Incalzire in pardoseala Cluj Pas cu pas Calculator

Calculator incalzire in pardoseala Cluj-Napoca&Tara Schema Calcul circuite Pas cu pas Cati metri Teava Proiectare versus Pas de 10 cm peste tot

Incalzire in pardoseala Cluj-Napoca❓ Încălzirea în pardoseală adaptată meteo & om, fără grup de amestec, nu ține de Cluj. Ci, o propunem noi © sibotherm.
Calculator nu înseamnă doar: schemă, câți metri³ de țeavă intră, pas, distanță între țevi, căi, circuite distribuitor, șapă. Nu există un calcul magic pentru încălzire în pardoseală fără probleme.
Pe gugăl.ro nimeni nu caută manual 👌 instrucțiuni, că 🤦‍♀️ forum, program calcul, lungime maximă circuit, necesar, dedeman. Deși, în 15 minute, 🥇 un manual tehnic ar lămuri tot. Purmo, Uponor. În România, ezermeșteru’ 💪 bate manualu’. Fantastic! ∑🙉²!

⌚ citire → 🐌 23 minute
⏳ folosire 🏠 → generații 👨‍👩‍👧‍👧
Salt 🦘 → COMENTARII (120+)

Majoritatea tipurilor moderne de parchet (unele gresii) acceptă max. 29°C dedesubt, pe suprafața șapei. Nu suportă variațiile de temperatură ale șapei (22°C↗35°C↘22°C) din sistemele manuale-on/off (50°C/tur) cu grup de amestec. Acceptă doar sistemele self-regulating, cum este propunerea noastră: compensare meteo automată (în timp real) cu menținerea constantă a temperaturii șapei. Adică: variază temperatura apei, nu a șșșapei.

Fișă tehnică parchet max. 29°C sub

Table of Contents

Unde e grupul de pompare-amestec, dle?

Încalzire în pardoseala - ce atâta documentatia?
Încălzire în pardoseală – ce atâta manualu’?
Încălzire în pardoseală 🏴 documentație tehnică → 🧻🔥🚬⚰
Ce mai instalator! Unde e grupul, dle? Vreau să văd POMPAAA!

În 🇷🇴, instalatorul „bate” manualul? 🛑❌ celebru’ pas de 10 cm!

Instalatorul: Fac pardoseală ✅→💪🏋️‍♀️ de 20 de ani, dle! ❌→📉🧠!
Dacă „celebrul” pas de 10 cm era așa de ok, nu existau ∄ pe Goagăl atâtea căutări: 🥺 „încălzire în pardoseală n³ probleme”, ∞ dezavantaje, ∛ aerisire.

Grăbit? 🚀 Calculator preț încălzire în pardoseală 🏃🏼‍♀

Vorbim de: pas de 10 cm peste tot versus pas de nota 🔟 👑. 😮!? Încălzire în pardoseală cu agent termic, apă.

Adaptare meteo & om cozy floor
Adaptare meteo & om cozy floor

Termostate și CT gaz/pompe de căldură → OpenTherm: de la on/off în viitorul 🙏 modulant

Surse de căldură (încălzire). Să fie confort maxim și să nu zădărnicim combaterea poluării ↔ puteri kW mici ➕ cât mai modulante ➕ OpenTherm ⇒ 🤱🌱🤗🌍.

A) 🔥🕯️ardere → centrale termice, cazane
①🙆‍♀️-gaz CH4; 👍
②🤷‍♀️-GPL/butan;
③🤦‍♀️-🏭-lemn/pelet.

B) 🩸💧evaporare-condensare → pompe de căldură

Un agent frigorific fierbe nu la +100°C ca apa, că la -60°C. Prin condensare, cedează căldură apei din țevi.
Consumă curent (majoritar) numai un compresor, ca la dentist.
SCOP > 4 ⇒ consum de 4..5⨯ mai mic față de un covoraș electric. 🤸‍♀️💃 Pot face și răcire. 👍
Pompele de căldură sunt de mai multe feluri. Pe curent, în mare parte:
①🙆‍♀️-aer-apă. Ca un aer condiționat fără unitatea de aer din interior, că face direct apă caldă în țevi. Preț = 2 ⨯ iPhone. 👍
②∑💰-apă (sol)-apă. Lumea știe că doar astea sunt pompe de căldură. Foarte scumpe sisteme.
③ir-de-👄-aer-aer = aerul condiționat știut (👂-sună, 🦷-curenți de aer ⇒ ❌NU ventilo-convectoare).
∃ și pompe de căldură pe gaz. Nu dezvoltăm aici.

C) 🔌⚡curent → consum 1:1 👎
①🙅‍♀️-CT-electrică, ❌NU pt. calorifere!
②🙅‍♀️-mini-puffer-cu-rezistență-electrică;
③🙅‍♀️-boiler-electric-folosit-pentru-încălzire.
Covorașele electrice au nevoie de prize, nu de centrale. Evident, și de bani pentru facturile ulterioare.

Sistem umed, uscat. Inerția termică cu încălzire în pardoseală în casă.

incalzire in pardoseala pret nisip
Nuuu! Încălzirea în podea ridică praful!

Cel mai interesant și important articol din site: Transferul de căldură, confortul termic – calorifere vs pardoseală. Textul de mai jos are ca bază acest articol. Încălzirea în pardoseală, pereți, tavan = radiație.

De ce pardo’? Ascultă 🦻 un amic (vreun cunoscut al vreunui amic) care are deja. Simplu. Nu pierde vremea pe net!

Într-un cort de expoziții/nunți pun aeroterme, tunuri de aer cald. Îți strică freza, usucă buzele, dor 🦷 măselele, sună-n creier, zgârie retina de urâte ce sunt. Ce noroc! Omul nu stă o viață. Orar intermitent, spontan? Pornesc aerotermele = cald în 3 minute.

Casa omului este folosită 24/24 7/7 365/365. Deci, inerție termică mare = bine. 
Automatizare incalzire in pardoseala inertie termica
Inerție termică instalație, construcție

Încălzirea/răcirea în pardoseală, pereți, tavan poate fi:
umedă (inundată în ceva placă, șapă, tencuială) și
uscată (țeava e în aer, aerul dă căldură dalelor, rigipsului; sau țeava e băgată în ceva șanțuri ale unor plăci peste care punem finisajul).
Evident, cea uscată are inerție mică. Ok pentru cantine. Oriunde omul stă puțin și imprevizibil. Cea umedă e mai leneșă. Okay oriunde se folosește zilnic și cu un orar cunoscut: casă om, hală, școală, pensiune.
Sistemul umed „mini” (șapă lichidă de 2..3 cm) e ceva mai rapid, dar mult mai scump. Nu e mai bun decât sistemul umed cu șapă uscată de 4..9 cm = obișnuit, prețuri mici. Renovări, pardoseli scunde = sisteme mini. 🤷🏼‍♂ N-ai csf.

Încălzirea în pardoseală usucă 💋 buzele? Încălzește 🚽🧻 buz:le.

Grosime (înălțime) încălzire în pardoseală

Despre rețete, aditiv, fulgi, temperaturi: mai jos în articol.

Înaltime (grosime) încalzire în pardoseala
Înălțime (grosime) încălzire în pardoseală.
Lungime agrafă 3,5 sau 4 cm → grosime minimă polistiren 2 cm.
Există placă cu nuturi = 1 cm polistiren sub țeavă, fără agrafe.

Cu șapă uscată – sistem umed

Sistemul normal, cel mai întâlnit, cel mai ieftin, cel mai montat.
~10 cm de la placă ÷ sub talpă = polistiren 3 cm + țeavă 1,7 cm + șapă peste țeavă 4,5 cm + finisaj 1 cm = 10,2 cm. Șapa are 1,7 + 4,5 = 6,2 cm de la placă. Polistirenul poate fi mai gros, sau din 2+ straturi.
~5 cm. Nu mă pot înălța cu podeaua. Propunem a se încerca acest tip. Se poate renunța la polistiren. Nu ne lasă manualul, dar șapa uscată poate fi de 3 cm peste țeavă. Rezistă la 3 kN/m² versus 5. Ok în casă om.

Cu șapă fluidă – sistem umed

Sulfat de calciu, anhidră. Cunoscută ca autonivelantă.
~9 cm de la placă ÷ sub talpă = polistiren 3 cm + țeavă 1,7 cm + șapă peste țeavă 3,5 cm + finisaj 1 cm = 9,2 cm. Scump: șapa fluidă.
~4 cm. Ca mai sus, renunțat la polistiren, grosime șapă mai mică.

Cu șapă fluidă – sistem umed mini

~1,0 cm + finisajul, Uponor (€ mulți)
~2,1 cm + finisajul, R., sau orice țeavă 16, 17 mm + șapă autonivelantă (€ decenți)

Fără șapă – sistem uscat

~1,8 cm + finisajul.
Nu șapă. Ceva plăci – din rigips cu densitate mai mare, le spun io – care au ceva șanțuri. În șanțuri se pune țeava. Unele au ceva aluminiu să transmită căldura mai abitir.
Fabricanții spun: simplu & ușor de montat, pețuri ok. Io spun: hmm!
°
Pot fi ceva dale sub care se pune țeava. Trebuie să permită geometria ca să putem monta țeava. Grosime: cât dalele.

Pereți, tavan – umed, uscat

Variantele de mai sus, umede, uscate. Șapă → tencuială. Plăci → rigips, OSB.

„Ce calcule, dle? Așa se face”, OLX-instalatorul, forum-expertul

Repet. În România, Dorelu' 👊 bate manualu' 📚 tehnic .

Celebre & de neclintit: placă cu nuturi, pas de 10 peste tot, grup de amestec, butelie de egalizare, CT gaz 35 kW. Clar: pardoseală jos, calorifere sus. Că? Hiperboloid cu o pânză, curgere laminară, turbionară, rugozitate, regim de transfer termic staționar, tranzitoriu. Mă mir că mă ‘njură ezermeșterii?! Știm că placa cu nuturi = polistiren expandat? Uau!
Of! Chiar în proiectele colegilor mei de breaslă: aceleași celebrități. De ce se tem? F**👑 breviar de calcul! 😜

Hiperboloid cu o pânza
Hiperboloid cu o pânză = suprafață riglată (din linii)

Anti-celebru’ pas de 10 cm peste tot

Pasul de 10 peste tot și hidroforul

Dle, lasă-mă cu pas de 25! Cum să nu pun grupu’ de-amestec? De 20 de ani fac pardoseală, de o oră fac cu nervii. Vii tu să-mi spui?! Ce bine că the Dorel, the OLX-instalator, the forum-expert nu scriu pe Wikipedia-underfloor heating. Nu înțeleg de ce s-au mai făcut nomograme și programe de calcul. Ce proiectare, bă?! 🧠 Bani aruncați.

Dimensionare pasi încalzire în pardoseala
Dimensionare pași în funcție de: temperatură tur, retur, aer, finisaj, Wați/m² ceruți

Aceiași 38 W/m² → pas 5 cm parchet gros, pas 10 laminat, pas 20 gresie, pas 30 șapă elicopterizată.

Pasul de 10 cm peste tot nu e capăt de țară. Doar că:
1. E ca și cum punem un hidrofor de 10 bari, după care un reductor de presiune că pușcă bateriile. Pas de 10 peste tot = ne pușcă venele pe tâmple. ¯\_(ツ)_/¯
2. Bani mai mulți pe toate elementele: țevi, distribuitoare, automatizări. Curios: și pentru facturile ce vin. 🤔 Muuult mai dificil de gestionat.
3. Vorbim de casa omului desculț = calde tot timpul & podeaua, & aerul, 150+ ani. Vreo debara cu gresie devine cameră cu mochetă pentru Untold? Nici nu știm proiecta, gestiona. Ce mai?! 😎 Pas de 10-cece!

Pas de 10 peste tot = știm de-o treabă?

O să vezi tu. Cu pas de 25 cm în livingu’ ăla, vei crăpa de frig. Amuzant: cu pașii potriviți, faci vecinul (10 cm) să crape de ciudă. 💃🤸🏻‍♀💃

incalzire in pardoseala nisip celebrul pas de 10 cm
Vorba aia: o poza face cât-o mie de cuvinte.
Te poți inspira. Imagine c-un „egzenplu” dintr-un manual de proiectare.
Ce calcule pentru încălzire în pardoseală visezi? Lasă-mă!
Celebrul pas de 10 cm peste tot, lungimi bucle de 60 m și gata, frate. 🤕 Căldură adevărată.

Observă țeavă sub mobilă. Usc oalele, nu? Noi punem și sub 🚽, 🚿. Cu podeaua caldă (bine-ar fi ș-un perete de duș) familia e 👑&👸. Pune WC pe podea, nu pe cadru!

O baie cu 2 pereți exteriori de 1,5 m, cu un geam cât China strigă după un pas de 5 cm. Un hol interior, fără pereți exteriori, cu S = 3 x 3 m, se mulțumește cu un pas de 35 cm, sau pun țeava pe cărările bănuite că vor fi fluxul omului de umblat prin casă.
Atât sunt de combinați clienții de către comerțiant și ezermeșter, că io, când propun pas de 20..25 cm, primesc: „NUUU! Că frigălău. Că vreau căldurăăă!”
Pas de 10 peste tot = simplu. Magazinul vinde. Instalatorul nu-și prinde urechile. Omu’ știe că treaba e bună, chipurile. Gata.

Calcule enervante vs supradimensionare și dezechilibrare

Confortul și pasul de 10 peste tot, vaca și baletul 🐮🐄&🕺🏿💃

  • În loc de 22°C în cameră (avantajată termic) vor fi 25°C. Pui pe 19°C să fie 22°C. 19°C devin 17°C. Nicicum nu e bine. Ba căldălău, ba frigălău prin încăperi.
  • La 22ºC se închid actuatoarele. Apa caldă nu mai circulă prin țevi long time, 2..3 ore. Deși, aerul are 22ºC, pardoseala s-a răcit între timp. Umbli desculț în toată casa. Vei ști camera unde circulă apa și unde nu. Nu te-ntere’. Vrei doar să fie calde și pardoseala, și aerul prin toată casa.
  • Sub tălpi recomandat: max.: 29°C camere, 33°C băi. Cam probabil să fie peste aceste temperaturi în livinguri mari, camere avantajate.

Pas de 10 peste tot = mai scumpă instalația

  • În loc de 600 m de țeavă, pui 1200 m. Văzută de sus, parcă e gresia. N-arată rău.
  • În loc de distribuitor cu 6 căi, pui distribuitor cu 12 căi. Altfel postezi pe feisbuc un „avion”.
  • În loc de cutie de 500 mm, pui cutie de 1000 mm. Mare și frumoasă pentru aia. Albă.
  • În loc de 6 actuatoare, iei 12 actuatoare. Insta -gram, sau -lații? Irelevant. Bani sunt.
  • Mai multă papa și „niumarc” per instalator. Mai multe zile de lucru, bucuria lui Moise Guran.
Pas de 10 cm peste tot - Niumarc
Pas de 10 cm peste tot – Niumarc

Pas de 10 peste tot = mai mari facturile de gaz, curent

  • În loc de volum de 80 litri, pompa recirculă 160 litri.
  • În loc de 600 ml de excursii ale agentului prin țevi, ăsta se plimbă bine-mersi 1,2 km. Are vaucer pe booking.com.
  • Pompa electronică, super-eficientă, din CT/PC moderne, probabil, nu „ajunge”. Pui pompe non-electronice de 135 W x 2, sau 3 buc. 400 W în plus spre prietenii de la Electrica. Grup hidraulic? What for?
  • În loc de 12 x 2 W = 24 W, consumi 48 W cu actuatoarele.
  • Spui că „mergi” cu temperatură foarte joasă, că permit lungimile țevilor. Va fi așa: ok în încăperile avantajate, pinguin în încăperile dezavantajate.
  • În loc de 22ºC în cameră, ai 25ºC. Că la câta țeava e, tonele de structură continuă să-ncălzească. Da, cu actuatoarele închise. Consum de gaz în plus. Mai nasol: lemn, pelet, curent.
  • Facturi mai mari de gaz, curent, lemn? Da. Că: 22ºC în cea mai friguroasă cameră, 24..26ºC în altele.

Pas de 10 peste tot = mai greu de gestionat și echilibrat

  • Unii proiectăm corect, cică. Ne străduim să punem pași corespunzători, a.î. să fie cam aceeași temperatură prin casă.
  • Din alegerea pașilor ar trebui să obținem exact temperaturile dorite în exact toate încăperile, FĂRĂ nicio automatizare. Aa! Că vreau o cameră s-o las pe 12ºC, asta e cu totul altceva.
  • În realitate, FĂRĂ nicio automatizare, ajustez, reduc din debitmetre o încăpere mai caldă decât restul. Proiectul perfect ar fi acela când nu trebuie intervenit DELOC.
  • Mult mai greu de echilibrat, dacă sunt n² încăperi unde puterea instalată (pas de 10 peste tot) nu corespunde cu necesarul de căldură real al camerelor. Repet: nu e imposibil. Problema = banii lela-n investiție + chinuială cu reglarea termică.
  • Clienți non-sibo. Sună că: „E cald în cameră, nimic de zis. Dar, e rece parchetuuu!” Merg și echilibrez = închid parțial debitmetrele pe camera aia. Ciudat. Adică e rece și io „închid” și mai tare. Da. Merge mai puțină apă caldă (debit l/min). Nu apucă să supra-încălzească aerul 22+ºC = actuatorul nu se închide. Deci, pasul de 10 din acea cameră = supradimensionare, de fapt.
Atenție automatizarea & echilibrarea! 
Automatizarea nu echilibrează termic. Decalează, mută căldura. Camera mai caldă va fi închisă. Așa, căldura se va muta în camera mai rece. Automatizarea modernă încearcă să anticipeze aceste mutări de energie, să reducă din dezechilibrul termic.
Echilibrare hidraulicã calorifere, pardosealã, sanitare
Echilibrare hidraulicã. Aici calculator greu. 🤦‍♂️

De ce calculăm pași diferiți de 10 cm peste tot?

NU face [mai nou: Nu fă!] pași de 10 cm peste tot! E cam ca: un calorifer 22/600/1400 în toate încăperile. Nu zi că nu justifică motivele de mai jos!

Încăperile pot fi:
1. la demisol (pas 25..30+ cm), nivel intermediar (pas 15..25), ultim nivel (pas 10..20);
2. cu șapă simplă/epoxidică (subsol, garaj, cameră tehnică), gresie (baie, bucătărie, hol), mochetă, parchet laminat, gros, sau chiar lemn masiv (dormitor);
3. cu geamuri foarte mari, foarte mici, deloc;
4. fără, cu unu, cu doi, chiar cu trei pereți exteriori;
5. cu înălțime utilă 2,30 m, 4,60 m. Living cu planșeul „spart”;
6. la sud, la nord;
7. cu cărămizi și izolații termice diferite (aceeași casă);
8. cu deschideri mai dese ale geamurilor (bucătărie, uscător haine);
9. cu t calcul 7°C garajul, 18°C demisolul, 22°C sufrageria;
10. etcetera situații.

Distribuția temperaturii sub finisaj

Vei spune: doar celebrul pas de 10 cm face o distribuție uniformă a temperaturii pe suprafața încăperii. Take a look!

incalzire in pardoseala temperatura sapa
Calculator încălzire în pardoseală – temperatură șapă
incalzire in pardoseala temperatura pasi
Calculator încălzire în pardoseală – temperatură șapă fcț. de pași
Unde e celebrul pas?

Tabelul se referă la beton gol. Gresie, parchet, mochetă = uniformizare a temperaturii.
33,84-33,14 = 0,7°C diferență. Mult? Bine, cu încălzirea adaptată meteo & om, cele 0,7 devin 0,3°C, chiar sub.

Atenție! Temperatura ideală (spun medicii) pe finisaj = 24°C, nu 35°C. O casă bine izolată va avea podeaua mai rece. Una mai slab izolată - podeaua mai caldă. La fel, în aceeași casă, încăperile nu pot avea toate perfect 26°C.

Pas de 10 cm = țeavă mai lungă = Ttur-Tretur mai mare. Într-adevăr, ai țeavă deasă, dar diferență mare între tur și retur: 45°C-30°C = 15. Cu țeavă mai scurtă, va fi: 45°C-38°C = 7. Mama ei de treabă! Nicicum nu e bine.

temperatura-apei-pentru-incalzirea-in-pardoseala
Pe tema asta, citire: Urzeala temperaturilor!
Reglare temperatură încălzire în pardoseală.

Șapa. Treb’e facultate, armătură, fulgi?

Șapa pentru încălzirea în pardoseală nu e ceva OZN. Este la fel ca cea pentru calorifere. Se pune ceva aditiv. Bun și-n cazul caloriferelor, de altfel.
Aditivul ăla nu crește nicio elasticitate a șapei. Dimpotrivă. În plus, face să fie mai puțin poroasă. Să aibă contact bun cu țeava. Să nu fie jumate beton, jumate bulă de aer.
Despre șapă nu întreba instalatorii, ci șăparii! Knauf, Baumit.

Șapă subțire: s-ar simți mai tare diferența de temperatură, țeavă – lipsă țeavă, efect de zebră 🦓, rezistență mecanică mai mică. Inerție mică.
Șapă groasă = uniformizare temperatură. Inerție mare.
Subțire vs groasă? Nu e una mai bună (termic) decât cealaltă. Depinde de destinația clădirii. Vezi mai sus despre inerție!

Preț șapă material și montaj, Cluj-Napoca
Șapa uscată (obișnuită) ⁓6 cm: 25..29 lei/m².
Lichidă (calciu-sulfat, anhidră, autonivelantă): ⁓5 cm: 70+ lei/m².

Șapă în aderență, glisantă, flotantă? Va fi un articol dedicat șapei.
De obicei, folosim șapă flotantă. Flotant = ca viza de flotant pe buletin, fără legare pe viață de acel oraș. Așa și șapa: fără legare de placă. Cu polistirenul și banda perimetrală, creăm un fel de cuvă. În cuvă turnăm șapa. Fără niciun contact cu placa, pereții, stâlpii = flotantă.

Nu e nevoie de nicio armătură: plasă sudată, fibre. Aici: compresiune a betonului, nu întindere.
Calulator incalzire in pardoseala. Grosime sapa flotanta.
Calulator încălzire în pardoseală. Grosime șapă flotantă.

Folie de aluminiu pentru parizer

Folie de aluminiu - ca puuunti termice?
Folie de aluminiu – că puuunți termice?

Folie degeaba. Cum ajunge căldura la om?

Interesant. Ce nu spune (nu știe, mai exact) internetul? Cum merge căldura?
1. Sursa de căldură încălzește apa prin convecție, radiație. 2. Apa, prin convecție, dă căldură țevii. Peretele interior al țevii, prin conducție, pierde căldură spre cel exterior. Ca peretele casei, exact. 3. Peretele exterior al țevii, prin conducție, dă căldură șapei. 4. La fel, conducție șapă, finisaj până sub talpa omului. 5. Doar suprafața finisajului radiază, nu apa, nu țevile, nu șapa. Înțeles? Prin ce minune folia aia ar putea da vreo căldură?
Placa cu nuturi [40+ lei/m²] are un biet plastic negru. Nimic de ambalat parizeru’.
Dacă se oglindea căldura, Termoficarea avea oglinzi, nu conducte.

Curge șapa sub polistiren. Se lipește de placă.

Și? Am auzit de punți termice. Știm ce fac?
Folia are pătrățele. Io nu merg la sală, n-am. Cu pașii de 12,5 cm ce fac?

Finisaj

Finisajul este cel care radiază. Doar suprafața pe care o vedem a finisajului. Nu folia de aluminiu de parizer, nu țeava, nu șapa.

Finisajul poate fi: șapă simplă, vopsită, epoxidică, microcoment, gresie, marmură, parchet laminat, mochetă, lemn masiv. Oricare din finisaje trebuie să aibă un contact foarte-foarte bun cu șapa. Sub gresie: fără goluri de aer, sub parchet NU bureți. Există pardoseli ce se lipesc cu lipici de șapă.
Scapă de preconcepții! Gresie receee! Cimeeent rece! Acum, caloriferul va fi pardoseala caldă.

Cel mai bun finisaj

Cel mai bun = cu rezistență termică zero barat, ∅. 🤗 🌎🌱 🙏 👶👶🏿🐤🐥.

Cel mai bun = care îi place soției, ¯\_(ツ)_/¯. 💍💎💰. 💲 👉→🔥.

Dacă finisajul ar avea rezistentă termică mare, nu e capătul lumii. Se poate merge cu temperaturi mai înalte ale apei prin țevi (v. fișa tehnică a parchetului). Casa tot atâta energie consumă, kWh. Eficiența centralei pe gaz (pompei de căldură) scade odată cu creșterea temperaturii agentului. ¯\_(ツ)_/¯
Eficiența CT gaz poate diferi doar un 20%. Grijă maximă! Cea a pompelor de căldură ditamai 300%. Explicat soției: finisaj gros → facturi groase. 😁

Șapă neacoperită, microciment

Elicopterizata, vopsită [Coramet Cluj-Napoca], sau pardoselile epoxidice. De ce? Cele mai joase temperaturi agent termic evăr. Mergi cu tur/retur = 24°C/20°C :). Orice finisaj peste șapă are deja o minimă rezistență termică.
În cazul CT gaz, nu contează exagerat de mult. Pentru pompe de căldură recomand răspicat acest tip de finisaj.
Microciment = 3..7 mm.
Variantele (epoxidice, microciment) care arată foarte bine = foarte scumpe.

Gresie, ceramică

Vine pe locul 2. Aș pune cât mai mulți m² de gresie! Poate fi folosită foarte bine-n toată zona de zi: bucătărie, sufragerie, hol, cameră tehnică, birou etc. Chiar în zona de noapte, cu dormitoarele. Există gresii cu aspect de lemn (masiv unele) foarte ok. Caută pe Google! Și-n engleză 😉

incalzire in pardoseala gresie aspect lemn
Încălzire în pardoseală – gresie cu aspect de lemn

Pardoseală de tip Klinker. Clientul nostru D. Încălzire în pardoseală Cluj.

incalzire in pardoseala klinker
Încălzire în pardoseală – klinker

Parchet

Cel mai subțire + cel mai prost izolator termic, cu R mic-mic, m²K/W. Mă rog, cu grad de uzură bun.
Atenție! Vânzătorii de parchet recomandă modele calde, izolatoare termic, cu R mare! Obișnuiți de la clienții cu calorifere. Cere R mic-mic: m²K/W! Date tehnice, prospecte, manuale. În plus, nu pune dedesubt buretele lor! Aș pune o folie subțire-subțire cu R mic-mic. R 0,006 m²K/W, folie Multiprotec 1000. Sau, lipesc parchetul cu lipici. „Umpic” mai scump montaju’.

Mochetă

Se poate pune și mochetă. Chiar covor lipit. Verifică R, m²K/W, mic-mic! La fel: parchet din lemn masiv.

Covoare

Se pot pune. Da. Există covoare cu R, m²K/W, foarte mic, covoare ultra subțiri. O propunere! Super-ok ăsta: Jysk. Senzație super pe talpă!

Suport țeavă – nuturi, tacker, XPS, plasă de Buzău

✂ Articol în lucru 👷🏻‍♂ chiar acum, apr. 2020.

Placă cu nuturi, tacker = polistiren expandat.

Polistiren extrudat XPS

XPS = varianta propusă de noi. Pentru placa peste sol, să fie o mai bună izolare, pot fi 2 straturi de polistiren: EPS 2..10 cm sub, XPS 3 cm deasupra.

Putere termică +3 W/m² față de nuturi.
Conductivitate termică f. bună: de la 0,025 W/mK. Contează mult pentru plăcile peste sol, nu între niveluri încălzite.
Preț: cca 12,5 lei/mp cel de 3 cm.
Rezistență mecanică bună: agrafele stau bine înfipte-n el + încărcarea, kN/m². Unul normal are peste 5 kN/m². 1 kN/m² = ~102 kgf (kg forță).
Îmbinare nut-feder. Se obține o placă bine închegată per încăpere, etanșă. Sunt evitate atingerile șapei cu placa de beton = punți termice. Chestie ce aș zice că nu prea contează. Doar pentru comparație cu variantele de mai jos. Între etaje încălzite de ce-ar conta? Când pun doar plasă de sârmă: câta contactu’ de șapă cu placă am? Mă rog.

Dezavantaj pentru renovări, podele scunde: grosimea cea mai mică = 2 cm, să putem înfige agrafele, 35..40 mm. Există și varianta XPS + plasă de Buzău.

Placă cu nuturi

Ce să vezi? Se montează ușor țeava. Lasă careva din prețul montajului?
Ei spun avantaj: pas de 5 cm și multiplu. Io aș spune: constrângere.
Alt avantaj: λ = 0,040 W/m²? Cel mai ieftin extrudat are sub 0,034.
Dezavantaj în ochii mei: polistiren expandat subțire sub țevi, scumpăăă

Există placă cu nuturi FĂRĂ izolație termică: înălțime 24 mm. Ok pt. renovări, podele scunde. Înălțimea șapei uscate va fi: țeavă 17 mm + 45 mm peste țeavă = 62 mm de la placă. Șapa de calciu-sulfat (umedă): 17+30 = 47 mmde la placă. Manualele nu recomandă, dar șapa poate avea sub valorile amintite.
Prețuri cam mari: 34,5+ lei cu TVA/m².

Plăcile tip Tacker, Rolljet. Folie aluminiu?

Ca plăcile cu nuturi, sunt din polistiren expandat.
Au ceva folie aluminiu + plasă deasupra, ca cea anti-insecte, cu rol de ranforsare. Blochează agrafele sa nu iasă din polistirenul expandat. Au și ceva pătrățele de matematică, în caz că ți-e lene să pui ruleta de măsurat pașii între țevi. Io nu prea văd vreun avantaj.
Scumpee.
Upo., Reh. au un sistem cu arici, scai. Placa are o parte de scai, țeava cealaltă parte, ca o panglică încolăcită. Dai cu piciorul: țeava stă nemișcată.

Plasă de sârmă sudată, plasă de Buzău

Plasa vine direct pe placa de rezistență. Dacă permite înălțimea, se poate interpune o izolație termică subțire. Între placă și plasă: ceva folie, dacă vrem șapă flotantă. Legăm cu „șoricei” conducta. Genoflexiuni 🦵🦵 la greu. La un etaj intermediar nu contează transferul termic foarte mult. Gata!
Avantaj: șapă scundă. Renovări, podele scunde.

Calculator încălzire în pardoseală – teorie iar

Necesarul de căldură

Este cel mai important calculator. De aici pleacă absolut tot ce ține de întregul sistem de încălzire. Necesar corect = instalație corectă = confort, investiție, facturi ulterioare, poluare corecte.
În Cluj-Napoca sunt niște temperaturi, în Miercurea Ciuc altele, Buzău mai ok, Constanța cu ale ei Valuri Mari și mai okay.

Ezermeșteru' OLX = o căruță de bani pe instalație. Confort aiurea. Prea cald aerul, prea rece podeaua. Facturile nu cele mai mici. Dai a doua căruță de bani pe automatizare, că poate, poate a fi cumva. Nu vorbesc de timpul petrecut pe net pentru rezolvarea problemelor.

Să știm pașii corecți per încăpere, ar trebui făcut corect necesarul de căldură. Stas-ul 1907 consideră mai multe chestii amintite mai sus. În plus: pereți exteriori tip și grosime cărămidă – Porotherm, Cemacom, Ytong, grosime izolație termică pe exterior, pe interior, rigips, OSB, vată. La subsol beton armat + polistiren de 5 cm, de 10 cm. Acoperiș tip șarpantă, tip terasă. Muuulte aspecte.

Necesarul de căldură ne ajută să proporționăm țevile prin încăperi. În același timp, să știm alege sursa de căldură optimă. CT gaz, în România, sunt de 24 kW cele mai mici. CT electrice, pompe de căldură, șeminee pot avea puteri de la 4 kW. Ce aleg 6 kW? 18 kW?

Nomograme, tabele puteri, W/mp

Cu valorile din necesarul de căldură, este ușor de făcut calculatorul pentru alegerea pașilor.

Dimensionare pasi încalzire în pardoseala
Dimensionare pași încălzire în pardoseală

Cum aleg pașii, distanța dintre țevi?

Cred că fiecare proiectant are stilul său.
Observ cel mai mare necesar specific W/m². De exemplu 50 W/m². Aici pun pasul de 5, sau 7,5, ori 10 cm. Aici impun temperaturile tur, retur de calcul. Așa, în funcție de celelalte valori W/m², finisaje, temp. aer, aleg ceilalți pași.
Lângă pereții exteriori cu, sau fără geam pun 3-4 fire de țeavă cu pas de 5 cm. Nu calc acolo. Prin conducție, mai multă căldură pereților. Nu ne trage la șale.

Lungime țeavă

Calculator simplu: pas de 10 cm = 10 m de țeavă per 1 mp de șapă. 15 cm, cca 7 m/mp. 100 mp cu pas de 15 cm = 700 m de țeavă.
Țeava de 17 mm: bucla poate avea 120 m, liniștit. NU pune 2 circuite de 60 m!
Țeava de 16 mm: bucla poate avea 100 ml, liniștit. NU pune 2 circuite de 50 m!
Io merg chiar mai mult de-atât. Mă rog, calcule hidraulice.

Distribuitor cu n căi

Calculator = aritmetică
n = 700 m : 120 m = 5,83 = distribuitor cu 6 căi.
Chiar dacă am doar 32 m într-o baie, io aleg buclă separată. Probabil, voi avea distribuitor cu 7 căi.

Grup hidraulic de amestec și pompare

Există vreun calculator vrăjit despre grup? Hmm! Dacă este casă nouă cu încălzire în pardoseală peste tot: nu îl folosi! Mai mult încurcă.
Grupurile sunt pentru extinderea unei instalații clasice existente de încălzire cu calorifere, cu o încălzire prin pardoseală. Vezi cum recomandă folosirea kitului cei de la Reh., sau cei de la Purmo.
La fel, grupul se poate folosi dacă în aceeași instalație nouă sunt și calorifere, și încălzire în podea. Și așa, io propun temperatură joasă și în calorifere. Ceva mai scumpe caloriferele, dar scap de grup și eficiență sistem mai bună.
Știm ce face un grup hidraulic? Probabil, nu. Cazan pe lemne + pufer. Apa are 90°C. Apa asta n-o putem băga-n pardoseală: ne frigem și pușcă gresia. Grupul face un amestec între 90°C și 30°C cât ar avea returul pardoselii. Pe tur: un amestec de 45°C. Gata.
Centrală termică nouă de mii de lei, sau pompă de căldură de mii de euro. Astea știu să dea exact 39°C, fără să tot amestece, molfăie apele. Simplu. Cu senzorul exterior de temperatură, modulează temperatura de tur de la 20°C la 45°C în funcție de temperatura de-afară. Un senzor de exterior = 1,5..100 lei. Totul automat, fără vreun efort uman. Scump?
Grupul hidraulic face temperatură fixă, cât reglează instalatorul cu mâna. Așa moare. Pompa lui aduce consum de curent în plus.

Automatizare

Inerție termică instalație încălzire, inerție termică clădire

Trebuie să le considerăm în calculator.
Mda. Tendința instalațiilor moderne de încălzire este: inerție termică cât mai mică = vreau cald, se face cald imediat; nu vreau cald, se răcește încăperea rapid. Caloriferele au construcții geometrice astfel încât să dea căldură repede-repede. Nu ca la teracote: dai drumul căldurii, dar stai 4 ore până se face cald. S-a încins teracota, dar trebuie să mergi la serviciu. Teracota tot bagă căldură. Bucuria pisicilor.

Unele calorifere au chiar un ventilator încorporat. Caloriferul funcționează normal. La un moment dat vreau să ridic temperatura imediat cu 2°C. Așa am io chef. Bun. Caloriferul observă, pornește ventilatorul. Ajung la t+2°C. Se oprește ventilarea. Calorifere de temperatură joasă Vogel and Noot!


incalzire in pardoseala temperatura joasa vogel
Încălzire în pardoseală – temperatură joasă calorifere Vogel
Inerție termică construcție = masă a construcției, nu izolație termică. 
Inerție termică clădire ≠ inerție termică instalație.
În funcție de inerțiile astea trebuie alese automatizările, diferența °C dintre confort și economic.
În funcție de destinațiile clădirilor, inerțiile acestora, ar trebui să alegem soluțiile de încălzire, după care de automatizare.

Clădire din piatră, cărămidă plină = inerție mare. Clădire plăci OSB + vată = mică. Cărămidă cu goluri = medie.
Încălzire în pardoseală cu agent termic în șapă uscată = inerție mare instalație. Șapă mai subțire = inerție mai mică. Încălzire în pardoseală sistem uscat = inerție relativ mică. La fel, cea cu covorașe electrice = mică.

Senzor exterior de temperatură

Senzor ≠ termostat. Senzorul simte, e față fină. Exact cum omul are senzori de temperatură în piele. Suntem niște senzori umblători.

Bun. Necesarul de căldură al casei din Cluj-Napoca se face pentru -18°C și +22°C în casă. În cazul ăsta, apa prin țevi trebuie să meargă din centrală cu 45°C și să se-ntoarcă cu 35°C. Dar, noroc pe noi, nu tot timpul sunt -18°C. Sunt +17°C. Mda. Mai e nevoie de 45/35°C? Nu. În schimb, un ezermeșter OLX, evident, a reglat turul pe 50°C. Punct. Termostatul de cameră închide căldura. Dar, am băgat la apă caldă-n șapa aia de-am zăpăcit-o. Pardoseala caldă continuă degajarea căldurii. Ajungem la 26+°C. După care așteeeptăm să se răcească la 21,5°C în casă, să repornească centrala aia odată, că s-a răcit podeaua demult.

Că vorbeam de inerție. Cu cât e mai mare, cu cât e mai cald afară, fără adaptarea meteo a temperaturii prin țevi, cu atât vom vedea pe termometre diferențe mari între pornirile și opririle căldurii. 20..26°C când cer 22°C, de fapt.

Cu 100 lei rezolvi problema de mai sus = senzor extern de temperatură. Cu ăsta, centrala face temperatura agentului pe tur de 32, sau 26, ori chiar 20°C pe tur. Termostatul nu arată veci 26°C. Stă undeva la ±22°C. Centrala bagă apă călduță-n țevi mai tot timpul. Deci, aer ~21°C, podea caldă ~24°C. Ura! ✌

incalzire in pardoseala modulare temperatura agent
Încălzire în pardoseală – modulare temperatură agent în funcție de meteo

Ce trebuie să fac? Aleg o linie din grafic. Linia 0.6 = afară = +5°C, temperatură tur = 28°C.  Nu e stres! Știe automatizarea singură. Tu vezi-ți de Netflix, sau teme, ori sarmale!

NU contează atât sutele de euro din automatizările de interior Reh., Uponor, Purmo, cât CÂNTĂREȘTE importanța existenței acestui senzor exterior de temperatură. Cu ăsta, întreaga casă se adaptează mediului exterior.
Senzorul exterior este acceptat de CT gaz, CT electrice și pompe de căldură. Lemne? Niciun bai: se ia automatizare separată, cca 750 lei controlerul + ceva lei vana de amestec cu 3 căi + servomotor. Nu actuator, ci servomotor, că e servo 🙂

Senzor interior de temperatură (nu termostat on/off)

Nu recomand reglări: acum 22°C, peste 2 ore 20°C, peste 1/2h 24°C. Nu. Încălzirea în pardoseală este foarte leneșă. Inerție termică imensă → timpi imenși. 

Decât foarte multe termostate on/off, aș alege un senzor de interior, termostat modulant. Este aiurea că acești senzori sunt compatibili doar cu marca proprie, Immergas – Immergas, de pildă.
Senzorul simte temperatura din casă. Poate corecta graficul senzorului exterior de mai sus.
Dacă nu senzor, aș lua un termostat learning. Compatibil universal.
Acum există tehnologia OpenTherm = orice centrală termică cu orice senzor interior. OpenTherm = adaptează temperatura apei în țevi funcție de meteo și înăuntru. Cu timpul învață. Va fi un articol separat.

Zone de temperatură

Le calculăm? În casa omului aș face 2 zone: cea în care stă familia tot timpul + cea în care vor sta musafirii.

O centrală de apartament și un termostat = o zonă.
4 robineți termostatați pe calorifere = ditamai 4 zone.

Bun! Încălzire în pardoseală, neam calorifere. Unde punem robineții termostatați? Evident, în camera X nu pot pune cap termostatic în șapă, 3 capi pe 3 bucle. Pun un termostat. Ăsta comandă un actuator. Cu fir, sau fără fir. În același timp, termostatul poate opri doar buclele din camera lui, dar (opțional) și alte bucle pe un hol, baie, sau chiar altă cameră.
Aa! Termostatul poate comanda direct actuatoarele, sau prin intermediul unei reglete. Regleta poate (facultativ) comanda, la rândul său, sursa de căldură.

Cum ar veni, câte termostate, atâtea zone. Dar, nu spunem 4 termostate. Altfel plătește clientul pentru: 4 zone de temperatură. 😊

Așa, ca principiu de funcționare.
Să considerăm un distribuitor de calorifere. Are tur și retur. Pleacă țevile dus-întors, ca la Wizz, spre/de la calorifere. Dacă o încăpere a atins 22°C, robinetul termostatat (aflat în acea încăpere) se închide. Turul lui e blocat. Deci și returul. Ca la Wizz: nu pleci cu avionul, n-ai de unde te-ntoarce.
Io și pentru pardoseală m-aș duce ramificat, fără distribuitor. În loc de tur-retur calorifer, aș lega tur-retur buclă din șapă. Aș pune un cap termostatat într-o cutie discretă și gata.

Incalzire in pardoseala Cluj-Napoca? Nu. Încălzire adaptată meteo & om pentru fiecare. ¯\_(ツ)_/¯ 🤸‍♀️ \(°°)-

Desconsiderați harta! E doar pentru Gugăl. (rar pe la birou)

Încălzire în pardoseală Cluj-Napoca & țară

Bogdan 0760238051; Sabin 0758890526
planuri → mail@sibotherm.com → 🚀 ofertă → probabil, 🤝

Incalzire in pardoseala Cluj Pas cu pas Calculator

Bogdan C.

Despre autor. A făcut (plăcut) facultatea de instalații 1994-'99. Apoi, masterat cu tema „Managementul energetic și confortul clădirilor de locuit”. Examen final cu tema: „Reabilitarea termică a instalațiilor centralizate și blocurilor”. Aici spunea: primul lucru ce trebuie făcut este reabilitarea termică a blocurilor, după care a țevilor interioare, exterioare, abia apoi a cazanelor, echipamentelor. Evident, a fost contrazis de profii universitari. Toată România a făcut exact invers: schimbat cazanele, echipamentele, țevile, abia apoi s-au izolat blocurile. În 2020 încă ∃ blocuri neizolate. Bine că timpul a făcut să dispară termoficările din mai toate orașele. Bogdan C. a considerat și consideră că unele din programele „casa verde” sunt total neinspirate: în trecut - cazane pe lemne simple, cu gazeificare, peleți, panouri solare (de orice fel) pentru agent termic; în prezent, 2020 - panouri fotovoltaice. Bogdan afirmă că o bună parte din arhitecții români nu au noțiuni elementare (nu aprofundate) despre confortul termic (nici despre iluminat, ventilat). Dezamăgit că aceeași bună parte dintre inginerii instalatori nu au noțiuni de bază despre hidraulică. Au încredere în ce spune instalatorul, nu în propriile calcule.

Derulează în sus