutate.
② rezistență la comprimare →← = șapa se dilată, iar pereții nu o lasă să se întindă liber. Oricum, betonul este unul din materialele cu cel mai bun comportament la comprimare. Într-o casă de om, forțele astea nu au cum depăși pe cele admisibile.
③ rezistență la încovoiere ↗↖ = o șapă (mai) subțire se poate încovoia (îndoi în sus), astfel supusă la întindere. Fenomen ce poate apărea în cazul unei șape subțiri cu lungimi foarte mari, dilatări nepreluate de banda perimetrală (și alte rosturi dilatare, dacă ∃), ∼deloc întâlnite în case de locuit.
④ Întindere (uniformă pe grosime) este când rosturile de dilatare sunt mari, iar prin dilatare șapa nu ajunge pereții.
Însă, ca în instalații, aceste calcule = pasăre 🦅 rară.
Cu alte cuvinte, inginerul proiectant de c-ții spune cât de subțire poate fi o șapă. Sau, pt. anumite grosimi, impune: clasa betonului; încărcarea maximă kgf/m²; dilatare maximă = mai multe/mai puține rosturi de dilatare în funcție de temperaturile minime, maxime ale șapei; armare cu oțel, fibre.
Șapă flotantă, glisantă, în aderență
1. Șapă flotantă
Șapă FLOTANTĂ = nu lipită de placă, polistiren sub
Sub polistirenul cu nuturi, tacker, extrudat putem pune un alt strat pentru izolarea TERMICĂ MAI MARE.
BANDA perimetrală e mult mai comod de montat PESTE polistiren, nu sub polistiren. Își face treburile: rost marginal + șapa nu intră între perete și polistiren.
Cu polistirenul și banda facem, de fapt, O CUVĂ în care vărsăm șapa.
Flotantă = ca viza de flotant pe buletin = fără rădăcini în glie. Polistiren sub țevi, șapă. Foietajul cel mai întâlnit, cea mai bună izolare termică, fonică, cel mai ușor de montat țevile (agrafe, sau 💰 nuturi). Enervant: cel mai înalt. Dacă nu s-a considerat încălzirea prin șapă ⇒ ghinion! Trebuie apelat la varianta 3. Oricum, var. 3 = nicio problemă pentru etaje.
Polistiren extrudat cu FALȚ pe 4 laturi (petrecute)
XPS sub 25 mm → șapă min 4,0 cm PESTE țeavă
XPS peste 25 mm → șapă min 4,5 cm PESTE țeavă
AGRAFELE au 4 cm, SAU 3,5 cm
Țeavă 17 mm → agrafa pătrunde ~23 mm, sau 18 mm
2. Șapă glisantă
Dacă n-ar fi pereții, șapa ar glisa ca o ușă, ca un pește din mâna mincino…, pardon, pescarului. Glisantă = folie polietilenă sub țevi, șapă. Mai rar întâlnită. Un fel de flotantă, dar fără niciun grad de comprimare.
3. Șapă în aderență (lipită)
În aderență = lipită de placă, una cu placa de rezistență, cu rădăcini în glie. Șapa face priză cu stratul suport. Este eliminat riscul ca șapa să se încovoaie. Avantaj: CEL MAI SCUND foietaj. Dezavantaj: nu pot izola termic. Fără adaptarea meteo (sibotherm propunere) inerția termică va da bătăi mai mari de cap.
GROSIMEA șapei ⇒ rezistența mecanică
Grosimea șapei este recomandată de către fabricant. Trebuie respectate prescripțiile tehnice ale acestora: Adeplast, Baumit, Knauf, Mapei, Weber. Grosimea minimă se referă la rezistențe mecanice. Polistiren sub șapă înseamnă slăbirea rezistențelor. Motiv pentru care un polistiren mai gros implică o grosime mai mare a șapei, pe când o șapă fără polistiren (face priză cu baza) are cele mai mici grosimi.
a) Dacă există polistiren cu g > 2,5 cm:
° șape uscate → 4,5 cm peste conducte,
° șape fluide → 3,5 cm peste partea de sus a țevii.
Adică, șapa va avea de la polistiren: 1,7 cm țeava + 4,5 șapa uscată = 6,2 cm. Sau, constructorul prepară propriile șape cu respectarea normelor.
b) Dacă există polistiren cu g < 2,5 cm:
° șape uscate → 4,0 cm peste conducte,
° șape fluide → 3,0 cm peste partea de sus a țevii.
⚠ Grosimea MAXIMĂ a șapei!
Fabricanții recomandă și o grosime maximă: 7..8 cm! Pentru grosimi mai mari → consultat cu fabricantul, sau constructorul.
Șapă mini, fluidă scundă ±20 mm
Rautherm Speed + Renova (pliant)
a) Cu șapa în aderență putem avea o înălțime de doar 1,5..2 cm + finisajul.
b) Plasă sudată (4+4 mm) 8 + țeavă 17 = 25 + câțiva mm peste = 3 cm + finisajul.
c) Cel mai scund: țeavă de 9,9 mm + epoxidică, vopsea c-ții, μ-ciment ca finisaj. Atenție! Vorbim de șapă în aderență, fără niciun polistiren, fără nicio folie.
⚠ Efectul de zebră a temperaturilor sub talpă
Evident, fără adaptarea-meteo-sibotherm efectul de 🦓 zebră, tur°C-retur°C, se simte mult pronunțat.
Grosime șapă încălzire în pardoseală – variante
- Șapă uscată, flotantă, polistiren cu g > 2,5 cm
4,5 cm peste țevi → grosime minimă șapă
9,2 cm + finisaj = XPS 3,0 cm + țevi 17 mm + șapă 4,5 cm
11,2 cm + finisaj = XPS 5,0 cm + țevi 17 mm + 4,5 cm
Varianta cea mai întâlnită. Foarte ok: și tehnic, și financiar.
Preț șapă ∼30 lei/m² materiale + manoperă. Aceeași ca în cazul caloriferelor + ceva aditiv.
Preț XPS 3 cm ∼13 lei/m².
Poate fi polistiren expandat = mai ieftin, EPS 3 cm + XPS 3 cm. Sau, grosimi mai mari: și EPS, și/sau XPS.
XPS 3 cm obligatoriu ultimul strat sub țevi, că se prind mult mai bine decât pe orice EPS100..EPS200 cu orice grosime.
Non-inginerește → Avem clienți cu șapa mai subțire, doar 2..3 cm peste țevi. Încă nu știu să fi avut probleme de crăpat, sfărâmat. Ar ajuta și adaptarea meteo a încălzirii = nu variații de temperatură, dilatări-contractări minime. - Șapă uscată, flotantă, polistiren cu g
4,0 cm peste țevi → grosime minimă șapă
Există țevi cu 9,9 mm diametru, sau 10, 12 mm (stoc deficitar).
Există plăci cu nuturi fără EPS, însă 50..55 lei/m².
5,0 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 10 mm + șapă 4 cm
5,2 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 12 mm + șapă 4 cm
5,7 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 17 mm + șapă 4 cm
6,7 cm + finisaj = nuturi 1 cm + țevi 17 mm + șapă 4 cm
7,7 cm + finisaj = XPS 2 cm + țevi 17 mm + șapă 4 cm
8,2 cm + finisaj = tacker 2,5 cm + țevi 1,7 + șapă 4 cm - Șapă uscată, în aderență, fără polistiren, fără folie
5 mm peste țevi → grosimea minimă a șapei depinde de fabricant, rețetă șapă, încărcări.
Inginerii constructori recomandă folosirea fibrelor de armare, Sika sau similar.
Se folosește aditiv de încălzire în pardoseală.
1,5 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 10 mm + șapă 5 mm
1,7 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 12 mm + șapă 5 mm
2,5 cm + finisaj = plasă sudată 4+4=8mm + țevi 12 mm + șapă 5 mm
Țevile de mai sus = ∼scumpe.
2,2 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 17 mm + șapă 5 mm
3,0 cm + finisaj = plasă sudată 4+4=8 mm + țevi 17 mm + șapă 5 mm = varianta cea mai ok financiar. Finisaj foarte scund = epoxidică, μ-ciment, tarket, covor PVC, vinil, LVT 4 mm; parchet laminat 5+ mm etc. - Șapă fluidă, flotantă, polistiren cu g > 2,5 cm
3,5 cm peste țevi → grosime minimă șapă
Nu se folosește aditiv de încălzire în pardoseală.
8,2 cm + finisaj = XPS 3 cm + țevi 17 mm + șapă 3,5 cm
10,2 cm + finisaj = XPS 5 cm + țevi 17 mm + șapă 3,5 cm - Șapă fluidă, flotantă, polistiren cu g
3,0 cm peste țevi → grosime minimă șapă
Nu se folosește aditiv de încălzire în pardoseală.
Pe piața noastră, există țevi cu 9,9 mm diametru (Uponor), sau 10, 12 mm.
4,0 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 10 mm + șapă 3 cm
4,2 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 12 mm + șapă 3 cm
4,7 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 17 mm + șapă 3 cm
5,7 cm + finisaj = nuturi 1 cm + țevi 17 mm + șapă 3 cm
6,7 cm + finisaj = XPS 2 cm + țevi 17 mm + șapă 3 cm
7,2 cm + finisaj = tacker 2,5 cm + țevi 17 mm + șapă 3 cm - Șapă fluidă, în aderență, fără polistiren, fără folie (mini)
5 mm peste țevi → grosimea minimă a șapei depinde de fabricant, rețetă șapă, încărcări
Nu se folosește aditiv de încălzire în pardoseală.
1,5 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 10 mm + șapă 5 mm
1,7 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 12 mm + șapă 5 mm
2,5 cm + finisaj = plasă sudată 4+4=8mm + țevi 12 mm + șapă 5 mm
Țevile de mai sus = ∼scumpe.
2,2 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 17 mm + șapă 5 mm
3,0 cm + finisaj = plasă sudată 4+4=8 mm + țevi 17 mm + șapă 5 mm
🛑 Ne cerem scuze, perioada aceasta, nu executăm sisteme mini, varianta 6. Vă rugăm să nu ne cereți oferte. Mulțumim. - Finisaje foarte scunde, câțiva milimetri
a-vopsea pentru c-ții,
b-epoxidică,
c-μ-ciment.
Tarket, covor PVC, vinil, LVT 4 mm; parchet laminat 5+ mm etc.
Toate variantele pot arăta foarte ok, însă → prețuri pe măsură.
Greutatea, densitatea șapei
ρ = ~2000 kg/m³ șapă uscată sau fluidă (ambele după uscare)
Greutatea, încărcarea șapei pe structura de rezistență = 120 kgf/m², g = 6 cm de la polistiren.
Volumul înlocuit de țeavă ar trebui scos, dar rămâne considerat, că și apa cu țeava au greutate.
Grosime 3,0 cm → încărcare 60 kgf/m² (daN/m²)
Grosime 4,0 cm → încărcare 80 kgf/m²
Grosime 4,5 cm → încărcare 90 kgf/m²
Grosime 5,0 cm → încărcare 100 kgf/m²
Grosime 6,0 cm → încărcare 120 kgf/m²
Grosime 7,0 cm → încărcare 140 kgf/m²
⚠ Șapa încarcă la fel structura. Grosime mai mică → greutate mai mică.
Volum țeavă cu Dext 17 mm = 0,227 mc/1000 metri.
Casă 140 m² utili, șapă 6,5 cm de la polistiren ⇒ 9,75 m³ – 0,227 m³ = 9,52 m³ de șapă. Deci, volumul țevilor nu prea contează.
Încălzire în pardoseală peste lemn
Unele case au planșeu peste parter (sau etaj) din lemn (structură ușoară) → mansardă. Se poate turna șapă, evident. Inginerul constructor spune încărcarea maximă, greutatea acceptată, de ex. 168 kgf/m². Șapa + mobila + om au sub valoarea asta = ok.
Dilatare (liniară)
Interesant! Corpurile solide (major-parte) se dilată doar pe latura lungă. Țevile doar pe lungime, niciodată pe diametru. La fel șapa, gresia. ⚠ NU se dilată pe grosime, nici pe lățime, ci numai pe lungime. Bine, (un pătrat) un cub are toate laturile „cele mai lungi”.
Of! Țeava cu șapa devin una, ca betonul armat. Doar, nu se dilată țeava și împinge betonul care o învelește 🤭. La ce solicitări sunt supuse, de fapt, țeava și șapa? Că, s-ar întinde, dar plapuma, pardon – pereții, nu le lasă. Același lucru, țeavă + șapă în aderență + placă devin una și aceeași.
Pardoseală vs calorifere vs terase
Șapa se dilată și dacă nu ar fi încălzire în pardoseală. Șapa unei terase poate avea temperaturi de -20°C și de +40°C. Cu încălzirea în pardoseală (bine gândită) avem, de fapt, dilatările, chiar și contractările cele mai mici – mai constante vs calorifere.
Să considerăm niște lungimi și niște temperaturi pentru a vedea cât s-ar dilata o șapă.
Cât se dilată șapa?
α = 0,012 mm/m°C = coeficient dilatare șapă
L = 8 m, inițial 10° (că șantier) ↗ final 35°C (că încălzim maxim) ⇒ ΔL < 2,40 mm. Mult?
L = 5 m, 15° (când pun gresia) ↗ 35°C ⇒ ΔL < 1,20 mm pe 8 m.
Într-o casă cu adaptare meteo, majoritatea laturilor încăperilor se dilată sub 1 mm.
Avantaj adaptare meteo = șapa se dilată sub 1 mm pe întreg sezonul rece = șapa se dilată neglijabil de-a lungul unei zile = șapa nu se dilată-contractă de-a lungul ciclurilor de pornire-oprire din termostate.
Cât se dilată gresia?
α = 0,007 mm/m°C = coeficient dilatare gresie
Considerăm o latură (cea lungă contează) de 5 m, 15° inițial (fișa tehnică recomandă să fie 15° când se montează gresia) ↗ 33°C final (temperatura maximă de calcul pt. băi, 29° alte zone) ⇒ ΔL = 0,63 mm pe 5 m.
Laturi mai scurte, ΔL mai scurte. Adaptare meteo propusă de noi → cele mai mici dilatări, insesizabile, nicio problemă pentru plăci de gresie fără rosturi între. Într-o casă nelocuită, cu temperaturi sub 15, gresia va fi supusă contractării, ca celelalte elemente de c-ție.
Cât se dilată țeava?
α = 0,15 mm/m°C = coeficient dilatarea țeavă Purmo Pexpenta, Rehau Rautherm S, Uponor Comfort Plus.
¯\_(ツ)_/¯ ⚠ Țeava devine una cu șapa. S-ar dilata de vreo 10 ori mai mult. Ținută de șapă, țeava e mai tot timpul supusă la compresiune. Uite încă un motiv să adaptăm-meteo-sibotherm → cea mai mică temperatură, cele mai mici forțe de tensiune, fără cicluri dilatare-contractare! Degeaba cea mai scumpă țeavă & exploatarea cea mai proastă.
Rosturi în șapă
Citim fișele tehnice ale șapelor. Acolo scrie despre rostul rosturilor.
Rost structural – rosturile din stratul suport trebuie continuate şi în şapă. ⚠ Ce spuneam de instalator versus constructor?
Rost marginal (perimetral) – se face între șapă-pereți, în dreptul elementelor verticale (stâlpi, scări, socluri) prin montarea benzii perimetrale din polietilenă expandată de min 4 mm grosime. Mai COMOD de montat: peste polistiren.
Rost de contracţie – se realizează prin tăierea şapei la 2/3 din grosime în proaspăt sau după întărirea acesteia (24h) pt. suprafeţe > 25 m².
Rost de dilatare – se realizează prin tăierea şapei în toată grosimea în proaspăt, sau după întărirea acesteia (24h):
– suprafeţe > 40 m²;
– în dreptul golurilor de uşi ale camerelor cu raport disproporţionat:
lungime > 2⨯lățime, de ex. L⨯l = 5⨯2 metri;
– cu o diagonală mai mare de 10 m, de pildă 8⨯6 m, 8,9⨯4,6 m
¯\(°_o)/¯ 10² = 8² + 6², numere pitagorice – pfui, mai ținem minte?;
– camere în formă de L, (U, Z).
Rost dilatare – încălzire în pardoseală
Noi respectăm propunerile de mai sus, (norme construcții).
Nu punem rost de dilatare la uși pentru:
– camere cu raport L÷l mai mic de 2, de ex. 5,2⨯2,6 metri;
– ușa se află pe latura lungă (se dilată doar latura lungă a șapei);
– încăperi cu diagonala mai mică de 10 metri (8⨯6 m);
– camere cu S < 40 m²;
Propunem rosturi:
– holuri mai lungi de 10..12 metri;
– încăperi în formă de L. Nu pentru o bucătărie de 6⨯6 m și o cămară în colț de 1⨯1 m. Suprafețele din L să aibă un raport de 1/3..1/4.
Să spunem că noi (sibo) am fi la limita normelor, chiar sub. Însă, de la prima lucrare 2005, n-am avut absolut nicio șapă, nicio gresie, niciun parchet compromise.
Dilatare gresie – încălzire în pardoseală
⚠ GRESIE! De verificat fișa tehnică, recomandarea făcătorului: rosturi între plăci, direcție dispunere, temperaturi de montare ș.a. Iarăși revin la adaptarea meteo (sibotherm propunere). Apa va avea diferență de ~3°C/zi, ~20°C/întreg sezonul rece → ȘAPA va purta aceeași temperatură pe zi și diferență de ~6°C/întreg sezon 6..9 luni. Insesizabil.
ΔL gresie = L 5 m × α 0,007 mm/m°C × Δt 6°C = 0,21 mm pe întreg sezon rece
ΔL șapă = L 5 m × α 0,012 mm/m°C × Δt 6°C = 0,36 mm pe întreg sezon rece
Polistiren sub șapă – grosime
Unii cred că pun un dulap și se lasă polistirenul de sub șapă. Evident, în funcție de densitate, există un grad de deformare. Polistirenul s-a lăsat deja, când s-a montat șapa. Austrotherm are chiar EPS de 20 cm cu aplicare sub șape. Că ar fi polistiren EPS-nuturi, EPS-tacker, extrudat XPS nu ar trebui să conteze pentru comportamentul finisajului: gresie, parchet. Nici aici nu mă iau după instalator. Văd ce spun făcătorii de XPS, EPS.
Puțină fizică, TRANSFERUL de căldură
Clar. Dacă nu știu despre transfer de căldura, conductivitate termică: tac 🔕❌💋, ciocu’ mic 🦜🙊.
Ardere 🔥 gaz, mangal, vreascuri rupte dintr-un gard, GPL, ulei etîchî ⇒ căldură.
Electric 🔌⚡. Energia electrică o transformăm în căldurăăă.
Pompe de căldură. Astea consumă tot curent 🔌⚡, dar pentru a condensa-evapora un agent 070 frigorific. Abia apoi, prin căldura latentă, agentul ăsta dă apei: și căldură (iarna), și răcoare (vara).
Cum ajunge căldura prin țevile alea la om?
Ardem 🔥 gazu’ ⇒ căldură ° prin convecție, radiație, conducție, căldură latentă (condensare) ⇒ apă caldă (agent 007 termic) ° prin convecție, căldura trece de la apă → la țeavă, perete interior ° conducție prin peretele țevii ⇒ țeavă caldă pe exterior ° tot conducție de la țeavă → spre șapă jos → aceeași conducție face șapa caldă sus → conducție spre și în finisaj ⇒ suprafața văzută a finisajului caldă ° acești m² văzuți RADIAZĂ 🔅🔆🌞. Uraaa 🤸♀️🤸♂️! Radiația încălzește direct orice corp solid: pereți 🪑🚿🛀🚽🧻, inclusiv 💃🕺 omul. Bine, există și ceva conducție, că șapa atinge pereții și 👣🦶🐾.
Cele de mai sus = valabile și pentru electric, pompe de căldură.
⚠ Conductivitatea termică a țevilor
Conductivitate mare ⇒ putere mare degajată, kWh/h → temperaturi mai joase. Purmo 0,41 W/mK; Rehau și Uponor 0,35 W/mK.
Folie de aluminiu pentru parizer
Cred că e clar cum ajunge căldura la om. Cam cum poate mări această foiță transferul termic spre OM? Se enervează ceva electroni ai săi. O recomandă Chuck Norris pe wiki?
Dacă a uitat careva izolarea apei de sub casă, NU cred că soluția supremă este: făcătoarea de minuni, foița de aluminiu. Barieră de hapori? Vapori, pardon.
Conductivitatea șapei
λ = ~1,40 W/mK conductivitate șapă uscată (beton simplu 2000);
λ = ~1,40 W/mK conductivitate șapă fluidă.
Au aproximativ aceeași conductivitate. Contează doar grosimea pentru rezistența termică R, m²K/W. Vezi Calculator rezistență termică!
⚠ AU aceeași conductivitate.
Rezistența termică a șapei
R = ~0,032 W/m²K, grosime 4,5 cm peste țeavă
R = ~0,025 W/m²K, grosime 3,5 cm peste țeavă
Diferența temperaturilor șapă 4,5 versus 3,5 cm
1 cm de șapă în plus presupune +0,1..0,2°C în apă. Deci: neglijabil.
⚠ NU contează grosimea șapei. Contează pentru inerția termică. Alt subiect. Vezi automatizarea!
Rezistența termică a finisajului
R = 0,00..0,05 W/m²K, micro-ciment, plăci ceramice, PVC;
R = 0,05..0,10 W/m²K, parchet laminat, dublu, triplu stratificat, mochetă;
R = 0,10..0,15 W/m²K, parchet gros, masiv.
⚠ Finisajul este foarte important!
—
Un exemplu de puteri degajate pentru 30/25°C apă, 22° aer, pas 10 cm.
R 0,00 → 33 W/m²;
R 0,05 → 24 W/m²;
R 0,10 → 19 W/m²;
R 0,15 → 16 W/m² (sub jumate).
Facem invers, considerăm 33 W/m² puterea degajată.
R 0,00 → 30/25°C;
R 0,05 → 32/27°C;
R 0,10 → 34/29°C;
R 0,15 → 36/31°C (20% mai caldă apa).
⚠ Pompe de căldură!
Contează enorm pentru putere și COP. Știu, 6° par fix-pix, dar adaugă multe procente pe factură iarna. Față de exploatarea optimă (temp. mici), factura poate veni 2x; chiar peste 3x când frig-frig. Mai nasol, temperaturile mai mar scad puterea, kWh/h. Trebuie apelat la o rezistență electrică normală, cu consum electric de 1 la 1.
Fulgii, fibrele șapei
Șapa unei terase are -20°C iarna și 40°C vara. Probabil, n-o blochează nicio bordură, soclu. Aici, ar avea ceva rost fulgii, fibrele. Șapa din casă ar vrea să se dilate, dar dă-n pereți. Comprimare, deci. Betonul iubește compresiunea. Barajele cât China de ce sunt îndoite spre apa? Că betonul e apăsat, nu întins.
Fulgii care au λ sub 1,40 W/mK doar încurcă transferul termic, măresc rezistența termică. Rezistența mecanică e dată de fabricant, sau constructor.
Armarea șapei
Vezi mai sus ingineri constructori (încovoiere în sus ⇒ întindere, când șapa s-ar dilata, dar e blocată în capete de pereți). Dacă în șapă se pune plasă sudată (de obicei, non-obligatorie) Baumit recomandă peste țeavă chiar o grosime de min 5 cm, față de 4 cm fără armătură. Fierul crește conductivitatea = ok. Oricum, dacă trebuie vreo armătură, ne spune inginerul de c-ții, nu instalatorul.
Suprafața de CONTACT m²
😮😵🙄 Interesant.
Cine răspunde corect în comentarii, va avea 🎁 100 € reducere din Încălzire în pardoseală preț.
În casă, balustrada de lemn are 22°C, cea de inox tot 22°C. Pe care o simțim mai rece? Simțim într-adevăr, nu e doar iluzie/percepție.
Contact țeavă-șapă m²
Șapele uscate și fluide (ambele deshidratate) au aceeași densitate aparentă, ~aceeași porozitate ⇒ același contact m² (turnate atent). ⚠ Șapa să învelească țeava cât mai bine pe toată circumferința (și sub)! Să fie contact maxim între țeavă și șapă.
0,160 kg/m³
2.000 kg/m³ ȘAPA
Scontact = 53 m², 1.000 m țeavă De 17 mm
Spre deosebire de coronavirus-context, ideal ar fi să avem 53,4 m² de contact între țeavă (1.000 m) și șapă. Fără goluri de aer, nici mari, nici mici-mici. Normal, dacă sunt doar jumate de m² în contact cu șapa, puterea degajată este jumate, sau trebuie să mărim temperatura cu multe-multe grade. Ca și când în loc de un calorifer de 1 metru, punem unul de juma de metru.
Contact țeavă-șapă EPS-nuturi m²
Cât contact fură nuturile? În nomogramele de dimensionare, făcătorii de sisteme de încălzire în pardoseală spun că nuturile fură vreo 1..3 W/m², ~2..4%. Io aș spune că în realitate mai mult, peste 10% (bine). ⚠ N-am cercetat. Zic.
Contactul & aditivul de șapă 👌
22.950 kg/m³
2.000 kg/m³ ȘAPA
Aditivul de șapă face ca acele bule de aer să fie cât mai puține și cât mai mici. Omogenizare, uscare ok. Suprafață de contact MARE. Multe firme de șape aduc propriul aditiv.
Contact apă-țeavă
⚠ DEZAERISIRE instalație!
Același contact trebuie să-l aibă și apa cu țeava. NU jumate apă, jumate bule mari, mici-mici de aer!
Contact șapă-finisaj
Contact maxim ar trebui să existe și sub gresie, parchet. NU din 140 m² utili, să am contact doar 100 m²! Parchetul poate fi lipit. Sau, există folii (scumpeee, drept e) ce fac excelent contact. Rezistență termică spre zero.
Contact, contact, contact
⚠ Contact mare → cele mai joase temperaturi = cea mai mare eficiență a sursei de căldură, cea mai mică poluare, cea mai lungă durată de viață: echipamente, țevi, fitinguri, șapă, finisaj. Contact prost apă-țeavă, țeavă-șapă, șapă-finisaj ⇒ eficiența cea mai proastă a triadei sursă-instalație-casă + degradare prematură a celor abia înșirate!
Sănătate 🤞!
Contact zero cu 👑🦠🔬! Contacte maxime apă-țeavă, țeavă-șapă, șapă-finisaj!
Buna ziua, va cer sfatul in urmatoarea dilema:
Am constatat ca in anumite portiuni ale placii de beton (in zona hol chiar in mijlocul casei) exista o diferenta de nivel de – 3-5cm fata de restul suprafatei. Avand in vedere ca urmeaza sa instalez incalzirea in pardoseala instalatorul mi-a zis ca se mai poate nivela din grosimea placii tacker sau daca vreau sa torn o sapa autonivelanta dar spune ca nu vede rostul,eu ma gandesc ca daca nu este cat de cat plan sapa care se va turna peste tevi nu va fi de aceeasi grosime peste tot iar caldura nu se va distribui in mod egal pe toata suprafata. Ce ma sfatuiti sa fac, sa torn o sapa autonivelanta in aceasta zona sau pe toata suprafata sau e ok sa se regleze din grosimea placilor tacker? Daca da ce marca de materiale ?
Va mulțumesc anticipat pentru sfaturi / idei!
1. Să respectăm manualul la virgulă = placă perfect plană, șapă cu grosime perfect constantă pe toată aria casei. Îhî, never.
Șapa autonivelantă = foarte, foarte scumpă. Foarte, foarte rar avem baza perfectă.
Cred că v-ar ajuta paragraful Planeitate NCSF (n-ai ce să faci).
2. De multe ori, reglăm din polistiren. Firma de șape dă cotele. Omul calculează geometria straturilor de polistiren (dedesubt + bază țevi): 2 + 2 cm, 2 + 3 cm, 3 + 3 cm șamd.
Bază țevi = XPS (extrudat = recomand), sau EPS nuturi, sau EPS tacker.
3. Evident că în burtă, șapa este duluri-duluri. Evident că nicio șapă n-are perfect aceeași grosime într-o casă. Evident că nu e nicio problemă nici termic, nici mecanic.
4. Știu că vă pun să citiți (nimeni n-are timp), dar e foarte important să înțelegeți despre: inreția termică și regim de transfer termic staționar (ideal) versus tranzitoriu (enervant).
Pe scurt: când casa e în regim staționar NU ne mai interesează acele diferențe de șapă. Simplu: o șapă subțire = inerție mică = încălzire/răcire rapidă; invers o șapă groasă = inerție mare = încălzire/răcire lentă.
Cred că e util pt. dvs să citiți și: Echilibrare hidraulică. Interesul nu e să ridic repede-repede temperatura din casă de la 20 la 22°C, că să păstrez constant 22°C. Deci șapă cu grosime non constantă dă temperatură constantă: adaptarea meteo.
Inoxul se va simnti mai rece!
Dacă e mai lis, da.
Dar o instalatie fara sapa (uscata de tot….) ce ziceti? Un comentariu, o recomandare…daca se poate……
Câteva comentarii.
Buna, as avea o intrebare pls, la incalzire in pardoseala are rost sa pun senzori temperatura in sapa, cu ce ma ajuta, care ar fi avantajele si dezavantajele, trebuie sa pun cate un senzor in fiecare zona unde am termostat, adica dak am 5camere cu termostat tr sa pun cate unul in fiecare camera ???
Va multumesc.
Există termostate care acceptă senzor de șapă. Au mai multe moduri de setări: doar aer, doar șapă, sau combinat. Mai multe în articolul De la histerezis la OpenTherm, paragraf senzori de șapă.
Nu sunt obligatorii. Noi nu îi folosim defel. Cred că ajută să vedeți pe net vreun manual de orice termostat de pardoseală. Acolo, găsiți setări.
Buna, scuze, as mai avea o intrebare.
Sapa care o sa vina peste incalzirea in pardoseala daca bine stiu ar fi 3 variante: semiuscat, umeda adica aceea care o comanzi la statia de betoane si cea lichida de ipsos (gen Baumit Alpha 2000).
Ultima iese din discutie ca este prea scumpa.
Dar dintre primele doua care ar fi mai buna.
Eu as opta pentru cea de la statia de betoane pentru ca daca bine am inteles este si mai tare si fiind mai fluida are transfer termic mai bun (invelind teava mai bine), si nu depinzi de Dorel ca la cea semiuscata ca nu o indeasa cum trebuie si raman goluri de aer.
Dumneavoastra ce ma indrumati ???
Va multumesc.
Părerea mea: nu contează șapa, ci calitatea montajului, uscării.
Aș apela la o firmă de șape.
Nu cred că în casa omului, pentru șapă să fie nevoie de beton pentru poduri.
Buna, am construit o casa si la executia placa parter (peste pamant) mesterii inafara de folie nu au pus polistiren.
Urmeaza sa fac instalatia in pardoseala.
Peste placa are rost sa pun folia aceea anticondens (sau de aluminiu), cati cm de polistiren eps sa pun si cat sa fie valoarea eps (150,200 etc), peste acest polistiren am inteles ca este bine sa pun un xps 3cm ca sa stea mai bine agrafele, intre polistirenul esp si cel xps as pune folie de aluminiu are rost ma ajuta la directionarea caldurii in sus spre sapa, sapa in afara de aditiv are rost sa o armez cu fulgi si-sau plasa sudata (plasa sudata inteleg ca nu impiedica transferul ca si fulgii).
Ce imi recomandati din punct de vedere al fiabilitatii-calitatii in timp teava pxa, pxb sau pxc.
Calitativ excluzand diferentele de pret (dpvd al rezistentei in timp) ce brand mi-ati recomanda ca fiind cel mai bun dintre Purmo, Tece, Rehau, faceti un top si eventual cu alte branduri nementionate ne mine.
Va multumesc anticipat.
FOLIE
Folie de aluminiu nu este necesară. Plăcile EPS-tacker au deja plasă și folie de aluminiu pentru a ranforsa polistirenul expandat, crestat pentru roluire, cu rezistență mecanică slabă. Plăcile EPS-nuturi nu au nicio folie de aluminiu. Plăcile din polistiren XPS sunt cu falț (îmbinare prin petrecere, similară cu prinderea țiglelor, parchetului laminat). În cazul unei șape fluide flotante (nelipită direct de placă) peste structură de lemn, se poate folosi orice folie, membrană rezistentă la apă. Pentru trasarea pașilor se poate folosi ruletă + cariocă.
Folia de aluminiu crește eficiența termică cu 30%? Nu, evident. Folia ar avea doar rolul de a opri apa să urce din placa peste sol (fără hidro-izolație) spre polistiren EPS. Se montează sub EPS-tacker/nuturi. XPS = insensibil la apă. Corect față de (protecția) consumator ar fi o justificare tehnică pentru o astfel de afirmație. O descriere tehnică justă se află pe site-ul Romstal.
Hidroizolare
Pentru hidroizolarea casei nu mi-aș face speranțe c-o rezolvă vreo biată folie a vreunui sistem de î. în pardoseală. Dacă aș avea emoții că, totuși, poate intra apa prin placa peste sol, aș pune doar XPS, deloc EPS ⇒ problemă solved.
Fulgi
Dacă estimați ca șapa să fie supusă la încovoiere (fără bandă perimetrală, se întinde, dă în pereți, se îndoaie în sus) fulgii pot ajuta. Io nu-i prea propun clienților. Alegerea lor.
EPS + XPS
Poate fi un EPS de 3 cm + XPS de 3 cm. Chiar dacă nu există XPS sub+pe placă, pierderile înspre sol nu sunt mari. Adică, nu e decisiv că nu există izolație de 10..15 cm sub placă.
Purmo vs Rehau vs Uponor
Purmo (PE-XHDc) e mai ieftină, însă tehnic mai bună.
Purmo: 10 bari/70°C; Tmax 90°C.
Rehau: 6 bari/70°C; Tmax 90°C.
Purmo: rugozitate 0,006 mm. Mică = avantaj pentru pompa de recirculare.
Rehau: rugozitate 0,007 mm.
Purmo: conductivitate λ 0,41 W/mK. Mare = transfer termic bun de la apă (prin peretele țevii) spre șapă.
Rehau: conductivitate λ 0,35 W/mK.
Purmo: 5⨯D rază minimă îndoire | 30 N/mm² punct rupere.
Rehau: 5⨯D rază minimă îndoire | ? N/mm² punct rupere.
Rehau nu precizează. Uponor 30 N/mm².
Purmo: nu se deformează la apăsări, lovituri. Secțiunea rămâne cerc.
Rehau: se poate deforma la forțe mai mari de apăsare, lovituri.
Purmo: nu se zgârie (taie superficial) când se transportă manual colacul, împinge, rostogolește. Oricum, colacii sunt ambalați în carton. Pur-și-simplu, rostogolim cartonul fără nicio nano-zgârietură a țevii. Colacul de 600 m are 65 kg.
Rehau: se poate zgâria (tăia superficial) când se transportă manual colacul, împinge, rostogolește. Colacii nu sunt ambalați.
Purmo: țeava strangulată (neîndemânare pe șantier) revine la cerc cu aer cald (PE-XHDc).
Rehau: țeava strangulată revine la cerc cu aer cald (PE-Xa).
Purmo: 30 ani garanție. Garanția o enumerăm, dar n-o considerăm relevantă.
Rehau: 10 ani garanție.
Uponor idem Rehau. În schimb, Uponor are cea mai bună rugozitate (de pe piață), anume 0,005 mm.
Un mic-mic avantaj spre insesizabil Rehau, Uponor: se îndoaie neglijabil mai ușor.
Însă, dacă facem noi lucrarea, nu-l interesează pe beneficiar; dacă executați dvs, o lucrare în viață nu se simte.
Prima mea lucrare a fost cu Tece (2004). De atunci nu am mai lucrat cu Tece. Întâmplare, nu e vorba că nu ar fi ok.
Acel top l-am început. Sper, sper să găsesc timpul necesar. Oricum, principiul topului va fi: subiectivitatea bate calitatea.
Dacă e timp de citit Cea mai bună țeavă de î. pardoseală. Este o ciornă.
E nevoie de rosturi la gresia ce vine peste incalzirea in pardoseala? Este risc sa crape placile sau sa se desprinda daca nu exista rost? Planuiesc sa pun placi rectificate de dimensiuni 60×60 si 14×90 fara rost sau cu rost minim de 1 mm. Voi folosi adeziv flexibil, am inteles ca este recomandat pentru IPAT
Niciun client cu gresie fără rosturi între plăci nu s-a plâns de vrea problemă. Poate, ai sărit peste paragraful ăsta: Cât se dilată gresia?
α = 0,007 mm/m°C = coeficient dilatare gresie
Considerăm o latură de 5 m, 15° (fișa tehnică recomandă să fie 15° când se montează gresia) ↗ 33°C (temperatura maximă de calcul pt. băi, 29° alte zone) ⇒ ΔL = 0,63 mm.
Laturi mai scurte, ΔL mai scurte. Adaptare meteo propusă de noi → cele mai mici dilatări, insesizabile, nicio problemă pentru plăci de gresie fără rosturi între. Într-o casă nelocuită, cu temperaturi sub 15, gresia va fi supusă contractării, ca celelalte elemente de c-ție.
O grosime a șapei de la teavă de 17mm în sus de aprox. 7 cm. Va afecta în vreun fel performanta încălzirii altfel decat că va fi inertia termică mai mare?
Nu afectează, oricum, infiiim. Vă recomand răspicat adaptarea meteo. Cu automatizare (termostate) on/off va fi criminal de dificil de gestionat temperaturile: și șapei/finisajului, și aerului. Termostate de la on/off la OpenTherm, Automatizările infinit de simple sibotherm.
Ce se întâmplă dacă adaug mai mult aditiv Purmo în șapa de ciment decât este specificat pe bidon? Dăunează în vreun fel?
Câteva procente în plus, nu cred că dăunează.
Buna ziua,
Vreau sa pun IPAT la o casa D+P+1, orientata pe NE-NV. Ce dimensiune recomandati pentru polistirenu XPS la parter(demisolul e neincalzit), dar la etaj? Multumesc!
Polistiren XPS = extrudat (nu EPS = expandat)
La etaj, nu contează termic. 3 cm, că stau bine înfipte agrafele.
La parter, poate fi tot de 3 cm. Avantaj minim că va fi de 5 cm. Însă, dacă bugetul e (mai) generos, aș pune de 5 cm.
Buna ziua,
Se poate folosi teava din cupru imbinata cu cositor pentru incalzirea in pardoseala?
N-am făcut (studiat), n-aș avea o părere avizată. Io spun că da. Aveam un link cu o astfel de instalație. Însă, trebuie atenție la fiecare cot. Pierderile de presiune sunt foarte-foarte mari prin zeci (peste 100, uneori) de coturi pe buclă. Aș folosi cupru moale (mai scump, nasol), sau curbe în locul coturilor (iar scumpe).
Însă, nu văd avantajul țevilor de cupru (semi)dur de 12+ lei/m (cel moale = mai scump) în fața celor de plastic, 2,5..3,5 lei/m. Atenție! Oricum, suntem limitați la 29° pe finisaj, sub talpă.
Dacă vorbim de încălzire uscată (fără șapă) podea, pereți, tavan, evident că se poate folosi țeavă cupru cu lipire moale.
Ar trebui să pornesc încălzirea în pardoseală gradual după uscarea șapei?
Încă nu am gazele trase, mai durează ceva, aș putea să montez între timp finisajul (gresie) și să fac prima pornire cu finisajul final? Sau e risc să crape?
Avem clienți care trebuiau să părăsească apartamentul vândut. Gresie, parchet puse înainte de pornire. Nicio crăpătură. În schimb, se simțea umezeală; apa iese din șapă în sfârșit.
Buna ziua,
Situatia in care sunt: am lasat initial o inaltime de 15 cm de la inceput cand am zidit, pentru incalzirea in pardoseala, acum prima mea treapta este de 20 cm cu tot cu finisaj,
Acum intrebarea este: pot sa ajustez inaltimea din polistiren extrudat si expandat ( sa folosesc polistiren extrudat de 6 cm + polistiren expandat de 6 cm)? sau pot sa folosesc un sigur tip de polistiren extrudat si aia e, gen de 12 cm de polisitiren extrudat si ulterior se vine cu sistemul de incalzire in pardoseala 1.7 cm teava + 4.8 cm sapa + 1.3 cm finisajul si mai raman 2 cm in cazul unei sape autonivelante daca va fin nevoie inainte de finisaj.
Multumesc anticipat,
Folosiți EPS 9 cm și XPS cu falț 3 cm, ceva combinație. Vă rog, un ochi pe: austrotherm EPS planșee.
Multumesc,
Ordinea e EPS at 100 de 9 cm si ulterior vin cu XPS de 3 cm?
Daca este corecta ordinea, le montez eu.
Inca un detaliu la etaj e suficient doar XPS de 3 cm ?
Multumesc.
XPS deasupra pentru agrafe. Stau mai bine înfipte în XPS. Între etaje încălzire nu mai contează grosimea XPS-ului. De 3 cm, că stau mai bine agrafele versus în cel de 2 cm.
Buna ziua,
O intrebare, daca dupa turnarea sapei peste tevi, exista posibilitatea sa nu fi iesit perfect drept, se poate turna un strat subtire de sapa autonivelanta? Si care ar fi grosimea maxima acceptata in cazul confimarii.
Multumesc frumos.
Șapa autonivelantă are înscripții pe sac (ambalaj). Un ex. pentru 2..20 mm grosime.
Nu ma vor influienta negativ in randamentul incalzirii, adica daca mai adaug inca 20 mm maxim la cei 6.5 existenti?
Multumesc frumos.
Va influența, sigur că da. Însă, doar în regimul tranzitoriu = la re-pornirea instalației, nu la menținere. Va fi un articol despre staționar versus tranzitoriu enervant.
INTERESANT -Pfuu, numai bogatani, altruisti sau care nu au citit de la inceput p’aci caci de raspunzi corect ai proiectu’ aprope gratis. Sa ma risc io – zic ca-i vorba de conductivitate, conductia termica a inoxului e mult mai mare decat a lemnului. Asa deci si prin urmare mana la ~37 grade va ceda mult mai repede caldura inoxului la 22 grade deci il vei simti mai rece. Nu-i iluzie dar e perceptie caci neuronu’ a sesizat asta de multe ori si intotdeauna vei percepe metalul mai rece decat lemnul.
Zic bine? Seara placuta!
PS – cred ca hacheru’ a fost angajat de sau e nevasta unuia ca mine care de vreo cateva zile nu se dezlipeste de sait cu orele…
Of! Răspuns greșit. Nu e conductivitatea. Poate, întreabă Exarhu la Morning Glory ‘ntr-o zi.
Indiciu: vorbesc în articol de contact, nu de Compact, nu de RIP Radio Contact. Nu e greu.
100 € sunt pt. lucrare. Dar, să facem 50% pt. doar-proiect.
—
Mi se pare de bază și cel mai funny articolul: conducție, convecție, radiație din sait.
Nu e vorba de densitatea diferita a materialelor? Inoxul are o densitate mai mare si face un “contact” mai bun.
M-ai prins. Da, densitate mai mică ⇒ porozitate mai mică. Să spunem palma are 10 cm². Pe lemn va fi S.contact = 5 cm², pe inox S.contact = 9,9 cm². Conducția merge prin acele suprafețe de contact. Deci, cu inoxul avem un transfer mult mai mare dinspre bară spre mână.
—
Gresie, parchet, covor au aceeași temperatură, de fapt.
Însă, simțim, chipurile, mai rece gresia, față de parchet; mai rece parchetul față de covor.
Si primesc ceva? De fapt, iti eram dator.
Da. 100 € pt. lucrarea din 2021.
Uraaa ＼(＾O＾)／
Lemnul balustradei de obicei este lacuit (si parchetul are un strat superficial de protectie asemanator) asa ca suprafata de contact este ACEEASI. Nota bene: era specificat clar BALUSTRADA, asa ca in conditii real life consider ca raspunsul cu conductivitatea era mai aproape de adevar. Ce treaba sa aiba densitatea ? O teava de otel (fi 6 cm sa zicem, cu 2 mm grosime perete) daca o consideri ca un corp solid are 2 kg/m, densitate comparabila cu o balustrada de stejar de acelasi diametru (1.7-2 kg/m). Pierderea de caldura este mai rapida in cazul otelului, pe baza conductivitatii termice mai crescute a acestuia (fara ca aerul din interiorul tevii sa se incalzeasca semnificativ in primele minute). In plus, tot datorita conductivitatii termice a metalului, suprafetele ADIACENTE (pe care mana NU este in contact) se vor incalzi si ele, ceea ce amplifica pierderea de caldura, astfel ca senzatia de rece apare mai repede (resimtita ca atare de receptorii din piele).
Este vorba doar de contact. Cum simțim o gresie și un parchet care au exact aceeași temperatură? Dar, un covor lățos? Greutatea înmagazinează mai multă energie, nu temperatură.
Cum simțim două balustrade cu aceeași temperatură: una din bară de cupru plină, alta din țeavă de cupru? La fel. Doar că bara plină, evident, are mai multă energie înmagazinată. Se va încălzi mai lent de la mână, dac-o menținem acolo.
Mersi pentru mesaj.
Bună seara. Îmi cer scuze pentru comment. Probabil o sa vi se para aiurea. Tot vad in ultima vreme unii domni care recomanda sapa de 8mm. Ce părere aveți. Ii puteți găsii pe YouTube.
Sunt cu casa la etapa aceea și nu prea am idee ce și cum.
Mulțumesc mult.
Într-o casă de locuit (24/7/365) inerție termică mare = avantaj.
Șapă de 8 mm, inerție mică de tot.
Probabil, în birouri, clădiri cu orar.
Io nu știu cum acoperă țeava cei 8 mm de șapă?
A fi un fel de Minitec, sau mai este ceva firma (Bjorn Heizung) care pui placa si peste direct finisajul, de regula sisteme folosite la renovari, unde nu ai inaltime.
Da. Mersi.
Despre Bjorn (încălzire uscată) am mai scris.
—
E vorba de șapă 8 mm peste nuturi.
Deci: 20 + 8 = 28 mm aprox. Așa, da.
Evident, nuturi fără polistiren expandat (EPS) dedesubt, fără vreo folie = șapă în aderență.
Buna ziua,
Ma confrunt cu urmatoarea problema – am nevoie de o sapa foarte subtire peste tevile de incalzire. Am vazut sistemul de incalzire de la rehau – rautherm speed plus renova, pe care il prezentati si dumneavoastra aici, dar cu toate eforturile mele, nu am gasit ce fel de sapa se toarna peste tevile acelea ( forumuri, vanzatori , etc etc ). In cazul de fata rehau prezinta sistemul, nu si tipul de sapa care se toarna peste.
Multumesc.
Șapă fluidă, în aderență.
Pe Youtube, căutați vă rog Uponor Minitec.
Recomandarea cu sapa de 45mm se considera de la polistiren sau de la teava?
Adica inaltimea sistemului si pardoselii ar fi: polistiren 30mm + teava si sapa 45mm + finisaj 20mm?
Sau polistiren 30mm + teava aprox 20mm + sapa 45mm + finisaj 20mm?
Polistiren de 3 cm ⇒ șapă 4,5 cm peste țeavă. Deci, a 2-a sumă.
De ce pe casa punem 10, 15+, in pod 20+ dar sub casa sa punem 5, pamantul “tine” mai cald, dar totusi are numai vreo 5-8 grade.
5..8° lângă casă. Pe mijlocul casei, cât să aibă?
Oricum, un demisol neîncălzit are iarna 8..12+°C.
—
Bun. Contează și banii, nu? Câți bag, câți scot?
Aici în lumea virtuală, io pot recomanda izolație sub placa de structură de 20 cm, sub șapă de 20 cm, că nu mă doare tastatura.
Salut,
Am o intrebare. Te rog frumos sa imi spui daca diferenta de grosime din prima imagine unde explici straturile si anume cei 9 cm de izolatie conteaza asa de mult fata de 3 cm de exemplu?
Vreau sa ridic primul nivel la casa si as vrea sa stiu la ce inaltime il ridic.
Multumesc anticipat.
O zi buna.
Izolație cât mai groasă = cât mai bine oriunde pe anvelopă casă șamd.
Dar, de la o grosime în sus nu mai merită investiția.
Io spun că sub placa-peste-pământ să fie un polistiren de 3..5 cm. Peste placa-de-rezistență, tot așa 3..5 cm.
Dacă aveți izolație sub casă, n-aș pune peste placă mai mult de 5 cm.
Într-adevăr, avem clienți care au pus polistiren chiar de 8..15 cm.
Uite aici un video, recent, despre importanta izolarii fundatiilor
De acord.
:))))) las ca poate se intelege, sunt eu mai greu de cap poate. Acest executat corect mi se pare mau usor la cea fluida, totusi e fluida, intra singura prin toate zonele, cea uscata trebuie “impinsa” :), cel putin asa vad eu. Dar oricum diferenta de bani e maree
Am adăugat, schimbat text. Mersi. (°°)/
E scumpă fluida (autonivelanta).
deci sa inteleg ca faza, la cea fluida, ca intra mai bine pe langa teava sau chiar sub teava, daca sunt ceva distantiere si incalzeste mai bine sapa avand un contact mai bun,nu este chiar asa relevant?
╰（‵□′）╯
Incredibil. Mă voi strădui mai tare cu textul.
DACĂ SUNT EXECUTATE CORECT, AMBELE FAC ACELAȘI CONTACT, m².
Probabil trebuie sa citesc de mai multe ori, ca nu am inteles, sapa fluida, face sau nu contact mai bun ca sapa uscata?
Voi completa, să fie evident. Au aceeași porozitate. Deci, același contact.
Într-adevăr, în execuție, cea uscată poate fi mai „aerisită”.