Incalzire in pardoseala Cluj Pas cu pas Calculator

Calculator incalzire in pardoseala Cluj-Napoca&Tara Schema Calcul circuite Pas cu pas Cati metri Teava Proiectare versus Pas de 10 cm peste tot

Incalzire in pardoseala Cluj-Napoca❓ Încălzirea în pardoseală adaptată meteo & om, fără grup de amestec, nu ține de Cluj. Ci, o propunem noi © sibotherm.
Calculator nu înseamnă doar: schemă, câți metri³ de țeavă intră, pas, distanță între țevi, căi, circuite distribuitor, șapă. Nu există un calcul magic pentru încălzire în pardoseală fără probleme.
Pe gugăl.ro nimeni nu caută manual 👌 instrucțiuni, că 🤦‍♀️ forum, program calcul, lungime maximă circuit, necesar, dedeman. Deși, în 15 minute, 🥇 un manual tehnic ar lămuri tot. Purmo, Uponor. În România, ezermeșteru’ 💪 bate manualu’. Fantastic! ∑🙉²!

⌚ citire → 🐌 23 minute
⏳ folosire 🏠 → generații 👨‍👩‍👧‍👧
Salt 🦘 → COMENTARII (120+)

Table of Contents

Unde e grupul de pompare-amestec, dle?

Încalzire în pardoseala - ce atâta documentatia?
Încălzire în pardoseală – ce atâta manualu’?
Încălzire în pardoseală 🏴 documentație tehnică → 🧻🔥🚬⚰
Ce mai instalator! Unde e grupul, dle? Vreau să văd POMPAAA!

În 🇷🇴, instalatorul „bate” manualul? 🛑❌ celebru’ pas de 10 cm!

Instalatorul: Fac pardoseală ✅→💪🏋️‍♀️ de 20 de ani, dle! ❌→📉🧠!
Dacă „celebrul” pas de 10 cm era așa de ok, nu existau ∄ pe Goagăl atâtea căutări: 🥺 „încălzire în pardoseală n³ probleme”, ∞ dezavantaje, ∛ aerisire.

Grăbit? 🚀 Calculator preț încălzire în pardoseală 🏃🏼‍♀

Vorbim de: pas de 10 cm peste tot versus pas de nota 🔟 👑. 😮!? Încălzire în pardoseală cu agent termic, apă.

Adaptare meteo & om cozy floor
Adaptare meteo & om cozy floor

Termostate și CT gaz/pompe de căldură → OpenTherm: de la on/off în viitorul 🙏 modulant

Surse de căldură (încălzire). Să nu zădărnicim combaterea poluării ↔ puteri kW mici ➕ cât mai modulante ➕ OpenTherm ⇒ 🤱🌱🤗🌍.

🔥🕯️ardere → centrale termice
①🙆‍♀️-gaz;
②🤷‍♀️-GPL/butan;
③🤦‍♀️-🏭-lemn/pelet.

🔌⚡curent
→ pompe de căldură
SCOP > 4 ⇒ consum de 4x mai mic.
🤸‍♀️💃 Pot face și răcire.
①🙆‍♀️-aer-apă;
②∑💰-sol-apă;
③ir-de-👄-aer-aer = aerul condiționat știut (👂-sună, 🦷-curenți de aer ⇒ ❌NU ventilo-convectoare).

🔌⚡curent → consum 1:1 👎
①🙅‍♀️-CT-electrică, ❌NU pt. calorifere!
②🙅‍♀️-mini-puffer-cu-rezistență-electrică;
③🙅‍♀️-boiler-electric-folosit-pentru-încălzire.

Sistem umed, uscat. Inerția termică cu încălzire în pardoseală în casă.

incalzire in pardoseala pret nisip
Nuuu! Încălzirea în podea ridică praful!

Cel mai interesant și important articol din site: Transferul de căldură, confortul termic – calorifere vs pardoseală. Textul de mai jos are ca bază acest articol. Încălzirea în pardoseală, pereți, tavan = radiație.

De ce pardo’? Ascultă 🦻 un amic (vreun cunoscut al vreunui amic) care are deja. Simplu. Nu pierde vremea pe net!

Într-un cort de expoziții/nunți pun aeroterme, tunuri de aer cald. Îți strică freza, usucă buzele, dor 🦷 măselele, sună-n creier, zgârie retina de urâte ce sunt. Ce noroc! Omul nu stă o viață. Orar intermitent, spontan? Pornesc aerotermele = cald în 3 minute.

Casa omului este folosită 24/24 7/7 365/365. Deci, inerție termică mare = bine. 
Automatizare incalzire in pardoseala inertie termica
Inerție termică instalație, construcție

Încălzirea/răcirea în pardoseală, pereți, tavan poate fi:
umedă (inundată în ceva placă, șapă, tencuială) și
uscată (țeava e în aer, aerul dă căldură dalelor, rigipsului; sau țeava e băgată în ceva șanțuri ale unor plăci peste care punem finisajul).
Evident, cea uscată are inerție mică. Ok pentru cantine. Oriunde omul stă puțin și imprevizibil. Cea umedă e mai leneșă. Okay oriunde se folosește zilnic și cu un orar cunoscut: casă om, hală, școală, pensiune.
Sistemul umed „mini” (șapă lichidă de 2..3 cm) e ceva mai rapid, dar mult mai scump. Nu e mai bun decât sistemul umed cu șapă uscată de 4..9 cm = obișnuit, prețuri mici. Renovări, pardoseli scunde = sisteme mini. 🤷🏼‍♂ N-ai csf.

Încălzirea în pardoseală usucă 💋 buzele? Încălzește 🚽🧻 buz:le.

Grosime (înălțime) încălzire în pardoseală

Despre rețete, aditiv, fulgi, temperaturi: mai jos în articol.

Înaltime (grosime) încalzire în pardoseala
Înălțime (grosime) încălzire în pardoseală.
Lungime agrafă 3,5 sau 4 cm → grosime minimă polistiren 2 cm.
Există placă cu nuturi = 1 cm polistiren sub țeavă, fără agrafe.

Cu șapă uscată – sistem umed

Sistemul normal, cel mai întâlnit, cel mai ieftin, cel mai montat.
~10 cm de la placă ÷ sub talpă = polistiren 3 cm + țeavă 1,7 cm + șapă peste țeavă 4,5 cm + finisaj 1 cm = 10,2 cm. Șapa are 1,7 + 4,5 = 6,2 cm de la placă. Polistirenul poate fi mai gros, sau din 2+ straturi.
~5 cm. Nu mă pot înălța cu podeaua. Propunem a se încerca acest tip. Se poate renunța la polistiren. Nu ne lasă manualul, dar șapa uscată poate fi de 3 cm peste țeavă. Rezistă la 3 kN/m² versus 5. Ok în casă om.

Cu șapă fluidă – sistem umed

Sulfat de calciu, anhidră. Cunoscută ca autonivelantă.
~9 cm de la placă ÷ sub talpă = polistiren 3 cm + țeavă 1,7 cm + șapă peste țeavă 3,5 cm + finisaj 1 cm = 9,2 cm. Scump: șapa fluidă.
~4 cm. Ca mai sus, renunțat la polistiren, grosime șapă mai mică.

Cu șapă fluidă – sistem umed mini

~1,0 cm + finisajul, Uponor (€ mulți)
~2,1 cm + finisajul, R., sau orice țeavă 16, 17 mm + șapă autonivelantă (€ decenți)

Fără șapă – sistem uscat

~1,8 cm + finisajul.
Nu șapă. Ceva plăci – din rigips cu densitate mai mare, le spun io – care au ceva șanțuri. În șanțuri se pune țeava. Unele au ceva aluminiu să transmită căldura mai abitir.
Fabricanții spun: simplu & ușor de montat, pețuri ok. Io spun: hmm!
°
Pot fi ceva dale sub care se pune țeava. Trebuie să permită geometria ca să putem monta țeava. Grosime: cât dalele.

Pereți, tavan – umed, uscat

Variantele de mai sus, umede, uscate. Șapă → tencuială. Plăci → rigips, OSB.

„Ce calcule, dle? Așa se face”, OLX-instalatorul, forum-expertul

Repet. În România, Dorelu' 👊 bate manualu' 📚 tehnic .

Celebre & de neclintit: placă cu nuturi, pas de 10 peste tot, grup de amestec, butelie de egalizare, CT gaz 35 kW. Clar: pardoseală jos, calorifere sus. Că? Hiperboloid cu o pânză, curgere laminară, turbionară, rugozitate, regim de transfer termic staționar, tranzitoriu. Mă mir că mă ‘njură ezermeșterii?! Știm că placa cu nuturi = polistiren expandat? Uau!
Of! Chiar în proiectele colegilor mei de breaslă: aceleași celebrități. De ce se tem? F**👑 breviar de calcul! 😜

Hiperboloid cu o pânza
Hiperboloid cu o pânză = suprafață riglată (din linii)

Anti-celebru’ pas de 10 cm peste tot

Pasul de 10 peste tot și hidroforul

Dle, lasă-mă cu pas de 25! Cum să nu pun grupu’ de-amestec? De 20 de ani fac pardoseală, de o oră fac cu nervii. Vii tu să-mi spui?! Ce bine că the Dorel, the OLX-instalator, the forum-expert nu scriu pe Wikipedia-underfloor heating. Nu înțeleg de ce s-au mai făcut nomograme și programe de calcul. Ce proiectare, bă?! 🧠 Bani aruncați.

Dimensionare pasi încalzire în pardoseala
Dimensionare pași în funcție de: temperatură tur, retur, aer, finisaj, Wați/m² ceruți

Aceiași 38 W/m² → pas 5 cm parchet gros, pas 10 laminat, pas 20 gresie, pas 30 șapă elicopterizată.

Pasul de 10 cm peste tot nu e capăt de țară. Doar că:
1. E ca și cum punem un hidrofor de 10 bari, după care un reductor de presiune că pușcă bateriile. Pas de 10 peste tot = ne pușcă venele pe tâmple. ¯\_(ツ)_/¯
2. Bani mai mulți pe toate elementele: țevi, distribuitoare, automatizări. Curios: și pentru facturile ce vin. 🤔 Muuult mai dificil de gestionat.
3. Vorbim de casa omului desculț = calde tot timpul & podeaua, & aerul, 150+ ani. Vreo debara cu gresie devine cameră cu mochetă pentru Untold? Nici nu știm proiecta, gestiona. Ce mai?! 😎 Pas de 10-cece!

Pas de 10 peste tot = știm de-o treabă?

O să vezi tu. Cu pas de 25 cm în livingu’ ăla, vei crăpa de frig. Amuzant: cu pașii potriviți, faci vecinul (10 cm) să crape de ciudă. 💃🤸🏻‍♀💃

incalzire in pardoseala nisip celebrul pas de 10 cm
Vorba aia: o poza face cât-o mie de cuvinte.
Te poți inspira. Imagine c-un „egzenplu” dintr-un manual de proiectare.
Ce calcule pentru încălzire în pardoseală visezi? Lasă-mă!
Celebrul pas de 10 cm peste tot, lungimi bucle de 60 m și gata, frate. 🤕 Căldură adevărată.

Observă țeavă sub mobilă. Usc oalele, nu? Noi punem și sub 🚽, 🚿. Cu podeaua caldă (bine-ar fi ș-un perete de duș) familia e 👑&👸. Pune WC pe podea, nu pe cadru!

O baie cu 2 pereți exteriori de 1,5 m, cu un geam cât China strigă după un pas de 5 cm. Un hol interior, fără pereți exteriori, cu S = 3 x 3 m, se mulțumește cu un pas de 35 cm, sau pun țeava pe cărările bănuite că vor fi fluxul omului de umblat prin casă.
Atât sunt de combinați clienții de către comerțiant și ezermeșter, că io, când propun pas de 20..25 cm, primesc: „NUUU! Că frigălău. Că vreau căldurăăă!”
Pas de 10 peste tot = simplu. Magazinul vinde. Instalatorul nu-și prinde urechile. Omu’ știe că treaba e bună, chipurile. Gata.

Calcule enervante vs supradimensionare și dezechilibrare

Confortul și pasul de 10 peste tot, vaca și baletul 🐮🐄&🕺🏿💃

  • În loc de 22°C în cameră (avantajată termic) vor fi 25°C. Pui pe 19°C să fie 22°C. 19°C devin 17°C. Nicicum nu e bine. Ba căldălău, ba frigălău prin încăperi.
  • La 22ºC se închid actuatoarele. Apa caldă nu mai circulă prin țevi long time, 2..3 ore. Deși, aerul are 22ºC, pardoseala s-a răcit între timp. Umbli desculț în toată casa. Vei ști camera unde circulă apa și unde nu. Nu te-ntere’. Vrei doar să fie calde și pardoseala, și aerul prin toată casa.
  • Sub tălpi recomandat: max.: 29°C camere, 33°C băi. Cam probabil să fie peste aceste temperaturi în livinguri mari, camere avantajate.

Pas de 10 peste tot = mai scumpă instalația

  • În loc de 600 m de țeavă, pui 1200 m. Văzută de sus, parcă e gresia. N-arată rău.
  • În loc de distribuitor cu 6 căi, pui distribuitor cu 12 căi. Altfel postezi pe feisbuc un „avion”.
  • În loc de cutie de 500 mm, pui cutie de 1000 mm. Mare și frumoasă pentru aia. Albă.
  • În loc de 6 actuatoare, iei 12 actuatoare. Insta -gram, sau -lații? Irelevant. Bani sunt.
  • Mai multă papa și „niumarc” per instalator. Mai multe zile de lucru, bucuria lui Moise Guran.
Pas de 10 cm peste tot - Niumarc
Pas de 10 cm peste tot – Niumarc

Pas de 10 peste tot = mai mari facturile de gaz, curent

  • În loc de volum de 80 litri, pompa recirculă 160 litri.
  • În loc de 600 ml de excursii ale agentului prin țevi, ăsta se plimbă bine-mersi 1,2 km. Are vaucer pe booking.com.
  • Pompa electronică, super-eficientă, din CT/PC moderne, probabil, nu „ajunge”. Pui pompe non-electronice de 135 W x 2, sau 3 buc. 400 W în plus spre prietenii de la Electrica. Grup hidraulic? What for?
  • În loc de 12 x 2 W = 24 W, consumi 48 W cu actuatoarele.
  • Spui că „mergi” cu temperatură foarte joasă, că permit lungimile țevilor. Va fi așa: ok în încăperile avantajate, pinguin în încăperile dezavantajate.
  • În loc de 22ºC în cameră, ai 25ºC. Că la câta țeava e, tonele de structură continuă să-ncălzească. Da, cu actuatoarele închise. Consum de gaz în plus. Mai nasol: lemn, pelet, curent.
  • Facturi mai mari de gaz, curent, lemn? Da. Că: 22ºC în cea mai friguroasă cameră, 24..26ºC în altele.

Pas de 10 peste tot = mai greu de gestionat și echilibrat

  • Unii proiectăm corect, cică. Ne străduim să punem pași corespunzători, a.î. să fie cam aceeași temperatură prin casă.
  • Din alegerea pașilor ar trebui să obținem exact temperaturile dorite în exact toate încăperile, FĂRĂ nicio automatizare. Aa! Că vreau o cameră s-o las pe 12ºC, asta e cu totul altceva.
  • În realitate, FĂRĂ nicio automatizare, ajustez, reduc din debitmetre o încăpere mai caldă decât restul. Proiectul perfect ar fi acela când nu trebuie intervenit DELOC.
  • Mult mai greu de echilibrat, dacă sunt n² încăperi unde puterea instalată (pas de 10 peste tot) nu corespunde cu necesarul de căldură real al camerelor. Repet: nu e imposibil. Problema = banii lela-n investiție + chinuială cu reglarea termică.
  • Clienți non-sibo. Sună că: „E cald în cameră, nimic de zis. Dar, e rece parchetuuu!” Merg și echilibrez = închid parțial debitmetrele pe camera aia. Ciudat. Adică e rece și io „închid” și mai tare. Da. Merge mai puțină apă caldă (debit l/min). Nu apucă să supra-încălzească aerul 22+ºC = actuatorul nu se închide. Deci, pasul de 10 din acea cameră = supradimensionare, de fapt.
Atenție automatizarea & echilibrarea! 
Automatizarea nu echilibrează termic. Decalează, mută căldura. Camera mai caldă va fi închisă. Așa, căldura se va muta în camera mai rece. Automatizarea modernă încearcă să anticipeze aceste mutări de energie, să reducă din dezechilibrul termic.
Echilibrare hidraulicã calorifere, pardosealã, sanitare
Echilibrare hidraulicã. Aici calculator greu. 🤦‍♂️

De ce calculăm pași diferiți de 10 cm peste tot?

NU face [mai nou: Nu fă!] pași de 10 cm peste tot! E cam ca: un calorifer 22/600/1400 în toate încăperile. Nu zi că nu justifică motivele de mai jos!

Încăperile pot fi:
1. la demisol (pas 25..30+ cm), nivel intermediar (pas 15..25), ultim nivel (pas 10..20);
2. cu șapă simplă/epoxidică (subsol, garaj, cameră tehnică), gresie (baie, bucătărie, hol), mochetă, parchet laminat, gros, sau chiar lemn masiv (dormitor);
3. cu geamuri foarte mari, foarte mici, deloc;
4. fără, cu unu, cu doi, chiar cu trei pereți exteriori;
5. cu înălțime utilă 2,30 m, 4,60 m. Living cu planșeul „spart”;
6. la sud, la nord;
7. cu cărămizi și izolații termice diferite (aceeași casă);
8. cu deschideri mai dese ale geamurilor (bucătărie, uscător haine);
9. cu t calcul 7°C garajul, 18°C demisolul, 22°C sufrageria;
10. etcetera situații.

Distribuția temperaturii sub finisaj

Vei spune: doar celebrul pas de 10 cm face o distribuție uniformă a temperaturii pe suprafața încăperii. Take a look!

incalzire in pardoseala temperatura sapa
Calculator încălzire în pardoseală – temperatură șapă
incalzire in pardoseala temperatura pasi
Calculator încălzire în pardoseală – temperatură șapă fcț. de pași
Unde e celebrul pas?

Tabelul se referă la beton gol. Gresie, parchet, mochetă = uniformizare a temperaturii.
33,84-33,14 = 0,7°C diferență. Mult? Bine, cu încălzirea adaptată meteo & om, cele 0,7 devin 0,3°C, chiar sub.

Atenție! Temperatura ideală (spun medicii) pe finisaj = 24°C, nu 35°C. O casă bine izolată va avea podeaua mai rece. Una mai slab izolată - podeaua mai caldă. La fel, în aceeași casă, încăperile nu pot avea toate perfect 26°C.

Pas de 10 cm = țeavă mai lungă = Ttur-Tretur mai mare. Într-adevăr, ai țeavă deasă, dar diferență mare între tur și retur: 45°C-30°C = 15. Cu țeavă mai scurtă, va fi: 45°C-38°C = 7. Mama ei de treabă! Nicicum nu e bine.

temperatura-apei-pentru-incalzirea-in-pardoseala
Pe tema asta, citire: Urzeala temperaturilor!
Reglare temperatură încălzire în pardoseală.

Șapa. Treb’e facultate, armătură, fulgi?

Șapa pentru încălzirea în pardoseală nu e ceva OZN. Este la fel ca cea pentru calorifere. Se pune ceva aditiv. Bun și-n cazul caloriferelor, de altfel.
Aditivul ăla nu crește nicio elasticitate a șapei. Dimpotrivă. În plus, face să fie mai puțin poroasă. Să aibă contact bun cu țeava. Să nu fie jumate beton, jumate bulă de aer.
Despre șapă nu întreba instalatorii, ci șăparii! Knauf, Baumit.

Șapă subțire: s-ar simți mai tare diferența de temperatură, țeavă – lipsă țeavă, efect de zebră 🦓, rezistență mecanică mai mică. Inerție mică.
Șapă groasă = uniformizare temperatură. Inerție mare.
Subțire vs groasă? Nu e una mai bună (termic) decât cealaltă. Depinde de destinația clădirii. Vezi mai sus despre inerție!

Preț șapă material și montaj, Cluj-Napoca
Șapa uscată (obișnuită) ⁓6 cm: 25..29 lei/m².
Lichidă (calciu-sulfat, anhidră, autonivelantă): ⁓5 cm: 70+ lei/m².

Șapă în aderență, glisantă, flotantă? Va fi un articol dedicat șapei.
De obicei, folosim șapă flotantă. Flotant = ca viza de flotant pe buletin, fără legare pe viață de acel oraș. Așa și șapa: fără legare de placă. Cu polistirenul și banda perimetrală, creăm un fel de cuvă. În cuvă turnăm șapa. Fără niciun contact cu placa, pereții, stâlpii = flotantă.

Nu e nevoie de nicio armătură: plasă sudată, fibre. Aici: compresiune a betonului, nu întindere.
Calulator incalzire in pardoseala. Grosime sapa flotanta.
Calulator încălzire în pardoseală. Grosime șapă flotantă.

Folie de aluminiu pentru parizer

Folie de aluminiu - ca puuunti termice?
Folie de aluminiu – că puuunți termice?

Folie degeaba. Cum ajunge căldura la om?

Interesant. Ce nu spune (nu știe, mai exact) internetul? Cum merge căldura?
1. Sursa de căldură încălzește apa prin convecție, radiație. 2. Apa, prin convecție, dă căldură țevii. Peretele interior al țevii, prin conducție, pierde căldură spre cel exterior. Ca peretele casei, exact. 3. Peretele exterior al țevii, prin conducție, dă căldură șapei. 4. La fel, conducție șapă, finisaj până sub talpa omului. 5. Doar suprafața finisajului radiază, nu apa, nu țevile, nu șapa. Înțeles? Prin ce minune folia aia ar putea da vreo căldură?
Placa cu nuturi [40+ lei/m²] are un biet plastic negru. Nimic de ambalat parizeru’.
Dacă se oglindea căldura, Termoficarea avea oglinzi, nu conducte.

Curge șapa sub polistiren. Se lipește de placă.

Și? Am auzit de punți termice. Știm ce fac?
Folia are pătrățele. Io nu merg la sală, n-am. Cu pașii de 12,5 cm ce fac?

Finisaj

Finisajul este cel care radiază. Doar suprafața pe care o vedem a finisajului. Nu folia de aluminiu de parizer, nu țeava, nu șapa.

Finisajul poate fi: șapă simplă, vopsită, epoxidică, microcoment, gresie, marmură, parchet laminat, mochetă, lemn masiv. Oricare din finisaje trebuie să aibă un contact foarte-foarte bun cu șapa. Sub gresie: fără goluri de aer, sub parchet NU bureți. Există pardoseli ce se lipesc cu lipici de șapă.
Scapă de preconcepții! Gresie receee! Cimeeent rece! Acum, caloriferul va fi pardoseala caldă.

Cel mai bun finisaj

Cel mai bun = cu rezistență termică zero barat, ∅. 🤗 🌎🌱 🙏 👶👶🏿🐤🐥.

Cel mai bun = care îi place soției, ¯\_(ツ)_/¯. 💍💎💰. 💲 👉→🔥.

Dacă finisajul ar avea rezistentă termică mare, nu e capătul lumii. Se poate merge cu temperaturi mai înalte ale apei prin țevi (v. fișa tehnică a parchetului). Casa tot atâta energie consumă, kWh. Eficiența centralei pe gaz (pompei de căldură) scade odată cu creșterea temperaturii agentului. ¯\_(ツ)_/¯
Eficiența CT gaz poate diferi doar un 20%. Grijă maximă! Cea a pompelor de căldură ditamai 300%. Explicat soției: finisaj gros → facturi groase. 😁

Șapă neacoperită, microciment

Elicopterizata, vopsită [Coramet Cluj-Napoca], sau pardoselile epoxidice. De ce? Cele mai joase temperaturi agent termic evăr. Mergi cu tur/retur = 24°C/20°C :). Orice finisaj peste șapă are deja o minimă rezistență termică.
În cazul CT gaz, nu contează exagerat de mult. Pentru pompe de căldură recomand răspicat acest tip de finisaj.
Microciment = 3..7 mm.
Variantele (epoxidice, microciment) care arată foarte bine = foarte scumpe.

Gresie, ceramică

Vine pe locul 2. Aș pune cât mai mulți m² de gresie! Poate fi folosită foarte bine-n toată zona de zi: bucătărie, sufragerie, hol, cameră tehnică, birou etc. Chiar în zona de noapte, cu dormitoarele. Există gresii cu aspect de lemn (masiv unele) foarte ok. Caută pe Google! Și-n engleză 😉

incalzire in pardoseala gresie aspect lemn
Încălzire în pardoseală – gresie cu aspect de lemn

Pardoseală de tip Klinker. Clientul nostru D. Încălzire în pardoseală Cluj.

incalzire in pardoseala klinker
Încălzire în pardoseală – klinker

Parchet

Cel mai subțire + cel mai prost izolator termic, cu R mic-mic, m²K/W. Mă rog, cu grad de uzură bun.
Atenție! Vânzătorii de parchet recomandă modele calde, izolatoare termic, cu R mare! Obișnuiți de la clienții cu calorifere. Cere R mic-mic: m²K/W! Date tehnice, prospecte, manuale. În plus, nu pune dedesubt buretele lor! Aș pune o folie subțire-subțire cu R mic-mic. R 0,006 m²K/W, folie Multiprotec 1000. Sau, lipesc parchetul cu lipici. „Umpic” mai scump montaju’.

Mochetă

Se poate pune și mochetă. Chiar covor lipit. Verifică R, m²K/W, mic-mic! La fel: parchet din lemn masiv.

Covoare

Se pot pune. Da. Există covoare cu R, m²K/W, foarte mic, covoare ultra subțiri. O propunere! Super-ok ăsta: Jysk. Senzație super pe talpă!

Suport țeavă – nuturi, tacker, XPS, plasă de Buzău

✂ Articol în lucru 👷🏻‍♂ chiar acum, apr. 2020.

Placă cu nuturi, tacker = polistiren expandat.

Polistiren extrudat XPS

XPS = varianta propusă de noi. Pentru placa peste sol, să fie o mai bună izolare, pot fi 2 straturi de polistiren: EPS 2..10 cm sub, XPS 3 cm deasupra.

Putere termică +3 W/m² față de nuturi.
Conductivitate termică f. bună: de la 0,025 W/mK. Contează mult pentru plăcile peste sol, nu între niveluri încălzite.
Preț: cca 12,5 lei/mp cel de 3 cm.
Rezistență mecanică bună: agrafele stau bine înfipte-n el + încărcarea, kN/m². Unul normal are peste 5 kN/m². 1 kN/m² = ~102 kgf (kg forță).
Îmbinare nut-feder. Se obține o placă bine închegată per încăpere, etanșă. Sunt evitate atingerile șapei cu placa de beton = punți termice. Chestie ce aș zice că nu prea contează. Doar pentru comparație cu variantele de mai jos. Între etaje încălzite de ce-ar conta? Când pun doar plasă de sârmă: câta contactu’ de șapă cu placă am? Mă rog.

Dezavantaj pentru renovări, podele scunde: grosimea cea mai mică = 2 cm, să putem înfige agrafele, 35..40 mm. Există și varianta XPS + plasă de Buzău.

Placă cu nuturi

Ce să vezi? Se montează ușor țeava. Lasă careva din prețul montajului?
Ei spun avantaj: pas de 5 cm și multiplu. Io aș spune: constrângere.
Alt avantaj: λ = 0,040 W/m²? Cel mai ieftin extrudat are sub 0,034.
Dezavantaj în ochii mei: polistiren expandat subțire sub țevi, scumpăăă

Există placă cu nuturi FĂRĂ izolație termică: înălțime 24 mm. Ok pt. renovări, podele scunde. Înălțimea șapei uscate va fi: țeavă 17 mm + 45 mm peste țeavă = 62 mm de la placă. Șapa de calciu-sulfat (umedă): 17+30 = 47 mmde la placă. Manualele nu recomandă, dar șapa poate avea sub valorile amintite.
Prețuri cam mari: 34,5+ lei cu TVA/m².

Plăcile tip Tacker, Rolljet. Folie aluminiu?

Ca plăcile cu nuturi, sunt din polistiren expandat.
Au ceva folie aluminiu + plasă deasupra, ca cea anti-insecte, cu rol de ranforsare. Blochează agrafele sa nu iasă din polistirenul expandat. Au și ceva pătrățele de matematică, în caz că ți-e lene să pui ruleta de măsurat pașii între țevi. Io nu prea văd vreun avantaj.
Scumpee.
Upo., Reh. au un sistem cu arici, scai. Placa are o parte de scai, țeava cealaltă parte, ca o panglică încolăcită. Dai cu piciorul: țeava stă nemișcată.

Plasă de sârmă sudată, plasă de Buzău

Plasa vine direct pe placa de rezistență. Dacă permite înălțimea, se poate interpune o izolație termică subțire. Între placă și plasă: ceva folie, dacă vrem șapă flotantă. Legăm cu „șoricei” conducta. Genoflexiuni 🦵🦵 la greu. La un etaj intermediar nu contează transferul termic foarte mult. Gata!
Avantaj: șapă scundă. Renovări, podele scunde.

Calculator încălzire în pardoseală – teorie iar

Necesarul de căldură

Este cel mai important calculator. De aici pleacă absolut tot ce ține de întregul sistem de încălzire. Necesar corect = instalație corectă = confort, investiție, facturi ulterioare, poluare corecte.
În Cluj-Napoca sunt niște temperaturi, în Miercurea Ciuc altele, Buzău mai ok, Constanța cu ale ei Valuri Mari și mai okay.

Ezermeșteru' OLX = o căruță de bani pe instalație. Confort aiurea. Prea cald aerul, prea rece podeaua. Facturile nu cele mai mici. Dai a doua căruță de bani pe automatizare, că poate, poate a fi cumva. Nu vorbesc de timpul petrecut pe net pentru rezolvarea problemelor.

Să știm pașii corecți per încăpere, ar trebui făcut corect necesarul de căldură. Stas-ul 1907 consideră mai multe chestii amintite mai sus. În plus: pereți exteriori tip și grosime cărămidă – Porotherm, Cemacom, Ytong, grosime izolație termică pe exterior, pe interior, rigips, OSB, vată. La subsol beton armat + polistiren de 5 cm, de 10 cm. Acoperiș tip șarpantă, tip terasă. Muuulte aspecte.

Necesarul de căldură ne ajută să proporționăm țevile prin încăperi. În același timp, să știm alege sursa de căldură optimă. CT gaz, în România, sunt de 24 kW cele mai mici. CT electrice, pompe de căldură, șeminee pot avea puteri de la 4 kW. Ce aleg 6 kW? 18 kW?

Nomograme, tabele puteri, W/mp

Cu valorile din necesarul de căldură, este ușor de făcut calculatorul pentru alegerea pașilor.

Dimensionare pasi încalzire în pardoseala
Dimensionare pași încălzire în pardoseală

Cum aleg pașii, distanța dintre țevi?

Cred că fiecare proiectant are stilul său.
Observ cel mai mare necesar specific W/m². De exemplu 50 W/m². Aici pun pasul de 5, sau 7,5, ori 10 cm. Aici impun temperaturile tur, retur de calcul. Așa, în funcție de celelalte valori W/m², finisaje, temp. aer, aleg ceilalți pași.
Lângă pereții exteriori cu, sau fără geam pun 3-4 fire de țeavă cu pas de 5 cm. Nu calc acolo. Prin conducție, mai multă căldură pereților. Nu ne trage la șale.

Lungime țeavă

Calculator simplu: pas de 10 cm = 10 m de țeavă per 1 mp de șapă. 15 cm, cca 7 m/mp. 100 mp cu pas de 15 cm = 700 m de țeavă.
Țeava de 17 mm: bucla poate avea 120 m, liniștit. NU pune 2 circuite de 60 m!
Țeava de 16 mm: bucla poate avea 100 ml, liniștit. NU pune 2 circuite de 50 m!
Io merg chiar mai mult de-atât. Mă rog, calcule hidraulice.

Distribuitor cu n căi

Calculator = aritmetică
n = 700 m : 120 m = 5,83 = distribuitor cu 6 căi.
Chiar dacă am doar 32 m într-o baie, io aleg buclă separată. Probabil, voi avea distribuitor cu 7 căi.

Grup hidraulic de amestec și pompare

Există vreun calculator vrăjit despre grup? Hmm! Dacă este casă nouă cu încălzire în pardoseală peste tot: nu îl folosi! Mai mult încurcă.
Grupurile sunt pentru extinderea unei instalații clasice existente de încălzire cu calorifere, cu o încălzire prin pardoseală. Vezi cum recomandă folosirea kitului cei de la Reh., sau cei de la Purmo.
La fel, grupul se poate folosi dacă în aceeași instalație nouă sunt și calorifere, și încălzire în podea. Și așa, io propun temperatură joasă și în calorifere. Ceva mai scumpe caloriferele, dar scap de grup și eficiență sistem mai bună.
Știm ce face un grup hidraulic? Probabil, nu. Cazan pe lemne + pufer. Apa are 90°C. Apa asta n-o putem băga-n pardoseală: ne frigem și pușcă gresia. Grupul face un amestec între 90°C și 30°C cât ar avea returul pardoselii. Pe tur: un amestec de 45°C. Gata.
Centrală termică nouă de mii de lei, sau pompă de căldură de mii de euro. Astea știu să dea exact 39°C, fără să tot amestece, molfăie apele. Simplu. Cu senzorul exterior de temperatură, modulează temperatura de tur de la 20°C la 45°C în funcție de temperatura de-afară. Un senzor de exterior = 1,5..100 lei. Totul automat, fără vreun efort uman. Scump?
Grupul hidraulic face temperatură fixă, cât reglează instalatorul cu mâna. Așa moare. Pompa lui aduce consum de curent în plus.

Automatizare

Inerție termică instalație încălzire, inerție termică clădire

Trebuie să le considerăm în calculator.
Mda. Tendința instalațiilor moderne de încălzire este: inerție termică cât mai mică = vreau cald, se face cald imediat; nu vreau cald, se răcește încăperea rapid. Caloriferele au construcții geometrice astfel încât să dea căldură repede-repede. Nu ca la teracote: dai drumul căldurii, dar stai 4 ore până se face cald. S-a încins teracota, dar trebuie să mergi la serviciu. Teracota tot bagă căldură. Bucuria pisicilor.

Unele calorifere au chiar un ventilator încorporat. Caloriferul funcționează normal. La un moment dat vreau să ridic temperatura imediat cu 2°C. Așa am io chef. Bun. Caloriferul observă, pornește ventilatorul. Ajung la t+2°C. Se oprește ventilarea. Calorifere de temperatură joasă Vogel and Noot!


incalzire in pardoseala temperatura joasa vogel
Încălzire în pardoseală – temperatură joasă calorifere Vogel
Inerție termică construcție = masă a construcției, nu izolație termică. 
Inerție termică clădire ≠ inerție termică instalație.
În funcție de inerțiile astea trebuie alese automatizările, diferența °C dintre confort și economic.
În funcție de destinațiile clădirilor, inerțiile acestora, ar trebui să alegem soluțiile de încălzire, după care de automatizare.

Clădire din piatră, cărămidă plină = inerție mare. Clădire plăci OSB + vată = mică. Cărămidă cu goluri = medie.
Încălzire în pardoseală cu agent termic în șapă uscată = inerție mare instalație. Șapă mai subțire = inerție mai mică. Încălzire în pardoseală sistem uscat = inerție relativ mică. La fel, cea cu covorașe electrice = mică.

Senzor exterior de temperatură

Senzor ≠ termostat. Senzorul simte, e față fină. Exact cum omul are senzori de temperatură în piele. Suntem niște senzori umblători.

Bun. Necesarul de căldură al casei din Cluj-Napoca se face pentru -18°C și +22°C în casă. În cazul ăsta, apa prin țevi trebuie să meargă din centrală cu 45°C și să se-ntoarcă cu 35°C. Dar, noroc pe noi, nu tot timpul sunt -18°C. Sunt +17°C. Mda. Mai e nevoie de 45/35°C? Nu. În schimb, un ezermeșter OLX, evident, a reglat turul pe 50°C. Punct. Termostatul de cameră închide căldura. Dar, am băgat la apă caldă-n șapa aia de-am zăpăcit-o. Pardoseala caldă continuă degajarea căldurii. Ajungem la 26+°C. După care așteeeptăm să se răcească la 21,5°C în casă, să repornească centrala aia odată, că s-a răcit podeaua demult.

Că vorbeam de inerție. Cu cât e mai mare, cu cât e mai cald afară, fără adaptarea meteo a temperaturii prin țevi, cu atât vom vedea pe termometre diferențe mari între pornirile și opririle căldurii. 20..26°C când cer 22°C, de fapt.

Cu 100 lei rezolvi problema de mai sus = senzor extern de temperatură. Cu ăsta, centrala face temperatura agentului pe tur de 32, sau 26, ori chiar 20°C pe tur. Termostatul nu arată veci 26°C. Stă undeva la ±22°C. Centrala bagă apă călduță-n țevi mai tot timpul. Deci, aer ~21°C, podea caldă ~24°C. Ura! ✌

incalzire in pardoseala modulare temperatura agent
Încălzire în pardoseală – modulare temperatură agent în funcție de meteo

Ce trebuie să fac? Aleg o linie din grafic. Linia 0.6 = afară = +5°C, temperatură tur = 28°C.  Nu e stres! Știe automatizarea singură. Tu vezi-ți de Netflix, sau teme, ori sarmale!

NU contează atât sutele de euro din automatizările de interior Reh., Uponor, Purmo, cât CÂNTĂREȘTE importanța existenței acestui senzor exterior de temperatură. Cu ăsta, întreaga casă se adaptează mediului exterior.
Senzorul exterior este acceptat de CT gaz, CT electrice și pompe de căldură. Lemne? Niciun bai: se ia automatizare separată, cca 750 lei controlerul + ceva lei vana de amestec cu 3 căi + servomotor. Nu actuator, ci servomotor, că e servo 🙂

Senzor interior de temperatură (nu termostat on/off)

Nu recomand reglări: acum 22°C, peste 2 ore 20°C, peste 1/2h 24°C. Nu. Încălzirea în pardoseală este foarte leneșă. Inerție termică imensă → timpi imenși. 

Decât foarte multe termostate on/off, aș alege un senzor de interior, termostat modulant. Este aiurea că acești senzori sunt compatibili doar cu marca proprie, Immergas – Immergas, de pildă.
Senzorul simte temperatura din casă. Poate corecta graficul senzorului exterior de mai sus.
Dacă nu senzor, aș lua un termostat learning. Compatibil universal.
Acum există tehnologia OpenTherm = orice centrală termică cu orice senzor interior. OpenTherm = adaptează temperatura apei în țevi funcție de meteo și înăuntru. Cu timpul învață. Va fi un articol separat.

Zone de temperatură

Le calculăm? În casa omului aș face 2 zone: cea în care stă familia tot timpul + cea în care vor sta musafirii.

O centrală de apartament și un termostat = o zonă.
4 robineți termostatați pe calorifere = ditamai 4 zone.

Bun! Încălzire în pardoseală, neam calorifere. Unde punem robineții termostatați? Evident, în camera X nu pot pune cap termostatic în șapă, 3 capi pe 3 bucle. Pun un termostat. Ăsta comandă un actuator. Cu fir, sau fără fir. În același timp, termostatul poate opri doar buclele din camera lui, dar (opțional) și alte bucle pe un hol, baie, sau chiar altă cameră.
Aa! Termostatul poate comanda direct actuatoarele, sau prin intermediul unei reglete. Regleta poate (facultativ) comanda, la rândul său, sursa de căldură.

Cum ar veni, câte termostate, atâtea zone. Dar, nu spunem 4 termostate. Altfel plătește clientul pentru: 4 zone de temperatură. 😊

Așa, ca principiu de funcționare.
Să considerăm un distribuitor de calorifere. Are tur și retur. Pleacă țevile dus-întors, ca la Wizz, spre/de la calorifere. Dacă o încăpere a atins 22°C, robinetul termostatat (aflat în acea încăpere) se închide. Turul lui e blocat. Deci și returul. Ca la Wizz: nu pleci cu avionul, n-ai de unde te-ntoarce.
Io și pentru pardoseală m-aș duce ramificat, fără distribuitor. În loc de tur-retur calorifer, aș lega tur-retur buclă din șapă. Aș pune un cap termostatat într-o cutie discretă și gata.

Incalzire in pardoseala Cluj-Napoca? Nu. Încălzire adaptată meteo & om pentru fiecare. ¯\_(ツ)_/¯ 🤸‍♀️ \(°°)-

Desconsiderați harta! E doar pentru Gugăl. (rar pe la birou)

Încălzire în pardoseală Cluj-Napoca & țară

Bogdan 0760238051; Sabin 0758890526
planuri → mail@sibotherm.com → 🚀 ofertă → probabil, 🤝

Incalzire in pardoseala Cluj Pas cu pas Calculator

Bogdan C.

Despre autor. A făcut (plăcut) facultatea de instalații 1994-'99. Apoi, masterat cu tema „Managementul energetic și confortul clădirilor de locuit”. Examen final cu tema: „Reabilitarea termică a instalațiilor centralizate și blocurilor”. Aici spunea: primul lucru ce trebuie făcut este reabilitarea termică a blocurilor, după care a țevilor interioare, exterioare, abia apoi a cazanelor, echipamentelor. Evident, a fost contrazis de profii universitari. Toată România a făcut exact invers: schimbat cazanele, echipamentele, țevile, abia apoi s-au izolat blocurile. În 2020 încă ∃ blocuri neizolate. Bine că timpul a făcut să dispară termoficările din mai toate orașele. Bogdan C. a considerat și consideră că unele din programele „casa verde” sunt total neinspirate: în trecut - cazane pe lemne simple, cu gazeificare, peleți, panouri solare (de orice fel) pentru agent termic; în prezent, 2020 - panouri fotovoltaice. Bogdan afirmă că o bună parte din arhitecții români nu au noțiuni elementare (nu aprofundate) despre confortul termic (nici despre iluminat, ventilat). Dezamăgit că aceeași bună parte dintre inginerii instalatori nu au noțiuni de bază despre hidraulică. Au încredere în ce spune instalatorul, nu în propriile calcule.

142 de comentarii la „Incalzire in pardoseala Cluj Pas cu pas Calculator

  1. Pot răci cat de cat o casa vara prin pompa de caldura si incalzire in pardoseala? Sau e nevoie de ventiloconvectoare? Sau mai clar formulat, se justifica sa aleg o pompa de caldura in locul unei centrale de caz pentru o casa doar cu incalzire in pardoseala ca sa pot avea o racire cat de cat vara (nu vreau 18 grade) si sa renunt la a mai pune aer conditionat?

    1. Da, se poate răci. Clienții noștri spun că n-au pornit-o, n-au avut nevoie.
      Pentru un necesar de căldură exagerat de mare se pot pune țevi și prin pereți, și prin tavan.
      Oricum, e foooarte complicat calculul cu necesarul de frig. Extreme, insolație, electrocasnice șamd.
      Copacii, parasolarele mai bune decât lowe. Opresc efectul de insolație.
      Structura (tonele casei) nu capătă 30+° în 10+ zile de 40+°.

      Ventiloconvectoarele mi se par urâte, sună, aduc aminte de băncile pe unde avem credite etc.
      Aș încerca țevile din pardoseală. Dacă, într-adevăr, nu ar face față, aș pune un aer condiționat. COP peste 7, cu filtre, cu internet, jeturi dirijate, mai silențios șma.

  2. Salut !
    Stii vreo pompa de caldura aer apa cu modulare mare a puterii gen 1KW-8KW?
    Vreau sa o folosesc cu incalzire in pardoseala cu temperatura egent termic 30-35 grade.
    Conform calculului termic am nevoie de 8Kw la -15 grade exterior pentru a mentine 22 grade in inrterior.
    Problema este ca la un +10 grade exterior am nevoie de mai putin de 4 Kw cat ofera minim pompa de caldura (m-am gandit la un Zubadan 8 kw care ofera minim 4 kw).
    As vrea sa evit folosirea unui puffer pentru perioada mai calda(folosit ca sa nu porneasca des pompa si eventual sa bag in el si energia de la niste panouri solare) ca sa nu se opreasca des pompa.
    M-am gandit daca nu exista pompa de caldura cu asa factor mare de modulare sa folosesc un puffer pe care sa-l incarc printr-o serpentina de ca pompa de caldura, prin alta serpentina de la niste panouri solare si energia sa o scot prin alta serpentina, sa o trec printr-un grup de amestec care sa-mi tina o temperatura de tur de de la 35 grade in jos in functie de temperatura exterioara, agent termic care sa-l circul in pardoseala prin distribuitor.
    Daca ar exista o pompa cu grad mare de modulare nu m-as mai chinui cu puffer, grup de amestec si solar si as folosi direct pompa comandata de un senzor extern sa modulez temperatura agentului termic pe tur.
    Crezi ca exista o alta solutie sa pot folosi Zubadanul mai jos de 4kw fara porniri si opriri dese?
    Mi se pare destul de robusta Zubadanul de asta m-am oprit asupra ei si oricum cam toate pompele de caldura de 8kw au puterea minima cam pe acolo.
    Crezi ca solutia expusa mai sus cu pufferul si grup de amestec este viabila?

    Multumesc.

    1. Foarte bună întrebare! Sper să nu mă acuze iar cititorii că pun în față italienii, nu germanii, nu japonezii.
      Immergas-ul poate face 1,04 kW la +2°C și 1,36 kW la +7°. Immergas Audax.

      Într-adevăr puterile sub -10° sunt mici. În ultimii 35 de ani, ianuarie, măsurate, nu estimate, temperaturile medii în București = -1°.
      În Windows 10, aplicația de vreme arată temperaturile medii de-a lungul anilor. Verificați zona dvs.
      1. Nu mi-aș face probleme că intră ore bune în funcțiune o rezistență electrică suplimentară în ianuarie. Deloc toamna și primăvara.
      2. Pachetul Mitsubishi costă 29.000 lei, fără termostat modulant. Immergas 13.500 lei. Pot pune 2 bucăți. Aș verifica prima iarnă consumul cu o bucată. A 2-a o adaug doar dacă.
      3. Mi se pare foarte aiurea să fac cu pompa 50°C cu un COP prost, în loc să am cea mai mică temperatură și cel mai bun COP. Exact motivul pentru care vecinul unui client (Mitsubishi 8 kW mono) a apelat la noi pentru că avea incredibil de stupidă configurare: Mitsubishi 8 mono (model mai vechi 5 ani) făcea aceleași 60°C cu COPul cel mai prost. Acumula într-un puffer de 2 lei, clar că de o tonă (mamă!). De aici grupurile de amestec pompare coborau la 40°C. Tot din puffer trăgea agent pentru serpentina boilerului. Incredibil! Evident c-am pus pufferel de 100 litri, mai scump chiar decât al său de 1000 l, boilerul legat pe direct cu Mitsubishi, date jos GPA-urile. Cca 2,5 ori mai mică factura. Nu-i mai sare siguranța. Alt confort. Bine, boilerul mi se pare cam submarin de 300 litri, dar a vrut să-l păstreze.
      Altă stupiditate de supra-dimensionare românească: are o pompă exagerat de mare, 32-80. Fluxostatul dădea încontinuu eroare de debit insuficient. Heh, firma îl punea să tot curețe ceva filtru Y. Mamă! De fapt, debitul era prea mare. De-asta dădea eroarea. N-am schimbat mastodontul de pompă. Dar, am obturat robineții (ambii, deci) maxim, aproape perpendicular pe țeavă.
      4. Despre solare… io sunt anti. Alegerea utilizatorilor. Clujul are 2 ore de soare în ianuarie, măsurate de-a lungul a 35 de ani.

      PS Limpede că folosesc adaptarea meteo pentru pompele de căldură de mai sus.

  3. Salut! Am o casa din caramida porotherm si polistiren exapandat de 10 pe exterior. La interior pe peretii de caramida as vrea sa vin cu profil metalic, vata minerala de 5, OSB si placa rigips. Peretii de compartimentare planuiesc sa-i fac tot cu profil metalic, vata minerala de 10 si 2 placi de rigips pe fiecare fata. Intrebarea mea este, fac aceste finisaje si compartimentari inainte sau dupa montarea incalzirii in pardoseala + sapa?

    1. Aș recomanda compartimentarea înainte. Așa, simplific mult partea de rosturi (care oricum țin de cții, nu de iții): structural, marginal, de contracție, de dilatare.
      Faceți după, doar dacă veți re-compartimenta pe viitor. Cum sunt acum birourile închiriate. Că poate vine altă firmă și vrea altă compartimentare, sau spațiu total deschis.

  4. Salut!
    Am vazut ca la teava de 17 ai scris lungimea unui circuit de 120m. Am in casa un circuit de 130m, e ok sa ramana asa? Sau sa ma pun sa il modific! Mersi

    1. Avem un circuit de 178 m. Funcționează perfect.

      În funcție de debitul caloric (kWh/h) ce trebuie vehiculat ⇒ debitul volumetric.
      Exemple. Considerăm 500 W pe o bucă. Adică, un living mare cu 1.500 W ceruți, 3 bucle. Q caloric = 3 x 0,5 kWh/h pe buclă.
      ① Δt = 10°C ⇒ volumetric 0,72 l/min. Pierderi liniare (Purmo 17) = 1,3 mmH₂O/m. 10 m x 1,3 = 13 mmH₂O/buclă că 130, nu 120 m.
      ② Δt = 5°C ⇒ volumetric 1,44 l/min. Pierderi liniare (Purmo 17) = 6,0 mmH₂O/m. 10 m x 6,0 = 60 mmH₂O/buclă că 130, nu 120 m.
      Deci, cam fix-pix pierderi în plus.
      0,5 kW pe buclă sunt ceruți când Bobotează, nu ziua muncii, 6 mai.
      O pompă din centrală face cam 5.000 mmH₂O. Ok, fie 2.500 ¯\_(ツ)_/¯!

      Deci, 130 m = foooarte ok. Așa să-i rămână numele!

  5. Super utile informatiile.

    1. Banuiesc ca avand instalat si configurat corect senzorul exterior si interior, nevoia de reglaje de pe panoul CT dispare.

    2. O alta mica curiozitate.
    La o incapere marginala de dimensiuni mici, cu 1 singur perete ext sa zicem, unde vrei max 18 grade cand in restul incaperilor sunt 20, conform calculelor, la Ttur aleasa debitul va fi foarte mic, 15-20L/h.
    Ccircuitul din aceasta incapere ar avea cam 10-20m lungime.
    Ce-ar fi daca s-ar inseria pe returul unui alt circuit cu debit mult mai mare, gen 120L/h.
    Δt (tur – retur) pentru celelalte circuite este 6 grade.
    Acum din start pornim de la o Ttur cu 6 grade mai mica (returul altui circuit).
    Evident ca pentru acest nou circuit hibrid Δt (tur – retur) va fi ceva mai mare decat pentru celelalte sa zicem cu 2-3 grade dar, per global, Δt (tur – retur) va suferi foarte mici modificari.

  6. Salut Bogdan.
    Anonimul de mai devreme eram eu.
    Ceva eroare la IT …
    1.Cand ziceam de CT gaz ca au trepte ma refeream la pompa.
    Nu stiu vreuna din gama 3-4 mii lei sa aiba debit reglabil continuu.
    2.Sunt CT electrice cu invertor dar astea mai ieftine au doar trepte.
    3. Doream sa spun ca in conditiile in care nu exista pe piata RO CT gaz sub 24kW, peste necesarul incalzirii in pardoseala, Pmax nu e asa important fiind deja satisfacut. Pmin, asa cum ai precizat in nenumarate randuru, e alta poveste.
    De ex, alpha2 de la grundfoss are 3 trepte de turatie/debit.
    Stiu ca in CT sunt pompe customizate insa alpha2 e o referinta buna.
    Asadar, in conditiile in care ai 3 trepte discrete, 5w, 22w, 45w ( cu debitele aferente) la pompa CT, ajustari mai fine se potface doar din Ttur.
    Nu am gasit prin manualele CT ce metode ar folosi insa fizica adta dicteaza.
    La un debit fix (circuitele deja sunt incastrate in pardoseala deci ceilalti parametri sunt fixi) poti varia puterea doar din temperatura.
    Sau am eu o lacuna jenanta ?

    1. 1. Ok. Oricum, au modulare continuă: și arzătorul, și pompa.
      2. Daaa. Am clienți care au adăugat convertizor. Nu știu să fie CT electrice cu el încorporat.
      3. Heh! Ok. Dar, să evităm acumularea + să facem 2 dușuri deodată (când ∃ caz), rezultă Pmax poate conta.
      4. Depinde de model. Grundfos Alpha2 L.
      Adică, toate brandurile au și varianta modulare continuă: Ferro, Dab, Wilo ș.a.
      De pildă, Immergas și Ariston permit impunerea unui Δt (tur – retur) fix. În funcție de câtă putere consumă casa în timp real (se face mai frig, că vine noaptea; urc de la 21 la 22°C; se deschide dormitorul de oaspeți) pompa va tura paletele mai tare, sau invers. Setările se fac din tabloul obișnuit, cu +/-. Pot impune turație minimă, turație maximă. Între valorile astea pompa variază învârtelile. Să reglez pompa din Bosch, trebuie să dau tabla jos și apăs butoanele pompei. Ca pe o pompă din grupuri de amestec.

  7. Multumesc Bogdan pentru raspuns.
    Am citit articolul cu termoficarea si m-am amuzat.
    Baietii si fetele alea aveau un regim mai bun de adaptare meteo ca supersculele astea moderne ce se condenseaza pe ele.
    Daca alegeau motivul corect, si nu o faceau totdeauna, era pentru ca faceau economie pentru alte sectoare si, mai ales, nu puteai sti ce pui de neam de mare goanga e pe la cine stie ce puica prin vecini …
    Si de-i infrigura oaresce instrumentalistica era bai mare … capete cadeau …
    In general, din aceleasi motive de economie, mai lasau oprite 2 pompe din 6, ca deh, la etajul 5 in sus oricum e frig …

    Ok, acum cu instrumentalistica noastra.
    Ma bucur ca CT astea “moderne” au oarece modulatie si pe putere si pe debit.
    Dar tot paleste cu ce ar trebui.
    0-maxim continuu sau macar in pasi de 5%.
    Pai de n-ar fi electricitatea asa scumpa, as face un incalzitor ad-hoc (chiar si din termoplonjoane) cu reglaj de la 0 la jdemii de W cu pas de 100W sau mai mic.
    Un corp de pompa eficienta antrenata de un motor asincron eficient, extern, comandat de un invertor (daca e trifazic) sau pur si simplu divizoare capacitive (daca e monofazat) aduce debit intre 0-max in pasi oricat de fini vrea muschiu’.
    Automatizarea – un vechi (sau nou) PLC uitat pe undeva sau chiar si aiuritul Arduino cu cate shield-uri de intrari vrea acelasi muschi.
    Softul e usor, se pot face formule, si de invatare daca se vrea.
    Senzori potop, sute de vrea acelasi muschi, pe la fiecare colt.
    Mai pui si un dispay touch cu transmisie wireless si are tot prostu’ pe telefon starea caldurii …
    Asa, se poate controla perfect confortul ajustand permanent temperatura+debitul.

    Acum, real, CT au o Pmin si o Pmax (nu foarte interesanta pentru incalzirea podelei).
    Iar debitul are 3 trepte, nu se ajusteaza continuu.
    Bun zic unii, evident, mai bun decat una, maxim.
    Iepurele poate sa sara de unde nu te astepti totusi.
    Din motive de simplificare a vietii, e bine ca din calcule sa se aleaga schema de incalzire (T tur, ecart, pasi) pentru temperatura critica (sa zicem cea minima zonala) astfel incat debitul prin sistem sa nu depaseasca debitul maxim furnizat de pompa CT.
    Altfel, alta pompa, separator hidraulic sau mai bine – puffer … sau alte jmecherii – bucuria Doreilor.
    Insa, in majoritatea anului, T ext < pompa ridica steguletul – vrea la baie …
    Am vazut o specificatie de CT la care debitul max =1000L, dar greu, cel mai bine intre 800 si 900 L/h.

    Ce optiuni pot fi ?
    Scaderea temperaturii pe acel circuit … vana amestec … scump.
    Legarea acestuia pe returul unui alt circuit, mai putin pretentios ?
    Daca sunt mai multe astfel de incaperi, cuplarea lor in serie?
    Eventual, la fel, pe returul altcuiva ?

    PS
    Totusi, nesuruband jdemii de regulatoare de debit ca sa am habar, ce vor face acestea cand CT va reduce debitul general, ca ele nu stiu asta. Nu au “regulator dinamic” sau comunicant cu CT.
    Presupun ca in practica nu prea conteaza dar sunt totusi curios.
    Stiu ca se practica prostia cu actuatoarele dar eu nu-s fan.
    Mai bine o vana cu servomotor (mai scumpa) comandata de acleasi dispozitive de automatizare amintite mai sus.

    1. 1. CT moderne chiar modulează, nu treptează = sar câte ±2..5 kW.
      2. Centralele electrice cu convertizor pot face de la 1 W la 9.000 W. Există pompe de căldură cu convertizor.
      3. P min și Pmax = foarte importante pentru pardo’ și calo’, ventilo’ ș.m.a.
      5. Cu 100 l/h pot duce foarte mulți kilowați. Depinde de ecartul tur – retur.
      6. Calculele + exploatarea de apoi se fac pentru același regim de temperatură, într-o casă de locuit. Nu: 30°/dormitor 1 și 35°/dormitor 2 șamd. Într-o hală industrială, evident, vor fi regimuri mult-diferite de temperatură + diferite sisteme: perdele de aer cald, radiație de sus, aeroterme de tavan, ventilo în șapă, pardo’. O hală am proiectat-o așa: doar o țeavă perimetrală, colorată brun, temperatură joasă = doar radiație (convecție enervantă neglijabilă). În birouri: registre din aceleași țevi.
      7. Io propun caselor de locuit nr. de actuatoare = ZERO. Reglaje hidra + adaptare înainte de automatizare, Automatizările infinit de simple, sau alte post-uri.

  8. O mica curiozitate.
    In mod uzual calculele necesarului de energie se fac pentru o temperatura minima, sau mai bine zis pentru temperatura din zona climatica corespunzatoare.
    Evident, aceasta se va atinge doar iarna, din cand in cand.
    Pentru temperatura medie de iarna sau pentru media pe fiecare luna de iarna, ca sa nu mai spu de primavara si toamna, avem nevoie de caldura mai putina.
    Cum obtinem caldura mai putina de la aceeasi sursa?
    Scadem debitul ?
    Atunci ce se intampla cu regulatoarele de debit ?
    Scadem temperatura pe tur ?
    Asta ar fi usor de realizat cu senzorul de temperatura exterior / interior si o centrala care sa stie ce sa faca cu ele.
    Ambele ?

    1. Uaaau! Ce întrebare bunăăă!
      Despre chestia asta am scris mult, interesant (zic) în articolul anti-termoficare Mica centrală de apartament versus Termoficare. De ce pe vremea lui Ceașcă era mai bine cu termoficarea? Fochiștii avea’ea: 1. grafic cu temperatură lipit pe perete = închideau din cazane la 35°, aprilie și 2. opreau din pompe = din 400 m³/h, lăsau doar 20 m³/h. Foooarte tare. Dar, erau ingineri + subingineri + fochiști + tanti birouri + directori + + + m.a.€. Tehnic se numeau: 1. reglaj calitativ °C și 2. cantitativ m³/h. 1 + 2 = mixt. 1 poate exista fără 2 și invers. Durată de viață, eficiență = 1-le. 1 + 2 = eficiență și pentru transportul ăla de cărat agentul 007 termic prin țevi.

      Automatizarea modernă = DELOC milioanele alea de cable, reglete, senzori de șapă ș.m.a.€.
      Automatizarea modernă = sursă cu putere variabilă de la 0,1 kW la 40 kW. Un roto-percutor are de la 0 la 3.000 învârteli/min. Ca primarii ¯\_(ツ)_/¯. Bine, ei sunt pe 3.000/veci, pe 0 când dorm.
      Top μCT gaz
      a. Puterea centralelor este variabilă cu frigul de afară. Frigălău = bicepși maximi kW.
      b. Temperatura din apă se adaptează după meteo.
      c. Pompele centralelor sunt modulante = turații variabile.
      Ca termoficarea: b + c, doar b, doar c. Puterea a, trebuie să se adapteze perfect după b sau/și c. Deci, ⚠ fooorte important este a-ul, puterea.

      Bucureștiul are -1°C media/ianuarie/ultimii 35 ani, măsurat nu prognozat. Întreg sezonul rece (sept. – mai) are 8+°. ⚠ O informație foarte utilă, mai ales celor cu pompe de căldură.

  9. Multumesc pt. raspunsuri.
    Legat de hol, el e magistrala, calea de legatura intre toate incaperile si CT.
    Daca ar fi sa pun 1 circuit la fiecare incapere de 15mp (q=56w/mp) si 2 la cea de 24mp (q=68w/mp), nu am terminat calculele termice inca, deocamdata doar necesarul de caldura, holul avand latime de 1,2m, as avea 1/3 din lungimea lui parcurs de 3 circuite si restul parcurs de 8 circuite.
    Cam mult pentru un hol.
    Chiar daca ara 7m lungime.

    Eventual las loc in izolatie pentru a trage toate circuitele pe acolo iar prin hol doar circuitul cel mai scurt.
    Doar ca asa pot sa ma trezesc cu aer pe circuite intrucat partea din celelalte incaperi va fi cu cca 15cm mai sus decat traseul pana la CT.
    E vremea sa-mi caut un loc mai intens de dat cu capul.

  10. Salutari Bogdane, si, din nou, felicitari pentru spunerea lucrurilor cam asa cum sunt.
    Cu folclor de Ferentari / Chicago, ca sa priceapa omu’.

    Am mai avut un comentariu mai lung despre EPS/XPS & co. dar nu a aparut, poate butonistica mea e slaba azi …
    Am observat cateva tendinte in desenele postate de tine si, desi sunt multe preferinte proiectantistice, exista cateva tipare (dupa ochiu meu).
    La fiecare am pus cateva intrebai / curiozitati.

    1. Incaperi mici gen bai, care, daca sunt situate una langa alta, sunt impreuna pe un singur circuit.
    Tinand cont ca sunt de dimensiuni relativ mici, si pentru confortul sporit, au T=100mm.
    Cu ce incaperi se mai pot conecta acestea ?
    Evident, unele cu regim similar dar imaginatia e slaba acum … tot asteptand virusul asta care nu mai vine …

    2. In general, exista un “hol” care este deservit de toate celelalte circuite care trec pe acolo.
    Eventual unul dintre ele (care o fi mai scurt sau la indemana) face o spirala pe unde nu trece altceva.
    Explicatia ar fi ca este un spatiu de tranzit, nu trebuie confort deosebit.
    Pentru o locuinta familiala, chiar si cu 8-10 membri, exista situatii care pot impune circuit separat aici ?

    3. Folosirea de circuite lungi, preferabil apropiate ca valoare de lungimea maxima pentru tubul respectiv (100m-16mm, 120m-17mm).
    Asta implica automat mai putine circuite – distribuitoare mai ieftine si mai putina Increngatura Ficofita pe la inghesuieli.

    Sa luam totusi doua incaperi “uzuale”, una 24mp si alta 15mp.
    Oricare poate avea unul sau 2 pereti cu exteriorul si te miri ce geamuri, deci necesarul de caldura/pasul va fi diferit.
    Cea de 24mp cel mai probabil va fi deservita de 2 circuite.
    Cea de 15mp insa ? Unul singur ?

    Evident, sunt necesare datele complete.
    Eu de ex., am elevatia izolata exterior cu EPS de 150mm, 50mm coborand perimetral in sol pana la adancimea de 50cm.
    Nu exista placa peste elevatie, fiecare incapere avand o placa armata flotanta de 10cm.
    Peste ea va fi asezata tubulatura incalzire si acoperita cu sapa de pamant (2 parti nisip si una argila + fibre gen paie, iuta, canepa), mai degrama Rammed Earth, umiditatea fiind mica in compozitie.
    Se indeasa bine pe langa tuburi si cam cum o fo’ inghesata, cam ase o ramane.
    Continut foarte mic de apa, contractii aproape inexistente.
    Greutate “sapa” 50mm.
    Densitate sapa cca 1,7t/mc comparata cu betonul de cca 2,3t/mc.
    Nimic intre beton si pamant – contact termic maxim.
    Am vrut masa mare imlicand inertie mare pentru ca se cam sta pe aici non stop.
    Suprafata se trateaza cu mai multe straturi de ulei de in care, dupa ce polimerizeaza, determina suprafata sa devina impermeabila si foarte rezistenta la abraziuni.
    De ce pamant ?
    DIn experienta fiziologica amai multora:
    – senzitiv mai cald
    – senzitiv, mai “moale” la calcat, nu dur precum gresia sau betonul
    – a busit plodozaurul suprafata cu vre-un OZN ? No proble, e doar pamant.

    Sub placa se afla 15cm EPS150 si 25-30 cm sort 16-32 nivelat cu margaritar, nisip.
    Perimetral, placile sunt separate de elevatie prin XPS 20mm (voi vedea ce fac cu perimetrala pt. dilatare).
    Nu exista punti termice intre placa si elevatie.

    Structura casei este de lemn (grinzi si stalpi, nu bete americane si OSEBEU ca sa n-o incline sorin ovidiu vantu’) peretii exteriori fiind umpluti cu “Argila usoara” – Light Straw Clay – practic paie din baloti, amestecati cu foarte putin iaurt de argila – doar cat sa le umezeasca – cca 10kg argila (masa uscata) / ml de zid.
    Grosimea zidului cu tot cu tencuiala de var-nisip este de 50cm.
    Lambda tentativ la acest perete este echivalent cu cca. 30-35cm polistiren. Decent.
    Constructie parter, pod nelocuit (mansardabil – tribul creste) acoperit cu vata bazaltica de 30cm planificat (40cm dorit).

    In general izolatie mult mai buna ca la o structura cu caramida goala si cadre beton unde sunt punti termice peste tot.

    Ideea fundamentala este de a folosi apa cat mai rece, 25 – max 30 pe tur si 20 max 25 pe retur.
    Am ceva planuri cu colectoare solare, don’t hate me.
    As fi curios daca la aceste temperaturi nu este mai bine a folosi 2 circuite mai scurte in paralel decat unul lung apropiat de lungime amxima a tubului.

    Initial, am dorit folosirea a 2 cuptoare racheta, unul pentru o latura a casei (cea cu dormitoare si bucatarie) si altul pentru cealalta (living, bai).
    Randament ardere / stocare cat nu a visat america si nici o piesa in miscare deci nimic ce sa se strice.
    Gandit si realizat corect, cosul se autoamorseaza si e suficient tirajul natural, Tiesire cos tipic 60 grade iar Tsoba / masa termica de stocare tipic 40 grade.
    Radiatie cat cuprinde intrucat masa de stocare era un “pat de pamant” pe laturile lungi ale incaperilor.
    Poti sta pe el cum stateau babele (sau pisica) in spatele sobei de la Humulesti.
    IPAT era gandita secundara, de rezerva oarecum.
    Lemnul ramas din constructie plus toaletarile arborilor din imprejurimi mi-ar ajunge cativa ani.
    Plus ca arborii sunt sustenabili, regenerabili si primaria ii taie gratuit.
    Eu doar ca Scufita Rosie, adun vreascuri pt Bunicuta.

    Dar timpul necesar realizarii lor incepe sa dispara, sefa de trib are tigaia de fonta in mana si nu are chef de clatite … momentul deciziilor.

    O CT pe gaz in condensatie (hei Ariston Genus One) + cateva butelii de propan nu crapa bugetul (ahem, prea tare) si ofera caldura + ACM de imediat.

    Happy wife, Happy life.

    Asa ca, ceva opinii, injuraturi la intrebarile mele ?
    Tare-s curios, ca specialistii loco-lnici din diverse domenii, dupa ce mi-au raspuns cum se face x sau y, m-au trimis peste Prut cand i-am intrebat “Da’ de ce-i asa si nu altfel?” adica justifica fratica ca sa priceapa si la IO neuronu’ singuratec.

    PAX MUNDI

    1. Am identificat 3 întrebări.
      1. Io propun doar adaptare meteo, fără absolut niciun termostat, niciun actuator. Așa, pot cupla dormitor cu baie șamd. Evident, omul pune termostat în dormitor. Dacă are buclă comună cu baie, dormitor închis = baie închisă. Băilor le dau căldură încontinuu. Deci, pun buclă separată în baie, chiar de doar 19 metri.
      2. Un hol are un necesar de căldură incredibil de mic. Pun țevile de „trecere” pe unde presupun că umblă omul, niciodată buclă proprie holului. Cu adaptarea meteo, căldura continuată, niciodată oprită, șapa capătă cam aceeași temperatură (în aceeași încăpere). Există, da, situații când o consolă de balcon face transmisia căldurii simțită. Ceva-ceva mai rece podeaua înspre acea consolă. De obicei, nu stă omul desculț acolo cu orele. Încerc din proiectare să aglomerez vreo 6 tronsoane la pas de 5 cm spre balconul ăla.
      3. Hidraulică. Pierderi de presiune liniare. Pun o buclă de 150 metri, calculez pierderile, știu diametrul, debitul caloric, rezultă pompa: cât de mare? Dacă am pompa centralei termice: variabila devine lungimea unei bucle, nu mărimea pompei. Deci, acele lungimi le consideră proiectantul cum „are chef”. Exact ca pentru un horn. Cel mai des, casa impune o înălțime. Știu puterea cazanului. Îmi rămâne doar să aleg diametrul, singura variabilă.

  11. Dupa ce ti am citit forumul si postul asta de mai multe ori 😉 am decis sa nu pun gresie sau parchet, vreau sa ramana un beton slefuit peste incalzirea in pardoseala. Intrebarea e: ce fel de sapa trebuie folosita pentru a se putea slefui ulterior? Incalzire cu pompa de caldura aer apa. Mersi anticipat 😀

  12. EPS 200, totusi are rezistenta la compresiune de 20to/mp, deci cu mobilele nu ajungem la 20to, si mai ales pe un mp. Am intalnit si structuristi care zic ca la dimensiuni mari, 30cm, acolo se pune EPS 200, dar la sub 10cm zic ca 120-150 e suficient. Instalatorii, chiar si Bogdan zice ca si mai putin.

    La parter conteaza cel mai mult ca tine de izolarea placii, sa nu vina frigul din pamant, sus se poate pune minim ca sa aduci la nivel, ca mai sunt cabluri, tevi…

    Nu te mai gandi ca EPS nu merge cu XPS, unii folosesc vata ca si izolatie (normal ca este anume cu rezistenta mai mare la compresiune) si apoi XPS ca sa prinda teava.
    Dar nu cred ca merita sa dai mai multi bani pe XPS fiind pus la interior. XPS se pune de regula in pamant, ca se “impaca” mai bine cu apa. La case pasive, pui toata constructia pe XPS.

  13. E clar ca XPS-ul e net superior fata de orice EPS. De altfel un vanzator de la care am cerut o oferta de pret la polistiren, mi-a zis ca EPS-ul nu e potrivit deloc sa fie folosit la incalzirea in pardoseala, ca se va comprima acolo unde sunt dulapuri grele asezate pe podea. Dar intrebarea mea e de ce se folosesc atunci placi tacker sau cu nuturi ca si acelea au izolatia din EPS ?

    @Bogdan, in legatura cu problemele cu XPS-ul, eu ma refeream doar la situatia cand combini cele 2 tipuri de polistiren. Ai aici ma gandesc la greutatea mobilei si a altor lucruri care apasa pe sapa si implicit pe tot sistemul: daca polistirenul EPS din placa tacker se comprima ceva mai mult decat XPS-ul de sub placa taker, sa nu apara fisuri in sapa sau finisaj (gresie in cazul meu).

    Merci.

    1. Doar, EPS-nuturi se lasă sub talpa omului. Orice EPS, chiar XPS. Gradul de comprimare (deformare) al EPS-ului e mai mare. Atât.
      Polistirenul se comprimă deja la montarea șapei. Pe partea de jos, șapa va avea duluri-duluri și grosimi diferite. La suprafața-văzută va fi plană și orizontală.
      Nu sunt inginer constructor, dar polistirenul (oricare ar fi) n-ar trebui să răspundă de gresie. De-aia Baumit și alții recomandă șape mai groase când polistirenul e mai gros.

  14. Salut,

    @Utz, la parter am 14 cm sub tocul de la geam si la usa, deci ar incape lejer zic eu un polistiren suplimentar de 3 cm sub placa tacker: 3cm + 2.5cm (placa tacker) + 1.7 cm (teava) + 4.5 – 6 cm (sapa peste teava, in functie de diferentele de nivel) + 1.5cm (gresia + adeziv) = 13.2 – 14.7 cm. Finisajul poate fura putin si din tocul de la geam.

    Problema ar fi la etaj, unde am doar 12 cm sub tocul de la geam. Instalatorul zice ca trebuie sa pun neaparat ceva polistiren suplimentar si la etaj, pentru aducere la nivel cu cablurile electrice. Asa ca la etaj ma gandeam sa pun polistiren de 2 cm sub placa taker.

    @Bogdan, nu sunt egal cu Mihai de pe celalalt articol. Nici nu am vazut postarea lui inainte, dar se pare ca ne-am lovit de aceeasi problema 🙂

    Polistirenul extrudat ar izola mai bine, si in perioada asta e mult mai usor de gasit decat expandat de densitate mare, dar si eu ma intreb, daca nu cumva polistirenul extrudat se va comporta diferit in timp fata de polistirenul expandat din placa taker si sa apara probleme cu gresia din cauza asta. As putea pune in loc de polisitren extrudat si polistren expandat de densitate mare, EPS200.

    Ar fi mai potrivit un EPS 200 decat cel extrudat ?

    1. Când vreodată expandatul EPS poate fi mai bun MECANIC decât extrudatul XPS? Poate fi orice expandat cu orice bube și ciuperci 😉
      Clar, extrudatul e net superior din orice punct de vedere. Dar, e mai SCUUUMP. Orice densitate a EPS-ului pălește în fața celui mai nasol XPS. Bine, EPS poate fi mai moale, îndoibil, mulabil, deformabil că, probabil, ar ajuta în anumite situații.
      Ăștia cu sistemele de i-ții prin pardoseală au și varianta din spumă PUR, fără nicio bubă, nut. Dar, vreo 80+ lei/m².
      Cine spune că ar fi probleme de șapă, gresie, parchet cu XPS? Ăsta se pune sub fundații fără pb, darmite sub o biată șapă.
      ⚠ Heh! Poate, se gândește careva că se dilată șapa pe grosime!? NICIODATĂ. Orice corp solit se dilată pe latura cea mai lungă.
      ⚠ O țeavă se dilată doar pe lungime, niciodată pe diametru/circumferință. Șapa dintr-o cameră se dilată pe latura cea mai lungă, NU pe lățime, NU pe grosime!
      Nuturile sunt DOAR pentru cine nu are scule. În rest, nu le-aș propune, veci.

      Acum lucrez pe el, dar recomand articolul Șapă încălzire în pardoseală.

  15. Laurentiu, pune izolatie cat de multa, dar normal ca acuma esti limitat de inaltime, nu stiu ce inaltime la gata e gandita, dar mai bine scazi din ea si pui izolatie decat mai inalt si fara izolatie.

  16. Buna ziua,

    La o casa pt care am dat avans dezvoltatorul monteaza sistem de incalzire in pardoseala cu placa taker ce are o izolatie de 2.5 cm de polistiren expandat.

    Mi se pare cam putin 2.5 cm de izolatie, in special la parter, de aceea am vorbit cu instalatorul sa imi puna sub placa tacker polistiren extrudat de 3 cm. Deci polistirenul extrudat ar veni direct pe placa de beton si ar servi si pentru aducere la nivel a tuburilor de fire electrice

    Ce parere aveti ? E vreo problema ca polistirenul extrudat se combina cu placile tacker care sunt din polistiren expandat ?

    Va multumesc.

    1. „Laurențiu” cred că este egal cu „Mihai”. Am răspuns în celălalt articol.

      ⚠ ATENȚIE! Gresia – finisajul, de fapt – poate fi compromis mult mai repede așa:
      ba 50°C în apă, ba 20° în apă. Că neam adaptare meteo = dilatări insesizabile.

      Instalatorii „spune” multe. Pe ce se bazează? Doar ei știu.

      Baumit spune că dacă sub șapă e polistiren sub 25 mm, șapă peste țeavă 40+ mm; polistiren > 25 mm, peste țeavă 45+ mm.
      ⚠ Atenție pe fișa tehnică a gresiei! Au și ei ceva recomandări.
      Șapa, Ghid

  17. Servus Bogdan ,te rog de-un sfat.Recomanda-mi un tip de incalzire in pardoseala in sistem uscat pentru un apartament de 63 m2 aflat in Sinaia,cu urmatoarele detalii-bloc vechi din caramida,anvelopat cu polistiren de 10 cm,plansee din beton,nivel intermediar,la interior parchet din lemn masiv-mai putin baie si hol,pardoseli peste care intentionez sa aplic sistemul de incalzire.
    Multumiri
    D.Andrei

  18. Salut. Pt o casa de 50mp, din busteni, in care va locui 1 peroana, pensionar, cea mai buna solutie de incalzire si acm ar fi ct gaz cu preparare acm instant, cu putere minima cat mai mica pt incalzire, control al temperaturii interioare dupa senzor de ext si ipat. La ipat as merge cu sistemul uscat desi stiu ca find casa locuita in permanenta, merge si ipat system umed. Ca si eficienta/cost in exploatare poate sa difere din cauza sistemului de ipat ales, uscat vs umed? Ms!

    1. (◕‿◕)

      TIMP
      Transmiterea căldurii:
      sursă de căldură → apă → țeavă → șapă → finisaj → radiație. Ura!
      Șapă densă și subțire = timp mai scurt de transmitere.
      Șapă poroasă și groasă = timp mai lung de transmitere.
      Or, timpul ne interesează doar pentru schimburi de regim:
      °C în casă Tconfort ↘ Teconomic ↗ Tc ↘Te.
      Casa omului = căldură 24/24 Tconfort = nu contează timpul.
      Sau, oricum, știu din timp orarul pentru Tc, Te.
      Deci, dpdv al timpului, pt. casă de om: șapă umedă = șapă uscată.

      S, m² de CONTACT → EFICIENȚĂ
      m² de contact țeavă-șapă ⇔ m² de calorifer ⇔ calorifer mai mare, mai mic.
      Șapă fluidă, densă = contact maxim țeavă-șapă.
      Șapă uscată, poroasă = contact ceva mai prost țeavă-șapă.
      S, m² mulți de contact → temperaturi apă ușor mai joase.
      S, m² puțini de contact → temperaturi apă ușor mai ridicate.
      Temperaturi joase apă = eficiență mai bună a sursei de căldură.
      Eficiență a sursei, NU a tandemului instalație-casă.
      Vorbim de 1°..5°C.
      CT gaz = eficiența e aceeași: că 32°C, că 37°C → ardere ~108% Pinferioară gaz.
      Pompă de căldură = eficiența diferă: 32°C COP 4,1; 37°C COP 3,65; ~10% diferență.
      Contribuie și finisajul. Deci, diferența va fi sub 10%.

      CONCLUZIE
      CT gaz: umed – uscat = 0.
      PC: umed – uscat = max. 10% (epoxidică sau μ-ciment).

      ATENȚIE!
      Degeaba vorbim de umed versus uscat, iar finisajul e din lemn de 2,4 cm.

    1. Sunt 2 tipuri de șapă, d.p.ăsta.d.v:
      – fluide,
      – uscate.
      Demidulce și alte denumiri sunt folosite de „câte știu eu”.

      Avantaj minim. Preț enorm.

      Pentru pompele de căldură ar conta. CT gaz, nu prea.
      Dar, în același timp: degeaba pun șapă fluidă și parchet triplu, ¯\_(ツ)_/¯.

  19. Buna ziua! Se poate instala la demisol distribuitorul pentru incalzirea in pardoseala de la parter? In aceasta situatie, cum se face aerisirea sistemului, daca nivelul distribuitorului este sub cel al tevilor? Multumesc.

    1. Umplere corectă, pe un singur sens.
      Nu este recomandat, dar umplere corectă = deloc aer.
      Umplerea trebuie făcută corect în toată instalația.
      Altfel, aerul poate urca în buclele parterului.

  20. Buna, as dori sa imi pun IPAT in casa nou construita P+E, cu o suprafata utila de aprox 200mp. Cum pot avea mai multe informatii despre costuri Si oferte de pret: proiect + materiale + manopera de la dvs. Puteti sa imi lasati un nr de tf sau adresa de email, va rog. Emilia.

  21. Muicaaa da câtă nebuneala e cu chestia asta.!! Cred că mă las păgubaș și pun calorifere la 170m² și mai bine cred
    Dacă nu te superi îmi poți spune cam cat costa 1m²de încălzire din asta dar nici prea scumpă și nici prea ieftina. Așa că pentru buzunarul Românului de rând
    Îți mulțumesc

    1. ~20 €/m²: polistiren, țevi etc. materiale și montaj și proiect tehnic în cazul nostru 😉
      Poate fi chiar sub prețul ăsta.
      Mai trebuie centrala termică, exact ca pt. calorifere.
      Șapa este ca pentru calorifere, plus 200 lei ceva aditiv.

  22. Buna Bogdan,

    Te rog frumos ajuta-ma să înțeleg cum ar fi mai bine sa folosim încălzirea în pardoseală. Se da una bucată casa cu încălzire în pardoseală pe parter pe circa 55 mp si 55 mp la etaj cu calorifere și robineți termostatati. In distribuitorul încălzirii in pardoseală am acel robinet pt setarea temperaturii apei in sistem. L-am pus pe 33°C și am lăsat să funcționeze non stop, astfel ajung la temperaturi pe parter de 24.5°C, unde am open space. Un domn mi-a venit și mi-a montat un releu la centrala termică și la termostatul Salus IT500 și în modul automat în momentul în care am de ex 24C° in living imi inchide centrala și pompa de amestec. Problema e că mi se răcește destul de tare gresia până reporneste apa in sistem. In ambele versiuni am un consum de 10 m3 pe zi, e ok? Să fie totuși o problema de optimizare? Să las sistemul să funcționeze non stop la 33°C? Sunt din Brașov și zilele trecute am avut -14, acum sunt doar -5°C. Merci mult!

    1. Factura pe lună ar fi ±500. Cam mult pentru 110 m².
      Releu = termostatul poate opri și centrala, și pompa.
      Dacă este doar pardoseală, aș folosi centrala pe temperatură foarte joasă. De la 22° în sus.
      Ar fi foarte ok dacă centrala ar accepta senzor exterior.
      Până la montarea senzorului, aș recomanda temperatura apei mai jos de 33°. Astfel încât iT500-le să nu oprească centrala și pompa/pompele. Să fie în living doar 23,8°.
      Dacă termostatul arată +0,5° față de cerut = temperatură prea mare în apă.
      Dacă e timp, aș recomanda citire:
      echilibrare hidraulică
      automatizare încălzire în pardoseală
      urzeala temperaturilor
      puterea minimă
      top centrale termice.

  23. Salut Bogdan,
    Vreau sa instalez singur incalzirea in pardoseala in toata casa. Poti sa-mi ajuti cu proiectare, daca iti dau toate detaliile necesare? Bineinteles nu astept gratis acest lucru.
    Astept o adresa de email/whatsap/something pe unde te pot contacta.

    Thanx
    Mark

  24. As fi vrut sa vb în privat în vederea unei colaborări in viitor.
    Sunt din Bistrita si avem lucrări în zona Colibiţa.
    Problema e ca la multe constructii proiectele de instalații lipsesc sau sunt făcute pe repede înainte.
    Deci, daca o sa avem nevoie de proiectare, special pe instalatii, putem apela la dv?
    Mersi mult ptr raspuns la chestia cu bucla de 150 ml.

    1. Scuze.
      Mulți scriu pe mail sau Whatsapp.
      Dar, sunt întrebări despre chestii/probleme tehnice. Nu cereri ofertă, colaborări.
      Evident c-am fi interesați de colaborare. Așa ne câștigăm pâinea.
      Mulțumesc.

  25. Salutari. O sa incep sa imi construiesc “crib”-ul de 101mp utili, din care 31mp utili ii reprezinta garajul si camera centralei, deci raman cu 69mp utili locuibili … 69 da?
    Asta va fi repartizata in 2 dormitoare de 10.5mp fiecare (la unul si cu baie proprie de 2.64mp), living de 26mp, bucatarie de 11.5mp, mai un hol la intrare de 3.9mp si o baie principala de 4.2mp.
    Casa va fi folosita preponderent casa de vacanta, sau casa ptr batrani (asta cand o sa imbatranesc si ma retrag la mosia de la tara 😛 ) .
    Constructia din Porotherm de 25cm, izolatie exterioara cu 10cm polistiren, poate 15 pe unde se poate, tripane de alea pe bogatie Weka 82 (vreo 20mp vitrati).
    Garajul si centrala imi acopera tot peretele vestic al casei.
    Dormitoarele sunt pe peretele estic.
    In mijloc (cu deschidere catre Sud) e living-ul si bucataria, pe nord e baia principala si holul de intrare.
    Casa e pe parter, planseul din lemn, 20cm vata intre grinzi (2.7m inaltime, poate mai pun 5cm de izolatie sub rigipsu de pe tavan daca ma enerveaza niste bani), inca 20cm vata in pod intre capriori. Pe viitor poate mansardez (acoperisul imi lasa suficient loc ptr inca vreo 70mp utili in total), tot asa sa vad cum ma enerveaza banii.

    Vreau incalzire in pardoseala, totul va fi placat cu gresie, nu am posibilitate de gaze (ma rog nu am suficiente desi imi place fasolea), asa ca voi avea centrala electrica (bransament trifazat de 18kW), SI…atentie… termosemineu . Semineu e musai ca sa pot arunca vreascuri lemne in foc… Daca tot am placerea de a da foc la lucruri, am zis sa folosesc si la incalzit casa.

    Planul meu e ca in timpul saptamanii sau cand nu venim acolo sa mentin un 16-18grdC, iar cand stiu ca merg acolo sa dau cu dejtu pe mobil si sa dau centrala mai tare sa urce la vreo 20 pana ajung. iar cand ajung pun lemnu in foc, si dau blana la caldura.

    Ceva sfaturi gasesti ptr mine? Proiectare si executie faceti si in afara Clujului…sa zicem pe langa Timisoara.
    Hai va pup! Astept raspuns. Ar fi mega fain daca ati da raspunsu si pe email.

  26. Salut Bogdan
    La ultima lucrare din toamna asta , am mers cu o singură buclă într-un salon de aproximativ 16 m pătrați.Aproximez 150 ml teava 17×2 cu pas de 10.
    In distribuitor-colector mai am 5 bucle care nu depășesc 80 ml.
    Grup pompare amestec nu am pus pentru ca vreau sa pun pompa pe tur si vană cu trei căi direct din centrala.
    Cum as putea remedia greșeala buclei în care am depășit metri ?
    Daca trebuie spartă șapa si refăcut salonul in loc de o buclă de 150 sa fie 2 de 75 asa o sa fac, daca nu este alta varianta.Poate o buna echilibrare si actuatoarele ma salvează. Mersi mult anticipat.

  27. Salut, imi poti da un sfat privitor la pompele de caldura ptr o casa de 205mp SU, zid de 48cm din care 10 cm vata bazaltica sub pardoseala parter polistiren de 5cm peste polistiren de 5cm incalzire pardoseala la etaj 3cm polistiren sub placa 10 cm vata bazaltica peste peste placa si 10cm celoloza sub tabla acoperis, geat tripan Salamander, cate ar fi necesarul termic la o pompa de caldura aer apa?

  28. Salut. Vreau sa pun ipat la etaj. La parter am calorifere pe care as dori sa le inlocuiesc cu ipat in viitor. Casa este din 97. Acum cand afara sunt -7 grade, la etaj am +14 grade, fara nici o sursa de caldura, daca excludem ce vine de la parter. Accesul catre etaj este inchis cu usa, deci caldura la etaj nu ajunge decat prin pierderi, punti termice. Ce pas ar trebui sa folosesc? Incalzirea deocamdata o realizez cu cazan pe lemne, iar la etaj as monta un puffer pentru ipat. Sper ca in viitor sa inlocuiesc cu pompa de caldura. Multumesc anticipat.

    1. Ar fi și ceva punți, dar nesemnificative.
      Caloriferele fac ca aerul cald să stea sub tavan, la cucurigu.
      Când schimbi un bec, te topești. Deci, tavanul are vreo 27..28 grade.
      De-aia are etajul 14 C.

      Pasul trebuie calculat.
      Sau, pot estima așa după pereții exteriori și finisaj.
      Pompa de căldură = confort super ok.

  29. Salut Bogdan,

    apreciez informatiile pe care le oferi (si modul amuzant in care o faci), multumesc!

    Doresc sa renovez un apartament din 1980, de 3 camere (70mp), fara izolatie (suntem pe o lista…), in Bucuresti. Acum am caldura de la sistemul centralizat, as pastra caloriferele de la ei (oricum inteleg ca debransarea e deja treaba grea). Acum doresc sa incalzesc podelele, acum am in casa cam 18-20 de grade si podelele se simt reci al naibii. Practic sistemul de incalzire in pardoseala ar fi complementar (acum mai compensez cu niste AC-uri) sau, daca mai face niste vraji duamna firea, singurul care sa incalzeasca. Stiu, n-ai ce calcula in aste conditii 🙂 Practic as incerca un calcul pe maxim, daca ma debransez sau crapa radetul nu o sa ma apuc sa bag alte tevi. Cum nu prea am ce calcula, pun un distribuitor cu 6 zone, bag ~100m de teava in living si dormitoare, ceva mai putin in bucatarie, baie, hol, pas de 10-15 sa incapa, mai adunate sub ferestre, 6 actuatoare sa mai carpim din prostia care iese? Chiar, 6 zone, 6 actuatoare sau 5, cu o bucla mereu deschisa, ca la calorifere, sa nu faca apoplexie pompa Codrutei?

    Am o strangere de inima cu privire la grosimea sapei existente, ca sa imi iasa cei 2cm xps + ~2cm tzeava + 4.5cm sapa + ~1cm parchet cred ca tb sa iau in calcul atarnarea lustrei vecinului de tevile mele… Daca mai tai din sapa tb imprietenite mai bine buclele tevii, sa nu apara diferente de temperatura pe zone? Daca in zonele uscate am sapa minune de 3cm, in baie, bucatarie ce pun, ca aia nu merge acolo? Prag? Vecinul e plecat, mi-as izola si tavanul, inca 2cm. O sa iasa intim, ceva frumos…

    Mi-as monta o pompa de caldura, daca gasesc un suflet brav care sa o atarne la etajul 9, intr-un luminator unde am observat ca temperatura e cam cu 4 grade peste cea de afara. Mi-ar trebui si un boiler, apa calda de pe tzeava face intrecere cu cea rece, uneori dupa 5KW de instant electric tot faciliteaza un atac de cord. Dupa 15 minute vine calduta, cat sa te opareasca instantul. Ai dracu’ scotieni, cum or rezista?

    Vad ca la PC-uri unitatile de interior cu boiler integrat sunt floorstanding, nu prea am loc pentru ele prin casa. Un boiler as gasi unde sa inghesui, pe langa o unitate interna mai la dieta. Nu stiu cum ies ca pret intre cele 2 variante. S-ar putea sa esuez inspre o solutie clasica, CT pe gaz, in bucatarie, sa fie frumos, sa am cu cine socializa o data la doi ani.

    Mai scrie-ne!

    1. Cel puțin o dată la 2 ani, socializăm și din cauza mașinilor.

      Există ceva mini pompe de căldură. Ar fi suficient pt. încălzit un apartament și acm.
      Revin pe temă.
      Orice pompă de căldură aer-apă, aer-aer se montează afară.

      Sau, un exemplu.
      Boiler electric 3 kW = face acm și căldură în cabană 50 + 50 mp. La munte.

      1. Afara, luminatorul nu are “tavan”, mai sunt montate niste AC-uri ale unor vecini acolo. Ar fi o problema de acces, eu am doar geamuri de baie spre el dar s-ar gasi solutii, chiar si fara alpinisti utilitari – sunt geamuri normale la ~4m, de pe casa scarii. Trebuie ceva mai mult traseu frigorific. Nu stiu cam cata caldura imi trebuie – de aici dubiile cu privire la proiectare IP si mai departe, cu privire la parametrii PC.

        1. Aa! Înțeleg. Afară ar fi.
          Necesarul de căldură ar fi incredibil de mic +/-2 kW.
          Sper să am timp să scriu despre mini-pompele de căldură aer-apă.
          Merg cu ceva tubulatură pt. aer.
          Nu am apucat să le văd etc.

  30. Bună Bogdan! Felicitari pt profesionalism! Nu am mai găsit atâtea info pertinente într un singur loc pe subiect.
    Am achiziționat o casa pe care vreau sa o transform într o pensiune. Pereți bca 30cm, cu izolație 10cm, gresie peste tot. 300mp toată clădirea. Vreau sa pun încălzire în pardoseala și mocheta. întrebarea este dacă o centrala pe lemn e compatibila cu încălzirea prin pardoseala. Din experienta zic ca actuala centrala pe lemn (de la casa mea) ajunge temperatura lejer la 70grade și ma tem ca s ar frige la tălpi. Sigur se poate seta sa oprească ventilator la temperaturi mai mici, dar totuși cât de mult se poate controla arderea? Mulțumesc.

  31. Buna ziua!
    Am construit o casuta P – aproximativ 70 mp fara zidurile interioare. Caramida T30 pe grosimea de 25, inaltime incapere 2,6m, izolatia exterioara va fi expandat de 100.
    Sunt 2 dormitoare (2 pereti exteriori),
    hol+baie (un perete exterior pe latura mica),
    salon si bucatarie (2 pereti exteriori).
    Intentionez sa pun IP cu extrudat de 3 sub teava prinsa cu cleme. Ma intereseaza lungimea aproximativa a tevii cu pasul pt fiecare incapere? Merge un distribuitor de 5 sa cuplez dormitoarele sau holul cu baia, sau pun unul de 7?
    Din cate am inteles nu mai este necesara folia cu patratele , imi trasez eu pasul si totul este ok

    1. Consider gresie peste tot.
      – dormitoare: pas 10 cm, 2 x 2 circuite
      – hol: pas 30 cm cuplat cu baie: pas de 15 cm, 1 circuit
      În baie aș face meandre de la exterior spre ușă. După care hol tot meandre, sau melc.
      – salon + bucătărie open: pas de 20 cm, 2 circuite. Probabil, aș face 15/bucătărie, 25/salon.
      De obicei, bucătăriile au suprafețe mai mici.
      De obicei, în salon pun pas de 25, deși știu din start că e mult. Obturez.
      Aș pune distribuitorul în/lângă dormitoare.

      pas 10 = 10 m/m² = 350 m
      pas 15 = 7 m/m² = 40 m
      pas 20 = 5 m/m² = 150 m
      pas 25 = 4 m/m²
      cca 570 m. Un colac de 600 ¯\_(ツ)_/¯.
      7 căi

      Baie + hol = un circuit, fără actuator.
      Io aș pune doar un termostat pe CT. Gata automatizarea.

      Cam la fel, dacă în dormitoare parchet.
      Se vor obtura mai mult bucătăria și salonul.

  32. Va salut Domnu Bogdan,
    Am o casa construita cu caramida tiganeasca si termoizolata cu polistiren de 100mm EPS 100 Grafitat si pe interior RIGIPS lipit pe tencuiala. Instalatorul mi-a recomandat sa fac renumitul pas de 10 in toate camerele. Ce parere aveti? Mentionez ca am 90mp utili incalziti, unde o sa fie numai gresie inclusiv dormitoare. Multumesc foarte mult pentru sfat.

    1. Celebrul pas de 10 nu se referă doar la Ytong, Porotherm, tencuială din ceva noroi fără ciment, lână în loc de EPS.

      Gresie peste tot = super ok.
      Dar, măcar:
      – baie pe colț = pas de 5..7,5 cm. Țeavă și sub duș, cadă, WC.
      – dormitor pe colț = pas de 10 cm
      – hol interior = pas de 25 cm
      – sufragerie, cea mai mare suprafață = pas de 20 cm
      – bucătărie, S relativ mare = pas de 15 cm. Țeavă și sub blat. Se usucă oalele.
      Pe sufragerii, deși breviarul dă pas de 30+ cm, pun 25 cm, totuși. Psihic.
      Dar, clienții îmi dau dreptate ulterior. Mai cald în living. Obturez.

      Obligatoriu fără grup de amestec.
      Obligatoriu echilibrare hidraulică.

  33. Salut,
    Sunt in proces de cumparare a unei case P + E (57.4 – 55 mp) care este deocamdata la rosu, si urmeaza a fi facuta instalatia de incalzire. Pe partea de parter va fi incalzire in pardoseala, iar la etaj, cu radiatoare.
    Pe partea de etaj, ma gandeam sa pun termostate in fiecare camera, si baie, iar in partea de jos, un termostat in baie, si unul in zona deschisa.
    Aceste termostate vor comunica cu un Centru de Comanda, care la randul lui, va actiona actuatoarele termice din distribuitoare. As avea cateva intrebari:

    1: Avand in vedere ca pentru pardoseala, e necesara o temperatura a agentului termic mai mica decat e nevoie pentru radiatoare, mai am nevoie de senzorul de temperatura exterioara? (sus va fi incalzita cel putin o camera, dressing-ul si baia);
    2: de cati ml sa fie un traseu de tub cu diametrul de 17 mm? pe asta nu am inteles-o din articol (max 100 ml?);
    3: Am nevoie de vana de amestec, ca sa nu-mi bage in pardoseala agent termic la temperatura la care imi baga in calorifere?

  34. buna!
    am citit cam tot ce ai scris, dar vreau sa stiu parerea ta despre un sistem de pardoseala p+m 110-80 mp, teava 17, 2 distribuitoare de 10 si 8, fara automatizare si doresc sa pun numai pompe de recirculare cele mai mici electronice si 2 termostate de camera, dintre care unul cu aplicație gsm, centrala ariston de 29 kw cu pachetul de termostat cube sau vaillant cu tano. cum ar trebui legate pompele cu termostatele ca sa mearga parterul independent de mansarda si daca sistemul pe care il vreau e corect.
    multumesc.

    1. Probabil, nu chiar tot citit. Np 😉
      Putere centrală termică. Pompa.
      Top centrale termice pe gaz

      Poate merge doar pompa din centrală.
      Știu că suprafața casei e 190 mp și P+E. Nicio problemă.
      Echilibrare hidraulică = obligat, forțat.
      Pe ramuri, sau distribuitoare, parter și etaj, câte un electroventil cu 2 căi.
      Termostatele închid și deschid acele ventile. Gata.

      Niciun termostat legat cu centrala.
      Centrale termice & automatizare proprie
      Pompă centrală termică
      #șieu automatizare de câmp

      2 learning termostate Nest, Honeywell, ce-‘or fi.

      Aș recomanda:
      măcar o baie cu propria ramură, să ocolească electroventilul.
      Ce confor! Ce confort, august-septembrie și mai-iunie!
      Ask this kind of my users!

  35. Date initiale Casa P+1 140mp IP, 15 circuite si 1400 ml de teava 16 ivar, 6 cm extrudat + cleme tacker.
    Izolatia exterioara va fi 15 polistiren sau vata, mai vedem…
    Intrebare legata de inertie/grosime sapa/echilibrare hidraulica…
    Teava de 16 in sapa de 9 cm, deci 7 cm peste teava practic…
    Instalatia are circuite in jurul a 100m…
    Circuite separate ppr 32 din camera tehnica pentru parter\etaj…
    Atat pana acum, e de rau?
    Ganduri pentru mai tarziu…
    CT ->tur incalzire-> BEP -> pompa electronica pe fiecare circuit…
    Sau doar o pompa electronica pe retur fara BEP?
    Sanatate!

    1. Inerție mare = excelent.
      Atenție cu gestionarea energiei! Timpi muuult mai mari.
      Adaptarea meteo de care vorbesc = vitală.

      Doar pompa centralei termice. Gata.
      Nu cotează lungimea țevii, ci GESTIONAREA energiei.

      Atenție pe puterea minimă a centralei.
      Minim cu kW prea mulți + inerție imensă = non-confort, non-facturi mici.
      Mai ales într-o toamnă caldă lungă cum e asta de acum.

      Sănătate!

  36. buna ziua,
    la o casa de P 60mp + M 60mp cu pereti exteriori caramida PTH 25 cm + 10 cm vata bazaltica densitate 90 + caramida PTH 11,5 cm, izolatie mansarda 20 cmm vata bazaltica plus 25 mm lemn,
    la ce pas ar trebui montata teava incalzire pardoseala pentru parchet laminat de 8 mm si pentru gresie de 8 mm? multumesc.

  37. Salut,
    Am cerut oferte de pret de la mai multi distribuitori pentru un sistem de incalzire in pardosea. Purmo, Rehau, etc.
    Cea mai buna oferta am primit=o de la domnii ce vindeau Vogel&Noot.
    Ce imi poti zice despre ei?
    Multam anticipat!

    1. Uau! Nici n-am știut că fac și încălzire în pardoseală.
      N-am mai intrat pe Vogel&Noot de 10+ ani, cred.
      Vogel&Noot pe calorifere = de top, premium.
      Probabil, la fel pe pardoseală.
      Mă voi uita peste datele tehnice.
      Țeava pare = Purmo. Foarte ok.
      Îmi place că in broșuri și date tehnice nu pun grup pompare amestec.
      Chiar trebuie să cer prețuri furnizorilor.
      Mersi.

  38. Sal Bogdan!
    dilema dilemelor.. achizitie casa..
    dezvoltatorul mi-a aruncat un pret de aprox 2 mii euro incalzire pardoseala la parter (ca sus am zis ca las calorifere – pt ca parchet si covoare sa i facem pe plac sotiei)..
    casa are in jur de max 60mp utili pe parter si 120mp utili in total..
    instalatorul (angajatul dezvoltatorului) zice si el ca daca tot imi doresc eu IP, sa mi iau o centrala sanatoasa de 30-35kw ca sa faca fata cu brio “la tot”.
    Fiind priceput la acest capitol, ca Veorica la gramatica, am zis sa te intreb.. poate mi dai un sfat.. ca mi e sa nu fiu luat de papagal..
    Adica de la un calcul simplu de vreo 3500 lei pe o centrala “normala”, am ajuns sa ma uit la Vitodens 111 de 7500lei..
    Vreau sa i arunc si “pastila” instalatorului cu senzorii de ext/interior, eventual sa i arat articolul..
    insa mi e ca-mi da capatul cu vreo explicatie pe chineza..
    cum zici sa procedez?

    1. CT 35 kW are peste 8 kW puterea minimă.
      Necesarul dvs de căldură nu cred că depășește 7 KW.
      Pardoseala implică putere mai mică versus calorifere.
      Constructorul cred că va respecta dorința dvs. O CT de 24 kW, cu Pmin sub 3 kW.
      Spuneți că vă asumați non-confortul.
      Altceva n-aș ști ce să vă spun.
      Așa s-a născut site-ul: contra supradimensionărilor. Problema: aduc disconfort, nu plus confort.

  39. Buna seara.
    Pe intelesul interesatilor.
    La calcul termic /incapere nu prea!!!
    E doar pentru FB cunoscatori?
    De la calcul termic (necesar caldura) in casa cred ca pleaca multe – bineinteles calcul conditionat de N factori.
    Personal am incercat citeva metode dupa normativ dar rezultat cam diferit de la firma la alta!!!?
    Avetiun exemplu de calcul si pentru cititori? Multumesc.

  40. Salut!
    Am 5 circuite din teava rehau de 17 pex-a.
    Lungimi… 70m, 85m, 114m, 100m, 90m.
    Distribuitorul este la 2 metri de centrala termică,
    ambele fiind la etaj,
    iar circuitele de teava coboara fiecare si sunt intinse la parter cam 3 metri mai jos de centrala si distribuitor.
    Nu as vrea sa folosesc grup de pompare ci pompa centralei.
    Centrala e un Ariston de 23 kw.
    Din aia murala, de apartament.
    Credeti ca e totul ok?
    Am gresit cu ceva?
    Mulțumesc anticipat.
    Vasilief Laurentiu
    0727887546

    1. Interesantă alegere.
      Dar, e ok.
      Instalația va funcționa fără acel grup de amestec-pompare.
      Atenție: umplere cu dezaerisire corectă!

  41. Materiale necesare pt. incalzirea (termice) in pardoseala.
    Momentan am doar un colac de 100 m pex b, parca de la valrom 16×2.
    Ce am vazut in dedeman, leroy sunt ori kit complet încălzire in pardoseala cu 5 7 9 cai si preturi de la 1000 lei in sus, ori distribuitoare simple cu 3 5 7 cai, simple fara nimic altceva (aerisitoare, manometru, termo. etc).
    Is tot pe drumuri, pe fuga. Ufff!!!

    1. Mda. Cel mai comod cu cineva ce face tot:
      – proiectare
      – livrare
      – execuție
      – reglaje etc.
      Și: mai ieftin până la urmă. Plus, banii din concediu fără salariu.

  42. Buna ziua,
    sunt in faza in care urmeaza sa torn sapa in baie (casa la tara)
    jos placa ciment, polistiren extrudat grafitat de 4