Incalzire in pardoseala calculator – teorie

296 de comentarii la „Incalzire in pardoseala calculator – teorie”

1. https://ibb.co/H7t7J6P
   In imaginea de mai sus se pot vedea parametrii de termoizolare de la case nZEB si Casa Pasiva .
   Desigur , se poate si cu 2-3cm de termoizolatie sub sapa de IPAT , dar restul termoizolatiei ii sub placa de beton a fundatiei .
   Legile fizicii NU se pot incalca , oricat ne-am dori asta .

   Răspunde

   • Hmm, pe mijlocul casei să aibă pământul 0°C!?

     Răspunde

2. Pierderea de energie termica ( sarcina termica ) prin transmisie = A X U x dT
   A = suprafata utila a placii spre sol = m2
   U = transmitanta spre sol = W/m2K
   dT = diferenta temperatura dintre sol si temperatura interioara dorita = °C
   Stalpii de beton reprezinta puntea termica fata de zidaria de caramida .
   Tot la fel ii si betonul de la placa spre sol , doar ca spre sol n-avem temperatura exterioara de calcul Text = -15°C , ci avem poate 0°C atunci cand afara sint -15°C
   Cand calculezi pierderile spre sol in excelul SR 1907 , iti ajunge doar 2-3cm de XPS sub sapa de IPAT ?
   Doar discutam pe cifre , NU vreau sa jignesc pe nimeni .
   Si eu sint inginer .

   Răspunde

3. Salut Bogdan,

   In primul rând vreau să îți mulțumesc pentru blogul și informațiile pe care le oferi. Sunt foarte multe cu o acoperire mare. As fi vrut sa fac și o cerere pentru un cel puțin un proiect realizat de voi, dar din păcate am văzut ca dacă sunt și calorifere nu ați accepta.

   In momentul de față sunt în renovări și vreau sa trec la IPAT (parter, etajul va rămâne momentan pe calorifere, prea multe costuri momentan și pentru a face modificări acolo) + PdC (nu este gaz în zona).

   În contextul parterului, 70mp, am avea doar 7 cm disponibili de la placa pentru a veni cu izolație+teava+sapa+finisaj. Sunt nedumerit vis-a-vis de alege între o izolație de 1.5-2cm XPS + teava + sapa+finisaj sau de a fi pus în situația de a inalta spre 14cm astfel încât sa pot adăuga o izolație mai buna. M-ar ajuta enorm o părere avizata în acest sens.

   Pierderile termice ar fi semnificativ mai mari în cazul a celor 2 cm XPS? Ar merita investiția de a schimba ușile (intrare + terasa + 2 interioare) mai mici puțin în favoarea unei izolari+inserții termice mai bune?
   Discuțiile cu alte persoane evident ca mi-au dat de gândit (pierderi enorme, plătești de iti vine rău, etc.) și au început sa ma descurajeze.
   Sau în acest caz ar fi indicat o orientare spre un sistem mai mic, gen cel mini?

   Din cele prezentate pe blog, daca am înțeles corect, impactul nu ar fi atât de mare, în special într-un regim fără start/stop.

   Îmi poți oferi un sfat în acest sens? As aprecia enorm orice tip feedback pe care mi l-ai putea oferi.

   Răspunde

   • În articolul despre izolația termică, după plictiseala lungă cu geamurile, spun că pierderile spre sol sunt mici, relativ mici. Deci, nu m-aș stresa atât cu izolația termică spre sol. Fără calcule și alte bla-bla-uri, aș folosi un XPS 2cm și gata; probabil o variantă mai scumpă cu conductivitate sub 0,030 W/mK.

     Răspunde

     • La Case Pasive spre sol se pune 25-30cm XPS sub sapa cu incalzire in pardosea .
       Inginerii vorbesc in cifre , diagrame si formule .
       Pe site-ul Ubakus sau in softul PHPP ( softul Casei Pasive ) poti vedea exact ce transmitanta in W/m2K ai spre sol . Ai ramane uimit daca ai avea curiozitatea sa calculezi ca si spre sol ai 0.2 W/m2K chiar si cu 10 – 15cm de XPS sub sapa .

     • Betonul armat are Lambda = 2.3W/mK iar in Ubakus , transmitanta spre sol a placii de beton de 10cm fara nici o izolatie = 5.73W/m2K
       La o suprafata de 100m2 si o temperatura de 0C la sol , Tint = 23C , vom avea : 100m2 x 5.73W/m2K x 23C = 13kW pierderi spre sol .
       2-3cm de XPS sub sapa e ca o frectie la picior de lemn .
       Daca gresesc , te rog corecteaza-ma .
       Dar toti la Case Pasive pun sub sapa 25 – 30cm de izolatie XPS sau EPS 150 .
       La casa nZEB trebuie ca. 15cm XPS sub sapa IPAT .

     • Câte bordeie atâtea obiceie. Câte softuri atâtea păreri.
       În acest moment, calculele noastre sunt incredibil de apropiate de realitate, echilibrarea hidraulică/termică o obținem foarte ușor. De fapt, avem cliente (doamne) care fac singure echilibrarea, de care 99% din instalatori (chiar ingineri) nici n-au auzit, darămite să o și facă.
       În spatele softurilor sunt ingineri, la fel și noi suntem ingineri. Probabil, noi suntem ceva mai proști. Oricum, deocamdată, nu schimbăm calculele noastre.

4. Buna ziua,

   Puteti sa-mi recomandati o Pdc cu factor mare de modulare a puterii?

   Multumesc.

   Răspunde

   • În acest moment ne plac Hyundai-urile.

     Răspunde

5. Amp pierdut ceva timp, dar nu imi pare rau.

   Răspunde

   • Mda, articolele sunt enervant de lungi. Cărțile tehnice, manualele de instalații sunt și mai lungi: de-aia nu le citesc majoritatea instalatorilor și inginerilor de instalații. Pierdere de vreme cu cititu? Mai bine ascultat 3 minute ezermeșteru. Clienții noștri știu multe, multe vs oamenii ce lucrează-n domeniu, heh!

     Răspunde

6. Salut Bogdan,
   Am si eu cateva intrebari care ar fi utile si pt. alti cititori; multumesc anticipat.
   1. Care este diferenta reala intre un distribuitor dreptunghiular gen Tece, Purmo, Uponor si cele cilindrice Kermi, Oventrop, Viega?
   2. Care ar fi avantajul daca racordam turul pe partea stanga si returul pe partea dreapta?
   3. Conteaza pana la urma cum e asezat distribuitorul, returul sus si poate turul jos? Fara GPA, bineinteles.
   4. Diferenta dintre tacker si placa cu nuturi in afara de pret?
   5. Merge centrala cu senzor de exterior, iar baile lasate fara servomotoare si in restul incaperilor termostate? Oprim si centrala?
   Toate bune!

   Răspunde

   • Bănuiesc că ești instalator.
     1. Suprafața pătratului e mai mare decât cea a cercului (când diametru = latură, cercul e înscris în pătrat), adică secțiune mai mare, viteze mai mici = bine: zgomot, curgere (mai) laminară, pierderi de sarcină (presiune) mai mici. Diferență reală, nu imaginară; mi-a plăcut cuvântul „reală” – sau, unii își imaginează alte avantaje!?
     2. Aici, chiar putem vorbi de un avantaj imaginar; depinde numai de geometria șantierului (casei, locului distribuitorului). Adică: nu contează nici hidraulic, nici termic.
     3. Nu, nu contează absolut deloc că turul ar fi jos sau sus. În plus, majoritatea clienților noștri merg pe pompe de căldură, așa că vara răcire = turul e mai rece.
     4. Nuturi = dezavantaje: termic – contact mult mai mic al țevii cu șapa, fură din inerția termică (șapă mai puțină), vezi mai multe în Bază țevi -, preț mare. Nuturi = avantaj numai pentru instalator: împinge cu piciorul țeava între nuturi.
     5. Merge și cum spui, dar io n-aș propune așa, ci: echilibrare hidra + adaptare meteo + un termostat unic pe casă (modulant) + unu/două termostate de câmp în una/două încăperi rar folosite pe confort (dormitor oaspeți, garaj, birou bla bla). Vezi OpenTherm. Nu, nu oprim centrala pe gaz sau pompa de căldură; oprire = regim de transfer termic tranzitoriu, nu staționar. Staționar = cele mai bune: confort, economii, poluare redusă, durată lungă de viață echipament/instalație/gresie/parchet. Vezi staționar versus tranzitoriu.

     Răspunde

     • Salutare , da ne am auzit si la telefon ( te am chiar si recomandat anul trecut si prin cluj si prin bucuresti ).
       Ok cu distribuitoare le am inteles insa tot ma gandesc dc totusi viega care par a fi un mercedes produc cilindrice. (Ii urmaresc pt documentatie, enorm de scumpi de altfel ).
       Credeam ca ajuta daca as fi racordat turul prin partea stanga si returul prin partea dreapta ( coloanele de distributie ma refer ). Am vazut asta pe la italieni, si ma tot intrebam de ce?
       Termostatul opentherm practic moduleaza temperatura nu se bate cap in cap cu senzorul exterior ? Si nu cumva si opreste si centrala?
       Multumesc

     • Rugăm clienții să nu ne recomande, ci să trimită amicii lor pe site, nu să ne sune direct. Din 3 cuvinte ne dăm seama că acei eventual-clienți știu mai multe decât noi = cu tot respectul nu-i contrazicem sau ne-am impune părerile, sănătate tuturor.
       Mercedesa versus Lucreția?
       Scopul OpenThermului = să nu dea comenzi de pornit/oprit. Insist să citești cu atenție articolul OpenTherm, io degeaba voi tot-răspunde dacă nu înțelegi acel articol.

     • nu am dat nr tau, recomandat a fost siteul. Stiu perfect ce spui. Buun nu am apucat sa citesc tot, interesant. Ma pun pe citit. Multumim ca ne oferi informatii unde putem invata.

     • Recepționat, site-ul, danke. Lectură plăcută va fi. Da, mulți cititori/clienți știu mai bine versus chiar ingineri instalații (scuze pentru lipsa modestiei).

7. Buna ziua,
   Pentru incalzire in pardoseala, este corecta urmatoarea structura (de jos in sus):

   1 pamant (umplutura)
   2 placa beton
   3 polistiren extrudat 4 cm
   4 folie polietilena
   5 teava pex a
   6 sapa
   7 finisaj gresie

   Dilema mea este daca intre stratul 2 si 3 trebuie folie de polietilena tinand cont ca intre pamant (umplutura) si placa de beton nu exista strat de hidroizolare).

   Ce fel de cleme (dimensiune) as putea sa folosesc pentru prinderea tevii pex-a in polistirenul extrudat de 4 cm (se pot pune manual fara taker)?

   Multumesc.

   Răspunde

   • Nu sunt constructor, dar, cred că ar trebui hidroizolare sub placă.
     Agrafele pot fi puse manual, dar va fi foarte incomod.

     Răspunde

8. FOARTE BUN ARTICOUL!

   Răspunde

   • Mersi. E destul de vechi textul, nu prea am timp să-l actualizez.

     Răspunde

9. Va salut. Puteti sa-mi dati un ex – calcul necesar de caldura pentru o bucatarie de 4*3=12m2, cu finisaj de tip gresie? Stiu ca depinde de mai multe variabile, gen izolatie geamuri, etc…Daca luam cazul clasic cu izolatie 10 cm de polistiren si sa zicem un geam calitate medie. Din ce am gasit pe internet ar veni asa: 4x3x2.6=31.2 , 2.6m reprezinta inaltimea bucatariei. Valoarea de 31.2 se inmulteste cu un coef de 50-60W/m2. Rezulta 1872W. Acest calcul e valabil si in cazul incalzirii in pardoseala? Am ceva dubii ca nu.
   Multumesc.

   Răspunde

   • Hmm, nup. Proiect – întrebări frecvente/Poze proiect. Te rog, vezi 2b Necesarul de căldură.

     Răspunde

     • PS
       Poți obține necesarul de căldură corect, însă, trebuie aleși pași potriviți fiecărei încăperi. Adică, din acel necesar încă nu știm ce pas va fi. Camera cea mai friguroasă va dicta temperaturile de calcul (tur, retur). Apoi, cu astea fixate, alegem pașii celorlalte încăperi. Destul de greu. De multe ori colegii apelează la mine să pornim alegerea pașilor. Pornirea asta e destul de grea. Dacă un client schimbă finisajul dintr-o încăpere, efectiv refacem proiectul, alți pași, altă distracție.

     • Mulțumesc pentru răspuns. Din cate am citit am văzut că necesarul pe m2 rar ajunge la 50w/m2. Eu as lua în calcul 60 sa fiu acoperit, sau chiar valoarea de 50w/m2. (Nu știu sigur) . Așa cum am spus, izolația casei aveam de gând să o fac de 10cm polistiren, însă după ce am răsfoit paginile sibotherm am ajuns la concluzia că ar merita un efort financiar și să o fac de 15cm, investiția se va amortiza in timp. Geamurile vor fi tripan Salamander, însă nu cele mai performante. Încălzirea în pardoseală va fi așezată pe un strat de izolație de xps 5cm – atâta permite înălțimea casei.

10. Salut,
    Sunt foarte bune si interesante articolele postate.
    Imi puteti spune cum se cheama programul din articol folosit pentru calcularea puterii cedate de serpentina in functie de pas, temperatura agent termic si de finisaj.

    Răspunde

    • Nu folosim un soft, ci nomograme de calcul. Voi încărca manualele de proiectare în Manuale.

      Răspunde

11. Salut Bogdan , multumim pentru informatiile puse la dispozitie . Recunosc ca nu am asimiliat foarte multe informatii dar mai am timp sa citesc .
    Am cumparat o casa la rosu pentru care as vrea in toamna sa fac incalzirea in pardoseala P+E ( S utila 75+ 75 ) . Etajul are placa beton deasupra . Gaz in zona .
    Am citeva intrebari :
    1. Izolatia o pot face deasupra de placa cu vata bazaltica de 10 cm , tavanul sa fie tencuit clasic cu multibat+nisip ? Placa ar absorbi multa caldura ?
    2. Exista diferenta mare intre Purmo 16 si Purmo 17 mm ( xa ambele ) , ma refer aici la transferul termic catre sapa . ( clar o sa pun polisiren extrudat de 3 cm ) .
    3. Casa are garaj 18 mp incorporat ( deasupra este un dormitor ) , la care vreau sa renunt si sa fac o camera folosita mai mult vara ( fara incalzire in pardoseala ) – as gresi daca as pune un calorifer care sa incalzeasca cit de cit fostul garaj ? ( bineintels sa merg tot pe temperatura joasa , max 40C pe tur ) Ar influenta negativ restul incalzirii in pardoseala ? Clar fara butelie de egalizare , fara GPA .
    4. Ce termostat OpenTherm ar fi ok pt o centrala Ariston Genus One ?
    Multumesc .

    Răspunde

    • 1. Despre izolarea planșeelor pe Austrotherm. Nu cred că vata e ok.
      De ce nu polistiren de 10 cm sub țevi? E o investiție nejustificată. Spre sol, pe amprentă de 80 m², cu XPS 3 cm sub placă, 3 cm peste placă, pierderile sunt relativ mici sub 200 W, pe când pierderile prin geamuri, uși (calitate ridicată) sunt de 3000 W.

      2. Nu. Infim, infim, neglijabil.

      3. Nu, nu greșești. E ok calorifer pe temp. joasă, nu compromiți nimic.

      4. Acceptă doar Cube OT, nu acceptă OT universal, Google, Honeywell șamd.

      Răspunde

      • Salut Bogdan , mai am o nelamurire care tine de echlibrarea hidraulica : cum e mai ok sa fie circuitele : din centrala separat catre fiecare distribuitor sau din centrala catre distribuitorul de la parter si de aici catre distribuitorul de la etaj ( fiind unul sub altul ) ? Ma gandesc sa nu fiu nevoit sa pun ulterior o pompa suplimentara pentru etaj .

      • Casa de 450 m² (client) are distribuție simplă, ramificată (cu teuri); nicio pompă externă, funcționează perfect.

      • Ramificatia se face imediat de dupa centrala sau sa merg la primul distribuitor la parter si de aici catre distribuitorul de la etaj ? Precizez ca distanta CT-primul distribuitor este cam 5 m .

      • Ramificația va fi în punctul cel mai apropiat de coloana verticală.

      • Citi metri de teava s-au folosit la casa de 450 mp ? Ce consum lunar de gaze are clientul , cu centrala de 24 kw ?

      • 2760 metri de țeavă IPAT 450 m² utili (cca 20 m² cămară, debarale fără țeavă).
        Pe ianuarie 2021 a plătit 850 lei. Aștept răspuns pentru decembrie 2021.

      • 4112 kWh/decembrie 2021 * 0,27 lei cu TVA/kWh. 1100 și ceva lei a plătit. Cca 9 W/m² util.

      • Bogdan , am gasit la un moment dat in site , un tabel excel cu setarile pt Genus One , dar nu le mai gasesc , as vrea sa le am pentru cind imi voi instala centrala .

      • Setări centrală termică

12. Salutare, întrebare: la încălzirea în pardoseala sub țevi recomandați un polistiren de 100mm sau e destul unul de 30mm pt a nu avea pierderi termice?

    Răspunde

    • Recomand orice fel de izolare termică. Însă, 10 cm sub țevi e o investiție nejustificată. De ce? Că spre sol, pe toată amprenta, pierderile sunt relativ mici 100..200 W, pe când pot pierde printr-un singur geam 200..300+ W.

      Răspunde

      • Si totusi, daca ne uitam la casele pasive, au izolatia de +25cm pentru sol…

      • Uite că avem clienți cu 5 și 8 W/m² consumați în decembrie, ianuarie, fără a fi denumite case pasive. Eu încurajez izolarea termică clar. Dacă bugetul e fără număr, atunci poate fi sub casă, fundații etc. de juma de metru și cel mai scump XPS, există cu λ 0,02 W/mK.

13. Salut Bogdan
    Imi place sa intalnesc oameni care mai si gandesc.
    Am cumparat o casa In duplex, in Bucuresti, parter si etaj. Casa este la rosu
    La parter living, bucatarie, baie. La etaj 3 dormitoare si 2 baie.
    Din ceea ce am inteles eu, care nu am pregatire in domeniu, se poate ca in fiecare camera, functie de utilitatea ei, sa fie un alt pas in afara celui consacrat de 10. Ce recomandare ai putea sa-mi faci, astfel incat sa-i pot convinge pe cei de la firma de instalatii sa schimbe pasul de 10, pas ce-l doresc folosit la intreaga casa?
    Cu multumiri.

    Răspunde

    • Nu mă aștept să citească site-ul ăsta papagalos. Să le arăți nomograme sau tabele de calcul de la Rehau, Purmo, Uponor șamd. Dar, stai, vor spune: Păi, de proști au făcut ăia nomogramele alea de-a pixu, niște papagali!
      
      
      

      
      

      Răspunde

14. Buna seara.
    Am o intrebare. In acest an proaspat inceput, am de gand sa continui amenajarea casei. Am inceput constructia in vară.
    Am ajuns pe site-ul dvs in timp ce ma documentam vis-à-vis de incalzirea in pardoseala.
    Care e p+m. La parter mă gandesc să folosesc polustiren extrudat de 5. La masarda care ar fi dimensiunea minimă necesară pentru prinderea agrafelor?
    Mulțumesc.

    Răspunde

    • Agrafele stau foarte bine în XPS 3 cm, dar e ok și cel de 2.

      Răspunde

      • Multumesc pentru raspuns.
        Doresc undeva in toamna, in acest an, să o realizez cu firma dvs.
        Mai am doua necunoscute, daca imi dati voie: circuitele electrice si pragul de la tocul ușii.
        Instalatia electrica va fi facura cel mai probabil in luna februarie. Ar trebui sa realize / sa monteze circuite electrice / doze / etc. destinate incalzirii in pardoseala? Încălzirea in pardoseala va fi apa, cu agent termic.
        Nu am montat usile. Care ar trebui sa fie golul pragului? La parter voi pune xps de 5 cm, la masarda probabil xps de 3 cm.
        Multumesc.

      • Cablurile electrice, pe scurt:
        ① alimentare 230 V în cutie distribuitor 2 sau 3⨯1,5 mm²;
        ② legare termostate-cu-fir și actuatoare 3 sau 4⨯0,75 mm²;
        ③ legare termostat-cu-fir și centrală 2⨯0,75 mm²;
        ④ legare reglete-cu-fir și centrală 2⨯0,75 mm² (propunem fără reglete).
        Cablurile fac parte din instalațiile electrice; se montează odată cu acestea (mai sigur, mai eficient).
        Tendința automatizărilor este către versiunea fără-fir.
        Pe larg în Automatizările sibotherm.
        —
        Șapa care conține și țevile ar trebui să aibă 6..8 cm. Mai multe în variante grosime șapă.

15. Very motivational and informative. Thanks:)

    Răspunde

16. Buna ziua, am o constructie la rosu, P+E, aproximativ 180 mp utili, langa bucuresti, pe care in urmatorii cativa ani intentionez sa o folosesc intermitent iarna, semipermanent in rest si mai apoi, peste 10-15 ani permanent (sau permanent din prima zi cand e gata, deci la proiectare trebuie sa tin cont si de varianta asta posibila).
    Desi cred ca am inteles cum e cu inertia si sitemul stationar, vreau neaparat IPAT.
    Am incercat sa completez formularul (tema proiect) pentru ca as vrea cel putin proiect/materiale de la dvs insa am observat ca nu apare nimic despre racire, asa ca am zis sa intreb mai intai aici.
    0. Dvs proiectati si sisteme mixte, incalzire/racire in pardoseala?
    1. Daca am deja gaz dar vreau ca prin tevile de incalzire sa si racesc, care este cea mai buna varianta pentru mine (am observat ca celor care au gaz le recomandati incalzirea cu CT pe gaz) se poate face racirea apei si prin alte metode decat PDC aer-apa astfel incat la incalzire sa raman pe CT gaz?
    1.1. Am un put forat la aproximativ 40 m, nu stiu exact debitul, ar fi o varianta folosirea apei reci din el pentru racire vara sau cumva ingroparea unei serpentine in pamant? scuze daca vorbesc prostii, dar nu sunt foarte ”tehnic” :)))
    1.2. Exista automatizari care sa opreasca/moduleze racirea in functie de umiditate, pentru a nu se face condens? Cumva se poate integra in aceeasi automatizare de la incalzire?
    2. In ce fel ma incurca un pas al tevii mai mic (necesar din cate am citit pentru racire) la sistemul de incalzire in pardoseala pe care il propuneti dvs, cu pas exact cat trebuie, in fiecare camera, CT cu putere modulanta minima, senzor exterior, termostat learning si eventual o automatizare de camp descentralizata? Se pot pune cumva circuite intercalate care sa fie oprite de tot iarna?
    3. Multumesc pentru cei 1000 EUR bonus (tocmai primisem oferta de la un instalator cu GPA pe fiecare nivel, pas de 15 peste tot, fara calcule, fara nimic, dupa care am inceput sa citesc aici).

    Răspunde

    • Noi avem clienți care folosesc instalația de încălzire pe răcire, zona dvs, Arad, Bacău. Lângă Cluj, lângă Brașov nu folosesc răcirea, nu e nevoie, spun clienții. Calcule făcute pentru căldură.
      Clienții se declară mulțumiți de răcire.
      Unui client i-am făcut pas de 10 cm peste tot, recomandat de Uponor pentru și-răcire. Dar, nu oferă un confort superior. Clientul a apelat la automatizări super complicate, complexe.
      Deci, aș propune calcule pentru încălzire, iar dacă va fi cazul: aceeași instalație, aceiași pași să facă răcire vara.
      Gaz = cel mai ok pentru apă caldă menajeră și încălzire pe ger, sub zero.
      Pompă de căldură pentru răcire, temp. tur peste 18, 19°, punctul de rouă. Sub talpă cca 24°, ca iarna.
      N-am fost, nu sunt, nu cred că voi fi adeptul apei aduse de sub pământ recirculate prin casă. Sau, tuburi pentru aer răcit de pământ etc.
      Nici nu aș propune backup după backup-ul backup-ului cu țevi peste țevi de rezervă.
      O instalație simplă, zveltă, ușor de gestionat, mentenanță minimă spre zero. Surse de energie: CT gaz + PdC aer-apă. Peste zero afară, cu COP de peste 4, folosesc PdC pentru încălzire.

      Răspunde

17. Salut!
    Am citit cu interes, nu ma pricep la calcule eficienta termica (sper ca instalatorul meu se pricepe) si as fi vrut o confirmare pt executia ok a sistemului IPAT la casa mea. Casa doar parter 115 mp, caramida de 30, tencuita interior exterior, izolatie vata bazatltica de 10 (urmeaza), tamplarie Salamander Blue evolution. Polistiren de 5 extrudat sub placa, peste placa inca un extrudat de 3, apoi placa cu nuturi care mai are un expandat de 2 sub, deasupra tevii aproximativ 5,6 cm sapa de ciment semiumeda (sunt usor ingrijorat ca ar fi prea groasa). Sistem IPAT Ivar cu teava de 16, lungime circuite aproximativ de 100 ml (maxim) – pt 115 mp utilizati aproximativ 1.160 ml teava. In zonele vitrate si la peretii exteriori pas de 5, spre mijlocul camerelor si in bai pas de 10, in debara, spatii de depozitare pas de 15 sau chiar 20. Desi stiu ca gresia are coeficient termic f bun, nevasta vrea parchet si ma supun …. am gasit ceva bun (zic eu), si scump bineinteles, un parchet Meister LD 150 de 8 mm, coeficient de transfer termic (cu tot cu folie) de 0.07 m2k/m2, conductivitate termica 0.136.
    E relativ ok ce-am facut pana acum?
    Multumesc

    Răspunde

    • Este ok. Cred că e vorba de pas de 10 cm peste tot plus grupuri hidraulice. Atenție la echilibrarea hidra.
      Dacă va CT gaz, nu contează decisiv finisajul (gresie, parchet).
      Dacă va fi pompă de căldură, contează enorm. În plus, aș recomanda: fără grupuri de amestec.

      Răspunde

18. Salut,

    Am si eu 3 intrebari:

    1. Am o incapere care nu este tot timpul locuita si doresc sa o folosesc la doua temperaturi diferite, 17 grade cand este nelocuita si 22 de grade cand este locuita. Din necesarul termic rezulta un pas de 20 pentru 17 grade si un pas de 10 pentru 22 grade.
    Cum este mai bine sa fac 2 bucle de 20 intretesute si cand am nevoie de 17 grade una sa o inchid complet si practic sa raman cu o bucla de 20, sau sa fac 2 de 10 alaturate si sa le inchid partial cand am nevoie de 17 grade (10 si 20 reprezinta pasul)?

    2. Cand am calculat pierderile prin pardoseala am folosit 10 grade pentru temperatura pamantului si 29 grade temperatura sapei (tur retur 35/30 grade).
    Pe pamant am direct placa de beton de aprox.15cm peste care doresc sa pun o izolatie de 4 cm de extrudat apoi peste extrudat folie de polietilena teava si sapa de ciment (atata grosime de izolatie imi permite spatiul).
    Este in regula cele doua temperaturi de calcul? Merita sa folosesc in loc de polistiren placi de spuma PIR ca sa cresc rezistenta termica cu aprox.50%, pentru placile PIR am si o indoiala referitor la emisia de anumite chimicale.

    3. Este o problema daca folosesc pentru instalatia de incalzire in pardoseala componente de la mai multi furnizori, teava ma gandesc la TECE de 17×2 PEX a, legatura intre 2 distribuitoare UPONOR 25X2.6 PEX a iar pentru 2 camere mai ingepartate de distribuitor sa merg pana la ele cu 20X2 UPONOR PEX a si sa distribui din 20X2 in 2 de 17X2.
    As folosi distribuitoare PURMO complet echipate mi se par la un raport pret calitate bun, conectorii pentru teava la distribuitor as putea folosi de la purmo, s-ar potrivi cu tevile de mai sus, ce ziceti?
    Tevile as vrea sa fie in 5 straturi cu o protectie peste gariera de oxigen de asta ma gandesc la TECE si UPONOR care au asa ceva.

    Multumesc mult.

    Răspunde

    • Hmm! Tehnice întrebări. Știți face necesarul. Buuun, cu plăcere, să răspund.

      1. Simplu. Calculele se fac la temperatura de calcul = 22°.
      Reglajele hidraulice și termice se fac pe temperaturile de calcul ale tuturor încăperilor, 22° prin casă, 24° în băi.
      Adică, toate încăperile simultan = proba de eficacitate de care nu știu dacă a auzit vreun instalator celebru. Probă prevăzută de lege, deci.
      Cine face vreodată vreo probă de eficacitate-eee?
      În Reglaje hidra și adaptare meteo înainte de orice automatizare, explic despre reglaje obligatorii.
      Abia apoi aplic automatizarea.
      Deci, calculul simplu, fără complicații, pasul pt. temp. de calcul. Montajul simplu. Pun un termostat care limitează la 17°. Gata.

      2. Pfuuui, foarte complicat! În mijlocul casei, pământul e mai cald de 12..14°. Marginal sub casă, vreo 8..12°.
      Stasul de înc. în pardoseală desconsideră pierderile spre sol. Dar, cum necesarul caselor devine tot mai mic (izolații mai ok), pierderile spre sol încep să conteze. Bine, vorbim despre sub 5%.
      Și noi, de vreo 2..3 ani îl considerăm. Dar, luăm în calcul temperatura aerului 22°, pământ 8..12°, depinde cum e casa (lunguiață, pătrățoasă, amprentă mare/mică la sol).
      Ar fi niște calcule foarte, foarte complexe: conducție în jos spre XPS, spre sol; în sus spre șapă, finisaj. Nu știu cât ar fi de relevant.
      Să fim siguri: întrebăm clienții. Cum e la parter, cum e la etaj? Ce diferență aveți între parter și etaj șamd. Cam la 6 luni, facem o mică mică ajustare.

      Pierderile spre sol sunt relativ mici. Le spun clienților: investiți în termopane, jaluzele exterioare și copertine cu motor șa.
      Un mic paragraf despre izolații: bani/eficiență.

      3. Of, tehnic nu contează că folosesc 9 branduri. Doar că ar comentaaa: garanție numai dacă bla-bla folosiți tot de la noi. De parcă o cutie făcută de om din rigips, ori un termostat Computherm, sau un actuator Salus ar avea vreo legătură cu vreo țeavă.
      Geometria distribuitorului Purmo e ok, intră mai bine cheia de strâns șamd.

      Răspunde

19. Salut Bogdan. Apreciez munca depusa pentru a explica unor nestiutori in materie pasii ce trebuiesc urmati. Am o intrebare care ar putea interesa mai multi oameni, dat find evolutia. Am construit o casa noua din caramida, fara etaj, ( nu sunt jmequeru de caii in casa) total independenta de utilitati ( casa verde cu PV, put pentru apa si fosa septica) Am ajuns in faza de incalzire in pardoseala insa dat find faptul ca singura sursa de energie este curentul electric ce fel de centrala as putea folosii pentru a putea utiliza acel modul ” TPI/learning” pentru a beneficia de total confort

    Răspunde

    • Orice termostat on/off se poate folosi cu orice: centrală electrică, pe gaz, pompă de căldură, cazan pe peleți, șemineu, pompă de circulație, servomotor, actuator șamd. TPI/learning sunt on/off, de obicei. Rar, se află și OpenTherm.
      Dac-ar fi buget: pompe de căldură aer-apă.

      Răspunde

20. Din ce înțeleg, distribuitorul Purmo vine cu un aerisitor automat (pe site zice “care elimină aerul din instalație”). Dacă instalatorii au lăsat aer sub presiune (3.5 bari) în instalație când au făcut proba și acum la 40 de zile de la montaj nu mai este aer deloc, e posibil să fi fost eliminat total de către aerisitor, puțin câte puțin? Acum câteva zile când am deschis ventilul se auzea puțin aer ieșind.

    Răspunde

    • Aerisirea asta este o problemă mareee. Acele aerisitoare automate NU scot aerul așa cum ne-am dori. Purmo, Rehau șamd dotează frumos cu acele aerisitoare, dar nu rezolvă problema aerului din nicio instalație = o amăgire. Este foarte importantă umplerea. Aceleași scuze deocamdată, dar voi face un articol cu umplere și aerisire în viitorul apropiat, speeer.

      Răspunde

21. Salut! Ceva recomandari/sugestii va rog:D
    Ma aflu la etapa de instalatii termice la propria casa. Inca de la inceput am ales sa merg pe incalzire in parodesea atat la parter cat si la etaj. Suprafata utila aprox 220mp. (p+e)
    Casa din caramida Cem29AR +tencuita interior-exterior + 15cm polistiren grafitat. Tamplarie relativ ok(aluplast 85md tripan uw=0.9)
    Problema este ca in zona nu este gaz si o sa fie centrala pe lemne (nasol stiu)
    cateva sugestii va rog daca se pate in aceste conditii ca sa am cat de cat informatii dupa ce sa ma ghidez sau sa impun echipei care va face instalatiile.
    Centrala cu tiraj normal sau gazeificare?
    puffer sau nu? cat de mare?
    ce tip de pompe sa folosesc? cate?
    face treaba senzor exterior? sau la centrala pe lemne nu e ok?
    orice informatie e bine venita.
    multumesc,

    Răspunde

    • Chiar dacă e mare casa, estimez un necesar de numai ∼10 kW la -18..-15°. Io aș lua un cazan cu încărcare mare, 20..25 kW, foarte deștept. Există cazane cu gazeificare ce suportă senzor exterior, curbe șamd. Așa, se poate renunța la puffer și ceea ce implică el. Atenție: gazeificare înseamnă lemne uscate ca lumea (Dedeman, Leroy), NU lemne ieftine-cică! Dacă nu există recirculare acm, aș pune boilere electrice mici, locale, în fiecare baie, sau unul pt. două băi lipite. În bucătărie, mașină de spălat vase și un boiler 10..30 l, sub chiuvetă.

      Răspunde

      • Multumesc.
        Ce parere ai despre centralele Stropuva/ Liepsnele?
        Cica au autonomie buna (sau poare doar marketing).
        Cat priveste lemnul uscat e ok. Momentan am tot centrala pe gazeificare si lemnul pe care in folosesc il las la uscat 1.5-2ani.
        Doar ca la cele cu gazeificare trebuie sa ridic apa la 75-80 grade…pe cand celelalte merg si mai jos, si fiind incalzire in pardosea nu as incalzi aiurea apa.

      • Nu știu nimic despre ele. Stropuva recomandă 85°. N-am văzut să i se poată lega senzor extern, nici termostat în casă pare-mi-se.
        Autonomie (orice cazan)
        1 kg de lemn uscat = 4 kWh, să spunem.
        Încarc 10 kg, deci 40 kWh.
        Spunem super-super-eficiență ardere = 90%.
        Adică, rămân 40 kWh * 0,9 = 36 kWh.
        Pe alte pierderi nu le punem: horn, corp cazan, țevi, puffer dacă va exista șamd. Toate aceste elemente cu volum mare = pierderi mari.
        Casa consumă 5 kW, spunem.
        Autonomie = 36 kWh : 5 kW = 7,2 ore. Aș spune 5..6 h.
        Deci, nu că ne spune vreun fabricant că produsul lui are autonomie mai mare. Pfui!
        —
        Io știu ceva Arca ce suportă senzor exterior, termostat de ambient, reglare tur 30..35°. Util, își descarcă extra-energie (când e cazul) în boiler. Poate fi un calorifer/e într-un hol, unde se descalță lumea. Dacă va fi boiler unic, l-aș monta într-o baie undeva. Puffer în casă undeva.
        Nu le-am mai studiat demult. Nu știu ce a apărut în materie de cazane pe lemne.

    • fara calcule că ne încurcăm
      Daca a zis instalatoru’ care are experiență?!
      Avem încredere în cei ce vând ….. dar nu știi dacă meseria lui e instalator dar știe să vândă că doar asta îl interesează și îi intrăm în joc că de’ e greu calculul dar e pe banii noștri nu

      Răspunde

      • Heh! Io insist cu calculele să nu-mi pară rău de studii, să descopăr că-s degeaba făcute. Io aș închide facultățile: fă clădiri, încălzește-le, plătește profi, secretare, acum covid, of. Pas de 10-cecece, chiar de 5 cm = cheia succesului.

22. Salut. As vrea sa te întreb dacă instalație de pardoseala se umple cu apa de la robinet sau cu apa distilata?

    Răspunde

    • Robinet.

      Răspunde

23. Comparatii-debite
    Comparatii debite ,lungimi si ecart diferit la teava de 17mm
    De ce nu-i bine sa avem ecart de 10C la incalzirea in pardosea ?
    Fiindca la ecart mare avem si putere mai mare . Din cauza efectului de zabra si a lipsei confortului ?
    Pana la ce valori ale pierderii de presiune liniara se poate merge ?
    In manuale tehnice apare valoarea de 250mbar ( pierdere totala : liniara + locale )
    Pana la cati mbar/m se accepta pierderile de presiune ? Maxim 0.4mbar/m ? Sau se poate merge si pana la 0.6mbar/m asa cum apare in imaginea de mai sus ?

    Răspunde

    • Dle, Luk, iar teoria chibritului? Proiectați dvs exact cum considerați! Ok. N-am nimic împotrivă.
      Vă rog să citiți atent atent: Urzeala temperaturilor.
      Temperaturi de calcul = niciodată în realitate. Și așa, ar fi 1 zi pe an de -18° în Cluj = temperatura exterioară de calcul.
      Chiar cu toată rușinea, aroganța, habar n-am, io cred că-mi pierdeți timpul degeaba.

      Răspunde

      • Ok.Ma scuzati . Nu-i vorba sa proiectez eu , ca nu ma pricep . Doar am intrebat , n-am dat cu parul.
        Va dau dreptate cu temperatura minima de calcul . Foarte putine zile pe an ating acea temperatura.
        Puteti sa-mi ignorati mesajul asta si sa nu-l publicati , si chiar v-as ruga sa stergeti mesajele mele care vi se par inoportune . Va multumesc

      • Ideal = best deal = sursa de căldură să poată da exact 10; 5; 2,5; 1,25; 0,75 kW Modulareee putere, kW! Adaptare temperatură agent 007.
        Interpretare.
        ΔT poate fi mai mare, sau mai mic, în funcție de puterea cerută de casă într-un moment dat.
        ΔT se adaptează în funcție de cerințe.
        V-am inteles perfect . Si imi cer scuze daca v-am agasat cu intrebarile mele .
        Dar din punctul meu de vedere omiteti un lucru .
        Daca se impune un ΔT mic , fiindca asta ii cerinta casei , si pompa centralei nu poate satisface cerinta asta , in mod normal se impune o pompa exterioara care sa poata oferi un debit ( mai ) mare , adica implicit un ΔT mic .
        Aici e toata nedumerirea mea . Ca pentru a modula ΔT-ul in functie de cerinte , avem nevoie de o pompa care sa poata modula .
        Dar daca pompa centralei e limitata , si nu poate oferi un debit ( mai ) mare , adica un ΔT mic , atunci va fi ceva de genul “lasa ba ca merge asa” , cea mai des folosita sintagma folosita la noi .

      • Citiți, vă rog, prin site despre reglaje termice: calitativ și cantitativ.
        Calitativ = temperatură. Deci, o cresc cât vreau.
        Calitativ = debit. Deci, dau cât debit vreau, sau am.
        #șîeu automatizare de câmp

      • “Calitativ = debit. Deci, dau cât debit vreau, sau am.” = pana unde poate pompa centralei. Doar atat.
        Daca pompa centralei poate maxim 1m3/h , degeaba vreau eu debit de 1.7m3/h. Ca nu poate mai multe .

      • Limba română: debit cât am = debitul e limitat, că e vorba de pompa din CT. Deci, dacă debitul maxim devine insuficient, recurg la temperatură.

      • “Calitativ = temperatură. Deci, o cresc cât vreau.
        Calitativ = debit. Deci, dau cât debit vreau, sau am.”
        Daca avem senzor exterior + termostat modulant , si centrala ii pe modul : Auto , ce mai regleaza proiectantul sau utilizatorul ? Nimic . Nu mai poate . Doar sa seteze parametrii centralei . Atat.
        It’s out of control . Controlul ii detinut de termistor si de termosatul modulant.
        Avem nevoie ca atat arzatorul centralei sa moduleze cat si pompa interioara a centralei , in functie de cat cere casa ( iar casa cere in functie de temperatura exterioara )
        Iar daca avem o pompa exterioara , e bine sa fie modulanta si pompa exterioara , pentru a putea satisface necesarul termic cerut de casa prin cresterea debitului ( si scaderea ecartului )
        Dar daca totul e modulant si e pe pilot automat , noi ( utilizatorii ) sau proiectantii nu putem decat sa ne lasam in mana tehnologiei . Gresesc ?
        Adica daca totul ii pe automat , noi n-avem ce sa mai reglam . N-avem cum . Am incredintat toata comanda tehnologiei .
        Putere automata , debit automat , ecart automat , consum de gaz automat , comandat de senzorul extern + senzorul intern ( termostat modulant )
        Automat = modulant = cat cere casa in timp real.

      • Suntem arhi-plini. Dacă vreți, în pagina proiectare, pun mailul dvs ca și colaborator pentru proiectare. Veți proiecta perfect, clienții vor profita de un proiect perfect, nu de o versiune beta, cum facem noi.

      • “Limba română: debit cât am = debitul e limitat, că e vorba de pompa din CT. Deci, dacă debitul maxim devine insuficient, recurg la temperatură.”
        Aveti dreptate . Am omis eu ultima parte a ceea ce ati scris .
        Doar ca daca centrala ii pe modul automat cu senzor extern si termostat modulant , singura setare care se poate face e sa setez centrala pe curba 0.6 ( de exemplu ) , ca la -15C sa am 40C pe tur.
        De acolo incolo , totul ii modulant si automat , si nici proiectantul nici utilizatorul nu mai poate face nimic ( atata timp cat e pe modul automat )
        Se regleaza ( moduleaza ) automat in functie de caldura ( energia termica ) ceruta de casa in timp real. Gresesc ? Eu asa inteleg modularea ( invertorul ) . Folosim masina fara sofer cu inteligenta articiala , si masina se conduce singura .
        Adica e climatronic de la masina , si nu-i clima manuala ( AC ) , doar ON-OFF.

      • Sinteti ironic . D-voastra ati zis ca discutam , ca de aia ( aceea ) sintem inginieri , si NU artisti ( noaptea vesel , ziua trist )
        Nu ma pricep la proiectare de instalatii termice . Dupa cum v-am mai zis , doar incerc sa inteleg logica dimensionarii .
        Daca v-am ofensat , imi cer scuze .

      • Sint total confuz in legatura cu dT variabil la pompa externa , in functie de necesarul termic al casei in timp real.
        Unii zic ca doar adaptarea necesarului termic sa se faca doar din temperatura si nu din debit .
        “Adaptarea la necesarul casei o faci din temperatura tur.
        Senzorul exterior al centralei comanda temperatura pe tur.
        Nu incerca sa variezi debitul la IPAT ca nu castigi nimic.
        Pune o pompa cu turatie variabila controlata electronic cum ar fi Wilo Yonos Pico sau Grundfos Alpha L.
        La IPAT se recomanda ca pompa sa fie setata pe modul Presiune Diferentiala Constanta.
        E tot ce ai nevoie.
        Algoritmul pentru reglarea turatiei este deja incorporat in pompa.”

      • Dle, Luk. Vă rog să trimiteți doar un comentariu pe săptămână.
        —
        Io am spus foarte clar despre ce-am învățat la facultate. Că, pe forumuri, sunt păreri, fie!
        Reglaj calitativ și reglaj cantitativ făceau fochiștii pe vremea lui Ceaușescu și acum, probabil (sper de altfel). Și da: pe unele centrale folosim doar cel calitativ = temperatură.
        Dacă nu înțelegeți, n-am altfel cum să explic. Poate vă ajută linkul ăsta.

      • Ok . Nu va mai poluez blogul.
        Eu va cred ceea ce afirmati ,doar ca informatia legata de delta T variabil si modulare e doar pe jumatate dezvoltata.
        Fiindca in cazul unei pompe externe , ceea ce si D-voastra ati recunoscut ca atunci cand se impune o proiectati , atunci ce se intampla cu modularea si cu delta T variabil ?
        Cum obtinem modulare si delta T variabil , daca intre centrala si IPAT se interpune o pompa electronica ?
        Aici deja e pauza …
        Nu-i pomenit nicaieri ca pompa electronica trebuie setata pe modul : Constant Pressure ( CP1 , CP2 , CP3 ) ( Presiune Diferentiala Constanta ) , sau pompa Grundfoss Alpha 3 are un mod de setare special pentru noi , astia neavizati , mod care se numeste : Underfloor Heating si are si o icoana specifica pe displayul pompei .

      • Aici aveti perfecta dreptate : Daca utilizatorul intelege fenomenul , sa NU decida doar proiectantul singur , fara sa se consulte cu utilizatorul , daca pompa centralei e suficienta pentru a avea ΔT mic sau mare , in functie de cerintele casei .
        Fiindca pompa centralei limiteaza ΔT-ul , prin debitul maxim pe care-l poate oferi si la ce putere electrica consumata a pompei : P60% , P80% etc.
        “Proiectantul cu utilizatorul hotărăsc folosirea unui ΔT constant.
        Proiectantul cu utilizatorul hotărăsc dacă plafonează puterea pompei pe 80% din putere. 45 kW x 0,8 = 36 W = 16 lei/lună.”

      • “Omul poate avea super pompe electronice, super-Wilo-Grundfos, super actuatoare, super termostate, super grupuri hidraulice R., super CT germane, super Nibe, că ΔT ideal, diferența ideală dintre tur și retur, rămâne dată de puterea modulată, adaptată a sursei de căldură.
        Δ[bine – rău] = mic, mic, 0 vă doresc! Unde „bine” = mareee. ”
        ΔT mic si putere mare , se poate doar cu un debit mare . Si daca pompa centralei nu poate oferi debitul necesar ΔT-ului mic , raman doua variante : 1. ΔT cu valoarea oferita de pompa centralei
        2.ΔT mic obtinuta cu o pompa exterioara care poate satisface cerintele de moment de caldura ( putere termica ) a casei

      • Hmm! Păi, dacă nu cere casa kilowați cât China, unde-i bagă pompa aia de cartier?

      • Aveti dreptate din viata reala ca la o casa “normala” functioneaza incalzirea in pardosea doar cu pompa centralei . Fiindca -18C e temperatura de calcul , dar doar cateva zile pe an coboara asa de jos .
        Daca consideram ca necesarul termic al unei case normale ( pana la 200 – 250m2 utili ) in majoritatea cazurilor e de circa 60% din necesarul termic calculat la Text = -18C , atunci pompa interioara va putea oferi un debit de pana 1m3/h si un dT intre 5C si 10C , fara a mai fi nevoie de o pompa exterioara si butelie de egalizare .
        Sau daca casa e foarte bine izolata , si necesarul termic ii redus , asta ajuta si mai mult ca pompa interioara a CT/PC sa “duca” instalatia .
        Noi sintem neavizati , si n-avem experienta D-voastra , mai ales de practica in domeniul instalatiilor termice , atat proiectare care si exploatare ( setari de exploatare , si optimizarea randamentului de exploatare )

      • Omul poate adăuga o pompă. Nu interzic.
        100 de Wați curent = 0,4 kW gaz = necesarul mediu orar de făcut apă caldă pt. o familie cu 3..4 persoane.

      • Uponor-Pierderi-Presiune
        Avand in vedere ca la acelasi debit si aceeasi lungime de teava , pierderea de presiune la teava de 20mm e mai mica de 3 ori decat la teava de 17mm , dar pretul tevii de 20mm e dublu fata de teava de 17mm , se merita sa folosesti teava de 20mm la incalzirea in pardosea , doar fiindca pierderea de presiune e mai mica de 3 ori ca la teava de 17mm ?
        Putem folosi teava de 20mm la pas de 15cm , iar teava de 17mm la pas de 5/10/15cm amestecat .
        Dar totusi pretul tevii de 20mm ii dublu fata de teava de 17mm.
        Chiar daca putem folosi cu teava de 20mm o pompa cu inaltimea de pompare mai mica decat in cazul tevii de 17mm . Ce parere aveti ?

      • Poate fi țeavă de 20 mm. Ok.

24. Salut Bogdan.
    Te rog să detaliezi, ce este și ce înseamnă, efectul de autoreglare a temperaturii, la încălzirea în pardoseală, și care sunt condițiile ca sistemul să se autoregleze. Mulțumesc.

    Răspunde

    • Senzor de temperatură exterioară = OpenTherm

      Răspunde

    • Da, mulțumesc. Cred că nu am știut să explic ca să mă fac înțeles. E vorba de acea “însușire” a încălzirii în pardoseală, care când ajunge să fie într-un transfer de căldură, intre suprafața pardoselii și aer, de 3-4 grade diferență, și care la un aport de căldură solară din exterior, sau aport din interior, oameni mai mulți, cuptor aragaz, etc, nu se mai produce fenomenul de supraâncălzire, sistemul intrând în așa numitul fenomen de auto- reglare termică. Vroiam să înțeleg mai bine fenomenul, dar și condițiile ce trebuie să îndeplinească sistemul pentru a se auto- echilibra. Pot să mai spun că nu intervine în sistem când se întâmplă acest fenomen nici un fel de termostat. Vreau să vă felicit pentru această platformă despre încălzire, care este singura din România, de acest nivel de profesionalism. În România, față de alte țări nu există informație de calitate despre încălzirea în pardoseală, excepție această platformă a dvs. domeniul care se estimează că va avea vânzări pentru 2023, de peste 4 miliarde euro. Mulțumesc, pentru această platformă.

      Răspunde

      • ◉‿◉/

25. Cred ca aveti dreptate . Nu-mi scade rangul sa recunosc asta.
    Dar dupa cum v-am spus , alegerea curgerii turbulente in colectorul Spirala de PDC a fost in anul 2014. Am intrebat pe forumul nemtesc despre cat consuma pompa de recirculare la curgere turbulenta pe partea de colector si am primit raspunsul de mai jos:
    would be surprised if you get a qualified answer to this question – difficult to measure and what counts is the overall result (COP) and not a special component at a special operating point. Today modulating brine heat pumps are widespread and replace the fixed-speed brine heat pumps. And the modulating ones run most of the (partial load) time with laminar flow in the brine circuit.

    Răspunde

    • Nu e vorba de rang. Doar discutăm. Mi se pare normal să fie puncte de vedere diferite, chiar dacă suntem ingineri, nu artiști.

      Răspunde

26. Beispiel-Rechnung: 5 kW Heizleistung x 2000 h/a = 10.000 kWh/a Heizwärmebedarf / 125 m2 Wohnfläche = 80 kWh/ m2a
    Am mai vazut asta la nemti ca de la consumul de energie termica trec la puterea termica calculand 2000 de ore pe an .
    In cazul asta au trecut de la putere la energia termica .
    De ce 2000 de ore , nu-mi dau seama .

    Răspunde

27. Si in fisierul .pdf de mai jos scrie ca la circuitul cel mai defavorizat ecartul trebuie sa fie de max 5C.
    Si ca intotdeauna ii recomandat a se utiliza cel mai mic pas de montaj .
    Toate astea sint conform standardului EN 1264
    ==============
    The curves given in graph A.1 apply for a temperature differential [σ] with the following
    limit: 0 k < σ ≤ 5 k
    The value [σ] is the difference between the system’s delivery and return temperatures
    To apply this formula, we select the worst case room, i.e. the one with the greatest
    thermal power demand (not including the bathrooms). The thermal differential [σ] is
    set to be no greater than 5 K: if necessary, the panel in a room can be powered with
    more than one radiant circuit.
    It is advisable always to use the smallest value of the pitch (gap between adjacent
    pipes in the radiant panel).
    SIZING RADIANT FLOORSYSTEMS

    Răspunde

    • Dle Luk, este întrebare? Este afirmație? Haideți să punem pe site toate manualele de proiectare din lume! Poate, pe undeva-mi găsiți ceva hibe, să mă combateți. Heh! Ok.
      —
      Vă rog să trimiteți: cât consumă pompa de circulație pentru circuitele din pământ – curgere turbionară. Le aștept mai mult decât interesat. Mulțumesc.

      Răspunde

      • V-am trimis , dar poate n-ati reusit sa activati comentariul.
        In pompa de caldura Nibe sol-apa de 6kw e o pompa Grundfos Magna 25-100 , care consuma intre 10W – 185W

      • Vă ceream Wații pentru pompa care reușește să facă acea curgere turbionară. Comentariul de care spuneți nu l-am primit. Nibe nu prea ie nemți. Bine, de parcă ar mai conta cu globalizarea asta. Doar, Google și Microsoft n-‘or fi indieni.

      • Mă gândeam io. Scriem să părem inteligenți. Nu tot ce e nemțește se mănâncă… de mine.

      • Baza de date cu consumul pompelor de caldura din Germania :

      • Of! Observ că nu-mi răspundeți nicicum.
        CÂȚI KW CONSUMĂ POMPA DE CIRCULAȚIE PT. POMPA DE CĂLDURĂ SOL-APĂ NEMȚEASCĂ (NU NIBE) CARE REUȘEȘTE SĂ FACĂ O CURGERE TURBIONARĂ PRIN 300 M DE ȚEAVĂ PE 32 MM? De fapt, ar fi vorba de cca 4 circuite de 300 m.
        Mulțumesc mult.

28. Document .pdf despre cum se dimensioneaza un sistem de incalzire in pardosea
    Curs – Comparatie sisteme de incalzire in pardoseala – (II).pdf

    Răspunde

    • Dle, Luk, repet:
      1. curgere laminară: de-a lungul țevilor = pierderi de sarcină liniare. Pentru astea exisă nomograme cu vitezele economice și încărcările termice (volumetrice). M-aș îndoi să decidă vreun proiectant curgere turbionară de-a lungul țevilor. Așa, apare cavitație în pompe. Sau, pun pompele să tragă dintr-un puffer, că acolo se liniștesc apele = curgere laminară pe avalul pompelor. În amonte poate fi turbionară. Mă rog. Super-complicat. Mă gândesc că acel ghid (de unde ați decupat) se referă la cum să evităm turbionarea de-a lungul țevilor.
      2. curgere turbionară: în coturi, teuri, robineți, filtre, bla-bla = pierderi de sarcină locale, pe care, sh!t, nu le putem evita. Pentru astea există niște coeficienți pe care îi punem în ceva formule cu viteza etc. De-asta se laudă UPONOR hidraulic: cu fitinguri ce pot păstra diametrul țevilor și evitarea curgerii turbionare = pierderi de sarcină locale minime. V. îmbinarea cu manșon alunecător! Copiat, oricum, și de Rehau, și de Purmo.
      —
      Liniare + locale = pierderile totale, care trebuie să fie mai mici decât disponibilul dat de pompă.
      
      IDEAL = pierderi totale mici-mici. Dacă pierderile astea ar fi zero = n-am avea nevoie de pompe nici de 10 Wați măcar.
      —
      ¯(°_o)/¯ totuși, simplu aș spune.
      —
      PS
      Credeți că degeaba încearcă Uponor să facă rugozitatea cât mai mică (țeavă super-lisă), pentru turbionarea, sau pentru laminarea curgerii?

      Răspunde

29. Mai jos se poate vedea ce scrie in memoriul tehnic de la un proiect de incalzire in pardosea.
    Ceea ce nu inteleg e ca : intr-un loc scrie temperatura de tur/retur de 31/28°C conform calculului si in alt loc deja apare 35/30.5°C .
    Pai ori e una , ori e alta . De ce apar doua temperaturi de tur/retur diferite ?
    ==========
    3.2.1 PARAMETRII CLIMATICI EXTERIORI
    – temperatura exterioară convenţională de calcul iarna text=-15°C
    – temperatura medie (zilnică lunară) vara tem=20.2°C
    – temperatura maximă zilnică vara tev=tem+Az=30.5°C
    3.2.2. TEMPERATURI INTERIOARE DE CALCUL
    Temperaturile interioare convenţionale de calcul s-au stabilit conform STAS sau la cerinţa beneficiarului. 23-24°C pentru toate incaperile.
    3.3 PREZENTAREA ŞI JUSTIFICAREA SOLUŢIILOR ALESE
    3.3.1 VALORILE REZULTATE ÎN URMA CALCULELOR
    Necesarul de căldură pentru încălzire rezultat din calcule este 3.7kW.
    Puterea instalată a sistemului de încălzire in pardoseala DCP1si DCP2 este 5446 W.
    Pentru a acoperi necesarul de apă caldă menajeră respectiv, puterea instalată de încălzire si pentru a avea o solutie cât mai simplă si eficientă s-a ales o pompa de caldura aer-apa, de 8 kW, monofazic.
    Sistemul de încălzire in pardoseala a fost dimensionat la o temperatura a agentului termic de 31/28°C conform calcului realizat.
    La iesirea agentului termic din unitatea interioara, este montat un rezervor de acumulare de 60l cu rol de rupere a presiunii, din care rezervor avem un grup de pompare, care alimenteaza circuitul de incalzire, dupa cum urmeaza:
    – 1 circuit de încălzire pt retea de incalzire in pardoseala care este alimentat cu agent termic la parametri de 35/30.5°C, mixarea realizandu-se prin o vana cu trei cai servomotorizata, cu debit nominal de 1.1 mc/h, Kvs=4 mc/h.
    Pentru preluarea dilatarilor si protectia instalatiei de suprapresiune s-a prevazut un vas de expansiune inchis cu sac de butil, avand volumul de 24l.

    Răspunde

    • Evident, inginerii de la Romstal au propriile păreri. Mi se pare perfect normal. Io am alte păreri. Alți ingineri au alte abordări șamd. Nu există proiectarea ABSOLUTĂ. Heh! Într-un proiect de casă P + E, numai pardoseală, n-aș pune niciodată grup de amestec. Romstal-ul să pună. Deci, puncte de vedere diferite.
      —
      FACULTATEA DE INSTALAȚII
      Am mai spus: principiile, fizica, școala șamd n-o poate combate niciun curs de la niciun brand. Și la Uponor, Rahau, LoopCad, Romstal, Grundfos, Viessmann, Weishaupt etc. există niște ingineri. Ca noi. La un curs pot observa ceva nou, o piesă nouă, o abordare nouă, o părere șamd. Dar, un curs nu va fi NICIODATĂ bază de proiectare. Of! Fac 5 ani de facultă, dar un biet curs e peste mine? Veci.

      Răspunde

      • Sint de acord cu D-voastra legat de grupul de amestec , ca nu trebuie grup de amestec , daca in casa exista doar un singur regim de temperatura , adica daca in casa va fi doar incalzire in pardosea fara radiatoare/calorifere . Aici sint perfect de acord cu D-voastra .
        Cursul e de la Romstal , intradevar , dar informatia din acel curs vine de la Uponor , si anume :
        cum se citeste o Nomograma de dimensionare termica .
        Asta a fost scopul meu cu postarea acestui curs , despre cum trebuie citita Nomograma de dimensionare termica pentru alegerea pasului de montaj in functie de finisaj , si de necesarul termic al camerei respective ( desiguar ca la calculul necesarului termic e nevoie de temperatura minima exterioara de calcul a localitatii unde e cladirea , de temperatura dorita in casa , de ecart si de finisajul dorit )

      • Dle Luk, nu sunt verificator de proiecte. Nu verific alții cum concep un proiect. Noi considerăm același regim de temperatură. Adică, impunem niște temperaturi de calcul: exterioară, interioară, tur, retur. În normative există temperaturi recomandate. Dar, io pot considera pe dormitor 22° (în normativ 20°), că așa vrea clientul. Tur/retur = 40/32° că așa vreau io, proiectantul. Dar, 40/32° rămâne regimul de temp. pe toată clădirea. În același timp, un proiectant poate considera n-șpe regimuri de temperatură. Rezultă n-șpe amestecuri șamd. Mie mi se pare foarte foarte dificil de calculat cu n-șpe regimuri; de asemenea, mai greu de gestionat în exploatare.
        —
        PROIECTAREA ȘI LUMEA REALĂ
        Temperaturile de calcul nu le vom regăsi niciodată în lumea reală. După echilibrarea hidraulică, niciun circuit nu va avea perfect 40/32°. Temperaturi de calcul = valori de referință, la care ne referim, raportăm. Nu e ceva absolut, ca zero absolut, 0 K = −273,15 °C = −459,67 °F. A+++ de la o mașină de spălat = e mai ok decât una doar A+, dar nu știm o valoare absolută pentru o electrocasnică A+++. Nici anvelopa n-o putem calcula perfect, porozitatea șapei, regimul nu e perfect staționar, pot exista aporturi de căldură șamd. Of, of, câte variabile sunt în ecuație!
        —
        INGINERI AUTO
        Să facă o mașină, lucrează sute (mii) de ingineri. Pot ei spune exact cât consumă mașina aia? Darmite, noi, un biet inginer pentru încălzirea unei case!?

30. La proiectarea incalzirii in pardosea e indicat ca , curgerea sa fie turbulenta , adica numarul Reynolds sa fie peste 2400 ?
    Sau n-are importanta daca e curgere laminara ? Nu-i un impediment sa avem curgere laminara ?
    Adica , concret nu-i mai bine sa evitam curgerea laminara ?
    D-voastra cum proiectati ? Cu curgere turbulenta sau laminara ? Sau n-are importanta ?
    Cum e mai bine ?

    Răspunde

    • Ideal = curgere laminară. În coturi, teuri etc. e curgere turbulentă = pierderi locale. Căldura merge de la apă la țeavă prin convecție. Viteza apei mare = transfer mai mare. Să fie doar curgere turbionară în toată instalația, ne-ar trebui pompe de cartier. Plătim mai mult curent decât gaz.

      Răspunde

      • “In these formulas, αturb=2 200 W/(m²K) and αlam=200 W/(m²K). Both values are average values. To characterise if the flow is turbulent ore laminar the Reynolds-equation can be used ν/Redw⋅=. Where d is the internal diameter of the pipe, w is the average velocity of the flow and ν is the kinematic viscosity of the water with an average value of 8,0*10-7 m²/s. Laminar flow is recognised if Re < 2 320 applies."
        Citatul de mai sus e din standardul EN 1264 care stabileste regulile dupa care se dimensioneaza sistemele radiante ( incalzire/racire in pardosea , pereti si tavan )
        Avand in vedere aceste valori ale coeficientului de transfer termic la curgerea turbulenta in comparatie cu : curgerea laminara , n-ar fi mai indicat ca la dimensionare sa se urmareasca ca in tevi sa avem curgere turbulenta ?
        Dupa cum v-am zis , la teava de 17mm x 2mm , lungimea de 150m si debitul de 90L/h avem o pierdere de presiune de 95mbar si o curgere turbulenta.
        Q = V x 1.16 x dT = 90L/h x 1.16 x 5C = 522W
        Prin urmare cu un debit de 90L/h si un ecart de 5C putem produce o putere termica de 522W.

      • Corect. Un curs nu strică. Heh! Mersi pt. link, oricum.

      • Nu stiu . Nu ma pricep . De aceea va intreb pe D-voastra .
        Dar la teava de 17mm , 150m , 90L/h , curgere tubulenta si 95mbar pierdere de presiune , viteza e de : Strömungsgeschwindigkeit: 0,19 m/s
        Stiu ca nemtii , la colectorul orizontal pentru pompa de caldura sol-apa cu teava de 32mm si : 3 x 300m in pamant ( Slinky collector , colector spirala ) , au urmarit sa aiba curgere turbulenta , fiindca transferul termic intre sol si teava PE de 32mm e mai mare decat in cazul curgerii laminare .

      • Dvs afirmați, nu întrebați. Dar, ok, nu contează.
        —
        Transferul depinde de viteză. Viteză prea mare în țeavă = curgere turbionară. Nasol, turbionar = pierderi imense de sarcină = pompa de circulație consumă inuman de mult.
        —
        Acele țevi prin pământ nu sunt încălzire în pardoseală, sau, mă rog, instalație termică interioară. Cât consumă pompa de recirculare a nemților? Vă rog scrieți dvs, să nu caut io. Că dacă acea pompă absoarbe vreo 500 de Wați, ce-am făcut? Mda, poate consumă doar 50 Wați, nu știu.
        —
        500 Wați * 24 re * 30 zile = 360 kWh * 0,65 lei/kWh = 234 lei. Puțin? Hmm!

31. Calcul temperatura medie :
    Calcul-Temperatura-Medie
    Rehau-Variatie-Temperatura

    Răspunde

    • Nu știu ce încercați să demonstrați. Io nu proiectez de azi-de-ieri. Nici nu contează de când. Contează cum. Din facultă, prin ’95, le-am înțeles. Vă rog, citiți o nomogramă de dimensionare. Să nu bag pe gât Purmo, pun nomogramele de la: mama-pardoselii-în-Rămânia–Rehau și ultimate-quality–Uponor.
      
      
      Nu văd unde e impusă diferența dintre tur și retur. Este o temperatură medie. Că e cu logaritm în baza „e” (ln, logaritm natural – încă predau mate, uau!) whatever. De fapt, atenție, vorbim despre temperaturi de calcul, adică niște valori fixate, de referință, cu care să putem calcula. În realitate, neîntâlnite never jamais.

      Răspunde

      • Nu incerc sa demonstrez nimic. Doar incerc sa inteleg , ca , cu o densitate mai mare de tevi , adica cu un pas mai mic , se poate utiliza o temperatura pe tur mai redusa , chiar daca se recircula o cantitate mai mare de apa , decat in cazul unui pas mai mare si impplicit consumul de energie ( consum de energie termica produs de sursa de caldura ) va fi mai mic decat in cazul unui pas mai mare fiindca se va utiliza o temperatura pe tur mai redusa .
        Pas mic = temperatura pe tur mic = cantitate de apa recirculata mai mare
        Pas mare = temperatura pe tur mare = cantitate de apa recirculata mai mica

        Rehau-Diagrama-Dimensionare-Termica
        Rehau-Diagrama-Pierderi-Presiune
        Rehau-Diagrama-Debit

      • Ok. Înțelegeți așa: doar încăperile cele mai dezavantajate termic au pasul cel mai mic. Restul casei se raportează la valorile fixate deja pt. acele camere dezavantajate. Pt. dezavantajate, pot impune pas de 5, sau 10, sau 15 cm, cât vreau io, proiectantu’. Evident, restul încăperilor vor avea pași mai mari: 10, 17,5, 25, 35 cm. Simpluuu.

      • Luk, ti se trage de la ultimul video cu Tifui de pe Case Bune :)?

    • Formula asta de calcul al temperaturii medii cu logaritm natural sau :
      (TempTur + TempRetur)/2 – Tint , va rezulta aproximativ acelasi rezultat
      De ex : 35C/30C si Tint = 22C va rezulta : (35+30)/2 = 65/2 = 32.5
      32.5 – 22 = 10.5
      Cu formula logaritmului natural va rezulta : 10.3
      In Diagrama de Dimensionare Termica transpunem pe orizontala la dreapta rezistenta termica a finisajului pana la intersectia cu graficul pasului dorit , dupa care acel punct il transpunem pe verticala pana la intersectia cu temperatura medie calculata mai sus ( adica 10.5 ) , si de acolo o traspunem din nou pe orizontala la stanga sa vedem puterea termica produsa pe m2 ( W/m2 )
      Exemplul de Diagrama de Dimensionare termica din manualul tehnic Rehau.

      Răspunde

32. Proiectare incalzire pardosea , Manual Tehnic Rehau :
    Rehau-Variatie-Temperatura
    Rehau-Temperatura-Tur
    Conform standardului de proiectare a instalatiilor de incalzire in pardosea EN 1264 , in manualul tehnic de la Rehau apare scris ca : ecartul ( dT ) la circuitul cel mai defavorizat poate fi de maxim 5C
    Iar variatiile de temperatura trebuie se fie minime , si asta se obtine printr-un pas cat mai mic , adica o distanta cat mai mica intre tevi ( 5cm ), fiindca temperatura chiar desupra tevilor e mai mare decat temperatura intre tevi ( asa scrie in manualul tehnic de la Rehau )
    Temperatura medie a agentului termic se calculeaza cu acea formula in care apare si logaritmul natural , si NU se calculeaza adunand ( Temp tur + Temp Retur ) / 2 ( a se vedea imaginile de mai sus )

    Răspunde

    • Heh! Ok. De-aia folosim Purmo? Ecart de maxim 5°? Of! Citiți mai atent, totuși! Cu Δt = 5° se calculează cel mai dezavantajat circuit. Și așa, un proiectant pune ce Δt-uri are chef.

      Răspunde

33. Daca la o casa avem 2 distribuitoare de incalzire in pardosea cu cate 8 circuite la fiecare distribuitor : putem avea ecart ( dT ) diferit pe fiecare circuit in parte ?
    Sau ecartul trebuie sa fie acelasi pe fiecare circuit ?
    Debitul stiu ca poate fi diferit pe fiecare circuit , dar la debite diferite vom avea si ecart diferit pe fiecare circuit ?

    Răspunde

    • Ecart de temperatură, același pt. toate buclele = echilibrare hidraulică (termică). De obicei, înseamnă ok prin casă.
      Însă, nu e obligatoriu să fie prin casă chiar cum dorește omul. Așa, poate diferi ecartul de la o buclă la alta.

      Răspunde

      • Dar daca fiecare bucla are ecart diferit , cum se autoregleaza automat ecartul variabil pe toata instalatia ?
        Fiindca ziceati ca ideal e ca ecartul sa fie variabil pe toata instalatia in functie de temperatura exterioara .
        Pana la urma : temperatura interioara = f(x) , unde x = temperatura exterioara.
        Prin urmare , pentru a avea o temperatura interioara constanta , aportul de incalzire trebuie sa compenseze pierderile de caldura care sint in functie de temperatura exterioara .
        Daca afara nu-i asa de frig , avem o compensare redusa.
        Daca afara e -18C , compensarea va fi maxima , adica aportul de caldura creat de sursa de caldura va fi maxima , pentru a mentine temperatura interioara constanta si a compensa pierderile termice .
        Pierderile termice cauzate de temperatura exterioara trebuie compensata prin sursa de caldura.
        Cu cat e mai frig afara , cu atat va creste aportul de caldura pentru a mentine temperatura interioara constanta .

      • Nu știu, dle Luk, cum fac. Interesant că nu-mi dau clienții în cap. Și, iar ciudat, că se culeg merele, vine Moș Niculae, facem mici de 1 mai, cu adaptarea meteo în casă sunt 22°. Făcătură, cred. Noroc? Am nimerit clienți care le au cu f(x)?
        —
        Este vorba despre temperatura medie a finisajului, cel care radiază de fapt, NU despre Δt (ecartul) de temperatură a apei. Cred că e destul de clar în articolul Temperatură șapă, finisaj.
        Tafară → Tapă → Tfinisaj → Taer:
        -18°→38,1°→finisaj 27,7°→22,0°;
        -3°→28,4°→finisaj 26,1°→22,0°;
        +19°→23,1°→finisaj 22,5°→22,0°.

34. Prin DIN/TS 12831-1:2020-04 se calculeaza necesarul termic separat pentru fiecare incapere ( camera ) , in timp ce STAS 1907 ofera calculul pentru intreaga cladire , cu o valoarea uniforma pe m2 pentru fiecare incapere , chiar daca e pe partea sudica si are aport solar , chiar daca e pe partea nordica si n-are decat pierderi , sau indiferent de dimensiunea ferestrelor la camere , fiindca unele camere au ferestre mai mari , altele mai mici , implicit si pierderile de energie termica sint diferite.
    Si , o valoarea uniforma de x W/m2 nu e cea mai corecta solutie .

    De aceea v-am intrebat daca necesarul termic conform STAS 1907 e mai mare decat conform EN 12831 , fiindca , chiar daca conform STAS 1907 rezultatul nu e chiar asa de exact , daca e mai mare decat conform EN 12831 , atunci instalatia acopera si diferenta de inexactitate dintre cele doua standarde .

    Adica proiectantul e acoperit , fiindca in realitate instalatia va corespunde nevoii de energie termica , si se va autoregla in functie de senzorul extern , de modularea centralei pe gaz si de modularea senzorului intern ( NU termostat ON/OFF )

    Modulare = Inverter = se produce exact atata energie termica cat e necesar , cu nimic mai mult !

    Răspunde

    • „Proiectanul e acoperit” = nu e proiectant. În modul ăsta, de „acoperit”, pun pas de 10 cm și gata. Stasul 1907 calculează cum vrea proiectantul: pe juma de încăpere. Aș spune că nu cunoașteți stasul. În fine. Vă rog, aș aprecia dacă veți pune texte mai domestice, nu de savanți. Lumea citește comentariile. De multe ori folositoare. Însă, nu cred că e careva curios de denumiri de stasuri și super calcule de cercetare, sau de a compara stasurile între ele etc. Cu scuzele de rigoare, voi analiza dacă vor fi de interesul cititorilor mesajele dvs. Comentariul (în cauză) va fi aprobat, clar. Însă, voi pune o dată mai veche. Să nu fiu acuzat că n-aș publica. Probabil, fac un articol destinat super-inginerilor de instalații. Acolo: cercetareee la greu.

      Răspunde

35. Din cunostintele D-voastra , conform carui standard va rezulta un necesar termic mai mare : STAS 1907 abrogat in anul 2004 , sau EN 12831 valabil de 16 ani , din 2004 pana acum in 2020 , si din pacate inca foarte putini proiectanti il folosesc ca baza de calcul , chiar daca e valabil deja de 16 ani .

    Răspunde

    • Temperatura minimă controlată = temperatura minimă pe care o poate controla arzătorul și softul. Deci, o CT cu T minim 30°, nu poate fi reglată niciodată pe 27°. Simplu. Centralele convenționale aveau Tmin 35°. Nu consider mare progres că unele CT moderne au putut coborî.p. 30°, totuși.
      —
      Unele prospetce scriu plaja de reglaj pe căldură și plaja pe apă caldă. Altele dau curbele senzorilor externi. Acolo se vede temperatura minimă de plecare a curbei.
      Da. Pentru pardoseală, 35° în apă poate însemna enooorm.
      —
      Dacă am pus Alteas-ul pe locul unu = clar că poate face 20°. Are chiar decalare în jos 7°. Dar, nu afișează sub 20°.
      Saunier Duval Thelia Condens 25-A: Tmin 10°.
      Motan MK Dens25: Tmin 15°.

      Răspunde

36. Calculul instalatiei de incalzire in pardosea n-ar trebui sa se faca conform : EN 1264 ?

    Adica determinarea lungimii , pasului , debitului si ecartului de temperatura pentru circuitele IPAT sa se faca conform standardului EN 1264 ?

    Răspunde

37. Daca se poate aplica senzorul extern de “2 lei” direct la CT pe gaz , si pompa CT pe gaz e modulanta , pentru ce mai e nevoie de Servoregulatorul ESBE CRD122 ?
    Ce avantaj ofera ESBE CRD122 fata de senzorul extern conectat direct la CT pe gaz ?

    Se poate folosi Uponor Smatrix Pulse impreuna cu Servoregulatorul ESBE CRD122 ?

    Răspunde

    • Habar n-am.
      Sorry.

      Răspunde

      • Pana la ce valori se poate proiecta si merge in practica cu ecartul de temperatura dT la o CT gaz cu IPAT ? Cat de mic poate fi ecartul ? 5C ? 3C ? 7C ?

        De ce la pompe de caldura ecartul dintre tur si retur in IPAT poate fi mai mic decat la CT pe gaz + IPAT ?
        Pana la ce temperaturi de tur se poate cobori la CT pe gaz ? 28C ? 30C ?

        Temperatura pe retur trebui sa fie cu 2C mai mare decat temperatura pe suprafata pardoselii : de ex parchet / gresie etc.

        Intreb astea fiindca in functie de necesarul termic al cladirii , se pot folosi temperaturi joase si foarte joase pe tur in IPAT .
        Adica daca casa e foarte bine izolata si necesarul termic e scazut , si temperatura pe tur din IPAT poate sa fie joasa ( 28C sau 30C )

        Desigur asta depinde de temperatura exterioara si interioara si de tipul de finisaj al pardoselii

      • Un standard impune niște principii, condiții minime de respectat. Însă, orice standard (caiet de sarcini) spune: se respectă cu întâietate datele tehnice ale fabricantului. Fabricantul spune ce rugozitate are țeava, ne dă nomogramele de calcul cu pierderi de presiune, viteze economice, puteri cedate, impune temperaturile și presiunile maxime șamd.
        —
        Foarte-foarte rar, ducem proiectele la verificator. N-am avut niciunul nesemnat. Că există un milion de norme într-un milion de limbi: nu cred că trebuie să ne aliniem chiar la virgula fiecărui standard. De fapt, aceste standarde sunt un fel de protecția consumatorului: clientul să se bucure de acele instalații în siguranță, cu un minim de confort, pe o durată minimă de viață, cu poluare minimă (inclusiv: văz, auz, miros, viteză aer) șamd.
        —
        Consider foarte-foarte-foarte importante: breviarul de calcul și exploatarea instalației. Cum spun pe pagina Home: cele mai scumpe echipamente și sisteme sunt degeaba cu exploatarea cât se poate de proastă. Deseori observ elemente în instalații termice, dar ele destinate instalațiilor sanitare = filtru borcan cu sită pe retur. Pierderi imense de sarcină. N-are ce căuta așa ceva. Sau, furtun de gaz presinox 3/4” (Pmax recomandat = 0,5 bari) legat cu vas de expansiune încălzire. Ș.m.a.

      • Da. Este vorba doar de pierderile liniare din bucle. Nu le-am pus pe cele liniare din distribuție (sursă căldură – distribuitoare), nici pe cele locale. Curgerea rămâne laminară (nu turbionară) chiar dacă există pas de 5 cm (țeavă nestranguată).
        Având caracteristica (interioară) a pompei de circulație și caracteristica (exterioară) a instalației = obținem punctul de funcționare. Hmm, alte povești – randament pompă șamd.
        Of! Am dimensionat pompe industriale, sau alte domenii (batal răcire, bazine pești, sonde de sare șamd). NU am nicio emoție că ar fi calculele mele greșite.
        PROFI BUNI = ABSOLVENȚI BUNI
        Și da, nu am trecut prin facultate degeaba. Toată lumea spune: în facultă nu înveți nimic. Io n-am învățat nimic de când am ieșit din ea. Fizica și matematica din generală + liceu + facultă = bazaaa. N-o să mă învețe pe mine niciun biet-simpozion de la Wilo, sau Grundfos cum curg-e fluidele.
        —
        PS
        Absolut toate articolele și comentariile au în spate calcule. Nu e scris nimic din burtă. Însă, aș putea greși la vreun calcul, într-adevăr. Chiar o biată poză are în spate ore, zile de alegere. Deci: muncăăă.

38. Am vazut ca ziceati ca nu folositi nici un soft de dimensionare al instalatiei de incalzire in pardosea.
    Porniti de la necesarul termic ( pentru fiecare camera ) conform SR 1907 si conform calculului debitului in teava : V = Q / ( 1.16 x dT ) sau ( Q x 0.86 ) / dT fiindca 1/1.16 = 0.86

    Dar lungimea circuitului cum se alege ? Pausal ? Sau in ce relatie se afla lungimea circutului cu necesarul termic radiat ?
    Adica una e sa ai 80m de circuit sau alta e sa ai 150m.
    De asemenea , cum se alege pasul circuitului ( densitatea tevii / m2 ) in functie de necesarul termic ?
    Temperatura interiora dorita in ce relatie se afla cu lungimea si pasul circuitului ?
    Pompa de recirculare are specificat de producator ce pierderi de presiune poate sustine/compensa la un anumit debit si la o anumita consul elecric al pompei , adica P60 , P80 sau P100 , adica la 60% din capacitatea pompei , 80% , 100% etc .
    Tineti cont si de faptul asta ?

    Fiindca de exemplu teava de 17mm x 2mm , la lungimea de 150m si debitul de 100L/h are pierderea de presiune de 115mbar.

    Cum alegeti lungimea circuitului , pasul in functie de necesarul termic al camerei , tinand cont la ce capacitate lucreaza pompa de recirculare si de pierderile de presiune ale fiecarui circuit ?

    Răspunde

    • Pașii se aleg după: temp. aer int., finisaj, necesar de căldură specific (W/m²) pe încăpere.
      
      Pierderile de sarcină liniare sunt în funcție de debitul caloric necesar pe un circuit.
      Oricum, pentru țeava de 17 mm, ne limităm la ±130 m, în funcție de debitul vehiculat.
      Pompa trebuie să învingă circuitul cel mai dezavantajat hidraulic. Pierderile de pe bucle nu se adună, ci se consideră doar cel cu pierderile de sarcină cele mai mari.
      
      
      
      Dormitor 700 W : (1,163 * 8 (Δt)) = 75,23 kg/h ⇒
      Purmo 17 mm = ∼4 mmCA/m;
      Rehau 17 mm = ∼4 mmCA/m;
      Uponor 17 mm = ∼4 mmCA/m.
      4 mmCA/m * 120 m = 480 mmCA.
      O pompă de CT gaz, pt.
      600 l/h face ∼4300 mmCA;
      800 l/h face ∼3300 mmCA;
      200 l/h face ∼5000+ mmCA.
      —
      Astea sunt valori de calcul. În realitate, Δt poate fi mai mare, sau mai mic: debit caloric mai mare, mai mic. În plus, calculele astea sunt confirmate în realitate pe mii de case. Nu avem niciun client, pentru oricât de frig a fost afară, să se plângă de disconfort termic.

      Răspunde

      • Am rugat pe cineva cine se pricepe sa verifice ceea ce ati scris D-voastra aici la comentarii , si mi-a raspuns asa cum se poate vedea mai jos :

        Chiar va apreciez pentru cunostintele din domeniu , inseamna ca n-ati trecut prin facultate ca gâsca prin apa , si e diferenta de la cer la pamant intre D-voastra si “ezermester” sau “instalatorul OLX” cu celebrul “pas de 10”

        “Dormitor 700 W : (1,163 * 8 (Δt)) = 75,23 kg/h ⇒
        Purmo 17 mm = ∼4 mmCA/m;
        Rehau 17 mm = ∼4 mmCA/m;
        Uponor 17 mm = ∼4 mmCA/m.
        4 mmCA/m * 120 m = 480 mmCA.”

        Tinand cont si de cele cca 40 schimbari de directie cu raza de minim 5 diametre exterioare ale tubului, mie mi-a rezultat dP= 0,4727 mCA.
        Dar trebuie tinut cont si de pierderile de presiune prin distribuitor/colector si legatura dintre acestea si cazan.

        “O pompă de CT gaz, pt.
        600 l/h face ∼4300 mmCA;
        800 l/h face ∼3300 mmCA;
        200 l/h face ∼5000+ mmCA.
        —
        Astea sunt valori de calcul. În realitate, Δt poate fi mai mare, sau mai mic: debit caloric mai mare, mai mic. În plus, calculele aste sunt confirmate în realitate pe mii de case. Nu avem niciun client, pentru oricât de frig a fost afară, să se plângă de disconfort termic.”

        Da, si eu abordez in acest mod de peste 15 ani… Daca pompa din centrala cu condensare se potriveste cu caracteristica hidraulica a retelei de distributie interioara – este in regula. Daca NU – implic o pompa externa si o Butelie de Egalizare a Presiunilor.

      • În Urzeala temperaturilor vorbesc despre acel ecart. Pe aceeași temă: Temperatură șapă, finisaj.
        Ecart mare agent termic = energie mare transportată. Pentru puterea pardoselii (cât degajă podeaua spre casă) NU contează ecartul, ci temperatura medie. Adică, 30° pot însemna: 31/29, 35/25, 40/20°C. Ecartul îl va face pompa de recirculare. Pompă mare = ecart mic. Pompă mică = ecart mare. Pentru echipamente care au deja pompa înglobată, încerc ecartul pe care îl poate ea face într-o instalație. Dacă aleg io pompa: impun ce ecart vreau, dar nici o pompă de 350 de Wați (de cartier, adică). Că am ecart mic, dar factură pe curent de 350 W * 24 ore * 30 zile = 252 kWh * 0,65 lei/kWh = 164 lei/lună.
        POMPE DE CĂLDURĂ
        Încerc ecart mic pentru că au eficiență mare când turul e foarte jos. Dar, nici nu exagerez românește cu ecart de 2°.
        CENTRALE PE GAZ
        Încerc un ecart mai mare că au eficiență mare când retur foarte jos = condens.
        —
        Să dimensioneze careva perfect: și consum gaz (electric când pompă de căldură) pentru încălzire, și consum pompă de circulație = cel mai tare inginer ever. Mă înclin. Dacă pun pompe care însumează peste 300..400 Wați într-o casă sub 1000 m² = cel mai slab inginer ever. La fel de slab, pompe peste 150 W în case de sub 200 m².
        —
        BONUS
        Important este să păstrez un regim staționar = energie justă, nu tranzitoriu = energie risipită = pe termostat ba 22, ba 24°C. De-asta a venit OpenThermul. Va fi un articol dedicat (foarte curând): Staționar versus tranzitoriu risipitor.

      • Apare in fisele tehnice ale CT pe gaz Tmin ? Fiindca ziceati ca ar fi bine ca temperatura de control sa fie de 20C si NU peste 30C .
        De ce e important ca temperatura de control sa fie de 20C ? Si de ce se numeste temperatura de control ? Ce anume controleaza ?
        Si unde apare paramentrul asta in fisa tehnica ?
        Fiindca daca bine retin ziceai ca producatorii ezita sa ofere parametrul : temperatura de control in fisele lor tehnice .
        Ariston Genus si Alteas One au temperatura de control sub 30C ?
        Care sint centralele pe gaz cu cele mai joase temperaturi de control ?

39. Sistemul normal, cel mai întâlnit, cel mai ieftin, cel mai montat.
    “Șapa are 1,7 + 4,5 = 6,2 cm de la placă.”

    Se poate pune șapă și mai mică, gen 4,5-5 cm, inclusiv țeava?
    Nu ajută la transferul termic?

    Răspunde

    • Am corectat: „Șapa are 1,7 + 4,5 = 6,2 cm de la polistiren”. Adică, nu de la placa de rezistență (beton armat).
      —
      CE PLĂTIM PENTRU CĂLDURĂ?
      Bună întrebare. Nuuu ajută la transferul termic dintre anvelopa casei și exterior = energia pe care o plătim că ne încălzim iarna.
      INERȚIE TERMICĂ
      Ajută la re-încălzirea casei (re-pornirea căldurii) dacă am fost în Austria să schiez vreo 7 zile și am lăsat casa pe 16°. Este vorba de interție termică doar. Adică, inerție mai mică = regenerez ceva-ceva mai rapid 22°C în casă. Inerția termică mare = foarte ok pt. o casă de locuit = schimbări foooarte lente, spre insesizabile, ale aerului și finisajului interioare. Inerție mică = ok într-o sală de botezuri, sau cantină cu orar neștiut, super-intermitent de-a lungul zilei, total aiurea de-a lungul săptămânii.
      Recomand: Șapă încălzire în podea și Adaptarea meteo = temperatura optimă a șapei.
      ADAPTARE METEO
      Inerția termică (mai mare, mai mică, oricum muuult mai mare vs calorifere) a încălzirii în pardoseală face ca automatizările să fie foooarte complicate, complexe etc. Însă, adaptarea meteo = soluția supremă. Trebuie doar o minimă educație a utilizatorului (că instalatorii și inginerii de service n-o vor înțelege veci), o singură setare în viața unei case de locuit.

      Răspunde

40. Salut,
    Care din urmatoarele etape se foloseste prima tencuitul sau instalarea incalzirii in pardoseala?

    Multumesc de raspuns.

    Răspunde

    • O întrebare despre care ar trebui să fac un articol.
      Se propune așa prin manuale: etapa 1 tencuit; 2 șapa (cu țevile de pardoseală).
      —
      Io spun că nu contează. Voi explica în articolul Șapă. Clienților le spun: cum găsiți meseriașii. E greu să găsești constructori, greu să găsești instalatori. Așa că le propun: care cum poate veni. Nu tencuitori acum = pun instalatorii, pun șapa, aștept tencuiala.

      Răspunde

41. Buna ziua,
    Ma uit la achizitia unei case in stadiu semifinisat in Cluj-Napoca, iar dupa ce am rasfoit site-ul dvs., sunt tot mai tentat de incalzirea prin pardoseala in detrimentul celei clasice. Problema mea ar fi ca respectiva casa e deja cam gata de vanzare, avand si sapa dar si usi balcoane din termopan, iar din ce am citit pe aici, incalzirea in pardoseala mi-ar adauga inca un 10-11cm in plus. Dupa calculele mele, cu adaugarea acestor cm in plus nu s-ar mai deschide usile de la balcoane. Exista si vreo varianta mai light la capitolul inaltime totala, dar care sa fie si eficace? Va multumesc.

    Răspunde

    • Șapă mini
      Sistemele uscate sunt (și mai) atipice, deci foarte scumpe: 80..100 €/m².

      Răspunde

42. Pot răci cat de cat o casa vara prin pompa de caldura si incalzire in pardoseala? Sau e nevoie de ventiloconvectoare? Sau mai clar formulat, se justifica sa aleg o pompa de caldura in locul unei centrale de caz pentru o casa doar cu incalzire in pardoseala ca sa pot avea o racire cat de cat vara (nu vreau 18 grade) si sa renunt la a mai pune aer conditionat?

    Răspunde

    • Da, se poate răci. Clienții noștri spun că n-au pornit-o, n-au avut nevoie.
      Pentru un necesar de căldură exagerat de mare se pot pune țevi și prin pereți, și prin tavan.
      Oricum, e foooarte complicat calculul cu necesarul de frig. Extreme, insolație, electrocasnice șamd.
      Copacii, parasolarele mai bune decât lowe. Opresc efectul de insolație.
      Structura (tonele casei) nu capătă 30+° în 10+ zile de 40+°.
      —
      Ventiloconvectoarele mi se par urâte, sună, aduc aminte de băncile pe unde avem credite etc.
      Aș încerca țevile din pardoseală. Dacă, într-adevăr, nu ar face față, aș pune un aer condiționat. COP peste 7, cu filtre, cu internet, jeturi dirijate, mai silențios șma.

      Răspunde

43. Salut !
    Stii vreo pompa de caldura aer apa cu modulare mare a puterii gen 1KW-8KW?
    Vreau sa o folosesc cu incalzire in pardoseala cu temperatura egent termic 30-35 grade.
    Conform calculului termic am nevoie de 8Kw la -15 grade exterior pentru a mentine 22 grade in inrterior.
    Problema este ca la un +10 grade exterior am nevoie de mai putin de 4 Kw cat ofera minim pompa de caldura (m-am gandit la un Zubadan 8 kw care ofera minim 4 kw).
    As vrea sa evit folosirea unui puffer pentru perioada mai calda(folosit ca sa nu porneasca des pompa si eventual sa bag in el si energia de la niste panouri solare) ca sa nu se opreasca des pompa.
    M-am gandit daca nu exista pompa de caldura cu asa factor mare de modulare sa folosesc un puffer pe care sa-l incarc printr-o serpentina de ca pompa de caldura, prin alta serpentina de la niste panouri solare si energia sa o scot prin alta serpentina, sa o trec printr-un grup de amestec care sa-mi tina o temperatura de tur de de la 35 grade in jos in functie de temperatura exterioara, agent termic care sa-l circul in pardoseala prin distribuitor.
    Daca ar exista o pompa cu grad mare de modulare nu m-as mai chinui cu puffer, grup de amestec si solar si as folosi direct pompa comandata de un senzor extern sa modulez temperatura agentului termic pe tur.
    Crezi ca exista o alta solutie sa pot folosi Zubadanul mai jos de 4kw fara porniri si opriri dese?
    Mi se pare destul de robusta Zubadanul de asta m-am oprit asupra ei si oricum cam toate pompele de caldura de 8kw au puterea minima cam pe acolo.
    Crezi ca solutia expusa mai sus cu pufferul si grup de amestec este viabila?

    Multumesc.

    Răspunde

    • Foarte bună întrebare! Sper să nu mă acuze iar cititorii că pun în față italienii, nu germanii, nu japonezii.
      Immergas-ul poate face 1,04 kW la +2°C și 1,36 kW la +7°. Immergas Audax.

      Într-adevăr puterile sub -10° sunt mici. În ultimii 35 de ani, ianuarie, măsurate, nu estimate, temperaturile medii în București = -1°.
      În Windows 10, aplicația de vreme arată temperaturile medii de-a lungul anilor. Verificați zona dvs.
      1. Nu mi-aș face probleme că intră ore bune în funcțiune o rezistență electrică suplimentară în ianuarie. Deloc toamna și primăvara.
      2. Pachetul Mitsubishi costă 29.000 lei, fără termostat modulant. Immergas 13.500 lei. Pot pune 2 bucăți. Aș verifica prima iarnă consumul cu o bucată. A 2-a o adaug doar dacă.
      3. Mi se pare foarte aiurea să fac cu pompa 50°C cu un COP prost, în loc să am cea mai mică temperatură și cel mai bun COP. Exact motivul pentru care vecinul unui client (Mitsubishi 8 kW mono) a apelat la noi pentru că avea incredibil de stupidă configurare: Mitsubishi 8 mono (model mai vechi 5 ani) făcea aceleași 60°C cu COPul cel mai prost. Acumula într-un puffer de 2 lei, clar că de o tonă (mamă!). De aici grupurile de amestec pompare coborau la 40°C. Tot din puffer trăgea agent pentru serpentina boilerului. Incredibil! Evident c-am pus pufferel de 100 litri, mai scump chiar decât al său de 1000 l, boilerul legat pe direct cu Mitsubishi, date jos GPA-urile. Cca 2,5 ori mai mică factura. Nu-i mai sare siguranța. Alt confort. Bine, boilerul mi se pare cam submarin de 300 litri, dar a vrut să-l păstreze.
      Altă stupiditate de supra-dimensionare românească: are o pompă exagerat de mare, 32-80. Fluxostatul dădea încontinuu eroare de debit insuficient. Heh, firma îl punea să tot curețe ceva filtru Y. Mamă! De fapt, debitul era prea mare. De-asta dădea eroarea. N-am schimbat mastodontul de pompă. Dar, am obturat robineții (ambii, deci) maxim, aproape perpendicular pe țeavă.
      4. Despre solare… io sunt anti. Alegerea utilizatorilor. Clujul are 2 ore de soare în ianuarie, măsurate de-a lungul a 35 de ani.
      —
      PS Limpede că folosesc adaptarea meteo pentru pompele de căldură de mai sus.

      Răspunde

44. Salut! Am o casa din caramida porotherm si polistiren exapandat de 10 pe exterior. La interior pe peretii de caramida as vrea sa vin cu profil metalic, vata minerala de 5, OSB si placa rigips. Peretii de compartimentare planuiesc sa-i fac tot cu profil metalic, vata minerala de 10 si 2 placi de rigips pe fiecare fata. Intrebarea mea este, fac aceste finisaje si compartimentari inainte sau dupa montarea incalzirii in pardoseala + sapa?

    Răspunde

    • Aș recomanda compartimentarea înainte. Așa, simplific mult partea de rosturi (care oricum țin de cții, nu de iții): structural, marginal, de contracție, de dilatare.
      Faceți după, doar dacă veți re-compartimenta pe viitor. Cum sunt acum birourile închiriate. Că poate vine altă firmă și vrea altă compartimentare, sau spațiu total deschis.

      Răspunde

45. Salut!
    Am vazut ca la teava de 17 ai scris lungimea unui circuit de 120m. Am in casa un circuit de 130m, e ok sa ramana asa? Sau sa ma pun sa il modific! Mersi

    Răspunde

    • Avem un circuit de 178 m. Funcționează perfect.
      —
      În funcție de debitul caloric (kWh/h) ce trebuie vehiculat ⇒ debitul volumetric.
      Exemple. Considerăm 500 W pe o bucă. Adică, un living mare cu 1.500 W ceruți, 3 bucle. Q caloric = 3 x 0,5 kWh/h pe buclă.
      ① Δt = 10°C ⇒ volumetric 0,72 l/min. Pierderi liniare (Purmo 17) = 1,3 mmH₂O/m. 10 m x 1,3 = 13 mmH₂O/buclă că 130, nu 120 m.
      ② Δt = 5°C ⇒ volumetric 1,44 l/min. Pierderi liniare (Purmo 17) = 6,0 mmH₂O/m. 10 m x 6,0 = 60 mmH₂O/buclă că 130, nu 120 m.
      Deci, cam fix-pix pierderi în plus.
      0,5 kW pe buclă sunt ceruți când Bobotează, nu ziua muncii, 6 mai.
      O pompă din centrală face cam 5.000 mmH₂O. Ok, fie 2.500 ¯_(ツ)_/¯!
      —
      Deci, 130 m = foooarte ok. Așa să-i rămână numele!

      Răspunde

      • poză
        Aproximativ aceleasi valori si in exemplul din imaginea de mai sus : 1600W cu ecart 10C ===> debit 138L/h , si pierdere de 1.2mbar/m
        Chiar si lungimea de 136m la teava de 17mm e OK
        Recomandare : pierderea maxima de presiune recomandata de 250mbar ( 25kPa ) pentru un circuit nu trebuie depasita .

      • Noi încercăm număr minim de circuite. Uneori, avem bucle de peste 130 m.

46. Super utile informatiile.

    1. Banuiesc ca avand instalat si configurat corect senzorul exterior si interior, nevoia de reglaje de pe panoul CT dispare.

    2. O alta mica curiozitate.
    La o incapere marginala de dimensiuni mici, cu 1 singur perete ext sa zicem, unde vrei max 18 grade cand in restul incaperilor sunt 20, conform calculelor, la Ttur aleasa debitul va fi foarte mic, 15-20L/h.
    Ccircuitul din aceasta incapere ar avea cam 10-20m lungime.
    Ce-ar fi daca s-ar inseria pe returul unui alt circuit cu debit mult mai mare, gen 120L/h.
    Δt (tur – retur) pentru celelalte circuite este 6 grade.
    Acum din start pornim de la o Ttur cu 6 grade mai mica (returul altui circuit).
    Evident ca pentru acest nou circuit hibrid Δt (tur – retur) va fi ceva mai mare decat pentru celelalte sa zicem cu 2-3 grade dar, per global, Δt (tur – retur) va suferi foarte mici modificari.

    Răspunde

47. Salut Bogdan.
    Anonimul de mai devreme eram eu.
    Ceva eroare la IT …
    1.Cand ziceam de CT gaz ca au trepte ma refeream la pompa.
    Nu stiu vreuna din gama 3-4 mii lei sa aiba debit reglabil continuu.
    2.Sunt CT electrice cu invertor dar astea mai ieftine au doar trepte.
    3. Doream sa spun ca in conditiile in care nu exista pe piata RO CT gaz sub 24kW, peste necesarul incalzirii in pardoseala, Pmax nu e asa important fiind deja satisfacut. Pmin, asa cum ai precizat in nenumarate randuru, e alta poveste.
    De ex, alpha2 de la grundfoss are 3 trepte de turatie/debit.
    Stiu ca in CT sunt pompe customizate insa alpha2 e o referinta buna.
    Asadar, in conditiile in care ai 3 trepte discrete, 5w, 22w, 45w ( cu debitele aferente) la pompa CT, ajustari mai fine se potface doar din Ttur.
    Nu am gasit prin manualele CT ce metode ar folosi insa fizica adta dicteaza.
    La un debit fix (circuitele deja sunt incastrate in pardoseala deci ceilalti parametri sunt fixi) poti varia puterea doar din temperatura.
    Sau am eu o lacuna jenanta ?

    Răspunde

    • 1. Ok. Oricum, au modulare continuă: și arzătorul, și pompa.
      2. Daaa. Am clienți care au adăugat convertizor. Nu știu să fie CT electrice cu el încorporat.
      3. Heh! Ok. Dar, să evităm acumularea + să facem 2 dușuri deodată (când ∃ caz), rezultă Pmax poate conta.
      4. Depinde de model. Grundfos Alpha2 L.
      Adică, toate brandurile au și varianta modulare continuă: Ferro, Dab, Wilo ș.a.
      De pildă, Immergas și Ariston permit impunerea unui Δt (tur – retur) fix. În funcție de câtă putere consumă casa în timp real (se face mai frig, că vine noaptea; urc de la 21 la 22°C; se deschide dormitorul de oaspeți) pompa va tura paletele mai tare, sau invers. Setările se fac din tabloul obișnuit, cu +/-. Pot impune turație minimă, turație maximă. Între valorile astea pompa variază învârtelile. Să reglez pompa din Bosch, trebuie să dau tabla jos și apăs butoanele pompei. Ca pe o pompă din grupuri de amestec.

      Răspunde

48. Multumesc Bogdan pentru raspuns.
    Am citit articolul cu termoficarea si m-am amuzat.
    Baietii si fetele alea aveau un regim mai bun de adaptare meteo ca supersculele astea moderne ce se condenseaza pe ele.
    Daca alegeau motivul corect, si nu o faceau totdeauna, era pentru ca faceau economie pentru alte sectoare si, mai ales, nu puteai sti ce pui de neam de mare goanga e pe la cine stie ce puica prin vecini …
    Si de-i infrigura oaresce instrumentalistica era bai mare … capete cadeau …
    In general, din aceleasi motive de economie, mai lasau oprite 2 pompe din 6, ca deh, la etajul 5 in sus oricum e frig …

    Ok, acum cu instrumentalistica noastra.
    Ma bucur ca CT astea “moderne” au oarece modulatie si pe putere si pe debit.
    Dar tot paleste cu ce ar trebui.
    0-maxim continuu sau macar in pasi de 5%.
    Pai de n-ar fi electricitatea asa scumpa, as face un incalzitor ad-hoc (chiar si din termoplonjoane) cu reglaj de la 0 la jdemii de W cu pas de 100W sau mai mic.
    Un corp de pompa eficienta antrenata de un motor asincron eficient, extern, comandat de un invertor (daca e trifazic) sau pur si simplu divizoare capacitive (daca e monofazat) aduce debit intre 0-max in pasi oricat de fini vrea muschiu’.
    Automatizarea – un vechi (sau nou) PLC uitat pe undeva sau chiar si aiuritul Arduino cu cate shield-uri de intrari vrea acelasi muschi.
    Softul e usor, se pot face formule, si de invatare daca se vrea.
    Senzori potop, sute de vrea acelasi muschi, pe la fiecare colt.
    Mai pui si un dispay touch cu transmisie wireless si are tot prostu’ pe telefon starea caldurii …
    Asa, se poate controla perfect confortul ajustand permanent temperatura+debitul.

    Acum, real, CT au o Pmin si o Pmax (nu foarte interesanta pentru incalzirea podelei).
    Iar debitul are 3 trepte, nu se ajusteaza continuu.
    Bun zic unii, evident, mai bun decat una, maxim.
    Iepurele poate sa sara de unde nu te astepti totusi.
    Din motive de simplificare a vietii, e bine ca din calcule sa se aleaga schema de incalzire (T tur, ecart, pasi) pentru temperatura critica (sa zicem cea minima zonala) astfel incat debitul prin sistem sa nu depaseasca debitul maxim furnizat de pompa CT.
    Altfel, alta pompa, separator hidraulic sau mai bine – puffer … sau alte jmecherii – bucuria Doreilor.
    Insa, in majoritatea anului, T ext < pompa ridica steguletul – vrea la baie …
    Am vazut o specificatie de CT la care debitul max =1000L, dar greu, cel mai bine intre 800 si 900 L/h.

    Ce optiuni pot fi ?
    Scaderea temperaturii pe acel circuit … vana amestec … scump.
    Legarea acestuia pe returul unui alt circuit, mai putin pretentios ?
    Daca sunt mai multe astfel de incaperi, cuplarea lor in serie?
    Eventual, la fel, pe returul altcuiva ?

    PS
    Totusi, nesuruband jdemii de regulatoare de debit ca sa am habar, ce vor face acestea cand CT va reduce debitul general, ca ele nu stiu asta. Nu au “regulator dinamic” sau comunicant cu CT.
    Presupun ca in practica nu prea conteaza dar sunt totusi curios.
    Stiu ca se practica prostia cu actuatoarele dar eu nu-s fan.
    Mai bine o vana cu servomotor (mai scumpa) comandata de acleasi dispozitive de automatizare amintite mai sus.

    Răspunde

    • 1. CT moderne chiar modulează, nu treptează = sar câte ±2..5 kW.
      2. Centralele electrice cu convertizor pot face de la 1 W la 9.000 W. Există pompe de căldură cu convertizor.
      3. P min și Pmax = foarte importante pentru pardo’ și calo’, ventilo’ ș.m.a.
      5. Cu 100 l/h pot duce foarte mulți kilowați. Depinde de ecartul tur – retur.
      6. Calculele + exploatarea de apoi se fac pentru același regim de temperatură, într-o casă de locuit. Nu: 30°/dormitor 1 și 35°/dormitor 2 șamd. Într-o hală industrială, evident, vor fi regimuri mult-diferite de temperatură + diferite sisteme: perdele de aer cald, radiație de sus, aeroterme de tavan, ventilo în șapă, pardo’. O hală am proiectat-o așa: doar o țeavă perimetrală, colorată brun, temperatură joasă = doar radiație (convecție enervantă neglijabilă). În birouri: registre din aceleași țevi.
      7. Io propun caselor de locuit nr. de actuatoare = ZERO. Reglaje hidra + adaptare înainte de automatizare, Automatizările infinit de simple, sau alte post-uri.

      Răspunde

49. O mica curiozitate.
    In mod uzual calculele necesarului de energie se fac pentru o temperatura minima, sau mai bine zis pentru temperatura din zona climatica corespunzatoare.
    Evident, aceasta se va atinge doar iarna, din cand in cand.
    Pentru temperatura medie de iarna sau pentru media pe fiecare luna de iarna, ca sa nu mai spu de primavara si toamna, avem nevoie de caldura mai putina.
    Cum obtinem caldura mai putina de la aceeasi sursa?
    Scadem debitul ?
    Atunci ce se intampla cu regulatoarele de debit ?
    Scadem temperatura pe tur ?
    Asta ar fi usor de realizat cu senzorul de temperatura exterior / interior si o centrala care sa stie ce sa faca cu ele.
    Ambele ?

    Răspunde

    • Uaaau! Ce întrebare bunăăă!
      Despre chestia asta am scris mult, interesant (zic) în articolul anti-termoficare Mica centrală de apartament versus Termoficare. De ce pe vremea lui Ceașcă era mai bine cu termoficarea? Fochiștii avea’ așea: 1. grafic cu temperatură lipit pe perete = închideau din cazane la 35°, aprilie și 2. opreau din pompe = din 400 m³/h, lăsau doar 20 m³/h. Foooarte tare. Dar, erau ingineri + subingineri + fochiști + tanti birouri + directori + + + m.a.€. Tehnic se numeau: 1. reglaj calitativ °C și 2. cantitativ m³/h. 1 + 2 = mixt. 1 poate exista fără 2 și invers. Durată de viață, eficiență = 1-le. 1 + 2 = eficiență și pentru transportul ăla de cărat agentul 007 termic prin țevi.
      —
      Automatizarea modernă = DELOC milioanele alea de cable, reglete, senzori de șapă ș.m.a.€.
      Automatizarea modernă = sursă cu putere variabilă de la 0,1 kW la 40 kW. Un roto-percutor are de la 0 la 3.000 învârteli/min. Ca primarii ¯_(ツ)_/¯. Bine, ei sunt pe 3.000/veci, pe 0 când dorm.
      Top μCT gaz
      a. Puterea centralelor este variabilă cu frigul de afară. Frigălău = bicepși maximi kW.
      b. Temperatura din apă se adaptează după meteo.
      c. Pompele centralelor sunt modulante = turații variabile.
      Ca termoficarea: b + c, doar b, doar c. Puterea a, trebuie să se adapteze perfect după b sau/și c. Deci, ⚠ fooorte important este a-ul, puterea.
      —
      Bucureștiul are -1°C media/ianuarie/ultimii 35 ani, măsurat nu prognozat. Întreg sezonul rece (sept. – mai) are 8+°. ⚠ O informație foarte utilă, mai ales celor cu pompe de căldură.

      Răspunde

50. Multumesc pt. raspunsuri.
    Legat de hol, el e magistrala, calea de legatura intre toate incaperile si CT.
    Daca ar fi sa pun 1 circuit la fiecare incapere de 15mp (q=56w/mp) si 2 la cea de 24mp (q=68w/mp), nu am terminat calculele termice inca, deocamdata doar necesarul de caldura, holul avand latime de 1,2m, as avea 1/3 din lungimea lui parcurs de 3 circuite si restul parcurs de 8 circuite.
    Cam mult pentru un hol.
    Chiar daca ara 7m lungime.

    Eventual las loc in izolatie pentru a trage toate circuitele pe acolo iar prin hol doar circuitul cel mai scurt.
    Doar ca asa pot sa ma trezesc cu aer pe circuite intrucat partea din celelalte incaperi va fi cu cca 15cm mai sus decat traseul pana la CT.
    E vremea sa-mi caut un loc mai intens de dat cu capul.

    Răspunde

    • Nicio pb cu aerul. Umplerea să fie corectă! Doar, țevile din pereți cum urcă 3 metri Δh?

      Răspunde

51. Salutari Bogdane, si, din nou, felicitari pentru spunerea lucrurilor cam asa cum sunt.
    Cu folclor de Ferentari / Chicago, ca sa priceapa omu’.

    Am mai avut un comentariu mai lung despre EPS/XPS & co. dar nu a aparut, poate butonistica mea e slaba azi …
    Am observat cateva tendinte in desenele postate de tine si, desi sunt multe preferinte proiectantistice, exista cateva tipare (dupa ochiu meu).
    La fiecare am pus cateva intrebai / curiozitati.

    1. Incaperi mici gen bai, care, daca sunt situate una langa alta, sunt impreuna pe un singur circuit.
    Tinand cont ca sunt de dimensiuni relativ mici, si pentru confortul sporit, au T=100mm.
    Cu ce incaperi se mai pot conecta acestea ?
    Evident, unele cu regim similar dar imaginatia e slaba acum … tot asteptand virusul asta care nu mai vine …

    2. In general, exista un “hol” care este deservit de toate celelalte circuite care trec pe acolo.
    Eventual unul dintre ele (care o fi mai scurt sau la indemana) face o spirala pe unde nu trece altceva.
    Explicatia ar fi ca este un spatiu de tranzit, nu trebuie confort deosebit.
    Pentru o locuinta familiala, chiar si cu 8-10 membri, exista situatii care pot impune circuit separat aici ?

    3. Folosirea de circuite lungi, preferabil apropiate ca valoare de lungimea maxima pentru tubul respectiv (100m-16mm, 120m-17mm).
    Asta implica automat mai putine circuite – distribuitoare mai ieftine si mai putina Increngatura Ficofita pe la inghesuieli.

    Sa luam totusi doua incaperi “uzuale”, una 24mp si alta 15mp.
    Oricare poate avea unul sau 2 pereti cu exteriorul si te miri ce geamuri, deci necesarul de caldura/pasul va fi diferit.
    Cea de 24mp cel mai probabil va fi deservita de 2 circuite.
    Cea de 15mp insa ? Unul singur ?

    Evident, sunt necesare datele complete.
    Eu de ex., am elevatia izolata exterior cu EPS de 150mm, 50mm coborand perimetral in sol pana la adancimea de 50cm.
    Nu exista placa peste elevatie, fiecare incapere avand o placa armata flotanta de 10cm.
    Peste ea va fi asezata tubulatura incalzire si acoperita cu sapa de pamant (2 parti nisip si una argila + fibre gen paie, iuta, canepa), mai degrama Rammed Earth, umiditatea fiind mica in compozitie.
    Se indeasa bine pe langa tuburi si cam cum o fo’ inghesata, cam ase o ramane.
    Continut foarte mic de apa, contractii aproape inexistente.
    Greutate “sapa” 50mm.
    Densitate sapa cca 1,7t/mc comparata cu betonul de cca 2,3t/mc.
    Nimic intre beton si pamant – contact termic maxim.
    Am vrut masa mare imlicand inertie mare pentru ca se cam sta pe aici non stop.
    Suprafata se trateaza cu mai multe straturi de ulei de in care, dupa ce polimerizeaza, determina suprafata sa devina impermeabila si foarte rezistenta la abraziuni.
    De ce pamant ?
    DIn experienta fiziologica amai multora:
    – senzitiv mai cald
    – senzitiv, mai “moale” la calcat, nu dur precum gresia sau betonul
    – a busit plodozaurul suprafata cu vre-un OZN ? No proble, e doar pamant.

    Sub placa se afla 15cm EPS150 si 25-30 cm sort 16-32 nivelat cu margaritar, nisip.
    Perimetral, placile sunt separate de elevatie prin XPS 20mm (voi vedea ce fac cu perimetrala pt. dilatare).
    Nu exista punti termice intre placa si elevatie.

    Structura casei este de lemn (grinzi si stalpi, nu bete americane si OSEBEU ca sa n-o incline sorin ovidiu vantu’) peretii exteriori fiind umpluti cu “Argila usoara” – Light Straw Clay – practic paie din baloti, amestecati cu foarte putin iaurt de argila – doar cat sa le umezeasca – cca 10kg argila (masa uscata) / ml de zid.
    Grosimea zidului cu tot cu tencuiala de var-nisip este de 50cm.
    Lambda tentativ la acest perete este echivalent cu cca. 30-35cm polistiren. Decent.
    Constructie parter, pod nelocuit (mansardabil – tribul creste) acoperit cu vata bazaltica de 30cm planificat (40cm dorit).

    In general izolatie mult mai buna ca la o structura cu caramida goala si cadre beton unde sunt punti termice peste tot.

    Ideea fundamentala este de a folosi apa cat mai rece, 25 – max 30 pe tur si 20 max 25 pe retur.
    Am ceva planuri cu colectoare solare, don’t hate me.
    As fi curios daca la aceste temperaturi nu este mai bine a folosi 2 circuite mai scurte in paralel decat unul lung apropiat de lungime amxima a tubului.

    Initial, am dorit folosirea a 2 cuptoare racheta, unul pentru o latura a casei (cea cu dormitoare si bucatarie) si altul pentru cealalta (living, bai).
    Randament ardere / stocare cat nu a visat america si nici o piesa in miscare deci nimic ce sa se strice.
    Gandit si realizat corect, cosul se autoamorseaza si e suficient tirajul natural, Tiesire cos tipic 60 grade iar Tsoba / masa termica de stocare tipic 40 grade.
    Radiatie cat cuprinde intrucat masa de stocare era un “pat de pamant” pe laturile lungi ale incaperilor.
    Poti sta pe el cum stateau babele (sau pisica) in spatele sobei de la Humulesti.
    IPAT era gandita secundara, de rezerva oarecum.
    Lemnul ramas din constructie plus toaletarile arborilor din imprejurimi mi-ar ajunge cativa ani.
    Plus ca arborii sunt sustenabili, regenerabili si primaria ii taie gratuit.
    Eu doar ca Scufita Rosie, adun vreascuri pt Bunicuta.

    Dar timpul necesar realizarii lor incepe sa dispara, sefa de trib are tigaia de fonta in mana si nu are chef de clatite … momentul deciziilor.

    O CT pe gaz in condensatie (hei Ariston Genus One) + cateva butelii de propan nu crapa bugetul (ahem, prea tare) si ofera caldura + ACM de imediat.

    Happy wife, Happy life.

    Asa ca, ceva opinii, injuraturi la intrebarile mele ?
    Tare-s curios, ca specialistii loco-lnici din diverse domenii, dupa ce mi-au raspuns cum se face x sau y, m-au trimis peste Prut cand i-am intrebat “Da’ de ce-i asa si nu altfel?” adica justifica fratica ca sa priceapa si la IO neuronu’ singuratec.

    PAX MUNDI

    Răspunde

    • Am identificat 3 întrebări.
      1. Io propun doar adaptare meteo, fără absolut niciun termostat, niciun actuator. Așa, pot cupla dormitor cu baie șamd. Evident, omul pune termostat în dormitor. Dacă are buclă comună cu baie, dormitor închis = baie închisă. Băilor le dau căldură încontinuu. Deci, pun buclă separată în baie, chiar de doar 19 metri.
      2. Un hol are un necesar de căldură incredibil de mic. Pun țevile de „trecere” pe unde presupun că umblă omul, niciodată buclă proprie holului. Cu adaptarea meteo, căldura continuată, niciodată oprită, șapa capătă cam aceeași temperatură (în aceeași încăpere). Există, da, situații când o consolă de balcon face transmisia căldurii simțită. Ceva-ceva mai rece podeaua înspre acea consolă. De obicei, nu stă omul desculț acolo cu orele. Încerc din proiectare să aglomerez vreo 6 tronsoane la pas de 5 cm spre balconul ăla.
      3. Hidraulică. Pierderi de presiune liniare. Pun o buclă de 150 metri, calculez pierderile, știu diametrul, debitul caloric, rezultă pompa: cât de mare? Dacă am pompa centralei termice: variabila devine lungimea unei bucle, nu mărimea pompei. Deci, acele lungimi le consideră proiectantul cum „are chef”. Exact ca pentru un horn. Cel mai des, casa impune o înălțime. Știu puterea cazanului. Îmi rămâne doar să aleg diametrul, singura variabilă.

      Răspunde

52. Dupa ce ti am citit forumul si postul asta de mai multe ori 😉 am decis sa nu pun gresie sau parchet, vreau sa ramana un beton slefuit peste incalzirea in pardoseala. Intrebarea e: ce fel de sapa trebuie folosita pentru a se putea slefui ulterior? Incalzire cu pompa de caldura aer apa. Mersi anticipat 😀

    Răspunde

    • Șapă încălzire în pardoseală. Tocmai finalizat.
      Șapă uscată = ± șapă fluidă. Ambele pot fi elicopterizate. Trebuie vorbit cu o firmă de șape. Uscată mai ieftină; fluidă mai scumpă.

      Răspunde

53. EPS 200, totusi are rezistenta la compresiune de 20to/mp, deci cu mobilele nu ajungem la 20to, si mai ales pe un mp. Am intalnit si structuristi care zic ca la dimensiuni mari, 30cm, acolo se pune EPS 200, dar la sub 10cm zic ca 120-150 e suficient. Instalatorii, chiar si Bogdan zice ca si mai putin.

    La parter conteaza cel mai mult ca tine de izolarea placii, sa nu vina frigul din pamant, sus se poate pune minim ca sa aduci la nivel, ca mai sunt cabluri, tevi…

    Nu te mai gandi ca EPS nu merge cu XPS, unii folosesc vata ca si izolatie (normal ca este anume cu rezistenta mai mare la compresiune) si apoi XPS ca sa prinda teava.
    Dar nu cred ca merita sa dai mai multi bani pe XPS fiind pus la interior. XPS se pune de regula in pamant, ca se “impaca” mai bine cu apa. La case pasive, pui toata constructia pe XPS.

    Răspunde

54. E clar ca XPS-ul e net superior fata de orice EPS. De altfel un vanzator de la care am cerut o oferta de pret la polistiren, mi-a zis ca EPS-ul nu e potrivit deloc sa fie folosit la incalzirea in pardoseala, ca se va comprima acolo unde sunt dulapuri grele asezate pe podea. Dar intrebarea mea e de ce se folosesc atunci placi tacker sau cu nuturi ca si acelea au izolatia din EPS ?

    @Bogdan, in legatura cu problemele cu XPS-ul, eu ma refeream doar la situatia cand combini cele 2 tipuri de polistiren. Ai aici ma gandesc la greutatea mobilei si a altor lucruri care apasa pe sapa si implicit pe tot sistemul: daca polistirenul EPS din placa tacker se comprima ceva mai mult decat XPS-ul de sub placa taker, sa nu apara fisuri in sapa sau finisaj (gresie in cazul meu).

    Merci.

    Răspunde

    • Doar, EPS-nuturi se lasă sub talpa omului. Orice EPS, chiar XPS. Gradul de comprimare (deformare) al EPS-ului e mai mare. Atât.
      Polistirenul se comprimă deja la montarea șapei. Pe partea de jos, șapa va avea duluri-duluri și grosimi diferite. La suprafața-văzută va fi plană și orizontală.
      Nu sunt inginer constructor, dar polistirenul (oricare ar fi) n-ar trebui să răspundă de gresie. De-aia Baumit și alții recomandă șape mai groase când polistirenul e mai gros.

      Răspunde

55. Salut,

    @Utz, la parter am 14 cm sub tocul de la geam si la usa, deci ar incape lejer zic eu un polistiren suplimentar de 3 cm sub placa tacker: 3cm + 2.5cm (placa tacker) + 1.7 cm (teava) + 4.5 – 6 cm (sapa peste teava, in functie de diferentele de nivel) + 1.5cm (gresia + adeziv) = 13.2 – 14.7 cm. Finisajul poate fura putin si din tocul de la geam.

    Problema ar fi la etaj, unde am doar 12 cm sub tocul de la geam. Instalatorul zice ca trebuie sa pun neaparat ceva polistiren suplimentar si la etaj, pentru aducere la nivel cu cablurile electrice. Asa ca la etaj ma gandeam sa pun polistiren de 2 cm sub placa taker.

    @Bogdan, nu sunt egal cu Mihai de pe celalalt articol. Nici nu am vazut postarea lui inainte, dar se pare ca ne-am lovit de aceeasi problema 🙂

    Polistirenul extrudat ar izola mai bine, si in perioada asta e mult mai usor de gasit decat expandat de densitate mare, dar si eu ma intreb, daca nu cumva polistirenul extrudat se va comporta diferit in timp fata de polistirenul expandat din placa taker si sa apara probleme cu gresia din cauza asta. As putea pune in loc de polisitren extrudat si polistren expandat de densitate mare, EPS200.

    Ar fi mai potrivit un EPS 200 decat cel extrudat ?

    Răspunde

    • Când vreodată expandatul EPS poate fi mai bun MECANIC decât extrudatul XPS? Poate fi orice expandat cu orice bube și ciuperci 😉
      Clar, extrudatul e net superior din orice punct de vedere. Dar, e mai SCUUUMP. Orice densitate a EPS-ului pălește în fața celui mai nasol XPS. Bine, EPS poate fi mai moale, îndoibil, mulabil, deformabil că, probabil, ar ajuta în anumite situații.
      Ăștia cu sistemele de i-ții prin pardoseală au și varianta din spumă PUR, fără nicio bubă, nut. Dar, vreo 80+ lei/m².
      Cine spune că ar fi probleme de șapă, gresie, parchet cu XPS? Ăsta se pune sub fundații fără pb, darmite sub o biată șapă.
      ⚠ Heh! Poate, se gândește careva că se dilată șapa pe grosime!? NICIODATĂ. Orice corp solit se dilată pe latura cea mai lungă.
      ⚠ O țeavă se dilată doar pe lungime, niciodată pe diametru/circumferință. Șapa dintr-o cameră se dilată pe latura cea mai lungă, NU pe lățime, NU pe grosime!
      Nuturile sunt DOAR pentru cine nu are scule. În rest, nu le-aș propune, veci.
      —
      Acum lucrez pe el, dar recomand articolul Șapă încălzire în pardoseală.

      Răspunde

56. Laurentiu, pune izolatie cat de multa, dar normal ca acuma esti limitat de inaltime, nu stiu ce inaltime la gata e gandita, dar mai bine scazi din ea si pui izolatie decat mai inalt si fara izolatie.

    Răspunde

57. Buna ziua,

    La o casa pt care am dat avans dezvoltatorul monteaza sistem de incalzire in pardoseala cu placa taker ce are o izolatie de 2.5 cm de polistiren expandat.

    Mi se pare cam putin 2.5 cm de izolatie, in special la parter, de aceea am vorbit cu instalatorul sa imi puna sub placa tacker polistiren extrudat de 3 cm. Deci polistirenul extrudat ar veni direct pe placa de beton si ar servi si pentru aducere la nivel a tuburilor de fire electrice

    Ce parere aveti ? E vreo problema ca polistirenul extrudat se combina cu placile tacker care sunt din polistiren expandat ?

    Va multumesc.

    Răspunde

    • „Laurențiu” cred că este egal cu „Mihai”. Am răspuns în celălalt articol.
      —
      ⚠ ATENȚIE! Gresia – finisajul, de fapt – poate fi compromis mult mai repede așa:
      ba 50°C în apă, ba 20° în apă. Că neam adaptare meteo = dilatări insesizabile.
      —
      Instalatorii „spune” multe. Pe ce se bazează? Doar ei știu.

      Baumit spune că dacă sub șapă e polistiren sub 25 mm, șapă peste țeavă 40+ mm; polistiren > 25 mm, peste țeavă 45+ mm.
      ⚠ Atenție pe fișa tehnică a gresiei! Au și ei ceva recomandări.
      Șapa, Ghid

      Răspunde

58. Servus Bogdan ,te rog de-un sfat.Recomanda-mi un tip de incalzire in pardoseala in sistem uscat pentru un apartament de 63 m2 aflat in Sinaia,cu urmatoarele detalii-bloc vechi din caramida,anvelopat cu polistiren de 10 cm,plansee din beton,nivel intermediar,la interior parchet din lemn masiv-mai putin baie si hol,pardoseli peste care intentionez sa aplic sistemul de incalzire.
    Multumiri
    D.Andrei

    Răspunde

    • Nu mă laud cu sisteme uscate.
      Foarte scumpe, puțini clienți.
      Nici date tehnice nu sunt prea multe pe net.
      —
      Am montat sisteme de tip bjorn.
      Poate fi orice similar.

      Răspunde

      • Ati montat Bjorn? Si nu mai doriti sa montati? Asa de ineficiente sint? Pretul e undeva la 50€ /mp

      • Despre Bjorn prin comentarii și în Asistență sibotherm.

59. Salut. Pt o casa de 50mp, din busteni, in care va locui 1 peroana, pensionar, cea mai buna solutie de incalzire si acm ar fi ct gaz cu preparare acm instant, cu putere minima cat mai mica pt incalzire, control al temperaturii interioare dupa senzor de ext si ipat. La ipat as merge cu sistemul uscat desi stiu ca find casa locuita in permanenta, merge si ipat system umed. Ca si eficienta/cost in exploatare poate sa difere din cauza sistemului de ipat ales, uscat vs umed? Ms!

    Răspunde

    • INVESTIȚIE uscat versus umed.
      100 lei/m² versus 400+ lei/m².
      —
      Inerție termică mare adaptată meteo, controlată = confort mai bun, facturi mai mici.

      Răspunde

60. Foarte tare site-ul tau. Felicitari!
    Ce ai recomanda pt Ipat, sistemul umed sau uscat?

    Răspunde

    • (◕‿◕)
      —
      TIMP
      Transmiterea căldurii:
      sursă de căldură → apă → țeavă → șapă → finisaj → radiație. Ura!
      Șapă densă și subțire = timp mai scurt de transmitere.
      Șapă poroasă și groasă = timp mai lung de transmitere.
      Or, timpul ne interesează doar pentru schimburi de regim:
      °C în casă Tconfort ↘ Teconomic ↗ Tc ↘Te.
      Casa omului = căldură 24/24 Tconfort = nu contează timpul.
      Sau, oricum, știu din timp orarul pentru Tc, Te.
      Deci, dpdv al timpului, pt. casă de om: șapă umedă = șapă uscată.
      —
      S, m² de CONTACT → EFICIENȚĂ
      m² de contact țeavă-șapă ⇔ m² de calorifer ⇔ calorifer mai mare, mai mic.
      Șapă fluidă, densă = contact maxim țeavă-șapă.
      Șapă uscată, poroasă = contact ceva mai prost țeavă-șapă.
      S, m² mulți de contact → temperaturi apă ușor mai joase.
      S, m² puțini de contact → temperaturi apă ușor mai ridicate.
      Temperaturi joase apă = eficiență mai bună a sursei de căldură.
      Eficiență a sursei, NU a tandemului instalație-casă.
      Vorbim de 1°..5°C.
      CT gaz = eficiența e aceeași: că 32°C, că 37°C → ardere ~108% Pinferioară gaz.
      Pompă de căldură = eficiența diferă: 32°C COP 4,1; 37°C COP 3,65; ~10% diferență.
      Contribuie și finisajul. Deci, diferența va fi sub 10%.
      —
      CONCLUZIE
      CT gaz: umed – uscat = 0.
      PC: umed – uscat = max. 10% (epoxidică sau μ-ciment).
      —
      ATENȚIE!
      Degeaba vorbim de umed versus uscat, iar finisajul e din lemn de 2,4 cm.

      Răspunde

61. Salut, are vreun avantaj sapa fluida fata de sapa de semiumeda de ciment?

    Răspunde

    • Sunt 2 tipuri de șapă, d.p.ăsta.d.v:
      – fluide,
      – uscate.
      Demidulce și alte denumiri sunt folosite de „câte știu eu”.
      —
      Avantaj minim. Preț enorm.
      —
      Pentru pompele de căldură ar conta. CT gaz, nu prea.
      Dar, în același timp: degeaba pun șapă fluidă și parchet triplu, ¯_(ツ)_/¯.

      Răspunde

62. Excelent, m-am distrat si am invatat destule lucruri concrete. Felicitari!!!

    Răspunde

    • (◕‿◕)

      Răspunde

63. Buna ziua! Se poate instala la demisol distribuitorul pentru incalzirea in pardoseala de la parter? In aceasta situatie, cum se face aerisirea sistemului, daca nivelul distribuitorului este sub cel al tevilor? Multumesc.

    Răspunde

    • Umplere corectă, pe un singur sens.
      Nu este recomandat, dar umplere corectă = deloc aer.
      Umplerea trebuie făcută corect în toată instalația.
      Altfel, aerul poate urca în buclele parterului.

      Răspunde

64. Salut. Cum stabilești necesarul termic pt o casa din bușteni?
    Mă interesează pt ipat sistem uscat, aprox 50 mp.

    Răspunde

    • Pfui! Dacă ar fi așa simplu!
      Este destul de complicat: STAS 1907.
      Trimiteți planul! Date despre cărămidă, izolații pereți, acoperiș, geamuri, finisaje.
      mail@sibotherm.com

      Răspunde

65. Buna, as dori sa imi pun IPAT in casa nou construita P+E, cu o suprafata utila de aprox 200mp. Cum pot avea mai multe informatii despre costuri Si oferte de pret: proiect + materiale + manopera de la dvs. Puteti sa imi lasati un nr de tf sau adresa de email, va rog. Emilia.

    Răspunde

    • De pe laptop, foarte comod: Configurator încălzire în pardoseală.
      Ce cuprinde prețul (lung și detaliat): Încălzire în pardoseală preț.
      Toate datele noastre: Contact.

      Răspunde

66. Muicaaa da câtă nebuneala e cu chestia asta.!! Cred că mă las păgubaș și pun calorifere la 170m² și mai bine cred
    Dacă nu te superi îmi poți spune cam cat costa 1m²de încălzire din asta dar nici prea scumpă și nici prea ieftina. Așa că pentru buzunarul Românului de rând
    Îți mulțumesc

    Răspunde

    • ~20 €/m²: polistiren, țevi etc. materiale și montaj și proiect tehnic în cazul nostru 😉
      Poate fi chiar sub prețul ăsta.
      Mai trebuie centrala termică, exact ca pt. calorifere.
      Șapa este ca pentru calorifere, plus 200 lei ceva aditiv.

      Răspunde

67. super!
    va caut curand.
    multumesc.
    mihai piatra neamt

    Răspunde

68. Buna Bogdan,

    Te rog frumos ajuta-ma să înțeleg cum ar fi mai bine sa folosim încălzirea în pardoseală. Se da una bucată casa cu încălzire în pardoseală pe parter pe circa 55 mp si 55 mp la etaj cu calorifere și robineți termostatati. In distribuitorul încălzirii in pardoseală am acel robinet pt setarea temperaturii apei in sistem. L-am pus pe 33°C și am lăsat să funcționeze non stop, astfel ajung la temperaturi pe parter de 24.5°C, unde am open space. Un domn mi-a venit și mi-a montat un releu la centrala termică și la termostatul Salus IT500 și în modul automat în momentul în care am de ex 24C° in living imi inchide centrala și pompa de amestec. Problema e că mi se răcește destul de tare gresia până reporneste apa in sistem. In ambele versiuni am un consum de 10 m3 pe zi, e ok? Să fie totuși o problema de optimizare? Să las sistemul să funcționeze non stop la 33°C? Sunt din Brașov și zilele trecute am avut -14, acum sunt doar -5°C. Merci mult!

    Răspunde

    • Factura pe lună ar fi ±500. Cam mult pentru 110 m².
      Releu = termostatul poate opri și centrala, și pompa.
      Dacă este doar pardoseală, aș folosi centrala pe temperatură foarte joasă. De la 22° în sus.
      Ar fi foarte ok dacă centrala ar accepta senzor exterior.
      Până la montarea senzorului, aș recomanda temperatura apei mai jos de 33°. Astfel încât iT500-le să nu oprească centrala și pompa/pompele. Să fie în living doar 23,8°.
      Dacă termostatul arată +0,5° față de cerut = temperatură prea mare în apă.
      Dacă e timp, aș recomanda citire:
      echilibrare hidraulică
      automatizare încălzire în pardoseală
      urzeala temperaturilor
      puterea minimă
      top centrale termice.

      Răspunde

69. Salut Bogdan,
    Vreau sa instalez singur incalzirea in pardoseala in toata casa. Poti sa-mi ajuti cu proiectare, daca iti dau toate detaliile necesare? Bineinteles nu astept gratis acest lucru.
    Astept o adresa de email/whatsap/something pe unde te pot contacta.

    Thanx
    Mark

    Răspunde

    • Simplu.
      Proiectare încălzire în pardoseală.
      Mersi.
      Nu văd nr. tel. Dar, e ok în link. Sunt toate informațiile necesare spre client, spre noi.

      Răspunde

70. As fi vrut sa vb în privat în vederea unei colaborări in viitor.
    Sunt din Bistrita si avem lucrări în zona Colibiţa.
    Problema e ca la multe constructii proiectele de instalații lipsesc sau sunt făcute pe repede înainte.
    Deci, daca o sa avem nevoie de proiectare, special pe instalatii, putem apela la dv?
    Mersi mult ptr raspuns la chestia cu bucla de 150 ml.

    Răspunde

    • Scuze.
      Mulți scriu pe mail sau Whatsapp.
      Dar, sunt întrebări despre chestii/probleme tehnice. Nu cereri ofertă, colaborări.
      Evident c-am fi interesați de colaborare. Așa ne câștigăm pâinea.
      Mulțumesc.

      Răspunde

71. Salutari. O sa incep sa imi construiesc “crib”-ul de 101mp utili, din care 31mp utili ii reprezinta garajul si camera centralei, deci raman cu 69mp utili locuibili … 69 da?
    Asta va fi repartizata in 2 dormitoare de 10.5mp fiecare (la unul si cu baie proprie de 2.64mp), living de 26mp, bucatarie de 11.5mp, mai un hol la intrare de 3.9mp si o baie principala de 4.2mp.
    Casa va fi folosita preponderent casa de vacanta, sau casa ptr batrani (asta cand o sa imbatranesc si ma retrag la mosia de la tara 😛 ) .
    Constructia din Porotherm de 25cm, izolatie exterioara cu 10cm polistiren, poate 15 pe unde se poate, tripane de alea pe bogatie Weka 82 (vreo 20mp vitrati).
    Garajul si centrala imi acopera tot peretele vestic al casei.
    Dormitoarele sunt pe peretele estic.
    In mijloc (cu deschidere catre Sud) e living-ul si bucataria, pe nord e baia principala si holul de intrare.
    Casa e pe parter, planseul din lemn, 20cm vata intre grinzi (2.7m inaltime, poate mai pun 5cm de izolatie sub rigipsu de pe tavan daca ma enerveaza niste bani), inca 20cm vata in pod intre capriori. Pe viitor poate mansardez (acoperisul imi lasa suficient loc ptr inca vreo 70mp utili in total), tot asa sa vad cum ma enerveaza banii.

    Vreau incalzire in pardoseala, totul va fi placat cu gresie, nu am posibilitate de gaze (ma rog nu am suficiente desi imi place fasolea), asa ca voi avea centrala electrica (bransament trifazat de 18kW), SI…atentie… termosemineu . Semineu e musai ca sa pot arunca vreascuri lemne in foc… Daca tot am placerea de a da foc la lucruri, am zis sa folosesc si la incalzit casa.

    Planul meu e ca in timpul saptamanii sau cand nu venim acolo sa mentin un 16-18grdC, iar cand stiu ca merg acolo sa dau cu dejtu pe mobil si sa dau centrala mai tare sa urce la vreo 20 pana ajung. iar cand ajung pun lemnu in foc, si dau blana la caldura.

    Ceva sfaturi gasesti ptr mine? Proiectare si executie faceti si in afara Clujului…sa zicem pe langa Timisoara.
    Hai va pup! Astept raspuns. Ar fi mega fain daca ati da raspunsu si pe email.

    Răspunde

    • Nice. M-am distrat citind. ¯_(ツ)_/¯
      Normal că facem proiectare oriunde.
      Proiectare încălzire în pardoseală
      La fel, sfaturile.

      Răspunde

72. Va salut domnu Bogdan.
    Putem vorbi pe watsap?

    Răspunde

    • Sunt foarte răgușit. Pot scrie pe Whatsapp, deși aș prefera aici.

      Răspunde

73. Salut Bogdan
    La ultima lucrare din toamna asta , am mers cu o singură buclă într-un salon de aproximativ 16 m pătrați.Aproximez 150 ml teava 17×2 cu pas de 10.
    In distribuitor-colector mai am 5 bucle care nu depășesc 80 ml.
    Grup pompare amestec nu am pus pentru ca vreau sa pun pompa pe tur si vană cu trei căi direct din centrala.
    Cum as putea remedia greșeala buclei în care am depășit metri ?
    Daca trebuie spartă șapa si refăcut salonul in loc de o buclă de 150 sa fie 2 de 75 asa o sa fac, daca nu este alta varianta.Poate o buna echilibrare si actuatoarele ma salvează. Mersi mult anticipat.

    Răspunde

    • Nu e nicio greșală. Niciun stres.
      Simplu. Echilibrare. Gata.
      Ajut cu info, dacă va fi nevoie.
      (^_-)

      Răspunde

74. Salut, imi poti da un sfat privitor la pompele de caldura ptr o casa de 205mp SU, zid de 48cm din care 10 cm vata bazaltica sub pardoseala parter polistiren de 5cm peste polistiren de 5cm incalzire pardoseala la etaj 3cm polistiren sub placa 10 cm vata bazaltica peste peste placa si 10cm celoloza sub tabla acoperis, geat tripan Salamander, cate ar fi necesarul termic la o pompa de caldura aer apa?

    Răspunde

75. Salut. Vreau sa pun ipat la etaj. La parter am calorifere pe care as dori sa le inlocuiesc cu ipat in viitor. Casa este din 97. Acum cand afara sunt -7 grade, la etaj am +14 grade, fara nici o sursa de caldura, daca excludem ce vine de la parter. Accesul catre etaj este inchis cu usa, deci caldura la etaj nu ajunge decat prin pierderi, punti termice. Ce pas ar trebui sa folosesc? Incalzirea deocamdata o realizez cu cazan pe lemne, iar la etaj as monta un puffer pentru ipat. Sper ca in viitor sa inlocuiesc cu pompa de caldura. Multumesc anticipat.

    Răspunde

76. Salut Bogdan,

    apreciez informatiile pe care le oferi (si modul amuzant in care o faci), multumesc!

    Doresc sa renovez un apartament din 1980, de 3 camere (70mp), fara izolatie (suntem pe o lista…), in Bucuresti. Acum am caldura de la sistemul centralizat, as pastra caloriferele de la ei (oricum inteleg ca debransarea e deja treaba grea). Acum doresc sa incalzesc podelele, acum am in casa cam 18-20 de grade si podelele se simt reci al naibii. Practic sistemul de incalzire in pardoseala ar fi complementar (acum mai compensez cu niste AC-uri) sau, daca mai face niste vraji duamna firea, singurul care sa incalzeasca. Stiu, n-ai ce calcula in aste conditii 🙂 Practic as incerca un calcul pe maxim, daca ma debransez sau crapa radetul nu o sa ma apuc sa bag alte tevi. Cum nu prea am ce calcula, pun un distribuitor cu 6 zone, bag ~100m de teava in living si dormitoare, ceva mai putin in bucatarie, baie, hol, pas de 10-15 sa incapa, mai adunate sub ferestre, 6 actuatoare sa mai carpim din prostia care iese? Chiar, 6 zone, 6 actuatoare sau 5, cu o bucla mereu deschisa, ca la calorifere, sa nu faca apoplexie pompa Codrutei?

    Am o strangere de inima cu privire la grosimea sapei existente, ca sa imi iasa cei 2cm xps + ~2cm tzeava + 4.5cm sapa + ~1cm parchet cred ca tb sa iau in calcul atarnarea lustrei vecinului de tevile mele… Daca mai tai din sapa tb imprietenite mai bine buclele tevii, sa nu apara diferente de temperatura pe zone? Daca in zonele uscate am sapa minune de 3cm, in baie, bucatarie ce pun, ca aia nu merge acolo? Prag? Vecinul e plecat, mi-as izola si tavanul, inca 2cm. O sa iasa intim, ceva frumos…

    Mi-as monta o pompa de caldura, daca gasesc un suflet brav care sa o atarne la etajul 9, intr-un luminator unde am observat ca temperatura e cam cu 4 grade peste cea de afara. Mi-ar trebui si un boiler, apa calda de pe tzeava face intrecere cu cea rece, uneori dupa 5KW de instant electric tot faciliteaza un atac de cord. Dupa 15 minute vine calduta, cat sa te opareasca instantul. Ai dracu’ scotieni, cum or rezista?

    Vad ca la PC-uri unitatile de interior cu boiler integrat sunt floorstanding, nu prea am loc pentru ele prin casa. Un boiler as gasi unde sa inghesui, pe langa o unitate interna mai la dieta. Nu stiu cum ies ca pret intre cele 2 variante. S-ar putea sa esuez inspre o solutie clasica, CT pe gaz, in bucatarie, sa fie frumos, sa am cu cine socializa o data la doi ani.

    Mai scrie-ne!

    Răspunde

    • Cel puțin o dată la 2 ani, socializăm și din cauza mașinilor.
      —
      Există ceva mini pompe de căldură. Ar fi suficient pt. încălzit un apartament și acm.
      Revin pe temă.
      Orice pompă de căldură aer-apă, aer-aer se montează afară.
      —
      Sau, un exemplu.
      Boiler electric 3 kW = face acm și căldură în cabană 50 + 50 mp. La munte.

      Răspunde

      • Aa! Înțeleg. Afară ar fi.
        Necesarul de căldură ar fi incredibil de mic +/-2 kW.
        Sper să am timp să scriu despre mini-pompele de căldură aer-apă.
        Merg cu ceva tubulatură pt. aer.
        Nu am apucat să le văd etc.

      • Ar fi și ceva punți, dar nesemnificative.
        Caloriferele fac ca aerul cald să stea sub tavan, la cucurigu.
        Când schimbi un bec, te topești. Deci, tavanul are vreo 27..28 grade.
        De-aia are etajul 14 C.
        —
        Pasul trebuie calculat.
        Sau, pot estima așa după pereții exteriori și finisaj.
        Pompa de căldură = confort super ok.

      • Estimez vreo 6..7 kW.
        Dar, tb să calculez riguros pt. pompa de căldură.
        Spre deosebire de centrele termice = 24 kW în sus, PC au puteri de la 4 kW.

77. Bună Bogdan! Felicitari pt profesionalism! Nu am mai găsit atâtea info pertinente într un singur loc pe subiect.
    Am achiziționat o casa pe care vreau sa o transform într o pensiune. Pereți bca 30cm, cu izolație 10cm, gresie peste tot. 300mp toată clădirea. Vreau sa pun încălzire în pardoseala și mocheta. întrebarea este dacă o centrala pe lemn e compatibila cu încălzirea prin pardoseala. Din experienta zic ca actuala centrala pe lemn (de la casa mea) ajunge temperatura lejer la 70grade și ma tem ca s ar frige la tălpi. Sigur se poate seta sa oprească ventilator la temperaturi mai mici, dar totuși cât de mult se poate controla arderea? Mulțumesc.

    Răspunde

    • Trebuie un mic puffer, 100..300..1000 litri să spunem.
      Cu cât are cazanul control mai mare pe temperatură agent, cu atât poate fi pufferul mai mic.
      În josul paginii Configurator încălzire în pardoseală găsiți cum să faceți amestec pentru a coborî temp. pt. pardoseală.
      Despre amestec sunt info și în Grup de pompare și amestec.

      Răspunde

      • Afara, luminatorul nu are “tavan”, mai sunt montate niste AC-uri ale unor vecini acolo. Ar fi o problema de acces, eu am doar geamuri de baie spre el dar s-ar gasi solutii, chiar si fara alpinisti utilitari – sunt geamuri normale la ~4m, de pe casa scarii. Trebuie ceva mai mult traseu frigorific. Nu stiu cam cata caldura imi trebuie – de aici dubiile cu privire la proiectare IP si mai departe, cu privire la parametrii PC.

78. Buna ziua!
    Am construit o casuta P – aproximativ 70 mp fara zidurile interioare. Caramida T30 pe grosimea de 25, inaltime incapere 2,6m, izolatia exterioara va fi expandat de 100.
    Sunt 2 dormitoare (2 pereti exteriori),
    hol+baie (un perete exterior pe latura mica),
    salon si bucatarie (2 pereti exteriori).
    Intentionez sa pun IP cu extrudat de 3 sub teava prinsa cu cleme. Ma intereseaza lungimea aproximativa a tevii cu pasul pt fiecare incapere? Merge un distribuitor de 5 sa cuplez dormitoarele sau holul cu baia, sau pun unul de 7?
    Din cate am inteles nu mai este necesara folia cu patratele , imi trasez eu pasul si totul este ok

    Răspunde

    • Consider gresie peste tot.
      – dormitoare: pas 10 cm, 2 x 2 circuite
      – hol: pas 30 cm cuplat cu baie: pas de 15 cm, 1 circuit
      În baie aș face meandre de la exterior spre ușă. După care hol tot meandre, sau melc.
      – salon + bucătărie open: pas de 20 cm, 2 circuite. Probabil, aș face 15/bucătărie, 25/salon.
      De obicei, bucătăriile au suprafețe mai mici.
      De obicei, în salon pun pas de 25, deși știu din start că e mult. Obturez.
      Aș pune distribuitorul în/lângă dormitoare.
      —
      pas 10 = 10 m/m² = 350 m
      pas 15 = 7 m/m² = 40 m
      pas 20 = 5 m/m² = 150 m
      pas 25 = 4 m/m²
      cca 570 m. Un colac de 600 ¯_(ツ)_/¯.
      7 căi
      —
      Baie + hol = un circuit, fără actuator.
      Io aș pune doar un termostat pe CT. Gata automatizarea.
      —
      Cam la fel, dacă în dormitoare parchet.
      Se vor obtura mai mult bucătăria și salonul.

      Răspunde

79. Va salut Domnu Bogdan,
    Am o casa construita cu caramida tiganeasca si termoizolata cu polistiren de 100mm EPS 100 Grafitat si pe interior RIGIPS lipit pe tencuiala. Instalatorul mi-a recomandat sa fac renumitul pas de 10 in toate camerele. Ce parere aveti? Mentionez ca am 90mp utili incalziti, unde o sa fie numai gresie inclusiv dormitoare. Multumesc foarte mult pentru sfat.

    Răspunde

    • Celebrul pas de 10 nu se referă doar la Ytong, Porotherm, tencuială din ceva noroi fără ciment, lână în loc de EPS.
      —
      Gresie peste tot = super ok.
      Dar, măcar:
      – baie pe colț = pas de 5..7,5 cm. Țeavă și sub duș, cadă, WC.
      – dormitor pe colț = pas de 10 cm
      – hol interior = pas de 25 cm
      – sufragerie, cea mai mare suprafață = pas de 20 cm
      – bucătărie, S relativ mare = pas de 15 cm. Țeavă și sub blat. Se usucă oalele.
      Pe sufragerii, deși breviarul dă pas de 30+ cm, pun 25 cm, totuși. Psihic.
      Dar, clienții îmi dau dreptate ulterior. Mai cald în living. Obturez.
      —
      Obligatoriu fără grup de amestec.
      Obligatoriu echilibrare hidraulică.

      Răspunde

80. Salut,
    Sunt in proces de cumparare a unei case P + E (57.4 – 55 mp) care este deocamdata la rosu, si urmeaza a fi facuta instalatia de incalzire. Pe partea de parter va fi incalzire in pardoseala, iar la etaj, cu radiatoare.
    Pe partea de etaj, ma gandeam sa pun termostate in fiecare camera, si baie, iar in partea de jos, un termostat in baie, si unul in zona deschisa.
    Aceste termostate vor comunica cu un Centru de Comanda, care la randul lui, va actiona actuatoarele termice din distribuitoare. As avea cateva intrebari:

    1: Avand in vedere ca pentru pardoseala, e necesara o temperatura a agentului termic mai mica decat e nevoie pentru radiatoare, mai am nevoie de senzorul de temperatura exterioara? (sus va fi incalzita cel putin o camera, dressing-ul si baia);
    2: de cati ml sa fie un traseu de tub cu diametrul de 17 mm? pe asta nu am inteles-o din articol (max 100 ml?);
    3: Am nevoie de vana de amestec, ca sa nu-mi bage in pardoseala agent termic la temperatura la care imi baga in calorifere?

    Răspunde

    • Pardoseală
      50°C că e primăvară, că e Boboteaza?
      Calorifere
      75°C că e toamnă, că e gerul Crăciunului. Mă rog, nu Crăciun 2019.
      —
      Nu obligatriu grup de amestec. Însă, greu cu reglatul hidra.
      Io l-aș „răzbi”. Dar, e foarte greu de făcut.
      —
      Configurator materiale încălzire în pardoseală
      Acolo vorbesc și de grup amestec adaptat meteo automat.

      Răspunde

81. buna!
    am citit cam tot ce ai scris, dar vreau sa stiu parerea ta despre un sistem de pardoseala p+m 110-80 mp, teava 17, 2 distribuitoare de 10 si 8, fara automatizare si doresc sa pun numai pompe de recirculare cele mai mici electronice si 2 termostate de camera, dintre care unul cu aplicație gsm, centrala ariston de 29 kw cu pachetul de termostat cube sau vaillant cu tano. cum ar trebui legate pompele cu termostatele ca sa mearga parterul independent de mansarda si daca sistemul pe care il vreau e corect.
    multumesc.

    Răspunde

    • Probabil, nu chiar tot citit. Np 😉
      Putere centrală termică. Pompa.
      Top centrale termice pe gaz
      —
      Poate merge doar pompa din centrală.
      Știu că suprafața casei e 190 mp și P+E. Nicio problemă.
      Echilibrare hidraulică = obligat, forțat.
      Pe ramuri, sau distribuitoare, parter și etaj, câte un electroventil cu 2 căi.
      Termostatele închid și deschid acele ventile. Gata.
      —
      Niciun termostat legat cu centrala.
      Centrale termice & automatizare proprie
      Pompă centrală termică
      #șieu automatizare de câmp
      —
      2 learning termostate Nest, Honeywell, ce-‘or fi.
      —
      Aș recomanda:
      măcar o baie cu propria ramură, să ocolească electroventilul.
      Ce confor! Ce confort, august-septembrie și mai-iunie!
      Ask this kind of my users!

      Răspunde

82. Date initiale Casa P+1 140mp IP, 15 circuite si 1400 ml de teava 16 ivar, 6 cm extrudat + cleme tacker.
    Izolatia exterioara va fi 15 polistiren sau vata, mai vedem…
    Intrebare legata de inertie/grosime sapa/echilibrare hidraulica…
    Teava de 16 in sapa de 9 cm, deci 7 cm peste teava practic…
    Instalatia are circuite in jurul a 100m…
    Circuite separate ppr 32 din camera tehnica pentru parteretaj…
    Atat pana acum, e de rau?
    Ganduri pentru mai tarziu…
    CT ->tur incalzire-> BEP -> pompa electronica pe fiecare circuit…
    Sau doar o pompa electronica pe retur fara BEP?
    Sanatate!

    Răspunde

    • Inerție mare = excelent.
      Atenție cu gestionarea energiei! Timpi muuult mai mari.
      Adaptarea meteo de care vorbesc = vitală.
      —
      Doar pompa centralei termice. Gata.
      Nu cotează lungimea țevii, ci GESTIONAREA energiei.
      —
      Atenție pe puterea minimă a centralei.
      Minim cu kW prea mulți + inerție imensă = non-confort, non-facturi mici.
      Mai ales într-o toamnă caldă lungă cum e asta de acum.
      —
      Sănătate!

      Răspunde

83. buna ziua,
    la o casa de P 60mp + M 60mp cu pereti exteriori caramida PTH 25 cm + 10 cm vata bazaltica densitate 90 + caramida PTH 11,5 cm, izolatie mansarda 20 cmm vata bazaltica plus 25 mm lemn,
    la ce pas ar trebui montata teava incalzire pardoseala pentru parchet laminat de 8 mm si pentru gresie de 8 mm? multumesc.

    Răspunde

    • Greu de spus. Din calcule ies pașii.
      Aproximativ, aș face așa:
      10 cm – parchet
      20 cm – gresie.

      Răspunde

84. Salut,
    Am cerut oferte de pret de la mai multi distribuitori pentru un sistem de incalzire in pardosea. Purmo, Rehau, etc.
    Cea mai buna oferta am primit=o de la domnii ce vindeau Vogel&Noot.
    Ce imi poti zice despre ei?
    Multam anticipat!

    Răspunde

    • Uau! Nici n-am știut că fac și încălzire în pardoseală.
      N-am mai intrat pe Vogel&Noot de 10+ ani, cred.
      Vogel&Noot pe calorifere = de top, premium.
      Probabil, la fel pe pardoseală.
      Mă voi uita peste datele tehnice.
      Țeava pare = Purmo. Foarte ok.
      Îmi place că in broșuri și date tehnice nu pun grup pompare amestec.
      Chiar trebuie să cer prețuri furnizorilor.
      Mersi.

      Răspunde

85. Sal Bogdan!
    dilema dilemelor.. achizitie casa..
    dezvoltatorul mi-a aruncat un pret de aprox 2 mii euro incalzire pardoseala la parter (ca sus am zis ca las calorifere – pt ca parchet si covoare sa i facem pe plac sotiei)..
    casa are in jur de max 60mp utili pe parter si 120mp utili in total..
    instalatorul (angajatul dezvoltatorului) zice si el ca daca tot imi doresc eu IP, sa mi iau o centrala sanatoasa de 30-35kw ca sa faca fata cu brio “la tot”.
    Fiind priceput la acest capitol, ca Veorica la gramatica, am zis sa te intreb.. poate mi dai un sfat.. ca mi e sa nu fiu luat de papagal..
    Adica de la un calcul simplu de vreo 3500 lei pe o centrala “normala”, am ajuns sa ma uit la Vitodens 111 de 7500lei..
    Vreau sa i arunc si “pastila” instalatorului cu senzorii de ext/interior, eventual sa i arat articolul..
    insa mi e ca-mi da capatul cu vreo explicatie pe chineza..
    cum zici sa procedez?

    Răspunde

    • CT 35 kW are peste 8 kW puterea minimă.
      Necesarul dvs de căldură nu cred că depășește 7 KW.
      Pardoseala implică putere mai mică versus calorifere.
      Constructorul cred că va respecta dorința dvs. O CT de 24 kW, cu Pmin sub 3 kW.
      Spuneți că vă asumați non-confortul.
      Altceva n-aș ști ce să vă spun.
      Așa s-a născut site-ul: contra supradimensionărilor. Problema: aduc disconfort, nu plus confort.

      Răspunde

86. Buna seara.
    Pe intelesul interesatilor.
    La calcul termic /incapere nu prea!!!
    E doar pentru FB cunoscatori?
    De la calcul termic (necesar caldura) in casa cred ca pleaca multe – bineinteles calcul conditionat de N factori.
    Personal am incercat citeva metode dupa normativ dar rezultat cam diferit de la firma la alta!!!?
    Avetiun exemplu de calcul si pentru cititori? Multumesc.

    Răspunde

    • Nu e pregătit pentru cititori.
      Trebuie să-i fac o interfață mai ușor de folosit.
      Ve fi pe site.
      Nu pot promite când.

      Răspunde

87. Salut!
    Am 5 circuite din teava rehau de 17 pex-a.
    Lungimi… 70m, 85m, 114m, 100m, 90m.
    Distribuitorul este la 2 metri de centrala termică,
    ambele fiind la etaj,
    iar circuitele de teava coboara fiecare si sunt intinse la parter cam 3 metri mai jos de centrala si distribuitor.
    Nu as vrea sa folosesc grup de pompare ci pompa centralei.
    Centrala e un Ariston de 23 kw.
    Din aia murala, de apartament.
    Credeti ca e totul ok?
    Am gresit cu ceva?
    Mulțumesc anticipat.
    Vasilief Laurentiu
    0727887546

    Răspunde

88. Materiale necesare pt. incalzirea (termice) in pardoseala.
    Momentan am doar un colac de 100 m pex b, parca de la valrom 16×2.
    Ce am vazut in dedeman, leroy sunt ori kit complet încălzire in pardoseala cu 5 7 9 cai si preturi de la 1000 lei in sus, ori distribuitoare simple cu 3 5 7 cai, simple fara nimic altceva (aerisitoare, manometru, termo. etc).
    Is tot pe drumuri, pe fuga. Ufff!!!

    Răspunde

89. Buna ziua,
    sunt in faza in care urmeaza sa torn sapa in baie (casa la tara)
    jos placa ciment, polistiren extrudat grafitat de 4 cm pus deja.
    ma gandisem sa vin cu sapa de 4, covor electric prins in adezivul gresiei, gresie.
    cautand info pe net am gasit blogul dvs… si parca mi ati luminat fata…
    as vrea sa pun încălzire in pardoseala mixta: conducte si covor electric (in momentul de fata NU am centrala) si tot ce fac ma descurc/incurc singur…
    am luat deja un colac de teava de 100 m valrom din leroy…
    baia (de ea e vb) are 4,2×2,8
    obiectele sanitare sunt așezate in forma de U (bideu, wc, lavoar, cada) cu centrul pe latura de 2,8 (lavoarul) stanga (bideu, wc) dreapta (cada).
    m ati putea ajuta cu un minim de materiale necesare?
    alaturi am o camera ce as transforma-o in bucătărie…
    scuze pt postul lung…
    mulțumesc

    Răspunde

90. Salut “din-ou”!
    Eu ma refeream la astfel de sisteme:
    sistem1
    sistem2
    Sunt foarte multe articole pe aceasta tema la vorbitorii de limba rusa si mai putin in limba engleza.
    Pe Ana lu” Ion nu o cunosc… Dar, de cea a lu” Meșteru Manole, care a bagat-o in șapa, am auzit.

    Răspunde

91. Buunn…
    Toate bune si frumoase, bine detaliate, inertii termice mari, tone de ciment aditivat turnate la parter, eventual etaj ca sa tragi un furtun cu apa calda. De ce nu detaliati si varianta “in sistem uscat” care incalzeste repede, se raceste repede camera, poate fi instalat si in perete?
    In Romania nu prea se discuta.
    Poate “gasiti pasul de 12,5 cm”…

    Răspunde

    • Interesantă alegere.
      Dar, e ok.
      Instalația va funcționa fără acel grup de amestec-pompare.
      Atenție: umplere cu dezaerisire corectă!

      Răspunde

92. Salut!
    Am cateva intrebari.
    1 o pompa caldura nu scumpa cu pret-performanta bun
    2 o firma care e serioasa si face lucrari in Timis pompe
    caldura+incalzire podea,garantie pe pompa si manopera
    3 la o casa pe 1 nivel,90 mp,porotherm 30 ext,izolatie 10 polistiren ext termopane 3 sticle,cam ce pompa caldura [kw]trebuie,zona
    Timis, loc Cenei
    MULTUMESC.
    Milovan

    Răspunde

    • Salut Milovan,
      Daca nu ai executat (sau dat) lucrarea si iti calculeaza Bogdan ce ai nevoie, ma incumet eu sa iti vand si montez pompa si tot ce ai nevoie.
      Arthur (Bogdan stie cum sa ma gaseasca).

      Răspunde

93. Salut Bogdan,
    Pentru IP la etaj ma pot duce la sigur doar cu plasa sudata direct peste placa? Sau ar trebui sa pun si niste polistiren extrudat acolo sa fie?
    Multam…

    Răspunde

    • O folie (sac de nailon mai gros) sub plasă, să fie șapă flotantă.
      Nu tb polistiren obligatoriu.
      Caută pe google: Uponor Minitec!

      Răspunde

94. Salut!
    Tot fac comparatii calitate/pret/rapiditate executie/ compatibilitate si eficienta cu î. prdoseala intre urmatoarele: linoleum de la tarkett sau forbo ( solicita maxim 27 gr Celsius temp pe spatele suprafetei) vs pard epoxy ( aici ma gandesc daca nu cumva se elimina VOC in timp de la î. pard.) vs clasica gresie ( aici e probl timpului de executie, temp mai ridicate).
    Tu ce ai alege?
    Multumesc anticipat

    Răspunde

    • Epoxidicele au R = +/-0,005 W/mpK. Contact maxim cu șapa.
      Dacă vorbim de pompă de căldură, aș alege epoxi.
      Centrala termică pe gaz își micește randamentul câteva procente. N-ar fi așa relevant.
      În rest, m-aș uita la rezistența termică a diferitelor finisaje. Se poate calcula în josul paginii: Proiectare – suport.

      Răspunde

95. Salutare,

    Am mai incercat sa scriu azi un comentariu dar m-a batut tehnologia, cred; asa ca daca o sa apara duplicat imi cer scuze de pe acuma.
    M-a lovit si pe mine sa ideea sa imi pun incalzire in pardoseala intr-un apartament cu 3 camere dintr-un minunat bloc comunist (din’ala facut din placi dar pe care l-am izolat cu polistiren de 10). De ce? Pai am fost pe la altii care au si tare-i placut sa vina caldura de la talpi.
    Dar sa trec peste. La Buzau nu luati lucrari? Stiu ca-i departe rau dar na, intreb ca sa fiu sigur. As scapa si eu de batai de cap, cautat sisteme de incalzire in pardoseala, cautat firme care fac asa ceva, discutat cu ei ca sa fiu sigur ca fac ce trebuie… etc.
    Dar daca nu veniti si daca se poate un ajutor cu niste informatii ar fi minunat.
    Asa cum am zis vreau incalzire in pardoseala intr-un apartament cu 3 camere, la etajul 1, la parter am vecini mai putin pe living care este pe casa scarii (si pe care il voi izola prin casa scarii cu polistiren extrudat grafitat de 5 cm).
    Am gasit aici la Buzau o firma care mi-a facut o oferta pe un sistem IVAR (de fapt initial pe Rehau dar iesea cu vreo 5000 de lei mai mult decat pe IVAR).
    Dar discutiile le-am purtat cu o femeie de la un magazin careia i-am dat schita apartamentului si pe care a zis ca o da la calculat (banuiesc ca au ingineri care fac niste calcule). A doua zi m-a sunat sa imi zica cat ma costa (suficient de multumit ce pret mai ales ca mi-a zis ca in banii astia intra si automatizarea (actuatoare pe 8 zone si 4 termostate) plus ca a zsi ca imi da si un pret bun, zic eu, la manopera.
    Dar nu asta era esenta (m-am lungit incercand sa fiu cat mai explicit).
    Din ce mi-a zis pasul va fi de 10 – cam 60 mp si mi-a zis ca baga 600 ml teava (si am vazut aici la tine pe site ca totusi nu e chiar asa, ca ar trebui calculat). Tot din cautari pe net pe preturi pe producatorul asta mi-am dat seama ca a bagat si grupul ala de amestecare, grup care inteleg ca totusi nu e necesar, ba chiar incurca (ca nu vreau decat incalzire in pardoseala si nici un calorifer).
    Acum din experienta voastra si daca imi puteti spune, un pas de 10 necalculat poate sa incurce mult? Din cate mi-am dat seama suprafetele pe care le am mai mari le-a dat pe din doua (2 zone pe living ca are vreo 17-18 mp, si tot 2 pe bucatarie care are vreo 14).
    Am inteles eu bine de aici de la voi dar la o suprafata de vreo 60-65 mp e nevoie de grup de amestec, in conditiile in care voi avea doar incalzire in pardoseala? Eu am inteles de la voi ca nu si chiar cred asta pentru ca este logic din modul in care ati descris asta.
    Ar fi buna o Alteas One Net de 24 kw care inteleg ca are integrat sistemul CUBE, care am vazut ca are raport de modulatie foarte bun. Ma gandesc ca si pompa din centrala asta este una buna. Decat sa dau bani pe grup de amestec nu mai bine investesc banii aia intr-o centrala mai buna, cum este Alteas.
    Sau o varianta buna ar fi si Genus one net, tot de 24 de kw, care la interior e la fel ca Alteas (cred), are si Cube-ul instalat, da-i mai ieftina cu vreo cateva sute de lei bune decat Alteas (ce-i drept nu are panou de sticla ca Alteas dar nici nu tin sa aiba sa o montez intr-un balcon).
    Am uitat sa intreb.. Care ar fi o lungime maxima de circuit? Am gasit prin alte parti ca ar fi de maxim 70 metri (cred ca de asta ce mi-a fost ofertat este un distribuitor cu 8 zone).
    Si daca nu cer prea mult (desi am impresia ca am facut-o) s-ar putea folosi automatizarea de la Ariston (Cube, sau nu stiu Sensys Net cu termostate pe fiecare camera, tot d’astea smart) pe actuatoarele si automatizarea de la IVAR sau trebuie sa merg categoric pe termostatele de la IVAR (care intre noi fie vorba arata urat tare) pentru ca automatizarea de la IVAR nu accepta decat termostatele de la ei. Am vazut ca sonda externa este obligatorie indiferent de care model de centrala din cele doua aleg. Sondele interne banuiesc ca sunt termostatele alea si daca as alege sistemul de la Ariston, ma gandesc ca termostatul da comanda la actuator si il inchide dar dar comunica si wireless cu Sensys-ul sau Cube-ul si centrala isi poate face treaba cum trebuie (curbe de incalzire le zice? memoria mea nu e foarte buna..).
    Posibil sa fi scris multe tampenii si imi cer scuze pentru asta dar si pentru ca am scris aici o intreaga poveste rapindu-va o gramada de timp numai sa o cititi.

    Multumesc mult

    Răspunde

    • Cred că am răspuns celorlalte mesaje. Dacă nu, atrageți-mi atenția c-un alt mesaj, vă rog!

      Răspunde

96. Salut, Bogdan!
    Am in executie (regie proprie) o instalatie de incalzire in pardoseala la o casa P+1 cu CT Ariston Genus One 24 kW.
    La etaj 45 m2, distribuitor 4 cai, traseu calculat 290 ml cu teava 16 mm.
    La parter 65 m2, distribuitor 6 cai, traseu aprox. 400 ml cu teava de 16mm.

    Toti meseriasii ma ameninta ca imi trebuie: o butelie de egalizare din care sa plec cu o coloana separata pt fiecare circuit spre distribuitoare si cu CATE o pompa la fiecare.

    Nu imi ajunge pompa din CT si o singura coloana (PPR 32) spre cele 2 distribuitoare, fara nici o butelie?

    Multam fain

    Răspunde

    • Please!
      Grup amestec DEGEABAAA!
      Du-te pe str. Predeal 32C să vezi o casă D + P (Hu = 3,5 m) + 2E, 320 m², cât China! Nicio pompă-n plus față de Genusu One 24. Poți intra. E o firmă de IT. Simpatici băieții.
      De nervi am început să scriu pe site 🙂 Mă bucur c-ajută prin toată țara, pare-se 🙂

      Răspunde

97. Salut Bogdan,

    Ma uitam pe calculatorul tau pentru estimarea costului incalzirii in pardoseala si am observat ca pentru suprafete egale, la etaj, este pus un distribuitor cu mai multe circuite decat la parter.
    Care ar este motivul acestei configurari?

    Multumesc

    Răspunde

    • După acoperiș sunt -15 grade.

      Răspunde

98. Este totul ok. Vin cu o intrebare totuşi: este compatibil un termostat opentherm cu centrala immergas victrix zeus sup 32 kw ?

    Mulțumesc anticipat !

    Răspunde

    • Din câte stiu:
      – nu suportă nici senzor interior propriu,
      – OpenTherm nici atât,
      – suportă senzor exterior.

      Răspunde

99. Extraordinar! Multumesc frumos pentru acest curs unic!
    Poti sa ma lamuresti, te rog.. este capabila pompa centralei termice in condensare sa recircule apa intr-un sistem de incalzire de 160 mp pe doua etaje (P+1)? Trebuie sa ii adaug alta/alte pompa/e de recirculare acestui sistem? Nu ai scris nimic de vas de expansiune… toti recomanda vase de expansiune aiurea… 🙂

    Răspunde

    • Avem case de 280 mp S+P+2E incalzite doar cu pompa centralei.
      In cel mai negru caz: se interpune ulterior o pompa și gata.
      Repet: incalzirea trebuie sa mearga constant, nu cu heirupul = la maxim + oprit. și arzatorul, și pompa 🙂
      Despre vase de expansiune in pagina Proiectare.

      Răspunde

100. buna..
     o intrebare..ptr 40 mp (incalzire partiala, nu totala in pardoseala) , folosind materiale tece…cam la ce preț se ajunge?
     mersi

     Răspunde

     • Nu am preturi actualizate pe Tece.

       Răspunde

101. Intre uponor și rehau ptr ce ai opta? incalzire pardoseala.

     Răspunde

     • Pfui! S-ar interpreta anti-reclama. Cred.
       Pentru ambele lucreaza fosti colegi de-ai mei.
       Ambele sunt ok. As spune ca alegerea e doar subiectiva.

       Răspunde

102. Super tare blogu’…explicatii ptr toata lumea, dar am și io o intrebare…

     Curba de termoreglare de mai sus pare a fi de la ceva Ariston ….ceea ce posed și io. In Exemplul tau: “Linia 0.6 = afara = +5°C, temperatura tur = 28°C” as avea in casa 20°C iar mie imi trebe mai mult, sa zicem 24°C. Cum ar trebui sa compensez diferenta temperatura? Ar trebui cumva sa deplasez “Linia 0.6” cu +4°C? Cred ca centrala face o ajustare de -/+7°C a liniei de temperatura…

     Multumesc

     Răspunde

     • Interesant. Nu stiam de Salus. Lucrezi in domeniul medical, sau anturaj apropiat? Ori, pur și simplu, om citit. Stima.
       De acord cu imbinarea solutiilor din piata. Alegem, daca avem de unde.
       Exista sisteme uscate de incalzire in pardoseala. Mult mai usoare. Mda. Mai scumpe.

       Răspunde

103. Daca banii nu ar fi o problema, ce sistem de incalzire in pardoseala ai alege?
     Dar pentru zonare pe fir cu senzor de pardoseala?

     Răspunde

     • Dpmdv nu cred ca vreo teava este Bcuce Lee, alta e Van Damme. Iar, Bruce Lee il bate pe Van Damme!?
       Io spun c-ar fi vorba de marketing, subiectivitatea vanzatorului, cumparatorului. Toate brandurile ne mituiesc pe noi, instalatorii/vanzatorii, cu diverse cadouri [salopete, scule, bani etc.].
       Io merg pe mana instalatorilor. Ei spun cu ce teava lucreaza bine, mai ales la temperaturi joase pe santier, ca se face teava aia „beton”. Ei spun ca geometria vreunui distribuitor-colector e de-a pixu’, ca abia se leaga teava, abia se deschide robinetul de golire, dezaerisire [umplerea e foarte importanta], abia-abia incape vreun actuator etc.

       As alege sistemul de incalzire in pardoseala [de umeda vorbesc] ce permite temperaturile cele mai joase ale agentului/apei din instalatie.
       As alege ca finisaj: vopsele/rasini epoxidice. Design, culori, forme, 3D sau nu, fosforescente etc. de super-efect. Camere de vis pt. copii. Temperatura agentului cea mai mica. In plus, c-un aspirator robot, casa omului devine perfect curata. Copii mici pe jos? Nicio problema.
       Nu folosesc placile cu nuturi. Io fac pasi de 12,5 cm, ori 22,5 etc. Puterea cu nuturile e mai scazuta 3..5 W/mp.

       Despre zonare, acum scriu Automatizare incalzire in pardoseala. Nu-s fan zone. [Nu sunt bun pt. vanzari.] Vezi? și aici conteaza subiectivitatea.
       Senzor de pardoseala = senzor de siguranta/protectie, mai mult. Se pot impune t mx/min. Sau t sapa sa comande caldura/unele modele de termostate. Se duce grupu’ de amestec draq = intra-n tevile alea 70..80C = sapa devine prea calda, muuult peste 29C. Unele tevi au Tmax 60C. Se duc.
       Pare-se, super nasol sanatatii este temperatura de peste 29C in zonele des folosite. Sapa n-are nimic. Vezi o terasa de beton! Iarna -20C, vara +50C: deltaT = 70 K. Pusca? Sapa din casa poate avea 20..60C. Un deltaT = 40 K max.

       Răspunde

       • Atunci un brand finlandez cu elemente fabricate in Suedia ar suna foarte bine. 🙂 Ma temeam de distribuitoarele lor din “plastic” la care au trecut in ultima vreme. Dar decat metalice italienesti cu filet ciobit, mai bine asa. Cam din considerentul asta ma gandeam daca n-or fi mai buni nemtii cu termopane.

         In ceea ce priveste termostatele finlandezilor, imi par cam “troace’, de aceea ma gandeam sa le combin sistemul de incalzire cu o termostatare de la divinitatea sanatatii din mitologia romana. La ultimele variante par compatibile și la filet (exterior la distribuitorul finlandez, interior in actuatoare).

         N-as folosi nici eu placi cu nuturi, dar vreau totusi sa reduc cantitatea de sapa care intra și sa protejez și tevile mai bine pe durata urmatoarelor lucrari. De aceea, daca tot trebuie un 3.5 cm peste varfuri de anhidrica și 4.5 cm din cea normala, as prefera sa intre cat mai putin material pe langa teava.

       • Nu ma pot lauda c-am inteles tot. Finlandezii din Suedia și temropanele le-am intuit. Restul nu prea.
         Material pe langa teava trebuie maxim. C-asa trece caldura de la apa la sapa, finisaj, corp uman.
         12- lei/mp XPS, 17 rolljet, 30+ nuturi. Omul pune ce vrea. Nuturile: -3 W/mp, multiplu de 5 cm [pas de 12,5 cm?] nu gama foarte variata de forme.
         Lasa vreo firma din manopera?

       • Italienii (firma de biciclete, fostii a lu’ Cipollini prin 2005) cu filet ciobit se gasesc și la “universu’ instalațiilor”. Au niste distribuitoare metalice care par foarte robuste, dar daca le pipai putin filetu’ (mai ales pe interior) o sa vezi ca-s facute ca sa dea la kg … decat asa mai bine “plastic din poliamida armata cu fibra de sticla” de la nordici.

         In ceea ce priveste zeii, echivalentul la Higeea de la greci este Salus la romani. Deci ma gandeam sa inlocuiesc termostatarea finlandeza cu cea britanica din motive de feeling al termostatelor. De exemplu, alea cu rotita in partea de jos lasata in aer ma fac sa-mi sucesc mana (intuitiv pentru mana mea ar fi fost sa fie partea lasata in aer in sus … mai ales ca de obicei se recomanda montarea pe la 1.3 – 1.5 m de sol). De asemenea, nu le-au marcat și ei cu o temperatura. Rotesti dupa ureche.

         Inteleg ideea de a inconjura teava cu un bun conducator (sapa) și nu izolator (nuturile), dar … pentru mine e important sa nu ingreunez podeaua mult. Si-atunci mai putina sapa ajuta. Nu ca ma zgarcesc la cativa saci “de material” in plus sau ca mi-ar face vreun discount cel ce-o prepara fiindca ar pune mai putin material. Desi e posibil sa fie și asta un “side-effect” benefic … Daca nuturile ocupa 1/4 din suprafata, și au 2 cm inaltime, atunci economisesc cam 9 kg/m^2 la anhidrica sau vreo 11 kg/m^2 la sapa normala pe baza de ciment și nisip. Nu e mult, dar se aduna …

       • Multumesc

       • Curba nu stie cât are omu în casa.
         Incerci cea mai joasa curba.
         Prea cald? O ajustezi -7C…-1C.
         Prea frig? Mergi pe urmatoarea curba. Nu ajusta!
         T mediu 26C, 31/21C, probabil = 24 în aer.

         Ar fi bun un Cube 🙂
         Asta ajusteaza la greu, heh!

104. Am citit cu placere cam tot ce ai pus pe site-ul asta. Chiar am invatat multe. Am o casa in curs de proiectare. Vreau sa ma informez cat mai bine in prealabil.
     Bineinteles ca search-urile pe google dau primele rezultate paginile unor experti gen adriansarbescu ro > care-sunt-cele-mai-frecvente-greselei-la-incalzirea-in-pardoseala/
     Multe informatii care se bat cap in cap cu ce expui tu. Macar tu le argumentezi cu ceva calcule și notiuni de fizica. In fine. O sa colaboram in curand. Ne auzim pe mail.

     Răspunde

     • Pareri = 1.000.000+
       Fizica = 1
       😉

       Răspunde

105. Buna ziua!
     Imi spuneti, va rog, o parere despre
     TEAVA PEX B ALIM. APA/INCL. PARDOSEALA, CU BARIERA OXIGEN, VALROM, PN 10 BAR, D.17mmx2,0mm vs marcile cunoscute Purmo, Uponor, Rehau, pentru incalzirea in pardoseala?
     Multumesc anticipat.

     Răspunde

     • [Enervant! In afara de prezentari pompoase, nu gasim date tehnice nici pe net, nici în maCaSine. Normal: vanzareee!]
       Recomand articolele: Cele mai bune tevi & Instalatii DEGEABA!

       PE-Xb are calitati mecanice mai bune: presiuni mai mari etc. Nasol: se îndoaie greu. Se monteaza greu. Se „gâtuieste” din gresala = se taie jos. PE-Xa se incalzeste, isi revine.
       Bariera aia de oxigen, nu inteleg de ce e bagata-n fata de toti, prin prezentari. Suna fain?
       Bun. Pe Romstal spun: conductivitate termica redusa. De ce la avantaje? La î. pardoseala ne-nere’ ca teava sa aiba conductivitate termica MAREEE! Tari și inginerii de la Romstal 🙂
       De exemplu:
       Rehau 0,35 W/mK
       Purmo 0,40 W/mK.
       Adica, Purmo da mai multa caldura, 0,40 versus 0,35, cu 14%. Nu?

       Deci. Verificati conductivitatea Valrom! Daca da 0,30 W/mK, atunci:
       3,39 lei/m DEVIN, fata de Purmo [Zic. Nu fac nicio reclama.]
       3,39 : 0,30 x 0,40 = 4,52 lei/m versus Purmo.

       RECOMANDAREEE î. pard.
       De verificat euro/W, NU euro/kilometri de teava! Ma refer la î. pardoseala.
       Presiunea nu ne-ntere` sa fie 10 bari. La 3 bari „crapa” centrala termica 🙂 nicidecum conductele.

       Răspunde

106. Buna ziua!
     As vrea sa bag incalzire in pardoseala la o casa la rosu de 140 m2.
     Ce kit imi recomandati? Mentionez ca vreau sa ma leg la apa termala ce trece prin zona!!!
     Va multumesc.

     Răspunde

     • Consultanta/proiectare/asistenta = 1 euro/mp.
       Consultanta/asistenta = vorbim despre sursa caldura, stratul suport, sape, finisaje, tevi, temperaturi, grup amestec, probe, faricanti, preturi, echilibrare în sezonul rece etc.
       Proiectare = breviar de calcul + necesar de materiale (polistiren/placa, instalații hidra, automatizare).
       Desene = schite simple cu propunere trasee/forme circuite, pasi, zone termostatare, automatizare etc. Nu cu fiecare centimetru din instalatia omului.
       Nu e vorba de un proiect „frumos”, prost, pe aceeelasi calapod de România, pe care, oricum, nu-l deschide nimeni.
       Nu am timp de bibilit și completat borderouri 🙂

       Am nevoie de datele din Proiectare – suport.

       Am precizat astea, ca un client a crezut ca face 5 ani de facultate prin mine cu acel euro/mp + îi fac zoom pe fiecare centimetru de teava și placa cu nuturi.

       Răspunde

107. Acum am obs ca ai mai avut ceva interventii.
     Eu am citit articolul dupa ce l-ai postat. și era mai “mic”.
     Da’, apropo. Nu functioneaza treaba cu “te-ntere’ ce-i p-aci?” Ca am dat și tot nu primesc niciun mail.
     Si daca tot ai zis de folia AL. Chiar vroiam sa testez ce poate. Pentru ca nu ii vedeam logica. Buna explicatia.

     Răspunde

     • De la ESBE:
       1. CRD122: cca 450 euro.
       2. Vana cu 3 cai de amestec VRG331 25: cca 60 euro.
       Mai trebuie aleasa o pompa. Io prefer Grundfos Alpha2 L.
       Nu sunt bani acum pentru punctul 1? Ok. Se regleaza manual punctul 2.
       Exista și varianta completa, GRC111 25: regulatorul electronic, servomotor, pompa etc.: cca 550 euro.
       Toate produsele le putem livra.

       Răspunde

108. Salut, Bogdan,

     As vrea sa iti cer o parere legata de un proiect de incalzire in pardoseala. Poti sa imi dai un contact?

     Merci

     Răspunde

     • Contact

       Răspunde

     • Buna!
       Mi-a placut articolul. Nu scurt, insa, pe intelesul celor ce vor sa priceapa 🙂
       Acum sa trecem la lucruri mai serioase. Intentionez sa instalez un sistem de incalzire in pardoseala pe o suprafata de 75 mp la un apartament 3 camere, parter de bloc. Am nevoie de cateva recomandari. In sesnul asta daca se poate, chiar sfaturi de la punctul 0 (barat) la punctul in care incalzirea incepe sa radieze din pardoseala 🙂 Merci fain!

       Răspunde

       • Mda… Tot încep articole și nu le gat. Sau, mi se pare c-as îmbunatati vreun alt articol etc. Timpul e problema. Scuze.
         Ma ajuta un softist pe partea tehnica de site. Îs varzaaa. Zero barat. Astept și diacriticele cu jind etc. Sper sa se rezolve.
         Daniel, n-am nicio explicatie. Este fizica. Transfer de caldura etc. și io pentru ceva bai la un laptop am pierdut 2 zile pe forumuri. Unul scria: citeste manualul. Hehe… În 5 minute am rezolvat, f…-i.

109. “In loc de 12 x 2 W = 24 W, consumi 48 W cu actuatoarele. Sistemul ideal este când actuatoarele nu se tot închid ca-i prea cald. Asta-i rolul nostru, al proiectantilor. Automatizarile ar trebui doar sa ne “corecteze”. Ai supradimensionat? Stai cu actuatoarele închise.”
     Referitor la afirmatia de mai sus, necesar termic corect, actuator in mare parte din timp deschis (sau tot timpul). Indicat actuator NC? Sau?
     Mersi!

     Răspunde

     • NC = (normal) închis fara curent (normally closed).
       NO = (normal) deschis fara curent (normally open).
       Unde NC? Unde NO? 24, sau 230 V?

       Luam un scenariu casa de locuit.
       Casa 2 zone: Z1 = de zi, Z2 = de noapte.

       Ziua: Z1 = 21ºC, Z2 = 18ºC.
       NC nu consuma curent pe zona de noapte. Invers NO.

       Noaptea: Z1 = 19ºC, Z2 = 20ºC.
       NC nu cunsuma curent pe zona de zi. Invers NO.

       Facem o medie pe 24 ore = cam acelasi consum de curent.

       Bine. Pot fi mai multe zone, ori diferite orare, sau temperaturi.

       Alte scenarii:
       Exista 1 birou, dar și 1 hol + 2 dormitoare + 2 bai de “musafiri”? Pun NC. Consum curent doar când lucrez ceva, totusi, sau am musafirii cu jind asteptati. NC sunt închise, fara curent. Nu caldura.
       Sunt clienti ce nu opresc încalzirea peste an. Primavara se face mai cald. Sunt 21ºC. NC nu cosnuma. Toamna, începe sa scada sub 21ºC = NC încep treptat consumul, dupa scenariile de mai sus.

       Oricum: actuatoarele (robinetii termostatati pe calorifere) sunt recomandate în încaperile mai reci, sau încalzite mai rar.
       Unde se vrea caldura din belsug 24/24, nu pun niciun actuator, sau niciun robinet termostatat.
       Plec de-acasa = las mai jos termperatura per general, per toata casa.

       Recoamndat sa se stie foarte bine fluxul din casa: unde, la ce ora te vei afla. Aproximativ, normal. Împreuna cu arhitectul s-ar face scenariile.

       Scenariu cladire birouri
       21ºC în toate birourile, 19ºC pe holuri, 15º arhiva etc.
       Orar toata cladirea: 08:00 – 20:00.
       Nu ajuta la nimic folosirea actuatoarelor pentru zonele de mai sus.
       Exista o sala de sedinte cu orar total diferit? Pun aici termostat + actuator. NC, în mare parte-a timpului, nu consuma curent.
       Sunt concediati un birou întreg, ca-s pe feisbuc all day long? Închid biroul, sau pun doar atunci un termostat RF + actuator.

       Răspunde

110. Nu vreau sa intru-n polemica
     Spre Nord pierderile sint mai mari decat castigul . Spre Est si Vest pierderile sint aproximativ egale cu castigul , iar spre Sud castigul e mai mare decat pierderile .
     Acele valoril ale energiei termice sint raportate pentru un an intreg , nu doar pentru luna Ianuarie , ci si pentru Septembrie-Noiembrie si Februarie-Aprilie , si arata energia termica pentru tot anul.
     Doar va arat cum arata pagina cu castig solar din utilitarul Excel PHPP ( Passive House Planning Package )
     Ca aveti incredere in el , sau NU , e alegerea fiecaruia .
     La calculul PHPP se aleg datele climatice in functie de coordonatele geografice ale localitatii unde e situata casa .
     Sint softuri care genereaza datele climatice pentru orice coordonate geografice ( latitudine si longitudine ) si care se introduc in softul PHPP .

     Răspunde

111. Cât te costă o casă? Episodul 6 – Instalații și analiză energetică PHPP

     Dupa minutul 13:00 in video-ul de mai sus , se poate vedea ca la o casa cu consum de 50kwh/m2an consumul creste la 75kwh/m2an daca n-avem sistem de ventilatie.
     Asta inseamna 25kwh/m2an in plus daca n-avem ventilatie mecanica.
     La o casa de 200m2 x 25kwh/m2an = 5000kwh/an x 0.162 ron/kwh gaz = 810 ron / an
     7000,-euro x 4.85 ron/euro = 33950 ron / 810 ron = 42 de ani timp de amortizare a investitiei sistemului de ventilatie mecanizata la preturile din anul 2020

     Răspunde

112. OpenTherm Advanced setups

     OpenTherm is easier to use on combi boilers. The reason for this is that there is no hot water cylinder to worry about, heating to the correct temperatures as required by legionalla prevention(recommended 60 degrees), as OpenTherm can reduce flow temperatures to below 60 degress. So, on system and regular boilers that have opentherm, in order to also work with hot water cylinders, cylinder temperature reporting must be present in some form. This allows the OpenTherm to fire at high temperature just for the hot water. Note, is is advised that in this setup there is priority to the hot water system, otherwise higher temperatures may reach the radiators when you don’t want them to.

     Răspunde