Temă_proiect_îp/PdC     Formular_ofertă_îp
Setări_PdC_aer-apă   Setări_CTg   Schimb_CTg_cu_PdC?
Cât_consumă_îp_cu_PdC_aer-apă?   Preț_PdC_Hyundai

Șapă încălzire pardoseală Uscată Fluidă

Pompă de căldură cu panouri voltaice  
 
Pas 10cm/tot+GPA+9 senzori, ce caută omu'?  
 
Asistență sibotherm = multe-multe-răspunsuri  
 
Bonus 1k € acordat în Grup pompare nuuu  
 
sibotherm app tel&lap în setări browser  
 
Ne lăudăm cu multe cliente smart; onorați.


Cuprins articol

Of! Ce găsim pe net.🇷🇴 despre grosime șapă încălzire în pardoseală!? Nu treb’e ∑(avioane 🛫 + două facultăți)³ despre șapă. Stop 🛑 stresului că: uscată, umedă, groasă, subțire! E o șapă obișnuită, aceeași de când lumea🤸‍♀️mare parte, nu impune: folie de telefon, fier-de-armat, fulgi de Nea, fibre de carbon.

Ce grosime are sapa peste incalzirea in pardoseala?
Salt mai jos la variante grosime.

🤭🤔
Nu Purmo Rehau Uponor au invent șapa! Nici vorbă.

¯\(°_o)/¯
De ce se numește șapă de egalizare?
Ce egalizează șapa asta?
Cum deșapă și când ∃ calorifere, nu î.p.?

🙈🙉
Pare-se, instalatorilor experți în î.p. le place s-arate cum le știu doar ei pe toate și îi sperie pe toți viitorii utilizatori de î.p. Îi și buimăcesc, îi și pun să plătească șape de mai scumpe:
1) o pre-șapă sub plăcile EPS-nuturi; +
2) șapă fluidă peste țevi.

🧠⚖️
Bun. Foarte simplu, șapa egalizează:
cotele geodezice ale plăcii de structură din beton armat; întotdeauna există diferențe de nivel de 2..4 cm, chiar mai mult, 6..8 cm. Mda, aici constructorii știu cam cum se lasă popii și cofrajele sub greutatea betonului.
denivelările, asperitățile, noduli, goluri = le aduce în același plan lis. Nu e prea relevant pentru șape flotante cu î.p. care se toarnă peste polistiren XPS, EPS, spumă PUR, diverse izolații.

🧙🏻‍♀️🪄și..
Șapa și amortizează:
° vibrații;
° zgomote;
° umiditate (ba o absoarbe, ba o restituie); Șapa, tencuiala, cărămizile sunt ca un fel de puffer pentru umiditate, NU vata minerală.
° mici deformări în timp ale plăcii.
Șapa constituie și
° suportul pentru o multitudine de finisaje.
Șapă se pune și peste
° structuri de lemn, metalice;
° structuri perfect orizontale,
° perfect netede,
° perfect coplanare.
° Extraordinar! Și peste țevile de î.p., în sfârșit.

Probabil, util: Încălzire în pardoseală apartament vechi, casă în renovare.

Pentru Gugăl: vorbim (și) despre grosime sapa incalzire in pardoseala pe romaneste 🤭.

Pe scurt & anti-mituri:

  • Șapa mai subțire NU este mai eficientă decât șapa mai groasă. Vezi: regimuri de transfer termic staționar vs tranzitoriu. E doar mai rapidă, mai ușoară. Pentru casă de om, folosită 24/7, inerție termică mai mare = mai 👍 ok.
  • Armătura (de orice fel) nu crește nicio eficiență, nicio putere, kW.
  • Fluida NU e mai eficientă decât uscata cu montaj ok; fluida poate avea grosime mai mică. Totuși, pentru placa cu nuturi (descurajăm folosirea nuturilor) ar fi bună fluida (de 3..4× mai scumpă) versus uscata.
  • Fluidă → cu doar 0,2..0,3°C poate fi mai mică temperatura apei față de uscată.
  • Fluida și uscata, după deshidratare, au ~aceleași: densitate, porozitate, contact m² cu țeava (aici nu vorbim despre plăcile cu nuturi).
  • Șapa în aderență (cu priză, fără polistiren, fără folii) poate fi mai scundă: doar ±2 cm; implicit, mai ușoară față de flotantă, glisantă.
  • Folia de aluminiu ajută la: 😮 absolut nimic.
  • Șapa se dilată doar pe lungime, nu pe lățime, nu pe înălțime (nu se umflă ca un balon cu aer).
  • Șapa e supusă, obișnuit, la comprimare (orizontal, vertical), nu întindere. Deci, fulgi, fibre, armături: deloc obligatorii pentru grosimi obișnuite ale șapei în casă de om.
  • Aditivul nu ajută la nicio elasticitate (dimpotrivă, vrem să se întindă/comprime cât mai puțin), ajută la uscare corectă: evitare bule mari de aer, crăpături. Pentru unele șape, fabricanții chiar recomandă evitarea aditivului.

Dacă șapa deformeză țeava în articolul Umplere, aerisire, probă presiune.

Despre evitare șapă perlitică.


Incalzire in pardoseala - contact nuturi
Încălzire în pardoseală – contact tacker/XPS versus nuturi
Nu recomandăm nuturile, cu atât mai puțin pe cele pătrate.
Câți înseamnă mii de nuturi pătrate? Da, e o muncă mai ușoară pentru instalator, dar pe banii clientului: și investiție, și exploatare.
Teava incalzire in pardoseala intre nuturi
Țeavă încălzire în pardoseală între nuturi
Sapa încalzire în pardoseala - uscata vs umeda vs grosime
Șapă încălzire în pardoseală – uscată vs umedă vs grosime

 Preț

tip
💎scump
materiale+montaj/grosime
orientative/sept. 2022
uscată👍🏻±50..60 lei/m²/±7 cm
fluidă 💎±140..160 lei/m²/±5 cm
din care
montajul
±20..30 lei/m² uscată/fluidă
indiferent de grosime

 Nu mă iau după instalator! ⚠

Mă iau după constructor, sau fișele tehnice ale făcătorilor de șape:
° uscate, din ciment: Adeplast, Baumit, Knauf (catalog), Mapei, Weber;
° fluide, de sulfat de calciu (ipsos anhidrit): Adeplast, Baumit, Knauf (catalog), Mapei, Weber.
Mulți spun semi-uscate; semi-umede. Despre semi-umede unii spun cu ciment, alții fără ciment; mai multă/mai puțină apă, cam ceață aici.
Făcătorii de instalații au și ei păreri. Aș merge pe mâna primilor, constructorii. Sar peste instalator, întreb inginerul de c-ții (proiectant, ori executant), sau o firmă de șape, ori un fabricant.

 Ingineri constructori

Holcim despre betoane. Aș citi articolul lor. Consider că știu mai bine decât un instalator cum e cu betoanele.

Corect ar fi ca inginerul de construcții să facă niște calcule cu toate straturile împreunate (polistiren, șapă, finisaj) pentru:

rezistență la apăsare ↓ = cât putem încărca, kgf/m². Astfel, știm că putem monta, sau nu, un dulap de o anumită greutate.
rezistență la comprimare →← = șapa se dilată, iar pereții nu o lasă să se întindă liber. Oricum, betonul este unul din materialele cu cel mai bun comportament la comprimare. Într-o casă de om, forțele astea nu au cum depăși pe cele admisibile.
rezistență la încovoiere ↗↖ = o șapă (mai) subțire se poate încovoia (îndoi în sus), astfel supusă la întindere. Fenomen ce poate apărea în cazul unei șape subțiri cu lungimi foarte mari, dilatări nepreluate de banda perimetrală (și alte rosturi dilatare, dacă ∃), ∼deloc întâlnite în case de locuit.
Întindere (uniformă pe grosime) este când rosturile de dilatare sunt mari, iar prin dilatare șapa nu ajunge pereții.

Însă, ca în instalații, aceste calcule = pasăre 🦅 rară.

Cu alte cuvinte, inginerul proiectant de c-ții spune cât de subțire poate fi o șapă. Sau, pt. anumite grosimi, impune: clasa betonului; încărcarea maximă kgf/m²; dilatare maximă = mai multe/mai puține rosturi de dilatare în funcție de temperaturile minime, maxime ale șapei; armare cu oțel, fibre.

 Șapă flotantă, glisantă, în aderență

 1. Șapă flotantă

Straturi incazire in pardoseala
FOIETAJ încălzire în pardoseală
Șapă FLOTANTĂ = nu lipită de placă, polistiren sub
Sub polistirenul cu nuturi, tacker, extrudat putem pune un alt strat pentru izolarea TERMICĂ MAI MARE.
BANDA perimetrală e mult mai comod de montat PESTE polistiren, nu sub polistiren. Își face treburile: rost marginal + șapa nu intră între perete și polistiren.
Cu polistirenul și banda facem, de fapt, O CUVĂ în care vărsăm șapa.

Flotantă = ca viza de flotant pe buletin = fără rădăcini în glie. Polistiren sub țevi, șapă. Foietajul cel mai întâlnit, cea mai bună izolare termică, fonică, cel mai ușor de montat țevile (agrafe, sau 💰 nuturi). Enervant: cel mai înalt. Dacă nu s-a considerat încălzirea prin șapă ⇒ ghinion! Trebuie apelat la varianta 3. Oricum, var. 3 = nicio problemă pentru etaje.

Înaltime (grosime) încalzire în pardoseala
ÎNĂLȚIME (grosime) încălzire în pardoseală
Polistiren extrudat cu FALȚ pe 4 laturi (petrecute)
XPS sub 25 mm → șapă min 4,0 cm PESTE țeavă
XPS peste 25 mm → șapă min 4,5 cm PESTE țeavă
AGRAFELE au 4 cm, SAU 3,5 cm
Țeavă 17 mm → agrafa pătrunde ~23 mm, sau 18 mm

 2. Șapă glisantă

Dacă n-ar fi pereții, șapa ar glisa ca o ușă, ca un pește din mâna mincino…, pardon, pescarului. Glisantă = folie polietilenă sub țevi, șapă. Mai rar întâlnită. Un fel de flotantă, dar fără niciun grad de comprimare.

 3. Șapă în aderență (lipită)

În aderență = lipită de placă, una cu placa de rezistență, cu rădăcini în glie. Șapa face priză cu stratul suport. Este eliminat riscul ca șapa să se încovoaie. Avantaj: CEL MAI SCUND foietaj. Dezavantaj: nu pot izola termic. Fără adaptarea meteo (sibotherm propunere) inerția termică va da bătăi mai mari de cap.

 Ce grosime are sapa peste incalzirea in pardoseala?

De ce grosime șapă de 6,2 cm de la polistiren, inclusiv țeava? Mda, buuună întrebare: de ce 6,2 cm magici? Apropo de inerție termică, cei de la Rehau, Purmo ș.a. vor să evite inerțiile mari = control foooarte dificil spre imposibil (vezi termostate complicate, reglete, PWM-uri, Uponor sMatrixuri, learninguri). Cei cu șape spun: minim 4,5 cm peste țeavă. Așa că:
17 mm țeava + 45 mm șapa uscată peste țeavă = 62 mm. 

 Grosime sapa incalzire in pardoseala – variante

cmstraturi (exemple de grosimi)
10..11XPS 3,0 + țeavă 1,7 + șapă peste-țv 4,5 + finisaj 0,8..1,5 cm; cea mai întâlnită situație, șapă uscată, uzual, economic. Țevile de apă și termice tur, retur pot fi la acest nivel, încastrate în XPS, izolate cu spumă adeziv de polistiren.
+2..3
cabluri
țevi apă
rece
acm
Planeitate: polistiren între cabluri electrice și țevi apă în fascicule neordonate (nu așezate perimetral, nu perpendiculare între ele) = EPS sau XPS de 2..3 cm (dedesubt), frecvent la parter, mai rar la etaj.
Stratul ăsta poate fi considerat și ca izolație termică pentru conductele de apă rece și caldă.
8..9XPS 2,0 + țeavă 1,7 + șapă peste-țv 4,0 + finisaj 0,8..1,5 cm
7..8EPS-nuturi 1,0 + țeavă 1,7 + șapă peste-țv 4,0 + finisaj 0,8..1,5 cm
fluidăCu șapă fluidă (autonivelantă) pot deveni mai scunde cu 1,0 cm.
șapă
mini
2,5..3
Ppoate fi fluidă sau uscată. Nuturi fără polistiren + țeavă 10 mm + șapă peste-țv 5 mm = 1,5 cm + finisaj. Fibre de armare similar Sika (pt. uscată).
gresie12..15 mm = 5 mm adeziv + 7..10 mm gresie (foarte ok pentru PdC)
parchet1,5..21 mm = PVC, laminat, stratificat, lemn masiv
μciment1..3 mm (ideal pentru pompe de căldură – preț, – păreri tehnice)
epoxi2..3+ mm (excelent pentru PdC)
Tabel variante grosime șapă
XPS = polistiren extrudat, EPS = expandat

 Grosime pentru arhitect

15 cm10..15 cm disponibil înălțime placă ↕ sub talpă
3,0 cmbază prindere țevi polistiren (XPS, EPS-tacker, EPS-nuturi)
2,0 cmplaneitate probabilă, polistiren între țevi apă și copex cabluri
Frecvent folosit la parter, mai rar la etaj.
7,0 cmșapă uscată, conține țevile î.p. (inclusiv corecție diferențe de cotă placă)
Poate fi de 6 cm.
Șapa fluidă (scumpă) poate fi mai scundă cu 1 cm.
Grosime mare = bine = inerție termică mare.
Șapa în aderență (fără polistiren, fără folie) poate fi de 5 mm peste țevi.
3,0 cmfinisajul e mai subțire (∃ marmură de 3 cm)
1,2..1,5 cm = 5 mm adeziv + gresie 7..10 mm
Disponibil de înălțime ce ar trebui prevăzut de arhitect max. 15 cm.
Grosimea straturilor poate fi mult mai mică în cazul caselor existente, sau când se renunță ulterior proiectului casei la varianta de încălzire cu calorifere.

 Grosime variabilă, maximă & arhitect, constructor

Evident că vor fi diferențe de cotă ale plăcilor de rezistență. Cum rezolv diferențele de cotă, trebuie? Trebuie să turnăm o preșapă să fie perfect orizontală? Trebuie ca șapa să aibă grosime perfect uniformă? Cât de groasă poate fi șapa? Cum va merge încălzirea dacă șapa e mai groasă undeva? Vezi articolul Temă proiect î.p.

Înălțimile șapei și/sau variațiile de înălțime nu influențează relevant calculele (regim staționar), nici funcționarea încălziri/răcirii, nici facturile de încălzire. Se schimbă doar inerția termică.

Diferențele de grosime contează doar la pornirea încălzirii = regim tranzitoriu, nu când am intrat în regim de transfer termic staționar, constant.
Pornirea încălzii poate însemna o singură dată în viața clădirii, pentru că pornim căldura din timp, din septembrie.

Într-adevăr, fără adaptarea meteo a încălzirii, va fi foarte greu de gestionat cu orice automatizare super-sofisticată on/off, cu atât mai dificil spre imposibil pe măsură ce crește masa construcției.

Cu termostatele on/off (și legat cu sursa, și cu actuatoare), la fiecare comandă de re-pornire trebuie re-încălzită structura, permanent tranzitoriu, niciodată staționar.

Mai ales pentru cei cu pompe de căldură (valabil și pentru CT gaz, GPL, lemn, electric) am sugera: 
° șapă cât mai groasă
° bază țevi fără nuturi, XPS (nuturile fură din contactul țevii cu șapa, fură din volumul ⇒ greutatea șapei, din inerție); 
° tencuială după șapă (puțin mai mare suprafața șapei, pereții capătă ceva mai multă căldură, inerție termică mai mare). 

 Grosime sapa & rezistența mecanică

Grosimea șapei este recomandată de către fabricant, indiferent de încălzire în pardoseală sau calorifere. Trebuie respectate prescripțiile tehnice ale acestora: Adeplast, Baumit, Knauf, Mapei, Weber. Grosimea minimă se referă la rezistențe mecanice (vezi mai jos încărcări), nu că am deforma țeava, nu că facem țeava ovală. Polistiren sub șapă înseamnă slăbirea rezistențelor. Motiv pentru care un polistiren mai gros implică o grosime mai mare a șapei, pe când o șapă fără polistiren (face priză cu baza) are cele mai mici grosimi.

a) Dacă există polistiren cu g > 2,5 cm:
° șape uscate → 4,5 cm peste conducte,
° șape fluide → 3,5 cm peste partea de sus a țevii.
Adică, șapa va avea de la polistiren: 1,7 cm țeava + 4,5 șapa uscată = 6,2 cm. Sau, constructorul prepară propriile șape cu respectarea normelor.

b) Dacă există polistiren cu g < 2,5 cm:
° șape uscate → 4,0 cm peste conducte,
° șape fluide → 3,0 cm peste partea de sus a țevii.

⚠ Grosimea MAXIMĂ a șapei!

Fabricanții recomandă și o grosime maximă: ±8 cm turnată într-un singur strat! Pentru grosimi mai mari = turnare în 2 straturi → consultat fabricantul, sau constructorul.

 Șapă mini, fluidă scundă ±20 mm

Încalzire în pardoseala mini Rehau 21 mm
Încălzire în pardoseală mini 21 mm Rehau
Rautherm Speed + Renova (pliant)

a) Cu șapa în aderență putem avea o înălțime de doar 1,5..2 cm + finisajul.
b) Plasă sudată (4+4 mm) 8 + țeavă 17 = 25 + câțiva mm peste = 3 cm + finisajul.
c) Cel mai scund: țeavă de 9,9 mm + epoxidică, vopsea c-ții, μ-ciment ca finisaj. Atenție! Vorbim de șapă în aderență, fără niciun polistiren, fără nicio folie.

⚠ Efectul de zebră a temperaturilor sub talpă

Evident, fără adaptarea-meteo-sibotherm efectul de 🦓 zebră, tur°C-retur°C, se simte mult pronunțat.
Uponor Minitec grosime sapa
Uponor Minitec – grosime șapă încălzire în pardoseală
  1. Șapă uscată, flotantă, polistiren cu g > 2,5 cm

    4,5 cm peste țevi → grosime minimă șapă

    9,2 cm + finisaj = XPS 3,0 cm + țevi 17 mm + șapă 4,5 cm
    11,2 cm + finisaj = XPS 5,0 cm + țevi 17 mm + 4,5 cm

    Varianta cea mai întâlnită. Foarte ok: și tehnic, și financiar.
    Preț șapă ∼50..60 lei/m² materiale + manoperă, sept. 2022. Aceeași ca în cazul caloriferelor + ceva aditiv.
    Preț XPS 3 cm ∼20 lei/m² sept. 2022.
    Poate fi polistiren expandat = mai ieftin, EPS 3 cm + XPS 3 cm. Sau, grosimi mai mari: și EPS, și/sau XPS.
    XPS 3 cm obligatoriu ultimul strat sub țevi, că se prind mult mai bine decât pe orice EPS100..EPS200 cu orice grosime.

    Non-inginerește → Avem clienți cu șapa mai subțire, doar 2..3 cm peste țevi. Încă nu știu să fi avut probleme de crăpat, sfărâmat. Ar ajuta și adaptarea meteo a încălzirii = nu variații de temperatură, dilatări-contractări minime.

  2. Șapă uscată, flotantă, polistiren cu g sub 2,5 cm

    4,0 cm peste țevi → grosime minimă șapă

    Există țevi cu 9,9 mm diametru, sau 10, 12 mm (stoc deficitar).
    Există plăci cu nuturi fără EPS, însă xy lei/m².

    5,0 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 10 mm + șapă 4 cm
    5,2 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 12 mm + șapă 4 cm
    5,7 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 17 mm + șapă 4 cm
    6,7 cm + finisaj = nuturi 1 cm + țevi 17 mm + șapă 4 cm
    7,7 cm + finisaj = XPS 2 cm + țevi 17 mm + șapă 4 cm
    8,2 cm + finisaj = tacker 2,5 cm + țevi 1,7 + șapă 4 cm

  3. Șapă uscată, în aderență, fără polistiren, fără folie

    5 mm peste țevi → grosimea minimă a șapei depinde de fabricant, rețetă șapă, încărcări.

    Inginerii constructori recomandă folosirea fibrelor de armare, Sika sau similar.

    Se poate folosi aditiv de șapă.

    1,5 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 10 mm + șapă 5 mm
    1,7 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 12 mm + șapă 5 mm
    2,5 cm + finisaj = plasă sudată 4+4=8mm + țevi 12 mm + șapă 5 mm
    Țevile de mai sus = ∼scumpe.

    2,2 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 17 mm + șapă 5 mm

    3,0 cm + finisaj = plasă sudată 4+4=8 mm + țevi 17 mm + șapă 5 mm = varianta cea mai ok financiar. Finisaj foarte scund = epoxidică, μ-ciment, tarket, covor PVC, vinil, LVT 4 mm; parchet laminat 5+ mm etc.

  4. Șapă fluidă, flotantă, polistiren cu g > 2,5 cm

    3,5 cm peste țevi → grosime minimă șapă

    8,2 cm + finisaj = XPS 3 cm + țevi 17 mm + șapă 3,5 cm
    10,2 cm + finisaj = XPS 5 cm + țevi 17 mm + șapă 3,5 cm

  5. Șapă fluidă, flotantă, polistiren cu g sub 2,5 cm

    3,0 cm peste țevi → grosime minimă șapă

    Pe piața noastră, există țevi cu 9,9 mm diametru (Uponor), sau 10, 12 mm.

    4,0 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 10 mm + șapă 3 cm
    4,2 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 12 mm + șapă 3 cm
    4,7 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 17 mm + șapă 3 cm
    5,7 cm + finisaj = nuturi 1 cm + țevi 17 mm + șapă 3 cm
    6,7 cm + finisaj = XPS 2 cm + țevi 17 mm + șapă 3 cm
    7,2 cm + finisaj = tacker 2,5 cm + țevi 17 mm + șapă 3 cm

  6. Șapă fluidă, în aderență, fără polistiren, fără folie (mini)

    5 mm peste țevi → grosimea minimă a șapei depinde de fabricant, rețetă șapă, încărcări

    1,5 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 10 mm + șapă 5 mm
    1,7 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 12 mm + șapă 5 mm
    2,5 cm + finisaj = plasă sudată 4+4=8mm + țevi 12 mm + șapă 5 mm
    Țevile de mai sus = ∼scumpe.

    2,2 cm + finisaj = nuturi fără polistiren + țevi 17 mm + șapă 5 mm

    3,0 cm + finisaj = plasă sudată 4+4=8 mm + țevi 17 mm + șapă 5 mm

    🛑 Ne cerem scuze, perioada aceasta, nu executăm sisteme mini, varianta 6. Vă rugăm să nu ne cereți oferte. Mulțumim.

  7. Finisaje foarte scunde, câțiva milimetri

    a-vopsea pentru c-ții,
    b-epoxidică,
    c-μ-ciment.
    Tarket, covor PVC, vinil, LVT 4 mm; parchet laminat 5+ mm etc.
    Toate variantele pot arăta foarte ok, însă → prețuri pe măsură.

 Încărcări kgf/m² & grosime

Recomandări grosimi minime Baumit în tabelele de mai jos. Atenție! Grosimea se respectă și când nu există încălzire în pardoseală (calorifere de pildă).
Grosime șapă peste țevi (mai jos în tabele) + se adună grosimea țevilor = grosime totală de la polistiren (izolația termică). De ex. 45mm peste țevi + 17mm țeava = 62mm șapă de la izolație (polistiren EPS/XPS; PUR; celuloză șamd).

Tip șapă
Baumit
Grosime
mm pt.
sarcină
200 kgf/m²
≤ 2 kN/m²
(ok/case)
Grosime
mm
inclusiv
țeava
de
17mm
≤ 2 kN/m²
Grosime
mm pt.
sarcină
300 kgf/m²
≤ 3 kN/m²
Solido E225
uscată
506765
Rapido 1
uscată
456255
Alpha 2000
fluidă
456255
Alpha 3000
fluidă
405750
Grosime șapă peste izolație>25 mm
Tip șapă
Baumit
Grosime
mm pt.
sarcină
200 kgf/m²
≤ 2 kN/m²
(ok/case)
Grosime
mm
inclusiv
țeava
de
17mm
≤ 2 kN/m²
Grosime
mm pt.
sarcină
300 kgf/m²
≤ 3 kN/m²
Solido E225456260
Rapido 1405750
Alpha 2000405750
Alpha 3000355245
Grosime șapă peste izolație<25 mm

Șapă mai subție față de tabele înseamnă încărcări mai mici; inginerul constructor face calculele.

Sapa - Baumit pe suport beton
Șapă – Baumit pe suport beton
Sapa - Baumit pe suport polistiren
Șapă – Baumit pe suport polistiren

 Grosime ideală șapă î.p.

A) Casă de locuit 24/7 = șapă cât mai groasă, ±8 cm = inerție termică mare. Super-sugerăm mai ales pentru pompele de căldură.

B) Sală de nunți/botezuri/părăstase = șapă cât mai subțire = inerție termică mică = încălzesc rapid (răcesc rapid, nu mă interesează menținere). Adică: unde încălzirea pe confort (20..22°C) e rară, scurtă, intermitentă și imprevizibilă.

Pe net găsiți tot felul de grosimi ideale. Îhî! Io v-aș propune să aveți în vedere în ce caz vă aflați: A sau B?

Atenție, atenție, atenție!
Dacă în cazul A, în loc de adaptare meteo, folosiți automatizare on/off (pornit/oprit) specifică pentru î.p. (Purmo, Rehau, Salus, Uponor șamd) mai bine alegeți varianta B și pentru casă de locuit.

 Greutatea, densitatea șapei

ρ = ~2000 kg/m³ șapă uscată sau fluidă (ambele după uscare)
Greutatea, încărcarea șapei pe structura de rezistență = 120 kgf/m², g = 6 cm de la polistiren.
Volumul înlocuit de țeavă ar trebui scos, dar rămâne considerat, că și apa cu țeava au greutate.
Grosime 3,0 cm → încărcare 60 kgf/m² (daN/m²)
Grosime 4,0 cm → încărcare 80 kgf/m²
Grosime 4,5 cm → încărcare 90 kgf/m²
Grosime 5,0 cm → încărcare 100 kgf/m²
Grosime 6,0 cm → încărcare 120 kgf/m²
Grosime 7,0 cm → încărcare 140 kgf/m²
⚠ Șapa încarcă la fel structura. Grosime mai mică → greutate mai mică.

Volum țeavă cu Dext 17 mm = 0,227 mc/1000 metri.
Casă 140 m² utili, șapă 6,5 cm de la polistiren ⇒ 9,75 m³ – 0,227 m³ = 9,52 m³ de șapă. Deci, volumul țevilor nu prea contează.

 Încălzire în pardoseală peste lemn

Unele case au planșeu peste parter (sau peste etaj) din lemn (structură ușoară/mansardă). Se poate turna șapă, evident. Inginerul constructor spune încărcarea maximă = greutatea acceptată, de ex. 168 kgf/m². Dacă șapa + mobila + om = sub valoarea asta = ok.

Inginerul constructor trebuie să știe: calitate lemn/e, dimensiuni (grinzi, scânduri), deschideri ⇒ încărcarea maximă suportată. Nu obligatoriu, dacă e cazul, poate interpune un stâlp, o grindă în plus.

 Greutatea și inerția termică

Nu știu cine spune că inerția termică mare nu e bună. Dimpotrivă, pentru o clădire folosită 24/7, inerție termică mare = fluctuații muuult mai lente ale temperaturii interioare, iar sursa de căldură poate fi mai mică cu 20..30..40% – aviz celor cu pompe de căldură. V. regim de transfer termic staționar vs tranzitoriu (scuze pentru repetare link).

Așa că, aș propune grosime cât mai mare a șapei și evitarea plăcilor cu nuturi că fură din volum, deci din greutate, deci din inerția termică.

Evident, cu inerție termică mare, un sistem de încălzire/răcire e mult-mult mai greu de gestionat, mai ales din iPhone. Însă, cum propunem noi, adaptarea meteo este cea mai bună prietenă a inerției termice mari.

Interesant de citit: Efficient Earth-Sheltered Homes pe energy.gov.

Pompă de căldură preț explicat & Pompe de căldură păreri tehnice

 Dilatare (liniară)

Interesant! Corpurile solide (major-parte) se dilată doar pe latura lungă. Țevile doar pe lungime, niciodată pe diametru. La fel șapa, gresia. ⚠ NU se dilată pe grosime, nici pe lățime, ci numai pe lungime. Bine, (un pătrat) un cub are toate laturile „cele mai lungi”.

Of! Țeava cu șapa devin una, ca betonul armat. Doar, nu se dilată țeava și împinge betonul care o învelește 🤭. La ce solicitări sunt supuse, de fapt, țeava și șapa? Că, s-ar întinde, dar plapuma, pardon – pereții, nu le lasă. Același lucru, țeavă + șapă în aderență + placă devin una și aceeași.

 Pardoseală vs calorifere vs terase

Șapa se dilată și dacă nu ar fi încălzire în pardoseală. Șapa unei terase poate avea temperaturi de -20°C și de +40°C. Cu încălzirea în pardoseală (bine gândită) avem, de fapt, dilatările, chiar și contractările cele mai mici – mai constante vs calorifere.

Să considerăm niște lungimi și niște temperaturi pentru a vedea cât s-ar dilata o șapă.

 Cât se dilată șapa?

α = 0,012 mm/m°C = coeficient dilatare șapă
L = 8 m, inițial 10° (că șantier) ↗ final 35°C (că încălzim maxim) ⇒ ΔL < 2,40 mm. Mult?
L = 5 m, 15° (când pun gresia) ↗ 35°C ⇒ ΔL < 1,20 mm pe 8 m.
Într-o casă cu adaptare meteo, majoritatea laturilor încăperilor se dilată sub 1 mm.
Avantaj adaptare meteo = șapa se dilată sub 1 mm pe întreg sezonul rece = șapa se dilată neglijabil de-a lungul unei zile = șapa nu se dilată-contractă de-a lungul ciclurilor de pornire-oprire din termostate.

 Cât se dilată gresia?

α = 0,007 mm/m°C = coeficient dilatare gresie
Considerăm o latură (cea lungă contează) de 5 m, 15° inițial (fișa tehnică recomandă să fie 15° când se montează gresia) ↗ 33°C final (temperatura maximă de calcul pt. băi, 29° alte zone) ⇒ ΔL = 0,63 mm pe 5 m.
Laturi mai scurte, ΔL mai scurte. Adaptare meteo propusă de noi → cele mai mici dilatări, insesizabile, nicio problemă pentru plăci de gresie fără rosturi între. Într-o casă nelocuită, cu temperaturi sub 15, gresia va fi supusă contractării, ca celelalte elemente de c-ție.

 Cât se dilată țeava?

α = 0,15 mm/m°C = coeficient dilatarea țeavă Purmo Pexpenta, Rehau Rautherm S, Uponor Comfort Plus.

¯\_(ツ)_/¯ ⚠ Țeava devine una cu șapa. S-ar dilata de vreo 10 ori mai mult. Ținută de șapă, țeava e mai tot timpul supusă la compresiune. Uite încă un motiv să adaptăm-meteo-sibotherm → cea mai mică temperatură, cele mai mici forțe de tensiune, fără cicluri dilatare-contractare! Degeaba cea mai scumpă țeavă & exploatarea cea mai proastă.

 Rosturi în șapă

î.p. = încălzire în pardoseală în șapă

Citim fișele tehnice ale șapelor. Acolo scrie despre rostul rosturilor.
Se vor respecta cu întâietate prescripțiile tehnice ale fabricanților de șape! 


Ce rost are un rost? Ce este?

Spațiu îngust lăsat între două construcții alăturate sau între două părți ale unei construcții, pentru a permite mișcarea lor relativă sub acțiunea forțelor interioare sau a variațiilor de temperatură. Spațiul poate fi liber (gol, aer) sau umplut cu material (elastic). 


Rost structural

Unde?
Rosturile din structura de rezistență trebuie continuate şi în şapă.

Cum?
Constructorul respectă proiectul de structură. 

Rost de contracție

Unde?
Șape cu suprafețe>25 m². În golurile de uși și unde va considera constructorul șapei. 

Cum?
Prin tăiere deasupra șapei cca din grosime în proaspăt, sau după întărirea acesteia 24h. Frecvent, nu e nevoie de profile sau alte elemente de rost, ci prin simplă tăiere cu mistria. 

Rost marginal (perimetral)

Unde?
Între șapă și elemente de construcție verticale: pereți, stâlpi, scări, borduri, tâmplărie etc.

Cum?
Prin montarea benzii perimetrale din polietilenă expandată de min 4 mm grosime. Banda în formă de L se montează mai comod peste polistiren (sistem tacker cu agrafe). Latura scurtă din L poate fi montată și sub polistiren, de pildă când vorbim de polistiren (placă) cu nuturi. 
Banda cu polistirenul formează, de fapt, o cuvă unde se toarnă șapa.
În locul benzii, pot fi folosite și alte materiale: polistiren EPS, XPS, scândură etc. De pildă, le sugerăm clienților ca în exteriorul cămărilor de alimente să pună un brâu din EPS sau XPS = întrerupem șapa caldă cu izolație termică.

Rost de dilatare

Unde?
– șape cu S>40 m²;
– în golurile de uși ale încăperilor disproporționate, lungime>2⨯lățime; de ex. L⨯l = 5⨯2 metri;
– cu o diagonală mai mare de 10 m, de pildă peste 8⨯6 m, 8,9⨯4,6 m (10² = 8² + 6²); 
– șape în formă de L, U, Z, v. mai jos.

Cum?
Prin tăierea şapei pe toată grosimea în proaspăt, sau după întărirea acesteia 24h. V. mai jos.

 Rost dilatare încălzire în pardoseală

Se vor respecta datele de mai sus (norme construcții). 

Rost dilatare diagonala peste 12m
Rost dilatare încăpere cu diagonală peste 14m
Între bucle (fără trecerea țevilor) poate fi simplă tăiere cu mistria.
poză de la client cu proiect, lucrare proprie

Fără rost dilatare

Unde?
– uși camere proporționate, cu raport L÷l<2, de ex. 5,2⨯2,6 metri;
– ușa se află pe latura lungă indiferent de proporția laturilor; șapa se dilată doar pe latura lungă;
– încăperi cu diagonala<10 metri (sub sau egal cu 8⨯6 m);
– camere cu S≤40 m²; 

Cu rost dilatare

Unde?
– holuri mai lungi de 10..12+ metri, depinde de temperatura agentului termic;
– încăperi în formă de L, unde latura mică din L> din latura mare. De pildă, nu pentru o bucătărie de 6⨯6 m cu o cămară în colț de 1⨯1 m. 

Cum?
– prin simpla tăiere a șapei între 2 circuite/bucle de î.p. unde nu există țevi, poate fi gol (aer) sau umplut cu material elastic; 
– prin montare profil de rost (Purmo, Uponor) sau alt material elastic (EPS, XPS, PUR, rășină); Țevile ce străpung rosturi vor fi protejate în tuburi de protecție (tub riflat, copex, PVC, PP sau specifice Purmo, Uponor ș.a.), fiecare trecere.

dilatare sapa L
dilatare șapă în formă de L = risc fisurare
dilatare sapa nu-L
dilatare șapă nu-L = fără risc de fisurare

Să spunem că noi (sibo) am fi la limita normelor, chiar sub. Însă, de la prima lucrare 2005, n-am avut absolut nicio șapă, nicio gresie, niciun parchet compromise.

¯\(°_o)/¯ 10² = 8² + 6², numere pitagorice – pfui, mai ținem minte?

 Dilatare gresie – încălzire în pardoseală

⚠ GRESIE! De verificat fișa tehnică, recomandarea făcătorului: rosturi între plăci, direcție dispunere, temperaturi de montare ș.a. Iarăși revin la adaptarea meteo (sibotherm propunere). Apa va avea diferență de ~3°C/zi, ~20°C/întreg sezonul rece → ȘAPA va purta aceeași temperatură pe zi și diferență de ~6°C/întreg sezon 6..9 luni. Insesizabil.

ΔL gresie = L 5 m × α 0,007 mm/m°C × Δt 6°C = 0,21 mm pe întreg sezon rece
ΔL șapă = L 5 m × α 0,012 mm/m°C × Δt 6°C = 0,36 mm pe întreg sezon rece

 Polistiren sub șapă – grosime

Unii cred că pun un dulap și se lasă polistirenul de sub șapă. Evident, în funcție de densitate, există un grad de deformare. Polistirenul s-a lăsat deja, când s-a montat șapa. Austrotherm are chiar EPS de 20 cm cu aplicare sub șape. Că ar fi polistiren EPS-nuturi, EPS-tacker, extrudat XPS nu ar trebui să conteze pentru comportamentul finisajului: gresie, parchet. Nici aici nu mă iau după instalator. Văd ce spun făcătorii de XPS, EPS.

 Puțină fizică, TRANSFERUL de căldură

Clar. Dacă nu știu despre transfer de căldura, conductivitate termică: tac 🔕❌💋, ciocu’ mic 🦜🙊.

Ardere 🔥 gaz, mangal, vreascuri rupte dintr-un gard, GPL, ulei etîchî ⇒ căldură.

Electric 🔌⚡. Energia electrică o transformăm în căldurăăă.

Pompe de căldură. Astea consumă tot curent 🔌⚡, dar pentru a condensa-evapora un agent 070 frigorific. Abia apoi, prin căldura latentă, agentul ăsta dă apei: și căldură (iarna), și răcoare (vara).

 Cum ajunge căldura prin țevile alea la om?

Sapa incalzire in pardoseala - transfer termic arzator ? finisaj
Șapă încălzire în pardoseală – transfer termic
de la arzător → sub talpa omului, pe finisaj

Ardem 🔥 gazu’ ⇒ căldură ° prin convecție, radiație, conducție, căldură latentă (condensare)apă caldă (agent 007 termic) ° prin convecție, căldura trece de la apă → la țeavă, perete interior ° conducție prin peretele țevii ⇒ țeavă caldă pe exterior ° tot conducție de la țeavă → spre șapă jos → aceeași conducție face șapa caldă sus → conducție spre și în finisaj ⇒ suprafața văzută a finisajului devine caldă ° acești m² văzuți RADIAZĂ 🔅🔆🌞. Uraaa 🤸‍♀️🤸‍♂️! Radiația încălzește (unde infraroșii) direct orice corp solid: pereți 🪑🚿🛀🚽🧻, inclusiv 💃🕺 omul. Bine, există și ceva conducție, că șapa atinge pereții și talpa omului 👣🦶🐾. Convecția există, însă neglijabil.
Cele de mai sus = valabile și pentru electric, pompe de căldură.

⚠ Conductivitatea termică a țevilor
Conductivitate mare ⇒ putere mare degajată, kWh/h → temperaturi mai joase. Purmo 0,41 W/mK; Rehau și Uponor 0,35 W/mK.

 Folie de aluminiu pentru parizer

Cred că e clar cum ajunge căldura la om. Cam cum poate mări această foiță transferul termic spre OM? Se enervează ceva electroni ai săi. O recomandă Chuck Norris pe wiki?

Dacă a uitat careva izolarea apei de sub casă, NU cred că soluția supremă este: făcătoarea de minuni, foița de aluminiu. Barieră de hapori? Vapori, pardon.

Atenție! În sistemele uscate de încălzire în pardoseală vorbim despre profile de oțel Ω (omega) și tabla galvanizată, nu despre o țiplă din aluminiu.

Folie de aluminiu - ca puuunti termice?
Folia de aluminiu augmentează puterea cu 30%? Pfuuui!
Încalzire în pardoseala - sistem uscat
Încălzire în pardoseală – sistem uscat, finisaj direct peste
Încalzire în pardoseala uscata - Uponor
Încălzire în pardoseală uscată – Uponor, rigips + tablă
Incalzire in pardoseala uscata - tabla omega
Încălzire în pardoseală uscată – tablă
Incalzire in pardoseala uscata - tabla aluminiu
Încălzire în pardoseală uscată – tablă nu foiță/țiplă

 Conductivitatea șapei

λ = ~1,40 W/mK conductivitate șapă uscată (beton simplu 2000);
λ = ~1,40 W/mK conductivitate șapă fluidă.
Au aproximativ aceeași conductivitate. Contează doar grosimea pentru rezistența termică R, m²K/W. Vezi Calculator rezistență termică!
⚠ AU aceeași conductivitate.

 Rezistența termică a șapei

R
aprox.
W/m²K
gros.
șapă
peste
țeavă
cm
0,0253,5
0,0294,0
0,0324,5
0,0365,0
0,0436,0
0,0507,0
0,0578,0
aprox.alte
±0,05gresie
±0,10parchet
laminat
±0,15parchet
gros
Rezistență termică șapă
în funcție de grosime

 Diferența temperaturilor șapă 4,5 versus 3,5 cm

1 cm de șapă în plus presupune +0,1..0,2°C în apă. Deci: neglijabil.
⚠ NU contează grosimea șapei. Contează pentru inerția termică. Alt subiect. Vezi automatizarea!

 Rezistența termică a finisajului

R = 0,00..0,05 W/m²K, micro-ciment, plăci ceramice, PVC;
R = 0,05..0,10 W/m²K, parchet laminat, dublu, triplu stratificat, mochetă;
R = 0,10..0,15 W/m²K, parchet gros, masiv.
⚠ Finisajul este foarte important, spre deosebire de grosimea șapei!
Parchetul de vinil LVT (Luxury Vinyl Tile) câștigă teren pentru î.p., R între 0,01 și 0,07 W/m²K.

Un exemplu de puteri degajate pentru 30/25°C apă, 22° aer, pas 10 cm.
R 0,00 → 33 W/m²;
R 0,05 → 24 W/m²;
R 0,10 → 19 W/m²;
R 0,15 → 16 W/m² (sub jumate).
Facem invers, considerăm 33 W/m² puterea degajată.
R 0,00 → 30/25°C;
R 0,05 → 32/27°C;
R 0,10 → 34/29°C;
R 0,15 → 36/31°C (20% mai caldă apa).

⚠ Pompe de căldură!
Contează enorm pentru putere și COP. Știu, 6°C par fix-pix, dar adaugă multe procente pe factură iarna. Față de exploatarea optimă (temp. mici), factura poate veni 2x; chiar peste 3x când frig-frig. Mai nasol, temperaturile mai mari scad puterea, kWh/h. Trebuie apelat la o rezistență electrică normală, cu consum electric de 1 la 1.

 Fulgi, fibre în șapă

Compresiune sapa - pod beton armat
Compresiune șapă – pod beton armat – întindere
Compresiune sapa - pod bolta
Compresiune șapă – pod boltă – comprimare
Compresiune sapa - fulgi degeaba
Compresiune șapă – baraj beton – comprimare
Compresiune sapa - fibre degeaba
Compresiune șapă -baraj beton – comprimare

Betonul, ca pământul, iubește compresiunea. Barajele cât China de ce sunt îndoite înspre apă? Că, astfel, betonul e apăsat, nu întins. Același beton urăște întinderea. De-aia grinda unui pod (pururi în construcție la noi) e plină de fier, armătură, că apăsată de multe Logane, s-ar lăsa-n jos = întinde.

Banda perimetrală creează un rost = loc unde să se întindă șapa flotantă încălzită. Să spunem, rostul e prea mic, șapa atinge peretele, s-ar încovoia – în jos n-are cum, deci, s-ar ridica. Șapa are propria-i greutate (G = masa × accelerația gravitațională) în funcție de grosime. O șapă flotantă subțire, probabil, are greutatea mai mică decât forța de încovoiere, G < Fî, adică: șapa se întinde. Pentru armare, nu folosim bare, plase de fier, ci fulgi; ura!

Șapa unei terase are -20°C iarna și 40°C vara. Probabil, n-o blochează nicio bordură, soclu; se dilată, contractă liber. Inginerul constructor calculează forțele.

 Armarea șapei

Vezi mai sus ingineri constructori (încovoiere în sus ⇒ întindere, când șapa s-ar dilata, dar e blocată în capete de pereți). Dacă în șapă se pune plasă sudată (de obicei, non-obligatorie) Baumit recomandă peste țeavă chiar o grosime de min 5 cm, față de 4 cm fără armătură. Fierul crește conductivitatea = ok. Oricum, dacă trebuie vreo armătură, ne spune inginerul de c-ții, nu instalatorul.

 Suprafața de CONTACT m²

Incalzire in pardoseala - contact nuturi
Încălzire în pardoseală – contact tacket versus nuturi
Nu recomandăm nuturile, cu atât mai puțin pe cele pătrate.
Câți m² înseamnă mii de nuturi pătrate? Da, e o muncă mai ușoară pentru instalator, dar pe banii clientului: și investiție, și exploatare.

😮😵🙄 Interesant.
În casă, balustrada de lemn are 22°C, cea de inox tot 22°C. Pe care o simțim mai rece? Simțim într-adevăr, nu e doar iluzie/percepție.

Răspuns corect în comentarii (era bonus 100 € din lucrare Încălzire în pardoseală preț).

 Contact țeavă-șapă m²

Șapele uscate și fluide (ambele deshidratate) au aceeași densitate aparentă, ~aceeași porozitate ⇒ același contact m² (turnate atent). ⚠ Șapa să învelească țeava cât mai bine pe toată circumferința (și sub)! Să fie contact maxim între țeavă și șapă.

Cel mai usor, poros material
Cel mai ușor și poros material
0,160 kg/m³
2.000 kg/m³ ȘAPA

 Scontact = 53 m², 1.000 m țeavă De 17 mm

Spre deosebire de coronavirus-context, ideal ar fi să avem 53,4 m² de contact între țeavă (1.000 m) și șapă. Fără goluri de aer, nici mari, nici mici-mici. Normal, dacă sunt doar jumate de m² în contact cu șapa, puterea degajată este jumate, sau trebuie să mărim temperatura cu multe-multe grade. Ca și când în loc de un calorifer de 1 metru, punem unul de juma de metru.

 Contact țeavă-șapă EPS-nuturi m²

Cât contact fură nuturile? În nomogramele de dimensionare, făcătorii de sisteme de încălzire în pardoseală spun că nuturile fură vreo 1..3 W/m², ~2..4%. Io aș spune că în realitate mai mult, peste 10% (bine). ⚠ N-am cercetat. Zic.

Încalzire în pardoseala CONTACT nuturi 1
Încălzire în pardoseală CONTACT nuturi 1
Încalzire în pardoseala CONTACT nuturi 2
Încălzire în pardoseală CONTACT nuturi 2
Încalzire în pardoseala CONTACT nuturi 3
Încălzire în pardoseală CONTACT nuturi 3
Încalzire în pardoseala CONTACT nuturi 4
Încălzire în pardoseală CONTACT nuturi 4
Încalzire în pardoseala CONTACT fara nuturi
Încălzire în pardoseală CONTACT fără nuturi

Inerție termică mare = bine = variații mici temperatură interioară (construcție, mobilier, aer) = putere mai mică a sursei de căldură. Volum furat de nuturi = inerție termică știrbită.

Șemineu în mijlocul casei = energie înmagazinată în construcție, mobilier utile. Nu termo-șemineu pe colțul casei = energie înmagazinată într-un puffer și risipită-ntr-un beci vrut-rece veci folosit.

 Contactul & aditivul de șapă 👌

Cel greu, dens material
Cel mai greu, dens material – osmiu
22.950 kg/m³
2.000 kg/m³ ȘAPA

Aditivul de șapă face ca acele bule de aer să fie cât mai puține și cât mai mici. Omogenizare, uscare ok. Suprafață de contact MARE. Multe firme de șape aduc propriul aditiv.

 Contact apă-țeavă

⚠ DEZAERISIRE instalație!
Același contact trebuie să-l aibă și apa cu țeava. NU jumate apă, jumate bule mari, mici-mici de aer!

 Contact șapă-finisaj

Contact maxim ar trebui să existe și sub gresie, parchet. NU din 140 m² utili, să am contact doar 100 m²! Parchetul poate fi lipit. Sau, există folii (scumpeee, drept e) ce fac excelent contact. Rezistență termică spre zero.

 Contact, contact, contact

⚠ Contact mare → cele mai joase temperaturi = cea mai mare eficiență a sursei de căldură, cea mai mică poluare, cea mai lungă durată de viață: echipamente, țevi, fitinguri, șapă, finisaj. Contact prost apă-țeavă, țeavă-șapă, șapă-finisaj ⇒ eficiența cea mai proastă a triadei sursă-instalație-casă + degradare prematură a celor abia înșirate!

 Tencuială înainte sau după șapă

În ultimii ani, din cauza disponibilității slabe de firme (meseriași) de tencuială, clienții noștri au tencuit înainte sau după turnarea șapei, fără probleme tehnice. Banda perimetrală poate sprijini pe tencuială (glet) sau pe cărămidă (rigips). Tencuiala poate fi realizată și după șapă, însă cu atenție – surplusul căzut de material de tencuială poate face priză cu șapa încă nedeshidratată. Soluție: așternere strat colector (folii, cartoane șamd) pe șapă, sau așteptarea uscării șapei.

Avantaj tencuială ÎNAINTE de șapă:
eliminarea posibilei prize dintre șapă (umedă) și tencuială căzută;

Avantaj tencuială DUPĂ șapă:
suprafață puțin mai mare a șapei, încălzire mai pronunțată prin conducție a pereților (pereți mai calzi înseamnă eliminarea efectului de radiație rece), inerție termică crescută (variații mai lente de temperatură). În cazul pompelor de căldură, aș recomanda tencuire după șapă.

tencuială ✅după șapă

inerție termică mare =
înmagazinare energie
în structura casei (beton, fier, cărămidă, tencuială, gresie, marmură, parchet, faianță), similar cu un
puffer imens de 200 tone
păstrat la o temperatură egală cu cea a casei

Și instalațiile sanitare, și cele de încălzire în pardoseală pot fi făcute ori înainte, ori după tencuire.

 Instalații electrice și sanitare

Înainte de instalațiile termice în pardoseală
Ar fi recomandat ca instalațiile electrice și sanitare interioare (apă, canal) să fie deja executate. După turnarea șapei, montajul acestor instalații devine mai dificil.
Conductele de apă și cablurile electrice montate pe placă ar trebui să fie dispuse: perpendicular între ele (90°), perimetral (paralel și lângă pereți). Execuția va fi mai greoaie și baza țevilor mai puțin robustă, dacă vor fi așezate în fascicule oarecare, ca o pânză de păianjen. Alte info în Cabluri electrice.
Soluții pentru planeitate când există multe cabluri și/sau conducte: vă puteți face o idee despre diferite situații de front de lucru din pozele din Încălzire în pardoseală – etape.

 Poze șapă

Șapă fluidă în timpul turnării
Sapa fluida copil
Șapă fluidă în timpul turnării
Sapa fluida dupa 1h
Șapă fluidă după 1h
Sapa fluida dupa 12h
Șapă fluidă după 12h

Sănătate 🤞!
Contact zero cu 👑🦠🔬! Contacte maxime apă-țeavă, țeavă-șapă, șapă-finisaj!

Comentariu. Aici, suntem pertu. Probabil, răspunsul e deja în Comentarii. Deși nu apare confirmare, mesajul se trimite. Pentru poze pune un link/cloud.

95 de comentarii la „Șapă încălzire pardoseală Uscată Fluidă”

  1. Buna ziua,

    Sunt in proces de proiectare casa p+m in sistem icf( pereti exteriori cu 20 cm si 5 cm interior) , iar compartimentarile pe timber frame. Casa nu va avea placa de beton ci doar izolatie , î.p. Si peste , sapa. Ce imi recomandați?

    PS: După proiectarea casei, va voi contacta pt proiectarea încălzirii in pardoseala.

    Va multumesc

    Răspunde
  2. Buna ziua,

    Suntem intr-un proces de renovare a unui apartament mare (140 mp) de la etajul 2/8 dintr-un bloc construit in 1936, bloc consolidat dupa cutremurul din ’77 si partial consolidat in anii ’90. Blocul nu se regaseste pe listele de risc seismic.

    Problema noastra consta in faptul ca la renovare nu s-a inlaturat complet sapa veche pana la placa, ci doar finisajele, iar noi dorim incalzire in pardoseala. Parte din acest proces, urmeaza a se turna o sapa noua de ipsos, de 5 cm (19 kg / cm inaltime * m2). Atat arhitectul, cat si constructorul, ne-au asigurat ca nu este nici o problema din punct de vedere structural, dar eu am mari dubii in ceea ce priveste sarcina suplimentara pe care o punem pe planseu, mai ales avand in vedere vechimea betonului. Este adevarat ca la “golire” si inlaturarea finisajelor vechi, s-au scos cam 1.000 de saci de moloz din apartament (deci s-a si usurat, intr-o oarecare masura).

    Stiu ca sunt putine informatii pentru a emite o parere avizata, si ca sunt multe alte elemente care pot influenta situatia, dar strict pe ce v-am spus, credeti ca ar fi ok sa turnam acea sapa suplimentara de ipsos?

    Multumesc!

    Răspunde
  3. Salut,
    Am citit comparatia intre performanta finisajelor. Foarte interesant si util. Ai avut clienti cu instalari de SPC peste sapa? As fi curios ce au folosit si ce parere ai de Arbiton. SPC/LVT-ul sunt perfecte dpdv termic, insa cele ieftine se zgarie incredibil de usor, iar un SPC/LVT ieftin e cat un laminat scump de 8mm. La laminatul de 8mm cel mai mic R este la Quick step si SwissKrono, undeva la 0.055/0.06, la SPC Arbiton de 5mm e la 0.04.

    Răspunde
    • Cred că nu există finisaj să nu-l fi folosit unul din clienții noștri. Cred că am întâlnit în proiecte toate finisajele posibile și imposibile.
      Însă, pentru CTgaz nu e chiar atât de important finisajul; sub 50° CTgaz au deja eficiență de ardere foarte bună.
      Pentru PdC este foarte important finisajul; însă, cu funcționare continuă, fără întreruperi de termostate on/off, deci fără să trebuiască recuperată temperatura șapei, finisajului, rezultatele sunt ok chiar cu un finisaj mai rezistent termic.

      Părerea mea despre finisaje, folii = cu cât mai puțin rezistent termic cu atât mai bine; mărci/branduri nu contează dp meu dv.
      Despre rezistențe mecanice șamd nu prea cunoaștem date, nici nu e domeniul nostru; ne plafonăm la partea termică.

      Răspunde
  4. Salut Bogdan, tocmai am turnat sapele la casa P+E (120m2 utili) , am pus asa: 3cm XPS grafitat, 2,5cm EPS 100(tacker), teava Uponor de 16mm, la parter 6,5cm sapa semiumeda cu aditiv si fulgi iar la etaj a iesit 7cm de sapa(grosimea sapei e cu tot cu tevi). Incalzirea se va face cu pompa de caldura aer-apa. Ce parere ai despre grosimea sapei cat si a straturilor de sub sapa? e buna asa, eu vroiam un 6cm parter si un 5cm etaj dar pana la urma a iesit cum am mentionat mai sus.

    Răspunde
    • Niciun deranj, ne onorează fiecare mesaj.
      Se poate: nisip + dale de beton deasupra, însă, nu va fi la fel de eficient (să-i spunem așa). Nisipul are conductivitate termică mai mică (0,58 W/mK versus 1,39 beton simplu, adică de 2,4 ori mai mică); greutate specifică mai joasă (1600 kg/m³ versus 2100 kg/m³); contact mai slab versus șapa. Pavelele sunt ok = beton simplu.

      Răspunde
  5. Salutare,
    Urmeaza sa renovam un apartament vechi (bloc construit in 1980, ap. la etaj 3/4) Si am dori sa punem incalzire in pardoseala.
    Exista vreun risc sa incarci prea mult pardoseala cu sapa? Ma refer la greutate, mai ales in living unde suprafata e mai mare.
    Ati auzit vreodata sa aiba cineva probleme din acest punct de vedere?
    Multumesc anticipat.

    Răspunde
  6. Legat de intrebarea pentru bonus, parerea mea:

    Lemnul are un lambda mic (~0.17 – 0.41), otelul/aluminiul > 50, corpul uman ~36C, diferenta mare fata de 22C.
    Vom simti mai rece suprafata de inox pentru ca vom ceda accelerat caldura din mana catre inox, pe cand catre lemn procesul este mult mai lent.

    Răspunde
  7. buna, referitor la intrebare:
    dupa o pauza binemeritata, pentru beneficiari si pentru casa inceputa in vreme de pandemie, s-a revenit la santier in martie 2021. in pauza ne-am pus pe banci de lemn. a fost o primavara atipica, astfel ca erau reci sloi. dupa cateva zile, inainte de scumpirile cauzate de x,y, z factori a venit polistirenul grafitat pentru fatada si unul din noi si-a incropit o banca din doua/trei pachete sa se aseze. diferenta a fost colosala. astfel ca, pentru raspunsul dvs, separat de suprafata de contact cred ca este si rezistenta (posibil sa intre in calcul si radiatia) termica – ambele produse au avut aceeasi temperatura de plecare, dar pe polistiren a fost mai bine. raspuns final – balustrada de inox se va simti mai rece.

    Răspunde
  8. Buna, am o intrebare care ma macina de ceva timp, am realizat o incalzire in pardoseala la casa iar sapa este turnata din beton de la statie cu aditiv si fibre, problema care ma macina este ca grosimea sapei este de 7-8 cm pe alocuri poate si 9 cm masurat de la teava in sus.
    Este vreo problema ca este asa de groasa, o sa influenteze consumul de gaze al centralei sau confortul termic???
    Multumesc anticipat.

    Răspunde
    • Mecanic (nu sunt ing. c-ții, n-am o părere avizată)
      Din ce știu, șapa are o grosime maximă pentru turnare într-un singur strat, cca 8..9 cm. Pot fi șape mai groase, dar turnate în 2..3 straturi. N-aș crede să fie probleme cu șapa de 7..8..9 cm.
      Termic
      Hmm, pentru o casă de locuit 24/7 inerție mare = bine. Adică, o șapă groasă = inerție termică mare. Însă, confort bun și facturi mici ar fi cu adaptarea meteo = modulare tur în funcție de temperatura exterioară (Urzeala temperaturilor). Dacă va fi temperatură fixă de 60..80° (nu variabilă) pe tur centrală termică și folosire grupuri de amestec (tot temperatură fixă) = disconfort chiar mare aș spune (plajă mare între cât arată termostatul min. – max.), la fel facturile, maaari.

      Răspunde
  9. Buna ziua, va cer sfatul in urmatoarea dilema:

    Am constatat ca in anumite portiuni ale placii de beton (in zona hol chiar in mijlocul casei) exista o diferenta de nivel de – 3-5cm fata de restul suprafatei. Avand in vedere ca urmeaza sa instalez incalzirea in pardoseala instalatorul mi-a zis ca se mai poate nivela din grosimea placii tacker sau daca vreau sa torn o sapa autonivelanta dar spune ca nu vede rostul,eu ma gandesc ca daca nu este cat de cat plan sapa care se va turna peste tevi nu va fi de aceeasi grosime peste tot iar caldura nu se va distribui in mod egal pe toata suprafata. Ce ma sfatuiti sa fac, sa torn o sapa autonivelanta in aceasta zona sau pe toata suprafata sau e ok sa se regleze din grosimea placilor tacker? Daca da ce marca de materiale ?

    Va mulțumesc anticipat pentru sfaturi / idei!

    Răspunde
    • 1. Să respectăm manualul la virgulă = placă perfect plană, șapă cu grosime perfect constantă pe toată aria casei. Îhî, never.
      Șapa autonivelantă = foarte, foarte scumpă. Foarte, foarte rar avem baza perfectă.
      Cred că v-ar ajuta paragraful Planeitate NCSF (n-ai ce să faci).

      2. De multe ori, reglăm din polistiren. Firma de șape dă cotele. Omul calculează geometria straturilor de polistiren (dedesubt + bază țevi): 2 + 2 cm, 2 + 3 cm, 3 + 3 cm șamd.
      Bază țevi = XPS (extrudat = recomand), sau EPS nuturi, sau EPS tacker.

      3. Evident că în burtă, șapa este duluri-duluri. Evident că nicio șapă n-are perfect aceeași grosime într-o casă. Evident că nu e nicio problemă nici termic, nici mecanic.

      4. Știu că vă pun să citiți (nimeni n-are timp), dar e foarte important să înțelegeți despre: inreția termică și regim de transfer termic staționar (ideal) versus tranzitoriu (enervant).
      Pe scurt: când casa e în regim staționar NU ne mai interesează acele diferențe de șapă. Simplu: o șapă subțire = inerție mică = încălzire/răcire rapidă; invers o șapă groasă = inerție mare = încălzire/răcire lentă.
      Cred că e util pt. dvs să citiți și: Echilibrare hidraulică. Interesul nu e să ridic repede-repede temperatura din casă de la 20 la 22°C, că să păstrez constant 22°C. Deci șapă cu grosime non constantă dă temperatură constantă: adaptarea meteo.

      Răspunde
  10. Buna, as avea o intrebare pls, la incalzire in pardoseala are rost sa pun senzori temperatura in sapa, cu ce ma ajuta, care ar fi avantajele si dezavantajele, trebuie sa pun cate un senzor in fiecare zona unde am termostat, adica dak am 5camere cu termostat tr sa pun cate unul in fiecare camera ???
    Va multumesc.

    Răspunde
  11. Buna, scuze, as mai avea o intrebare.
    Sapa care o sa vina peste incalzirea in pardoseala daca bine stiu ar fi 3 variante: semiuscat, umeda adica aceea care o comanzi la statia de betoane si cea lichida de ipsos (gen Baumit Alpha 2000).
    Ultima iese din discutie ca este prea scumpa.
    Dar dintre primele doua care ar fi mai buna.
    Eu as opta pentru cea de la statia de betoane pentru ca daca bine am inteles este si mai tare si fiind mai fluida are transfer termic mai bun (invelind teava mai bine), si nu depinzi de Dorel ca la cea semiuscata ca nu o indeasa cum trebuie si raman goluri de aer.
    Dumneavoastra ce ma indrumati ???
    Va multumesc.

    Răspunde
  12. Buna, am construit o casa si la executia placa parter (peste pamant) mesterii inafara de folie nu au pus polistiren.
    Urmeaza sa fac instalatia in pardoseala.
    Peste placa are rost sa pun folia aceea anticondens (sau de aluminiu), cati cm de polistiren eps sa pun si cat sa fie valoarea eps (150,200 etc), peste acest polistiren am inteles ca este bine sa pun un xps 3cm ca sa stea mai bine agrafele, intre polistirenul esp si cel xps as pune folie de aluminiu are rost ma ajuta la directionarea caldurii in sus spre sapa, sapa in afara de aditiv are rost sa o armez cu fulgi si-sau plasa sudata (plasa sudata inteleg ca nu impiedica transferul ca si fulgii).
    Ce imi recomandati din punct de vedere al fiabilitatii-calitatii in timp teava pxa, pxb sau pxc.
    Calitativ excluzand diferentele de pret (dpvd al rezistentei in timp) ce brand mi-ati recomanda ca fiind cel mai bun dintre Purmo, Tece, Rehau, faceti un top si eventual cu alte branduri nementionate ne mine.
    Va multumesc anticipat.

    Răspunde
    • FOLIE
      Folie de aluminiu nu este necesară. Plăcile EPS-tacker au deja plasă și folie de aluminiu pentru a ranforsa polistirenul expandat, crestat pentru roluire, cu rezistență mecanică slabă. Plăcile EPS-nuturi nu au nicio folie de aluminiu. Plăcile din polistiren XPS sunt cu falț (îmbinare prin petrecere, similară cu prinderea țiglelor, parchetului laminat). În cazul unei șape fluide flotante (nelipită direct de placă) peste structură de lemn, se poate folosi orice folie, membrană rezistentă la apă. Pentru trasarea pașilor se poate folosi ruletă + cariocă.
      Folia de aluminiu crește eficiența termică cu 30%? Nu, evident. Folia ar avea doar rolul de a opri apa să urce din placa peste sol (fără hidro-izolație) spre polistiren EPS. Se montează sub EPS-tacker/nuturi. XPS = insensibil la apă. Corect față de (protecția) consumator ar fi o justificare tehnică pentru o astfel de afirmație. O descriere tehnică justă se află pe site-ul Romstal.
      Hidroizolare
      Pentru hidroizolarea casei nu mi-aș face speranțe c-o rezolvă vreo biată folie a vreunui sistem de î. în pardoseală. Dacă aș avea emoții că, totuși, poate intra apa prin placa peste sol, aș pune doar XPS, deloc EPS ⇒ problemă solved.
      Fulgi
      Dacă estimați ca șapa să fie supusă la încovoiere (fără bandă perimetrală, se întinde, dă în pereți, se îndoaie în sus) fulgii pot ajuta. Io nu-i prea propun clienților. Alegerea lor.
      EPS + XPS
      Poate fi un EPS de 3 cm + XPS de 3 cm. Chiar dacă nu există XPS sub+pe placă, pierderile înspre sol nu sunt mari. Adică, nu e decisiv că nu există izolație de 10..15 cm sub placă.
      Purmo vs Rehau vs Uponor
      Purmo (PE-XHDc) e mai ieftină, însă tehnic mai bună.
      Purmo: 10 bari/70°C; Tmax 90°C.
      Rehau: 6 bari/70°C; Tmax 90°C.
      Purmo: rugozitate 0,006 mm. Mică = avantaj pentru pompa de recirculare.
      Rehau: rugozitate 0,007 mm.
      Purmo: conductivitate λ 0,41 W/mK. Mare = transfer termic bun de la apă (prin peretele țevii) spre șapă.
      Rehau: conductivitate λ 0,35 W/mK.
      Purmo: 5⨯D rază minimă îndoire | 30 N/mm² punct rupere.
      Rehau: 5⨯D rază minimă îndoire | ? N/mm² punct rupere.
      Rehau nu precizează. Uponor 30 N/mm².
      Purmo: nu se deformează la apăsări, lovituri. Secțiunea rămâne cerc.
      Rehau: se poate deforma la forțe mai mari de apăsare, lovituri.
      Purmo: nu se zgârie (taie superficial) când se transportă manual colacul, împinge, rostogolește. Oricum, colacii sunt ambalați în carton. Pur-și-simplu, rostogolim cartonul fără nicio nano-zgârietură a țevii. Colacul de 600 m are 65 kg.
      Rehau: se poate zgâria (tăia superficial) când se transportă manual colacul, împinge, rostogolește. Colacii nu sunt ambalați.
      Purmo: țeava strangulată (neîndemânare pe șantier) revine la cerc cu aer cald (PE-XHDc).
      Rehau: țeava strangulată revine la cerc cu aer cald (PE-Xa). 
      Purmo: 30 ani garanție. Garanția o enumerăm, dar n-o considerăm relevantă.
      Rehau: 10 ani garanție.
      Uponor idem Rehau. În schimb, Uponor are cea mai bună rugozitate (de pe piață), anume 0,005 mm.
      Un mic-mic avantaj spre insesizabil Rehau, Uponor: se îndoaie neglijabil mai ușor.
      Însă, dacă facem noi lucrarea, nu-l interesează pe beneficiar; dacă executați dvs, o lucrare în viață nu se simte.
      Prima mea lucrare a fost cu Tece (2004). De atunci nu am mai lucrat cu Tece. Întâmplare, nu e vorba că nu ar fi ok.
      Acel top l-am început. Sper, sper să găsesc timpul necesar. Oricum, principiul topului va fi: subiectivitatea bate calitatea.
      Dacă e timp de citit Cea mai bună țeavă de î. pardoseală. Este o ciornă.

      Răspunde
  13. E nevoie de rosturi la gresia ce vine peste incalzirea in pardoseala? Este risc sa crape placile sau sa se desprinda daca nu exista rost? Planuiesc sa pun placi rectificate de dimensiuni 60×60 si 14×90 fara rost sau cu rost minim de 1 mm. Voi folosi adeziv flexibil, am inteles ca este recomandat pentru IPAT

    Răspunde
    • Niciun client cu gresie fără rosturi între plăci nu s-a plâns de vrea problemă. Poate, ai sărit peste paragraful ăsta: Cât se dilată gresia?
      α = 0,007 mm/m°C = coeficient dilatare gresie
      Considerăm o latură de 5 m, 15° (fișa tehnică recomandă să fie 15° când se montează gresia) ↗ 33°C (temperatura maximă de calcul pt. băi, 29° alte zone) ⇒ ΔL = 0,63 mm.
      Laturi mai scurte, ΔL mai scurte. Adaptare meteo propusă de noi → cele mai mici dilatări, insesizabile, nicio problemă pentru plăci de gresie fără rosturi între. Într-o casă nelocuită, cu temperaturi sub 15, gresia va fi supusă contractării, ca celelalte elemente de c-ție.

      Răspunde
    • N-am făcut (studiat), n-aș avea o părere avizată. Io spun că da. Aveam un link cu o astfel de instalație. Însă, trebuie atenție la fiecare cot. Pierderile de presiune sunt foarte-foarte mari prin zeci (peste 100, uneori) de coturi pe buclă. Aș folosi cupru moale (mai scump, nasol), sau curbe în locul coturilor (iar scumpe).
      Însă, nu văd avantajul țevilor de cupru (semi)dur de 12+ lei/m (cel moale = mai scump) în fața celor de plastic, 2,5..3,5 lei/m. Atenție! Oricum, suntem limitați la 29° pe finisaj, sub talpă.


      Dacă vorbim de încălzire uscată (fără șapă) podea, pereți, tavan, evident că se poate folosi țeavă cupru cu lipire moale.

      Răspunde
  14. Buna ziua,

    Situatia in care sunt: am lasat initial o inaltime de 15 cm de la inceput cand am zidit, pentru incalzirea in pardoseala, acum prima mea treapta este de 20 cm cu tot cu finisaj,
    Acum intrebarea este: pot sa ajustez inaltimea din polistiren extrudat si expandat ( sa folosesc polistiren extrudat de 6 cm + polistiren expandat de 6 cm)? sau pot sa folosesc un sigur tip de polistiren extrudat si aia e, gen de 12 cm de polisitiren extrudat si ulterior se vine cu sistemul de incalzire in pardoseala 1.7 cm teava + 4.8 cm sapa + 1.3 cm finisajul si mai raman 2 cm in cazul unei sape autonivelante daca va fin nevoie inainte de finisaj.

    Multumesc anticipat,

    Răspunde
  15. INTERESANT -Pfuu, numai bogatani, altruisti sau care nu au citit de la inceput p’aci caci de raspunzi corect ai proiectu’ aprope gratis. Sa ma risc io – zic ca-i vorba de conductivitate, conductia termica a inoxului e mult mai mare decat a lemnului. Asa deci si prin urmare mana la ~37 grade va ceda mult mai repede caldura inoxului la 22 grade deci il vei simti mai rece. Nu-i iluzie dar e perceptie caci neuronu’ a sesizat asta de multe ori si intotdeauna vei percepe metalul mai rece decat lemnul.
    Zic bine? Seara placuta!
    PS – cred ca hacheru’ a fost angajat de sau e nevasta unuia ca mine care de vreo cateva zile nu se dezlipeste de sait cu orele…

    Răspunde
    • Lemnul balustradei de obicei este lacuit (si parchetul are un strat superficial de protectie asemanator) asa ca suprafata de contact este ACEEASI. Nota bene: era specificat clar BALUSTRADA, asa ca in conditii real life consider ca raspunsul cu conductivitatea era mai aproape de adevar. Ce treaba sa aiba densitatea ? O teava de otel (fi 6 cm sa zicem, cu 2 mm grosime perete) daca o consideri ca un corp solid are 2 kg/m, densitate comparabila cu o balustrada de stejar de acelasi diametru (1.7-2 kg/m). Pierderea de caldura este mai rapida in cazul otelului, pe baza conductivitatii termice mai crescute a acestuia (fara ca aerul din interiorul tevii sa se incalzeasca semnificativ in primele minute). In plus, tot datorita conductivitatii termice a metalului, suprafetele ADIACENTE (pe care mana NU este in contact) se vor incalzi si ele, ceea ce amplifica pierderea de caldura, astfel ca senzatia de rece apare mai repede (resimtita ca atare de receptorii din piele).

      Răspunde
      • Este vorba doar de contact. Cum simțim o gresie și un parchet care au exact aceeași temperatură? Dar, un covor lățos? Greutatea înmagazinează mai multă energie, nu temperatură.
        Cum simțim două balustrade cu aceeași temperatură: una din bară de cupru plină, alta din țeavă de cupru? La fel. Doar că bara plină, evident, are mai multă energie înmagazinată. Se va încălzi mai lent de la mână, dac-o menținem acolo.
        Mersi pentru mesaj.

        Răspunde
  16. Bună seara. Îmi cer scuze pentru comment. Probabil o sa vi se para aiurea. Tot vad in ultima vreme unii domni care recomanda sapa de 8mm. Ce părere aveți. Ii puteți găsii pe YouTube.
    Sunt cu casa la etapa aceea și nu prea am idee ce și cum.
    Mulțumesc mult.

    Răspunde
  17. Buna ziua,
    Ma confrunt cu urmatoarea problema – am nevoie de o sapa foarte subtire peste tevile de incalzire. Am vazut sistemul de incalzire de la rehau – rautherm speed plus renova, pe care il prezentati si dumneavoastra aici, dar cu toate eforturile mele, nu am gasit ce fel de sapa se toarna peste tevile acelea ( forumuri, vanzatori , etc etc ). In cazul de fata rehau prezinta sistemul, nu si tipul de sapa care se toarna peste.
    Multumesc.

    Răspunde
  18. Recomandarea cu sapa de 45mm se considera de la polistiren sau de la teava?
    Adica inaltimea sistemului si pardoselii ar fi: polistiren 30mm + teava si sapa 45mm + finisaj 20mm?
    Sau polistiren 30mm + teava aprox 20mm + sapa 45mm + finisaj 20mm?

    Răspunde
    • 5..8° lângă casă. Pe mijlocul casei, cât să aibă?
      Oricum, un demisol neîncălzit are iarna 8..12+°C.

      Bun. Contează și banii, nu? Câți bag, câți scot?
      Aici în lumea virtuală, io pot recomanda izolație sub placa de structură de 20 cm, sub șapă de 20 cm, că nu mă doare tastatura.

      Răspunde
  19. Salut,
    Am o intrebare. Te rog frumos sa imi spui daca diferenta de grosime din prima imagine unde explici straturile si anume cei 9 cm de izolatie conteaza asa de mult fata de 3 cm de exemplu?
    Vreau sa ridic primul nivel la casa si as vrea sa stiu la ce inaltime il ridic.
    Multumesc anticipat.
    O zi buna.

    Răspunde
  20. :))))) las ca poate se intelege, sunt eu mai greu de cap poate. Acest executat corect mi se pare mau usor la cea fluida, totusi e fluida, intra singura prin toate zonele, cea uscata trebuie “impinsa” :), cel putin asa vad eu. Dar oricum diferenta de bani e maree

    Răspunde