Nu știu motivul, dar pe tot netul rămânesc, cică pompa de căldură split e mai eficientă vs monobloc. Nu, nu e așa; split este cel mult egală cu monobloc. COP-urile split și monobloc sunt identice. Rămâne bătaia între pierderi de căldură pe țevile de afară versus transport.
Pierderi căldură agent frigorific vs termic
O PdC de 4..10kW are doar 1,4kg de freon, pe o conductă vapori (foarte ușori), pe cealaltă lichid. Pe 2 metri de traseu, la 0..5°C afară, cupru moale izolat termic (nu extra izolat), freonul vapori pierde ditamai ±20°C, freon lichid pierde ±10°C , deci COP-ul scade. Agentul termic (apă + antigel) de la o PdC monobloc are doar 25..30°C (temperatură joasă IPAT), în exteriorul clădirii, pierde numai 0,1°C.
Transport agent frigorific vs termic
Într-adevăr, freonul e transportat din diferență de presiune, iar apa e transportată cu pompă de circulație (modulantă). Dar, pe 2+2=4 metri de traseu de 1¼”, pierderile de sarcină sunt sub infime, zero.
freon gaz (vapori) → pierderi 22°C
freon lichid → pierderi 9°C
temperatură afară 0°C, traseu cca 2,5 metri
Monobloc vs split
Ce este pompa de căldură aer-apă monobloc?
Pompele de căldură aer-apă au două părți (schimbătoare de căldură): 1_aer→freon și 2_freon→apă; căldura de la aer ajunge la apă prin intermediul freonului. Deci, freonul se află în ambele părți. Pompa de căldură aer-apă monobloc este formată dintr-o singură unitate. Absolut toate componentele se află într-un singur bloc: și partea cu aerul, și partea cu apa. E similară cu o centrală termică pe gaz, doar că se montează afară, nu înăuntru. Are două racorduri de apă (agent termic) tur și retur, deci în exterior va fi apă, motiv că se folosește antigel. Mai multe în PdC monobloc.
Ce este pompa de căldură aer-apă split?
Pompa de căldură aer-apă split este formată din două unități: una afară (1_aer→freon), una în casă (2_freon→apă). Evident, partea cu aerul se montează în exterior, partea cu apa în interior. Între cele două unități va fi doar freon, deci afară se află numai freonul care fierbe la cca -60°C, adică niciun pericol de îngheț. Unitatea interioară poate fi: a. de perete (hydrobox), exact ca o CTgaz, atât că în loc de arzător se află schimbătorul 2_freon→apă; apa🚿caldă (opțional) se va prepara printr-un boiler cu serpentină separat; și b. de podea (hydrotank) ce conține și un boiler cu serpentină pentru apă🚿caldă. Mai multe în PdC split.
PdC monobloc
de obicei se află în partea dreaptă a elicei
PdC split
în stânga: hydrotank, boier cu serpentină încorporat în dulap
în dreapta sus: hydrobox, fără boiler (doar încălzire/răcire), acm se va face cu boiler cu serpentină separat
în dreapta jos: unitatea exterioară
Aici se găsesc: schimbător de căldură freon-apă, fluxostat, pompă de circulație, vas de expansiune, aerisitor automat ș.a.
Putere monobloc=split
Dacă vorbim de același model, ambele variante – monobloc și split – au exact aceleași puteri (și pe ger). Se pot verifica datele tehnice ale diferitelor branduri/modele. Am pus un exemplu mai jos.
Puteri, COP monobloc
Puteri, COP split
Pe internet găsiți: split e mai eficientă decât monobloc. Aș considera manualele tehnice, nu internetu’.
COP monobloc=split
Același COP (coeficient de performanță), idem mai sus. Manuale pompe de căldură. Observ că mulți clienți știau că split-atele ar avea COP-ul mai mare. În ambele variante, monobloc și split, același model are aceleași: ventilator, compresor, schimbătoare aer-freon și freon-apă, freon (R32), injecție freon, fluxostat, pompă de circulație, soft automatizare ș.a. Extrem, extrem de rar, pot exista diferențe minime (spre neglijabile) de performanță între monobloc și split pe același model, dar nu obligatoriu ca split-ul să fie peste monobloc, ci mai degrabă invers.
Unii spun: split are COP-ul mai mare. Dimpotrivă aș spune. La split, freonul pierde multe grade de la unitatea externă la cea internă. Traseu lung = pierderi mari. Pe când, monobloc are un traseu de câțiva centimetri.
freon gaz (vapori) → pierderi 22°C
freon lichid → pierderi 9°C
temperatură afară 0°C, traseu cca 2,5 metri
Eficiență monobloc=split
Pare aceeași întrebare cu cea anterioară. 99% din clienți pun întrebarea asta, dar fără să știe că, de fapt, ar fi vrut să întrebe despre COP.
Aici ne referim la pierderile de energie: cu transportul agentului termic și pierderile de energie pe traseul exterior.
- monobloc: pompa de circulație trebuie să transporte agentul termic mai mulți metri, și pe-afară.
- split: freonul circulă datorită diferenței de presiune (cam cum merge gazul prin țevi, fără pompe de circulație), ar conta prea puțin dacă traseul e mai_lung/mai_scurt;
- agentul termic, apa, e mai rece decât freonul; logic, din moment ce freonul dă căldură apei (invers pentru răcire); deci, pierderile de căldură ale apei reci sunt mai mici decât ale freonului fierbinte (în ghilimele).
Atenție! O PdC split de 4..10kW are doar 1,4kg de freon, pe o conductă vapori (foarte ușori), pe cealaltă lichid. Pe 2 metri de traseu, la 0°C afară, cupru moale izolat termic (nu extra izolat), freonul vapori pierde ditamai 20°C!
Ce e mai scump?
Să transport apa la monobloc?
Să pierd căldură prin țevile de freon la split?
Nu e cazul să ne punem astfel de întrebări, când pompa de căldură se află la un metru doi de casa de locuit a omului.
Durată viață bloc=split
Din ce-am studiat (n-am montat PdC acum 21 de ani) pompele de căldură aer-apă au durata de viață 20+ de ani. Dar, nicăieri n-am văzut să se facă diferență între monobloc vs split.
Îngheț monobloc vs split
Split-ul are freon, deci niciun pericol de îngheț. Monobloc-ul, cu apă afară, cere antigel, sau alte surse de energie:
- o pompă mică de circulație (30W) + UPS (Uninterruptible Power Supply) cu baterie; baterie de 2000VA/1200Wh : 25W = 40 ore. Pompa recirculă la rece apa din casă prin pompa de căldură monobloc;
- centrală termică pe gaz/gpl. Iar va fi nevoie de UPS; și astea folosesc curent electric;
- termoventil (afară pe PdC) care se deschide la o anumită temperatură; apa va ieși; invers față de supapa de descărcare termică a cazanelor pe lemne;
- generator electric (3..6..8..kW, depinde de mărimea PdC).
Cel mai sănătos și sigur = antigel. Chiar când casa va fi bocnă, toată apa din sistemul de încălzire nu va îngheța.
Antigelul nu blochează nicio pompă de circulație, nu se depune pe debitmetre. Nici nu e vreun elixir al performanțelor, cum vedem în prezentări. Într-adevăr, incomod, trebuie schimbat la ±7 ani (depinde); își pierde proprietățile. În regim de răcire, poate scădea puterea PdC cu până la 5% (când există 50% apă, 50% antigel).
Cameră tehnică ∅/monobloc
Pentru monobloc nu trebuie nicio cameră tehnică, absolut totul este afară. Unitatea interioară a split-ului sună (în casă); într-o cameră tehnică n-ar deranja zgomotul.
Amplasare monobloc>split
Monobloc poate fi montată absolut oriunde lângă casă; nu contează lungimea traseului de țevi tur, retur până la distribuitoarele de încălzire în pardoseală (vor fi în casă).
În schimb, split-atele (freon între unități = țevi de cupru moale) au o limitare de lungime între unități. Cel mai bine ar fi ca unitățile să fie lângă același perete spate-în-spate.
Modificare punct amplasare?
În cazul că țevile interioare sunt deja sub șapă, monobloc-ul poate fi racordat în punctul cel mai apropiat de pe traseul țevilor de distribuție tur, retur; indiferent de lungime țevi tur, retur.
Dacă țevile de freon din cupru moale sunt deja sub șapă (sau aparente), suntem nevoiți să lungim traseul exterior al freonului până în punctul nou ales. Probabil, va fi nevoie de completare cu freon; sau vom depăși distanța maxim admisă dintre unități; sau alegem alt punct de montare a unității interioare.
Freon de verificat/split
Pentru monobloc n-avem nicio grijă pentru freon (toate racordurile sunt sudate din fabrică;); cum n-avem treabă pentru un frigider sau pentru pompele de căldură din mașina de spălat vase/haine, uscător.
Pentru splitate, ar fi bună câte o verificare de scurgeri în casă mai ales (dar și în exterior) ale freonului o dată la 1..2 ani (freonul nu e prea sănătos).
Dimensiuni bloc vs split
Evident, split-atele sunt mai scurte cu vreo 30 de cm. Înălțimea, lățimea sunt cam aceleași.
Alimentare electrică
Monobloc-ul are nevoie de cabluri egale sau cu o unitate două mai mari vs split.
Monobloc-ul folosește o singură siguranță, deci mai mare vs două siguranțe mai mici ale spit-ului (câte una pentru unități, exterioară + interioară).
Hydrotank / split
Hydrotank = unitate internă ce conține și un boiler cu serpentină. Noi descurajăm folosirea hydrotank-ului (vezi Boiler cu pompă de căldură proprie); dar, cei care vor hydrotank au 2 variante:
- varianta pompă de căldură split, cu freon între cele 2 unități, interioară + exterioară; soluție foarte întâlnită în comerț (pe toate gardurile).
- varianta pompă de căldură monobloc (parte aer și parte apă în unitatea de afară) + hydrotank dar legat cu apă la PdC, vezi Split-cu-apă Daikin; soluție mai rar găsită.
Se fură monoblocu’?
Io nu m-aș fi gândit, dar un client spune: Pe la noi se cam fură, așa că mă gândesc să iau split, măcar rămân cu unitatea interioară; monobloc-ul pleacă tot.
Bani monobloc<split
Orice fabricant vinde pompa de căldură split mai scumpă vs monobloc.
Pentru split, se montează 2 unități, trebuie legate țevile de freon; clar că și montajul e mai scump vs monobloc.
Aleg monobloc? split?
Toți clienții pun această întrebare. După cum observăm, majoritatea au deja ideea preconcepută că split e mai ok decât monobloc. De fapt, prin întrebarea asta, clienții cred că le-‘om confirma părerea. Dar, nu, split nu e mai ok versus monobloc, sunt la fel de ok.
Alegerea ar trebui să fie a utilizatorului, nu a vânzătorului, inginerului, proiectantului, instalatorului etc.
Subiectiv, și eu, și instalatorii noștri preferăm monobloc-ul; evident că fără să insistăm, fără să-l băgăm pe gât clientului, omului care 🤭 vine cu banii.
Sibotherm păreri
Observăm că utilizatorii ar înclina către split, însă noi propunem această soluție:
- PdC monobloc doar încălzire/răcire + antigel; sau
- PdC monobloc mai mică + CTgpl (cel mai sigur); și
- Boiler cu PdC proprie încorporată (nu split-ată = unitate afară) total separat de încălzire/răcire; nu încurcă nici încălzirea, nici răcirea, nici fluxostatul (enervant de sensibil din PdC).
Monobloc+CTgaz/gpl👍🏻
Noi propunem: monobloc mai mică + CTgaz/gpl = cea mai sigură variantă cu investiția cea mai mică; poate fi record de frig -31°C că folosesc CTgpl (de obicei, oamenii nu au gaz la casele noi-nouțe).
PdC mai mică pentru că:
1) pe iarnă blândă face față încălzirii cu brio, iar pe super ger folosesc CTgpl, nu PdC;
2) toamna, primăvara poate da puterea termică potrivită cererii mici de căldură a casei = funcționare continuă, uniformă = număr minim de opriri-porniri.
Ofertă PdC + boiler-PdC materiale, montaj
Viitorul PdC
Cred că într-un viitor nu prea îndepărtat vor fi doar PdC aer-apă monobloc. Dp meu dv, sunt mai simple, mai practice, mai eficiente, cu mentenanță mai ușoară, fără cizme murdare în casă, mai ușor de fabricat, fără emoții de compatibilitate între unități exterioară + interioară. Ușor de montat, nu chiar ca un frigider (care este PdC aer-aer), dar mai ușor decât split-atele.
Singurul avantaj al split-atelor aș spune că e doar dimensiunea mai mică a unității externe, când n-ar încăpea pe un balcon de bloc o monobloc-ă.
🤔Interesant. Primim 1..2 propuneri pe lună de la site-uri din China (dar, producători mari pentru Carrier, GE, Toshiba, Trane, Hyundai, Tesla, Clint ș.a. necunoscute pe la noi). Majoritatea vin cu monobloc-uri doar; extrem de puțini (mai) fabrică și varianta split.