sibotherm > Încălzire în pardoseală > Incalzire in pardoseala Cluj Pas cu pas Calculator

Incalzire in pardoseala Cluj Pas cu pas Calculator


   

Incalzire in pardoseala Cluj-Napoca❓ Încălzirea în pardoseală adaptată meteo & om, fără grup de amestec, nu ține de Cluj. Ci, o propunem noi © sibotherm.
Calculator nu înseamnă doar: schemă, câți metri³ de țeavă intră, pas, distanță între țevi, căi, circuite distribuitor, șapă. Nu există un calcul magic pentru încălzire în pardoseală fără probleme.
Pe gugăl.ro nimeni nu caută manual 👌 instrucțiuni, că 🤦‍♀️ forum, program calcul, lungime maximă circuit, necesar, dedeman. Deși, în 15 minute, 🥇 un manual tehnic ar lămuri tot. Purmo, Uponor. În România, ezermeșteru’ 💪 bate manualu’. Fantastic! ∑🙉²!

⌚ citire → 🐌 23 minute ⏳
folosire 🏠 → generații 👨‍👩‍👧‍👧

Calculator incalzire in pardoseala Cluj-Napoca&Tara Schema Calcul circuite Pas cu pas Cati metri Teava Proiectare versus Pas de 10 cm peste tot
Calculator magic încălzire în pardoseală Cluj-Napoca & țară
Schemă Calcul circuite Pas cu pas Câți metri de țeavă
✅Proiectare versus ❌Pas de 10 cm peste tot

Majoritatea tipurilor moderne de parchet (unele gresii) acceptă max. 29°C dedesubt, pe suprafața șapei. Nu suportă variațiile de temperatură ale șapei (22°C↗35°C↘22°C) din sistemele manuale-on/off (50°C/tur) cu grup de amestec. Acceptă doar sistemele self-regulating, cum este propunerea noastră: compensare meteo automată (în timp real) cu menținerea constantă a temperaturii șapei. Adică: variază temperatura apei, nu a șșșapei.

Fișă tehnică parchet max. 29°C sub

Unde e grupul de pompare-amestec, dle?

Încalzire în pardoseala - ce atâta documentatia?
Încălzire în pardoseală – ce atâta manualu’?
Încălzire în pardoseală 🏴 documentație tehnică → 🧻🔥🚬⚰
Ce mai instalator! Unde e grupul, dle? Vreau să văd POMPAAA!

În 🇷🇴, instalatorul „bate” manualul? 🛑❌ celebru’ pas de 10 cm!

CUPRINS ARTICOL. Clic👆lung pe subtitlu = share🔗paragraf.

Instalatorul: Fac pardoseală ✅→💪🏋️‍♀️ de 20 de ani, dle! ❌→📉🧠!
Dacă „celebrul” pas de 10 cm era așa de ok, nu existau ∄ pe Goagăl atâtea căutări: 🥺 „încălzire în pardoseală n³ probleme”, ∞ dezavantaje, ∛ aerisire.

Grăbit? 🚀 Calculator preț încălzire în pardoseală 🏃🏼‍♀

Vorbim de: pas de 10 cm peste tot versus pas de nota 🔟 👑. 😮!? Încălzire în pardoseală cu agent termic, apă.

Adaptare meteo & om cozy floor
Adaptare meteo & om cozy floor

Termostate și CT gaz/pompe de căldură → OpenTherm: de la on/off în viitorul 🙏 modulant

Surse de căldură (încălzire). Să fie confort maxim și să nu zădărnicim combaterea poluării ↔ puteri kW mici ➕ cât mai modulante ➕ OpenTherm ⇒ 🤱🌱🤗🌍.

A) 🔥🕯️ardere → centrale termice, cazane
①🙆‍♀️-gaz CH4; 👍
②🤷‍♀️-GPL/butan;
③🤦‍♀️-🏭-lemn/pelet.

B) 🩸💧evaporare-condensare → pompe de căldură

Un agent frigorific fierbe nu la +100°C ca apa, că la -60°C. Prin condensare, cedează căldură apei din țevi.
Consumă curent (majoritar) numai un compresor, ca la dentist.
SCOP > 4 ⇒ consum de 4..5⨯ mai mic față de un covoraș electric. 🤸‍♀️💃 Pot face și răcire. 👍
Pompele de căldură sunt de mai multe feluri. Pe curent, în mare parte:
①🙆‍♀️-aer-apă. Ca un aer condiționat fără unitatea de aer din interior, că face direct apă caldă în țevi. Preț = 2 ⨯ iPhone. 👍
②∑💰-apă (sol)-apă. Lumea știe că doar astea sunt pompe de căldură. Foarte scumpe sisteme.
③ir-de-👄-aer-aer = aerul condiționat știut (👂-sună, 🦷-curenți de aer ⇒ ❌NU ventilo-convectoare).
∃ și pompe de căldură pe gaz. Nu dezvoltăm aici.

C) 🔌⚡curent → consum 1:1 👎
①🙅‍♀️-CT-electrică, ❌NU pt. calorifere!
②🙅‍♀️-mini-puffer-cu-rezistență-electrică;
③🙅‍♀️-boiler-electric-folosit-pentru-încălzire.
Covorașele electrice au nevoie de prize, nu de centrale. Evident, și de bani pentru facturile ulterioare.

Sistem umed, uscat. Inerția termică cu încălzire în pardoseală în casă.

incalzire in pardoseala pret nisip
Nuuu! Încălzirea în podea ridică praful!

Cel mai interesant și important articol din site: Transferul de căldură, confortul termic – calorifere vs pardoseală. Textul de mai jos are ca bază acest articol. Încălzirea în pardoseală, pereți, tavan = radiație.

De ce pardo’? Ascultă 🦻 un amic (vreun cunoscut al vreunui amic) care are deja. Simplu. Nu pierde vremea pe net!

Într-un cort de expoziții/nunți pun aeroterme, tunuri de aer cald. Îți strică freza, usucă buzele, dor 🦷 măselele, sună-n creier, zgârie retina de urâte ce sunt. Ce noroc! Omul nu stă o viață. Orar intermitent, spontan? Pornesc aerotermele = cald în 3 minute.

Casa omului este folosită 24/24 7/7 365/365. Deci, inerție termică mare = bine.

Automatizare incalzire in pardoseala inertie termica
Inerție termică instalație, construcție. Ce inerție, dle! Casa e mașină?

Încălzirea/răcirea în pardoseală, pereți, tavan poate fi:
umedă (inundată în ceva placă, șapă, tencuială) și
uscată (țeava e în aer, aerul dă căldură dalelor, rigipsului; sau țeava e băgată în ceva șanțuri ale unor plăci peste care punem finisajul).
Evident, cea uscată are inerție mică. Ok pentru cantine. Oriunde omul stă puțin și imprevizibil. Cea umedă e mai leneșă. Okay oriunde se folosește zilnic și cu un orar cunoscut: casă om, hală, școală, pensiune.
Sistemul umed „mini” (șapă lichidă de 2..3 cm) e ceva mai rapid, dar mult mai scump. Nu e mai bun decât sistemul umed cu șapă uscată de 4..9 cm = obișnuit, prețuri mici. Renovări, pardoseli scunde = sisteme mini. 🤷🏼‍♂ N-ai csf.

Încălzirea în pardoseală usucă 💋 buzele? Încălzește 🚽🧻 buz:le.

Grosime (înălțime) încălzire în pardoseală

Despre rețete, aditiv, fulgi, temperaturi: mai jos în articol.

Înaltime (grosime) încalzire în pardoseala
Înălțime (grosime) încălzire în pardoseală.
Lungime agrafă 3,5 sau 4 cm → grosime minimă polistiren 2 cm.
Există placă cu nuturi = 1 cm polistiren sub țeavă, fără agrafe.

Cu șapă uscată – sistem umed

Sistemul normal, cel mai întâlnit, cel mai ieftin, cel mai montat.
~10 cm de la placă ÷ sub talpă = polistiren 3 cm + țeavă 1,7 cm + șapă peste țeavă 4,5 cm + finisaj 1 cm = 10,2 cm. Șapa are 1,7 + 4,5 = 6,2 cm de la polistiren. Polistirenul poate fi mai gros, sau din 2+ straturi.
~5 cm. Nu mă pot înălța cu podeaua. Propunem a se încerca acest tip. Se poate renunța la polistiren. Nu ne lasă manualul, dar șapa uscată poate fi de 3 cm peste țeavă. Rezistă la 3 kN/m² versus 5. Ok în casă om.

Cu șapă fluidă – sistem umed

Sulfat de calciu, anhidră. Cunoscută ca autonivelantă.
~9 cm de la placă ÷ sub talpă = polistiren 3 cm + țeavă 1,7 cm + șapă peste țeavă 3,5 cm + finisaj 1 cm = 9,2 cm. Scump: șapa fluidă.
~4 cm. Ca mai sus, renunțat la polistiren, grosime șapă mai mică.

Cu șapă fluidă – sistem umed mini

~1,0 cm + finisajul, Uponor (€ mulți)
~2,1 cm + finisajul, R., sau orice țeavă 16, 17 mm + șapă autonivelantă (€ decenți)

Fără șapă – sistem uscat

~1,8 cm + finisajul.
Nu șapă. Ceva plăci – din rigips cu densitate mai mare, le spun io – care au ceva șanțuri. În șanțuri se pune țeava. Unele au ceva aluminiu să transmită căldura mai abitir.
Fabricanții spun: simplu & ușor de montat, pețuri ok. Io spun: hmm!
°
Pot fi ceva dale sub care se pune țeava. Trebuie să permită geometria ca să putem monta țeava. Grosime: cât dalele.

Pereți, tavan – umed, uscat

Variantele de mai sus, umede, uscate. Șapă → tencuială. Plăci → rigips, OSB.

„Ce calcule, dle? Așa se face”, OLX-instalatorul, forum-expertul

Repet. În România, Dorelu’ 👊 bate manualu’ 📚 tehnic .

Celebre & de neclintit: placă cu nuturi, pas de 10 peste tot, grup de amestec, butelie de egalizare, CT gaz 35 kW. Clar: pardoseală jos, calorifere sus. Că? Hiperboloid cu o pânză, curgere laminară, turbionară, rugozitate, regim de transfer termic staționar, tranzitoriu. Mă mir că mă ‘njură ezermeșterii?! Știm că placa cu nuturi = polistiren expandat? Uau!
Of! Chiar în proiectele colegilor mei de breaslă: aceleași celebrități. De ce se tem? F**👑 breviar de calcul! 😜

Hiperboloid cu o pânza
Hiperboloid cu o pânză = suprafață riglată (din linii)

Anti-celebru’ pas de 10 cm peste tot

Pasul de 10 peste tot și hidroforul

Dle, lasă-mă cu pas de 25! Cum să nu pun grupu’ de-amestec? De 20 de ani fac pardoseală, de o oră fac cu nervii. Vii tu să-mi spui?! Ce bine că the Dorel, the OLX-instalator, the forum-expert nu scriu pe Wikipedia-underfloor heating. Nu înțeleg de ce s-au mai făcut nomograme și programe de calcul. Ce proiectare, bă?! 🧠 Bani aruncați.

Dimensionare pasi încalzire în pardoseala
Dimensionare pași în funcție de: temperatură tur, retur, aer, finisaj, Wați/m² ceruți

Aceiași 38 W/m² → pas 5 cm parchet gros, pas 10 laminat, pas 20 gresie, pas 30 șapă elicopterizată.

Pasul de 10 cm peste tot nu e capăt de țară. Doar că:
1. E ca și cum punem un hidrofor de 10 bari, după care un reductor de presiune că pușcă bateriile. Pas de 10 peste tot = ne pușcă venele pe tâmple. ¯\_(ツ)_/¯
2. Bani mai mulți pe toate elementele: țevi, distribuitoare, automatizări. Curios: și pentru facturile ce vin. 🤔 Muuult mai dificil de gestionat.
3. Vorbim de casa omului desculț = calde tot timpul & podeaua, & aerul, 150+ ani. Vreo debara cu gresie devine cameră cu mochetă pentru Untold? Nici nu știm proiecta, gestiona. Ce mai?! 😎 Pas de 10-cece!

Pas de 10 peste tot = știm de-o treabă?

O să vezi tu. Cu pas de 25 cm în livingu’ ăla, vei crăpa de frig. Amuzant: cu pașii potriviți, faci vecinul (10 cm) să crape de ciudă. 💃🤸🏻‍♀💃

Calculator incalzire in pardoseala desen
O poză face mai mult decât 1000 de cuvinte.

Observă țeavă sub mobilă. Usc oalele, nu? Noi punem și sub 🚽, 🚿. Cu podeaua caldă (bine-ar fi ș-un perete de duș) familia e 👑&👸. Pune WC pe podea, nu pe cadru!

O baie cu 2 pereți exteriori de 1,5 m, cu un geam cât China strigă după un pas de 5 cm. Un hol interior, fără pereți exteriori, cu S = 3 x 3 m, se mulțumește cu un pas de 35 cm, sau pun țeava pe cărările bănuite că vor fi fluxul omului de umblat prin casă.
Atât sunt de combinați clienții de către comerțiant și ezermeșter, că io, când propun pas de 20..25 cm, primesc: „NUUU! Că frigălău. Că vreau căldurăăă!”
Pas de 10 peste tot = simplu. Magazinul vinde. Instalatorul nu-și prinde urechile. Omu’ știe că treaba e bună, chipurile. Gata.

alte 212 de comentarii



Semnul = share direct paragraf (clic lung/tel.; dreapta/PC)

sibotherm app: Add..; sus-dreapta/PC

Mărire poze: clic lung; dreapta/PC

A fost de folos articolul? Am fi recunoscători pentru 5 stele pe Google. Mersi.

Despre autor

Comentariu. Mulți au pus întrebări. Probabil, răspunsul ți-l găsești 😃 prin miile de mesaje din pagina Comentarii.

27 de comentarii la „Incalzire in pardoseala Cluj Pas cu pas Calculator” →share🔗clic👆lung pe data unui mesaj

  1. Salut! Ceva recomandari/sugestii va rog:D
    Ma aflu la etapa de instalatii termice la propria casa. Inca de la inceput am ales sa merg pe incalzire in parodesea atat la parter cat si la etaj. Suprafata utila aprox 220mp. (p+e)
    Casa din caramida Cem29AR +tencuita interior-exterior + 15cm polistiren grafitat. Tamplarie relativ ok(aluplast 85md tripan uw=0.9)
    Problema este ca in zona nu este gaz si o sa fie centrala pe lemne (nasol stiu)
    cateva sugestii va rog daca se pate in aceste conditii ca sa am cat de cat informatii dupa ce sa ma ghidez sau sa impun echipei care va face instalatiile.
    Centrala cu tiraj normal sau gazeificare?
    puffer sau nu? cat de mare?
    ce tip de pompe sa folosesc? cate?
    face treaba senzor exterior? sau la centrala pe lemne nu e ok?
    orice informatie e bine venita.
    multumesc,

    Răspunde
    • Chiar dacă e mare casa, estimez un necesar de numai ∼10 kW la -18..-15°. Io aș lua un cazan cu încărcare mare, 20..25 kW, foarte deștept. Există cazane cu gazeificare ce suportă senzor exterior, curbe șamd. Așa, se poate renunța la puffer și ceea ce implică el. Atenție: gazeificare înseamnă lemne uscate ca lumea (Dedeman, Leroy), NU lemne ieftine-cică! Dacă nu există recirculare acm, aș pune boilere electrice mici, locale, în fiecare baie, sau unul pt. două băi lipite. În bucătărie, mașină de spălat vase și un boiler 10..30 l, sub chiuvetă.

      Răspunde
      • Multumesc.
        Ce parere ai despre centralele Stropuva/ Liepsnele?
        Cica au autonomie buna (sau poare doar marketing).
        Cat priveste lemnul uscat e ok. Momentan am tot centrala pe gazeificare si lemnul pe care in folosesc il las la uscat 1.5-2ani.
        Doar ca la cele cu gazeificare trebuie sa ridic apa la 75-80 grade…pe cand celelalte merg si mai jos, si fiind incalzire in pardosea nu as incalzi aiurea apa.

        Răspunde
        • Nu știu nimic despre ele. Stropuva recomandă 85°. N-am văzut să i se poată lega senzor extern, nici termostat în casă pare-mi-se.
          Autonomie (orice cazan)
          1 kg de lemn uscat = 4 kWh, să spunem.
          Încarc 10 kg, deci 40 kWh.
          Spunem super-super-eficiență ardere = 90%.
          Adică, rămân 40 kWh * 0,9 = 36 kWh.
          Pe alte pierderi nu le punem: horn, corp cazan, țevi, puffer dacă va exista șamd. Toate aceste elemente cu volum mare = pierderi mari.
          Casa consumă 5 kW, spunem.
          Autonomie = 36 kWh : 5 kW = 7,2 ore. Aș spune 5..6 h.
          Deci, nu că ne spune vreun fabricant că produsul lui are autonomie mai mare. Pfui!

          Io știu ceva Arca ce suportă senzor exterior, termostat de ambient, reglare tur 30..35°. Util, își descarcă extra-energie (când e cazul) în boiler. Poate fi un calorifer/e într-un hol, unde se descalță lumea. Dacă va fi boiler unic, l-aș monta într-o baie undeva. Puffer în casă undeva.
          Nu le-am mai studiat demult. Nu știu ce a apărut în materie de cazane pe lemne.

          Răspunde
  2. Comparatii-debite
    Comparatii debite ,lungimi si ecart diferit la teava de 17mm
    De ce nu-i bine sa avem ecart de 10C la incalzirea in pardosea ?
    Fiindca la ecart mare avem si putere mai mare . Din cauza efectului de zabra si a lipsei confortului ?
    Pana la ce valori ale pierderii de presiune liniara se poate merge ?
    In manuale tehnice apare valoarea de 250mbar ( pierdere totala : liniara + locale )
    Pana la cati mbar/m se accepta pierderile de presiune ? Maxim 0.4mbar/m ? Sau se poate merge si pana la 0.6mbar/m asa cum apare in imaginea de mai sus ?

    Răspunde
      • Ok.Ma scuzati . Nu-i vorba sa proiectez eu , ca nu ma pricep . Doar am intrebat , n-am dat cu parul.
        Va dau dreptate cu temperatura minima de calcul . Foarte putine zile pe an ating acea temperatura.
        Puteti sa-mi ignorati mesajul asta si sa nu-l publicati , si chiar v-as ruga sa stergeti mesajele mele care vi se par inoportune . Va multumesc

        Răspunde
      • Ideal = best deal = sursa de căldură să poată da exact 10; 5; 2,5; 1,25; 0,75 kW Modulareee putere, kW! Adaptare temperatură agent 007.
        Interpretare.
        ΔT poate fi mai mare, sau mai mic, în funcție de puterea cerută de casă într-un moment dat.
        ΔT se adaptează în funcție de cerințe.
        V-am inteles perfect . Si imi cer scuze daca v-am agasat cu intrebarile mele .
        Dar din punctul meu de vedere omiteti un lucru .
        Daca se impune un ΔT mic , fiindca asta ii cerinta casei , si pompa centralei nu poate satisface cerinta asta , in mod normal se impune o pompa exterioara care sa poata oferi un debit ( mai ) mare , adica implicit un ΔT mic .
        Aici e toata nedumerirea mea . Ca pentru a modula ΔT-ul in functie de cerinte , avem nevoie de o pompa care sa poata modula .
        Dar daca pompa centralei e limitata , si nu poate oferi un debit ( mai ) mare , adica un ΔT mic , atunci va fi ceva de genul “lasa ba ca merge asa” , cea mai des folosita sintagma folosita la noi .

        Răspunde
          • “Calitativ = temperatură. Deci, o cresc cât vreau.
            Calitativ = debit. Deci, dau cât debit vreau, sau am.”
            Daca avem senzor exterior + termostat modulant , si centrala ii pe modul : Auto , ce mai regleaza proiectantul sau utilizatorul ? Nimic . Nu mai poate . Doar sa seteze parametrii centralei . Atat.
            It’s out of control . Controlul ii detinut de termistor si de termosatul modulant.
            Avem nevoie ca atat arzatorul centralei sa moduleze cat si pompa interioara a centralei , in functie de cat cere casa ( iar casa cere in functie de temperatura exterioara )
            Iar daca avem o pompa exterioara , e bine sa fie modulanta si pompa exterioara , pentru a putea satisface necesarul termic cerut de casa prin cresterea debitului ( si scaderea ecartului )
            Dar daca totul e modulant si e pe pilot automat , noi ( utilizatorii ) sau proiectantii nu putem decat sa ne lasam in mana tehnologiei . Gresesc ?
            Adica daca totul ii pe automat , noi n-avem ce sa mai reglam . N-avem cum . Am incredintat toata comanda tehnologiei .
            Putere automata , debit automat , ecart automat , consum de gaz automat , comandat de senzorul extern + senzorul intern ( termostat modulant )
            Automat = modulant = cat cere casa in timp real.

          • “Limba română: debit cât am = debitul e limitat, că e vorba de pompa din CT. Deci, dacă debitul maxim devine insuficient, recurg la temperatură.”
            Aveti dreptate . Am omis eu ultima parte a ceea ce ati scris .
            Doar ca daca centrala ii pe modul automat cu senzor extern si termostat modulant , singura setare care se poate face e sa setez centrala pe curba 0.6 ( de exemplu ) , ca la -15C sa am 40C pe tur.
            De acolo incolo , totul ii modulant si automat , si nici proiectantul nici utilizatorul nu mai poate face nimic ( atata timp cat e pe modul automat )
            Se regleaza ( moduleaza ) automat in functie de caldura ( energia termica ) ceruta de casa in timp real. Gresesc ? Eu asa inteleg modularea ( invertorul ) . Folosim masina fara sofer cu inteligenta articiala , si masina se conduce singura .
            Adica e climatronic de la masina , si nu-i clima manuala ( AC ) , doar ON-OFF.

          • Sinteti ironic . D-voastra ati zis ca discutam , ca de aia ( aceea ) sintem inginieri , si NU artisti ( noaptea vesel , ziua trist )
            Nu ma pricep la proiectare de instalatii termice . Dupa cum v-am mai zis , doar incerc sa inteleg logica dimensionarii .
            Daca v-am ofensat , imi cer scuze .

          • Sint total confuz in legatura cu dT variabil la pompa externa , in functie de necesarul termic al casei in timp real.
            Unii zic ca doar adaptarea necesarului termic sa se faca doar din temperatura si nu din debit .
            “Adaptarea la necesarul casei o faci din temperatura tur.
            Senzorul exterior al centralei comanda temperatura pe tur.
            Nu incerca sa variezi debitul la IPAT ca nu castigi nimic.
            Pune o pompa cu turatie variabila controlata electronic cum ar fi Wilo Yonos Pico sau Grundfos Alpha L.
            La IPAT se recomanda ca pompa sa fie setata pe modul Presiune Diferentiala Constanta.
            E tot ce ai nevoie.
            Algoritmul pentru reglarea turatiei este deja incorporat in pompa.”

          • Dle, Luk. Vă rog să trimiteți doar un comentariu pe săptămână.

            Io am spus foarte clar despre ce-am învățat la facultate. Că, pe forumuri, sunt păreri, fie!
            Reglaj calitativ și reglaj cantitativ făceau fochiștii pe vremea lui Ceaușescu și acum, probabil (sper de altfel). Și da: pe unele centrale folosim doar cel calitativ = temperatură.
            Dacă nu înțelegeți, n-am altfel cum să explic. Poate vă ajută linkul ăsta.

          • Ok . Nu va mai poluez blogul.
            Eu va cred ceea ce afirmati ,doar ca informatia legata de delta T variabil si modulare e doar pe jumatate dezvoltata.
            Fiindca in cazul unei pompe externe , ceea ce si D-voastra ati recunoscut ca atunci cand se impune o proiectati , atunci ce se intampla cu modularea si cu delta T variabil ?
            Cum obtinem modulare si delta T variabil , daca intre centrala si IPAT se interpune o pompa electronica ?
            Aici deja e pauza …
            Nu-i pomenit nicaieri ca pompa electronica trebuie setata pe modul : Constant Pressure ( CP1 , CP2 , CP3 ) ( Presiune Diferentiala Constanta ) , sau pompa Grundfoss Alpha 3 are un mod de setare special pentru noi , astia neavizati , mod care se numeste : Underfloor Heating si are si o icoana specifica pe displayul pompei .

      • Aici aveti perfecta dreptate : Daca utilizatorul intelege fenomenul , sa NU decida doar proiectantul singur , fara sa se consulte cu utilizatorul , daca pompa centralei e suficienta pentru a avea ΔT mic sau mare , in functie de cerintele casei .
        Fiindca pompa centralei limiteaza ΔT-ul , prin debitul maxim pe care-l poate oferi si la ce putere electrica consumata a pompei : P60% , P80% etc.
        “Proiectantul cu utilizatorul hotărăsc folosirea unui ΔT constant.
        Proiectantul cu utilizatorul hotărăsc dacă plafonează puterea pompei pe 80% din putere. 45 kW x 0,8 = 36 W = 16 lei/lună.”

        Răspunde
      • “Omul poate avea super pompe electronice, super-Wilo-Grundfos, super actuatoare, super termostate, super grupuri hidraulice R., super CT germane, super Nibe, că ΔT ideal, diferența ideală dintre tur și retur, rămâne dată de puterea modulată, adaptată a sursei de căldură.
        Δ[bine – rău] = mic, mic, 0 vă doresc! Unde „bine” = mareee. ”
        ΔT mic si putere mare , se poate doar cu un debit mare . Si daca pompa centralei nu poate oferi debitul necesar ΔT-ului mic , raman doua variante : 1. ΔT cu valoarea oferita de pompa centralei
        2.ΔT mic obtinuta cu o pompa exterioara care poate satisface cerintele de moment de caldura ( putere termica ) a casei

        Răspunde
      • Aveti dreptate din viata reala ca la o casa “normala” functioneaza incalzirea in pardosea doar cu pompa centralei . Fiindca -18C e temperatura de calcul , dar doar cateva zile pe an coboara asa de jos .
        Daca consideram ca necesarul termic al unei case normale ( pana la 200 – 250m2 utili ) in majoritatea cazurilor e de circa 60% din necesarul termic calculat la Text = -18C , atunci pompa interioara va putea oferi un debit de pana 1m3/h si un dT intre 5C si 10C , fara a mai fi nevoie de o pompa exterioara si butelie de egalizare .
        Sau daca casa e foarte bine izolata , si necesarul termic ii redus , asta ajuta si mai mult ca pompa interioara a CT/PC sa “duca” instalatia .
        Noi sintem neavizati , si n-avem experienta D-voastra , mai ales de practica in domeniul instalatiilor termice , atat proiectare care si exploatare ( setari de exploatare , si optimizarea randamentului de exploatare )

        Răspunde
      • Uponor-Pierderi-Presiune
        Avand in vedere ca la acelasi debit si aceeasi lungime de teava , pierderea de presiune la teava de 20mm e mai mica de 3 ori decat la teava de 17mm , dar pretul tevii de 20mm e dublu fata de teava de 17mm , se merita sa folosesti teava de 20mm la incalzirea in pardosea , doar fiindca pierderea de presiune e mai mica de 3 ori ca la teava de 17mm ?
        Putem folosi teava de 20mm la pas de 15cm , iar teava de 17mm la pas de 5/10/15cm amestecat .
        Dar totusi pretul tevii de 20mm ii dublu fata de teava de 17mm.
        Chiar daca putem folosi cu teava de 20mm o pompa cu inaltimea de pompare mai mica decat in cazul tevii de 17mm . Ce parere aveti ?

        Răspunde