Proiect IPAT FAQ întrebări frecvente

Pompa nu duce

Text ajutător pentru clienții noștri împotriva pompa nu duce; pompa nu face față, garanția nu se acordă fără GPA primite de la cumnatul, socrul, vecinul, instalatorul, inginerul de service, chiar inginerul instalator proiectant.

Pompa din CT gaz sau PdC aer-apă nu duce, nu face față?
Pompa de circulație se strică?
Fără GPA nu se acordă garanție centralei?

CT = centrală termică
PdC = pompă de căldură
GPA = grup de pompare și amestec

Dezamăgire 
Suntem dezamăgiți că primim astfel de observație la unison, comună, neprofesionistă: pompa nu face față, sau pompa nu duce. Afirmație gratuită, fără niciun calcul hidraulic (pierderi de sarcină liniare + locale, curgere laminară și turbionară, viteze economice, rugozitatea conductelor șamd) care s-o susțină, justifice. Suntem dezamăgiți că persoane din domeniu, instalatori, ingineri de instalații, ingineri de service (CT, PdC) resping din start varianta fără GPA, neavând nici cea mai mică urmă de curiozitate tehnică. 

Verificatori It
Vă asigurăm că verificatorii (mdlpa.ro) de proiecte instalații It (instalații termice) aprobă fără echivoc varianta pe care o propunem: fără GPA. Referat verificator.

Temă proiect
Vă amintim (fără mustrare) că în tema de proiectare ați bifat: Da, înțeleg rolul grupului, nu va fi nevoie ca sibotherm să explice pe speaker instalatorului sau inginerului de service CT.

Articole utile
Înainte de toate, aș recomanda citire și înțelegere: 

• un text scurt despre grupul de pompare și amestec;  
• grup de pompare amestec de evitat; 
• inginerul de service & pompa din centrala termică;
• top centrale termice pe gaz; 
• pompe de căldură – păreri tehnice; 
• pompe de căldură aer-apă – preț explicat; 
• multe alte articole din sibotherm.com. 

Incompetența noastră
Să presupunem că suntem incompetenți și greșim calculele hidraulice, înălțime și debit de pompare necesare acoperite de disponibilul dat de pompa de circulație din dotarea CT gaz sau PdC aer-apă. Însă, realitatea (din mii de proiecte, lucrări) confirmă corectitudinea calculelor noastre. 

Casă 450 m² utili & CT gaz 24 kW fără GPA
Evident că toți clienții noștri (din 2002) nu au grupuri de pompare; evident că pompele de circulație nu s-au stricat. Ca exemplu extrem, avem client cu 450 m² utili și următorul sistem: 

• Cluj-Napoca, Dâmbul Rotund, temperatură exterioară de calcul -18°C;
• D+P+M; 
• 450 m² utili = 430 m² de IPAT + 20 m² debarale, cămară; 
• zona de zi parter 83 m² cu înălțime maximă 6,2 m; 
• 1 distribuitor demisol, 2 distribuitoare parter, 1 distribuitor etaj; 
• 2.760 metri de țeavă IPAT 17×2 mm; 
• debite volumetrice între 0,4 și 1,0 l/min; 
• CT gaz 24 kW cu o pompă de circulație de 42 W; 
• energie gaz consumată ianuarie 2022 = 4112 kWh, adică 12 W/m² încălzire și apă caldă menajeră; să considerăm 11 W/m² pentru căldură; 
• CT gaz alimentează și un schimbător de căldură pentru piscină + schimbător de căldură zonă hidromasaj (jacuzzi); 
• casa are smart home KNX, întrerupătoare lumină cu termostate încorporate; însă KNX nu dă nicio comandă centralei, pentru că este de tip on/off nu OpenTherm; 
• CT funcționează doar după adaptarea meteo = modulare temperatură tur în funcție de cea exterioară, nu are niciun termostat legat cu ea; 
• adaptarea meteo face ca termostatele KNX să nu atingă histerezisul de pornit-oprit actuatoare; 
• singura zonă păstrată pe 18° e cea pentru oaspeți (un dormitor, o baie, un mic hol);
• temperatura din casă = 22°.

Garanția se acordă cu sau fără GPA
Garanția centralei termice este independentă de folosirea sau nu a unui grup de pompare și amestec. Nu este specificat că nu se acordă garanție fără grup de pompare amestec nici în certificatul de garanție, nici în manualul de instalare. Noi nu am întâlnit încă pentru niciun model de CT gaz sau PdC aer-apă. În plus, Kober Motan chiar dă o schemă hidraulică fără niciun grup de pompare și amestec. 

Proiect IPAT ce & ce-nu cuprinde

Proiect încălzire în pardoseală

Proiectul se referă la:
1. instalații de încălzire prin radiație de pardoseală cu agent termic apă caldă, sistem umed [în șapă];
2. recomandarea puterii sursei de căldură pentru încălzire;
3. descrierea de funcționare a instalației, automatizarea propusă [nu proiect tehnic propriu-zis de instalații de automatizare]. Automatizare propusă = adaptare meteo, legarea unui singur termostat cu sursa de căldură. Despre diverse variante de automatizare, găsiți în Variante automatizări. 
Proiectul nu cuprinde:
4. instalații în camera tehnică [proiect tehnic pentru CTh];
5. instalații sanitare [apă rece, apă caldă menajeră (acm), recirculare acm, canalizare];
6. instalații electrice, de gaz, de ventilare, de răcire, de frig;
7. alte sisteme de automatizare, diferite de cele descrise la punctul 3. Ne dorim să putem face proiecte tehnice și pentru punctele 2-7, însă nu avem resursele umane.   

Veți avea tot suportul nostru tehnic:
– înainte și în timpul execuției; 
– sursă de căldură (camera tehnică);
– apă caldă menajeră (recirculare, acumulare); 
– instalație de automatizare;
– exploatarea instalației.

Mai multe despre ce & ce-nu cuprinde în Proiect IPAT – lămuriri. 

Poze proiect

Poze proiect – documente cuprinse (aranjare ca listă din browser sus-dreapta)

Temperaturi maxime

Temperaturi maxime agent termic, finisaj, aer

Tmed agent termic = (Ttur+Tretur)/2 < 55°C;
Tf (finisaj) zone des folosite < 29°C,
Tf băi < 33°C,
Tf zone rar călcate (lângă pereți) < 35°C.
Nomogramele de calcul sunt limitate la 24°C temperatura aerului. Motiv pentru care folosim temperaturi interioare de calcul astfel: 24°C în băi, 22°C și mai mici pentru restul clădirii. Acestea se găsesc în documentele Necesar de căldură, Dimensionare circuite, Puteri cedate.

Peste 24°C în casă

Limite de temperatură în nomograme
Nomogramele de calcul permit temperaturi ale aerului până la max. 24°C. În băi, se recomandă să existe cca +2°C față de restul casei. Așa că, în breviarul de calcul, folosim: 22° în casă și 24°C în băi. Iar, pentru alte încăperi, temperaturi anti-îngheț, sau de gardă, sau cât cere utilizatorul, sub 22°.

Temperaturi exterioare de calcul
În breviar folosim și temperaturile de calcul exterioare. De exemplu: -18° Zalău, -15° București. Deci, dacă afară e mai cald cu 1°C (-17°C), cu același necesar de căldură, în casă pot fi 23°C. Dacă va fi mai frig, -19°C, crește puțin necesarul de căldură.

Limite de temperatură sub talpă (sănătate)
În același timp, nomogramele atenționează despre temperatura maximă a finisajului:
29° bucătărie, living, dormitor; 33° baie; 35° zonă lângă perete (rar călcată). Sunt condiții impuse pentru sănătatea omului, nu țin de fizică, nu impuse de fabricanți. ℹ️Vă rugăm, nu folosiți peste 29°C sub talpă, afectarea circulației sângelui va apărea peste ani, nu din primele două sezoane reci. Știm, mulți clienți ar vrea mai cald sub tălpi.

Aport de căldură
În funcție de temperaturile de calcul: interioare, exterioare rezultă temperaturile pe finisaj. Dacă vor fi depășite limitele admise sub talpă, propunem aport de căldură a) perimetral, sau b) prin pereți, sau c) cu calorifere.

Temperaturi mai mari de 24°C
Noi nu putem proiecta pentru (cu) temperaturi mai mari față de cele menționate. Într-adevăr, există clienți care ne cer calcule cu temperaturi peste cele spuse aici. Însă, fără suport tehnic (nomograme de la fabricanți), noi nu putem onora acele cereri.

Obișnuiți cu calorifere

tablă = convectoare = aer cald sub tavan

Mulți utilizatori au reglat termostatul pe 24°C imediat după ce s-au mutat. Însă, deja din următoarele zile, au coborât pe 23°C, apoi pe 22..21°C. Mulți dintre utilizatori, într-un final, reglează hidraulic așa încât în dormitorul matrimonial să fie chiar 19..20°C. Știm că sugestiile și spusele noastre nu conving pe toți clienții, așa că am recomanda să vizitați, vorbiți cu o familie care folosește încălzirea în pardoseală (mai ales adaptată meteo).

Abateri de la stas

Mici abateri de la recomandările SR 1907/1 și SR 1907/2

Față de SR 1907/1 și SR 1907/2, la cererea majorității beneficiarilor, ne abatem de la temperaturile interioare de calcul cu +2°C. De exemplu, SR 1907/2 recomandă 20°C în dormitoare, iar în calcule folosim 22°C. De-a lungul anilor, păstrând legătura și urmărind funcționarea sistemelor clienților noștri, ajustăm/îmbunătățim calculele, pentru a fi cât mai aproape de comportamentul real al încălzirii. Actualizăm calculele, cu foarte mici diferențe, la intervale de cca 6 luni. O abatere vizibilă de la recomandările SR 1907/1, este coeficientul Nao = numărul de schimburi orare pentru aerul proaspăt. Utilizatorii noștri raportau o ușoară supra-încălzire în camerele cu volume mari. Motiv pentru care am micit puțin coeficienții Nao. La fel, folosim Nao foarte mici în cazul recuperatoarelor de căldură pentru ventilare.

Lungime maximă bucle

Lungime maximă circuit (buclă) 120..140 m ⇒ număr minim de circuite

Încercăm să obținem număr minim de circuite.
Evităm distribuitoarele cu 9..10..12..14 căi. Lungimea maximă a unei bucle o calculăm în funcție de debitul și înălțimea de pompare asigurate de către pompa de circulație a sursei de căldură (sau pompă externă aleasă), debitele calorice și vitezele economice recomandate în nomogramele de calcul ale conductelor. Să obținem o instalație cât mai simplă, cursivă, zveltă, încercăm să evităm un număr prea mare de circuite. În aceeași idee, evităm existența multor țevi care străbat alte încăperi decât cea pe care trebuie s-o încălzească. Astfel, va fi eliminată și: supraîncălzirea încăperilor străbătute plus a zonei de amplasare a unui distribuitor. Calculele hidraulice descrise adineaori ne asigură buna funcționare a instalației, chiar dacă vor exista bucle cu lungimi de 120..140 de metri.

ℹ️Majoritatea utilizatorilor știu de la alți instalatori că lungimea unui circuit ar fi limitată la 60..80 metri, deși fabricanții sugerează (orientativ, fără calcule hidraulice): ±100 m (pentru țeava cu diametru D16 mm), ±120 m (D17), ±200 m (D20), ±300 m (D25)! Însă, în proiect, ne bazăm pe calculele hidraulice riguroase, personalizate.

Covor de țevi, străbateri inutile

În fața distribuitoarelor cu prea multe circuite se va forma un pat (covor) de țevi. 12 circuite × 2 (tur, retur) = 24 de țevi care nu sunt destinate pentru acea arie (din fața distribuitorului). Fiecare buclă străbate alte suprafețe până să ajungă în încăperea de încălzit, de fapt. O buclă poate avea o lungime de 80 metri, însă doar 40 de metri să fie utili, pentru că 20×2 metri reprezintă lungimea tronsonului inutil, de la distribuitor la încăperea de încălzit. În schimb, noi încercăm obținerea unui număr minim de circuite; și, pe cât posibil, o buclă per încăpere/zonă.

Două distribuitoare pe nivel

Vezi paragraful de mai sus. Frecvent, pentru suprafețe mai mari de ±100m², folosim 2 distribuitoare. Mai ales formele dreptunghiulare lungi impun împărțire în 2 arii.
Amplasare optimă distribuitoare înseamnă eliminare:
° străbateri lungi inutile ale țevilor de la distribuitor la o încăpere,
° covor de 18..28 de țevi tur+retur din fața unui distribuitor cu 9..14 căi.

Încărcare termică buclă → L

Nu știu instalatorii, nici majoritatea inginerilor: lungimea unei bucle depinde enorm de încărcarea termică, adică de debitul caloric, Wați. Nu e tot una că o buclă trebuie să care 150W sau 850W.

Exemplu încărcări termice
° living 30m² 600W parchet pas mic 3 bucle = 200W/buclă ⇒ lungimea poate fi 120..140..m țeavă D17mm;
° garaj 30m² 600W ciment pas mare 1 buclă = 600W/buclă 102m; Hopa! Încărcare termică prea mare pe o singură buclă ⇒ o tăiem în două ⇒ 2 bucle de numai 51m; rareori, se întâmplă să alegem chiar 3 bucle de 102:3=34m în camere cu necesar termic exagerat de mare, peste 1000 Wați.

Țevile care străbat → utile

Pe țevile inutile care străbat alte încăperi decât cele de deservit încercăm să le facem utile.

Pe traseul de la distribuitor la încăperea de alimentat cu energie, propunem ca țevile să nu fie strânse în mănunchi. Prin încăperea străbătută, se va păstra pasul acesteia ca distanță între conducte, tur-retur-tur-retur-șamd. Consumul de energie va fi minim, iar suprafața străbătută nu va fi supra-încărcată de țevi. Dacă utilizatorul alege ca pe șantier să le apropie în buchet, propunem să fie izolate termic. În cazul holurilor, sasurilor, încăperilor mai mici, supraîncărcate de țevi care străbat, nu este prevăzut circuit propriu, din moment ce necesarul de căldură va fi satisfăcut din supraîncărcarea cu țevi se străbat, sau chiar depășit.

Pași între 5..25 cm

Scopul principal al breviarului de calcul este alegerea pașilor din încăperi. Modul complex de dimensionare este descris mai sus.

ℹ️ 10 cm
Majoritatea beneficiarilor, în mod eronat, ar ști de la instalatori că doar pasul de 10 cm oferă confortul termic (chiar 5 cm când sursa ar fi pompă de căldură). Pentru combaterea acestei idei foarte greșite, rugăm utilizatorul să citească cu cea mai mare atenție documentul 2c.p. PUTERE CEDATĂ încălzire în pardoseală conform DIN EN 1264.

ℹ️ Psihic
Nomogramele de calcul ale fabricanților permit pași de 30 cm și mai mari. În proiect, din cauza preconcepțiilor beneficiarilor, ne limităm la pasul de 25 cm. Așa că, unde este cazul, specificăm (în doc. 2c. Dimensionare circuite): puterea instalată este supradimensionată (adică, pasul poate fi mai mare de 25 cm).

Nu placăm cu țevi

Nu „placăm” cu țevi (pompe de căldură sau CT gaz)

Noi facem calcule. Unde reiese pas de 5 cm, punem pas de 5 cm (eventual, aport de încălzire în pereți sau calorifer), iar unde calculele dau pași de 20..25 cm, punem pași de 20..25 cm.

Fără proiect, alții (chiar unii proiectanți) pun lungimea țevii așa:
– pas de 5 cm = cca 16..20 m țeavă/m² de șapă;
– pas de 10 cm = cca 10 m țeavă/m² de șapă;
– circuite nu mai lungi de 60..70 m.
Evident că lungimea țevii este cu mult peste propunerea noastră, de pildă 4..500 m pentru o casă de 150 m². Evident că numărul de circuite poate fi dublu față de ceea ce sugerăm noi.

Pun pas mai mic, pot merge cu temperaturi mai joase să fie mai eficient?
Evident că nu. De ce? Că un dormitor (mic, pe colț, geam mare, parchet) va fi foarte răcoros versus un living de 40 m² cu gresie cu același pas de 5 cm. Deci, va trebui să urc temperatura agentului pentru a fi cald și în acel dormitor; simplu. Mai multe la punctul 20 din Pompe de căldură – păreri tehnice.

Diminuare pași de client

Diminuarea de către beneficiar a pașilor

Pașii calculați, diferiți și corespunzători încăperilor asigură temperaturile interioare de calcul corecte printr-o echilibrarea hidraulică și termică deosebit de simplă și facilă. Deși nu recomandăm, fără dispoziție de șantier, beneficiarul (instalatorul) care alege să aștearnă pași mai mici (schimbați) față de cei calculați în acest proiect, își va asuma echilibrarea termică (proba de eficacitate). Va exista probabilitatea ca proiectantul să nu semneze această probă și/sau să-și retragă asistența tehnică pentru următoarele etape (din execuție și exploatare a instalației).

Efectul de zebră

Efectul de „zebră” – termen (pre)cunoscut de către beneficiari

Diferența de temperaturi ale finisajului – sub care se află consecutiv țeavă de tur și țeavă de retur – este cunoscută de către utilizatori ca efect de zebră. Evident, acest efect nu poate exista în cazul meandrelor, ci doar în cazul așternerii melcate a țevii. De-a lungul anilor, observăm că utilizatorii, avertizați de către nespecialiști, fără studii (superioare) în acest domeniu (instalatori, vânzători), își formează eronat o temere față de acest efect de zebră. Efect presupus (crezut) a fi mai puternic resimțit pentru pași de 15, 20, 25 cm. Mai jos, sunt expuse câteva contra-argumente. Subliniem apăsat că: așezarea țevilor în formă de melc, asigură o temperatură medie constantă pe întreaga suprafață a finisajului unei încăperi, fără diferențe între banda de margine și aria din centru. În plus, unde calcă omul, în mijlocul încăperii (adică în zona centrală a melcului), temperatura de retur este aproape identică cu cea de tur. Diferența cea mai mare dintre tur și retur se află în distribuitor-colector și în zona perimetrală (de margine) a unei încăperi. Adăugat la cele deja subliniate, ecartul maxim de temperaturi (vezi documentul 2c. Dimensionare circuite – coloana 8) se referă la apă, iar peretele țevii, șapa plus finisajul diminuează mult acel ecart. Pielea tălpii umane va percepe cu dificultate acele diferențe de temperatură. Un exemplu cu temperaturi de calcul ale agentului: lângă pereți vor fi tur 38°C, retur 30°C, media 34°C; în centrul încăperii tur 34,5°C, retur 33,5°C, media 34°C. Să completăm contra-argumentele teoretice pentru efectul de zebră adineaori menționate: clienții noștri (instalații în exploatare) ne raportează ecarturi ale agentului termic de 2..3°C, iarna sub 0°C. Cu majoritatea clienților păstrăm legătura, pentru a urmării modul de comportare a instalației termice. Feedback-ul utilizatorilor ne ajută foarte mult să adaptăm/ajustăm calculele (teoretice) la comportamentele reale de încălzire a clădirilor de locuit.

ℹ️ Efectul de zebră poate apărea în regimul tranzitoriu, la (re)pornirea încălzirii. Efect aproape insesizabil în regimul staționar (funcționare continuă, constantă). În plus, pentru o clădire folosită 24/7, regimul staționar face ca inerția termică mare să ofere confortul cel mai bun, constant, putere instalată mai mică necesară sursei de căldură; regimul staționar face să nu conteze diferențele de grosime ale șapei (frecvent, placa/stratul suport nu sunt perfect orizontale). Regimurile de transfer termic (tranzitoriu, staționar) sunt descrise mai jos, în secțiunea 3. Descrierea funcționării – Automatizare propusă.

Pas 5cm la exterior

Pas de 5 cm perimetral pereți exteriori

Indiferent de pas/încăpere, lângă pereții exteriori (cu, sau fără geam/ușă) se prevăd 3 tronsoane de țeavă cu pas de 5 cm (melcat, înseamnă tur-retur-tur). Vezi 2c. Dimensionare circuite și planșe! Beneficiarul poate opta pentru un număr mai mare, sau mai mic de astfel de tronsoane, cu atenție la lungimi de țeavă și temperatura care va fi atinsă. Amintim că se recomandă o temperatură maximă de 35° a finisajului.

Arii cu țeavă

Suprafețe acoperite de țeavă (mobilier, electrocasnice, obiecte sanitare)

Conductele registre vor fi montate pe toată suprafața unei încăperi încălzite, indiferent de: mobilier, dulap înzidit, front de lucru bucătărie, insulă, frigider, mașină de spălat, uscat, vas WC, bideu, cadă, rigolă/sifon duș walk-in, rampă scări ș.a.

• Instalatorii celebri cred că șapa de sub mobilă nu capătă, oricum, căldură?
• După ultimul tronson de țeavă va fi peșteră?
• Sau, pun pas de 10 cm peste tot, apoi fac economie, totuși, că nu pun țeavă sub mobilă?
• Poate, usuc vreo oală?
• De ce să n-am WC-ul cald?
• De ce să n-am dușul cald sub talpă-mi?
• Rigola de 2k lei de la walk-in pute? N-are clapetă antimiros?
• Hmm, dacă peste 3 ani mă plictisesc de mobila aia, iar pe cea nouă o așez altfel?

Mobilă
Șapa acoperită încălzește mobilierul prin radiație și conducție. La rândul său, mobilierul încălzește prin radiație și convecție interiorul încăperii. Țevile de sub mobilierul de bucătărie pot contribui la uscarea vaselor eventual-umede. Mobila poate fi mutată oricând, oriunde, oricum, oricât. 
Șemineu
Nu recomandăm, dar dacă așa e situația, țevile de IPAT se pot afla sub șemineu. Acesta nu sprijină pe țevi, ci pe picioare sau șapă. Temperatura în partea de jos, unde se află camera de depozitare lemn și aspirația aerului proaspăt, este aproximativ cea a camerei. Mai multe în Șemineu vs termo-șemineu.
Frigider
Frigiderul este o pompă de căldură aer-aer. Schimbătorul aer-freon se află în aer, în partea din spate; deci, nu contează temperatura finisajului unde este amplasat. În aceeași idee, temperatura finisajului este sub 27°, de obicei.
Rigolă duș
Acestea au clapete anti-miros, nu contează că s-ar putea evapora garda hidraulică (inexistentă – după model). Gardă care se evaporă și în cazul caloriferelor, dacă sifonul nu este legat la o chiuvetă (obiect sanitar). Propunem ca în jurul rigolei să nu se toarne (să nu fie încastrată) în momentul când se execută șapa pentru toată clădirea; de pildă o arie de 1,0×0,5 m. Pentru a obține cota corectă a rigolei, montatorul gresiei va face materialul de șapă necesar acelei mici arii doar în momentul așezării gresiei. Țeava neacoperită se va proteja.
WC
Prin conducție, vasul unui WC stativ (pe podea, nu suspendat pe cadru) capătă temperatura șapei, devine cald. Nu se vor folosi șuruburi pentru prindere, ci silicon. Mulți clienți – cărora le-am făcut parterul cu instalații de IPAT și sanitare, apoi (peste un-an-doi) etajul – ne răspund: Nu vrem WC suspendat, ci pe podea. Propunem WC-ul stativ. Rezervorul, totuși, poate fi de tip îngropat.
Rampă scări
Cât permite geometria, încercăm să așternem țevi sub scări. Nu e o energie risipită, ci o distribuție uniformă a căldurii prin radiație în clădire, iar prin conducție se încălzesc puțin elementele verticale de construcție adiacente.

Fixare WC

Fixarea unor elemente în pardoseală cu țevi

Se pot monta vase WC pe pardoseală, prinderea nu va fi cu șuruburi, ci cu adezivi (silicon) de tip Moment, Bison, sau similar. Pentru diverse fixări în șapă = ancore chimice (de tip Bossong, Bison etc,), nu șuruburilor care străpung șapa în adâncime.

Distribuitor demisol pt. parter

Pot folosi distribuitorul de la demisol și pentru parter?

Probabil, din motive estetice, unii clienți ar prefera să nu aibă cutia de distribuitor la parter. Recomandat e ca distribuitorul să fie deasupra țevilor = umplere-aerisire foarte ușoară, eficient, nu tronsoane inutile de țeavă în alte încăperi. Din distribuitorul de la demisol se pot racorda țevile-registre pentru parter, însă nu va fi deloc mai eficient (dimpotrivă, va fi un covor vertical de țevi pe perete); umplerea-aerisirea va fi mai dificilă, iar montajul va fi exagerat de anevoios.

Case construite în pantă pe 4..6 semi-niveluri
Într-adevăr, am întâlnit case făcute pe panta unui deal, care aveau între 2 niveluri (în zig-zag) consecutive doar 1,5 metri: demisol cota -1,5 m; parter cota ±0, P cota +1,5; E1 cota 3, E1 cota 4,5; E2 șamd. La cererea beneficiarului, să evite un număr mare de distribuitoare, am montat un distribuitor pentru 2 niveluri, însă am ales cota superioară. Similar cu: am fi folosit distribuitorul de la parter pentru țevile-registre din demisol, nu invers.

Staționar vs tranzitoriu

Funcționarea instalației, regimuri de transfer termic staționar vs tranzitoriu

Presupunem că există: un termostat pentru toată zona folosită a casei, legat cu sursa, setat pe 22°C și 2 termostate de câmp, legate doar cu actuatoare pe distribuitor, într-un dormitor de oaspeți și într-un birou rar folosit, reglate pe 12°C.

Adaptarea meteo trebuie astfel potrivită încât termostatul să nu atingă histerezisul de oprit/pornit. Nu foarte dificil de obținut, optim ar fi să păstrăm temperatura aerului între 21,9 și 22,1°C, indiferent cât ar fi temperatura de afară de-a lungul zilei, de-a lungul sezonului rece. Deci, să evităm atingerea a 22,5°C, când termostatul va da comandă de oprire producerii de căldură sursei de încălzire. Sursa nu va produce căldură defel până când termostatul nu atinge minimul din histerezis de 21,5°C.

Staționar și tranzitoriu
Temperatură constantă în clădire înseamnă regim de transfer termic staționar. Temperaturi diferite în casă – ridicare de la 21,5 la 22,5°C, coborâre de la 22,8 la 21,2°C – înseamnă regim tranzitoriu.
ℹ️ Scopul automatizării ESTE de a păstra regim staționar, NU tranzitoriu! Deși sursa de căldură va fi oprită perioade de timp, va consuma foarte multă energie pentru a RECUPERA confortul termic, deci și un confort termic mai slab. Cu alte cuvinte, automatizarea nu are scopul de a RECUPERA rapid temperatura din casă, ci de a o MENȚINE constantă.
Dacă utilizatorul dorește, totuși, alternarea temperaturilor de confort și de economic, diferența dintre acestea trebuie să fie mică, sub ecartul de scădere a temperaturii pe timpul cât sursa stă oprită. Probabil, Δ(Tconfort-Teconomic) optim = doar 0,25..0,5°C. Textul anterior nu se referă la camere rar folosite, menținute pe temperatură de gardă, de exemplu 12°C într-un dormitor de oaspeți.

Sursa de căldură, în funcție de senzorul extern/intern și soft, modulează temperatura turului la 28°C (de ex.), ajustând mereu puterea calorică, kW. Scade temperatura afară, implicit cele 28°C devin 28,8°C de pildă. Invers, crește temperatura afară, cele 28°C devin 27,1°C. În permanență, 24/24, 7/7, tot sezonul rece, temperatura de tur variază. Pentru atingerea acelor temperaturi variabile, sursa de căldură va trebui să aibă puteri diferite, corespunzătoare.

În momentul când dormitorul de oaspeți și/sau biroul rar folosit cer căldură, actuatoarele respective se deschid. Astfel, agentul termic va deveni mai rece, amestecat cu cca 12° cât ar fi temperatura apei din acele încăperi. Automat, puterea sursei va crește să poată menține aceleași 28°C, pentru o suprafață mai mare de încălzit, retur agent termic mai rece, volum agent vehiculat mai mare. Invers, după închiderea actuatoarelor, agentul termic nu mai circulă prin cele 2 încăperi reci → implicit, returul re-devine mai cald → puterea sursei, tot în mod automat, va scădea.

Pentru modularea descrisă mai sus, tendința tehnologiei din sursele de căldură este de a reuși să moduleze puterea, kW, de la valori extrem de mici spre valori mari. Există centrale pe gaz cu putere de la 1,5 kW spre 40 kW. Există pompe de căldură aer-apă cu puteri de la 1+ spre 10 kW.

Debite l/min

Pompa de circulație, debite volumetrice

1 l/min per circuit = foarte ok
Cu o singură pompă (încorporată în sursa de căldură) sau externă de putere cca 50 W, fără alte pompe, se obțin debite de cca 1 l/min pe buclă, case între 100 și 450 m² utili cu încălzire în pardoseală.

Unele modele de CTgaz de după 2021 au pompe de circulație mai mari, similare cu cele din pompele de căldură; se obțin 1..2 l/min/buclă. Dar, oricum, nu vorbim despre vreun concurs de debite volumetrice.

Turație fixă, maximă
Fie pompă din sursa de căldură, fie pompă externă, poate fi folosită în 2 moduri: a) turație fixă; b) turație variabilă în funcție de diferența temperaturilor tur-retur. Pompă externă poate fi și în varianta b’) variabil-learning. Pentru puteri absorbite de până la 45 Wați, propunem turația fixă pentru că se pot obține temperaturi foarte apropiate de tur și retur. Pentru puteri de peste 60..70 W, propunem modul b). Propunem turație variabilă și când ΔT(tur-retur) poate fi aleasă între valori de 0..5°C, chiar dacă puterea maximă a pompei este sub 45 W. Pompele learning au algoritmi de învățare, funcționare pe care fabricanții nu îi dezvăluie. În aceeași idee, pentru consum mic de energie electrică, pompele de circulație permit limitarea puterii electrice maxime. Utilizatorul poate încerca diferite valori de maxim, dar cu asigurarea confortului pe care îl solicită.

ℹ️ Cu turație fixă, debitele rămân aceleași pe tot sezonul rece, temperatura din clădire va fi manipulată doar prin modularea (schimbarea) temperaturii agentului termic!

Adaptare meteo

Modularea temperaturii de tur în funcție de cea exterioară

Propunem: CTh să aibă control al temperaturii agentului termic de la valori foarte joase 10..20°C/tur; putere variabilă cu minim sub 3 kW; modulare automată temperatură tur în funcție de cea exterioară, corelată cu cea interioară [senzori extern + intern BUS, nu on/off]; posibilitate de impunere temperaturi maxime de siguranță, impunere presiuni minime de avarie, impunere pompei ∆T = 1..10°C, considerată în calculul termic; pompă electronică [turație variabilă]; nivel de zgomot scăzut.

Modulare temperatură tur înseamnă exploatare optimă sursă de căldură și instalație (confort bun; durată de viață mare instalație, șapă, finisaj; consum energie și poluare mici). În instalațiile de încălzire în pardoseală contează foarte mult temperatura medie a agentului termic, Tmed = (Ttur+Tretur)/2 (simplificat de la o medie logaritmică pt. șapă). O creștere a Tmed cu 1°C, implică o creștere a puterii cedate de către pardoseală cu 3..10 W/m². În plus, inerția termică este foarte mare, lucru excelent dpdv energetic și al confortului pentru case de locuit, când se profită de adaptarea meteo în detrimentul comenzilor de tip oprit/pornit. Motive pentru care este imperativă modularea temperaturii pe tur. Lucru realizabil cu senzori de aer exterior și/sau de interior. Temperatura agentului termic va fi cea mai mică, reglată automat în funcție de condițiile meteo, sau ambientului. Astfel, beneficiarul va avea un control excelent pentru temperaturile aerului interior și a pardoselii. Senzorii (modulare) de interior, spre deosebire de termostatele on/off [chiar PWM, ori TPI], îmbunătățesc acest control al temperaturilor aer/pardoseală spre valorile de confort, cerute de utilizator. Senzorii de interior, de obicei, sunt proprii unei centrale termice (gaz, electrică)/pompe de căldură. Există și senzori de ambient general/universal compatibili cu centrale termice, însă ambele trebuie să fie de tip OpenTherm.

Constant vs repede-repede
ℹ️ Observăm că unii dintre clienții noștri știu de la instalatori că încălzirea în pardoseală e lentă și cred că trebuie să facă rapid mai cald de la 20 la 22°C, de pildă. Dimpotrivă! Adaptarea meteo în timp real păstrează constant 22°C, iar afară, temperatura nu va scădea niciodată instantaneu (brusc) de la +2° la -8°C. Pe măsura răcirii aerului de afară, încălzirea casei se adaptează, crește ușor temperatura agentului termic; vorbim chiar de zecimi de grad Celsius.

Răcire cu țevile IPAT

Cu o pompă de căldură reversibilă aer-apă, sol-apă, instalația de IPAT poate fi folosită cu succes pentru răcire; feedback real de la clienți. Confort superior versus aer rece. Pentru dimensionare și multe info în Răcire cu PdC aer-apă.

Auditor & Radia3

Necesar de căldură ° auditor energetic & Radia3 versus sibotherm

Anul acesta 15.02.2022, pare-se, am avut parte deja de 5 clienți care ne-au acuzat că am calculat un necesar de căldură prea mic, că am greșit calculele. Pe bună dreptate credeau ei, că auditorul energetic sau excelul din Radia3 calcul-termic.blogspot.com calculau un necesar mai mare față de noi. Bun, noi nefiind rigizi, am zis: Hai să vedem ce spun alte calcule, ce spun domnii respectivi! Noi, oricum, ținem legătura cu clienții, feedback-ul lor ne confirmă calculele noastre, feedback-ul lor ne ajută să facem fine tuning, ajustăm calculele noastre. Ușor, ne abatem de la stas exact pentru a alinia calculele cu realitatea.

Ce am observat?

Apreciem orice muncă, evident. Însă și auditorii, și calcul-termic.blogspot.com credem că ar trebui să fie atenți la câteva greșeli:

1. Eroare elementară = rezistența termică corectată a anvelopei, R’, m²°C/W sau m²K/W este calculată cu un factor de corecție aplicat tuturor straturilor: și zidăriei, și tencuielii, și izolației termice, și betonului armat, și… tuturor elementelor din perete. De ce nu trebuie aplicată corecția asta tuturor straturilor? De fapt, de ce corectăm R? De ce notăm R’ versus R? Cărămida goală are o rezistență termică ea însăși, să-i spunem R” (Rî secund). Or, peretele e format din:
   strat ① cărămida aia + mortar de zidărie, că Manole lipește cărămizile între ele + stâlpi din beton armat, b.a., să susțină casa + centură din b.a. să sprijine placa, ce e deasupra + buiandrug la geam că nu mai facem bolți; toate menționate = punți termice liniare) + probabil, ceva cuie de prins profile de rigips, sau izolația termică (care mai nou e lipită cu adeziv din spumă PUR) = punți termice punctiforme +
   strat ② izolație termică exterioară, interioară, intermediară +
   strat ③ tencuială interior, exterior, rigips, OSB +
   strat ④ cărămidă decorativă, orice-ar fi, n straturi fie.
   Într-adevăr, trebuie să corectez stratul ①, că aria lui e formată din mai multe materiale = rezistențe termice diferite. În schimb, izolația termică e aceeași pe toată aria peretelui, de ce s-o corectez cu același factor? Tencuiala, again, acoperă întreaga arie, de ce s-o corectez? Betonul armat are deja un R slab, de ce să-l mai corectez și pe ăsta?
   În final, obținem pentru întregul perete un R corectat, notat R’ (Rî prim).
2. Cine știe stasul 1907/2 știe ce e ăla Nao. Simplu, Nao = număr de schimburi orare ale aerului dintr-o încăpere. De ce considerăm Nao în necesarul de căldură al unei case, clădiri de fapt? Că: flatulăm, eructăm, transpirăm, respirăm. Interesant, avem nevoie de oxigen, O₂. De unde luăm O₂-ul? Hmm, din ventilarea centralizată cu recuperare de căldură? Face asta O₂? Nu prea. Ok, natural, logic = plante, copaci netăiați, iarbă (nu din Amsterdam); O₂-ul îl luăm din atmosferă-ăăă, tanana. Pe geam, sau pe tuburi, O₂-ul intră în casă, clădire. Pe geam, natural = rece ca dracu’ – pardon, cât e de frig afară, cât spune la ProTV că e în MeDgiDia. Pe tuburi, uneori cu recuperator de căldură, nenatural, că-cu japca, forțat, că-cu ventilatoare = ușior încălzit de aerul viciat, de b**inile silențioase ale celor din birouri. Enervant, adăugat la factură, aerul ăsta cu O₂-proaspăt treb’e încălzit = intră în calculul necesarului de căldură, kWh/h. Că suntem proști, incompetenți și nu știm să calculăm ventilările, cât și cum intră aerul proaspăt într-o încăpere, stasul 1907/2 ne dă, totuși, simplificat, trei recomandări de Nao =
   0,792 pentru încăperi ori de care;
   1,000 pentru buzi că defecăm;
   1,150 pentru bucătării că facem slănină prăjită.
   Hmm, repet, stasul recomandă, nu impune, iar acele valori este orientative-eee. Unui hol interior, fără geamuri, de ce să-i calculez 0,792 de schimburi orare ale aerului? Unui living înalt de 7 metri de ce să-i calculez același schimb orar de 0,792 volume de aer schimbat pe oră? Unei uscătorii cu geamul rabatat 24h/zi de ce să nu-i consider un număr mai mare de schimburi orare ale aerului. Mă rog, rigizi, și auditorii energetici, și http://calcul-termic.blogspot.com/ consideră exact Nao din stas, fără nici cea mai mică abatere, fără niciun alt calcul de ventilări naturale organizate, neorganizate prin geamuri și găuri, sau forțate prin tuburi. De ce? Habar n-am. În realitate, cam cum deschide omul geamul? După masa, când vine de la lucru. Sau, dimineața 10 minute, seara alte 10 minute și cam gata-aaa. Sâmbăta 30..60 de minute când face doamna curățenie, însă în timpul ăsta doamna nu se plânge de frig, dimpotrivă, spune: Da’, ia-ți o bluză, bă, sau mai bine m-ai ajuta, că stai acolo ca o v**ă! Dacă spune la ProTV că afară sunt vreo -18°C (temperatura de calcul în Cluj), mai deschidem geamu’-n halu’ ăla, hî? Deh, cu încălzire în pardoseală cum e? Toate corpurile solide sunt calde, cca 22°C cât aerul din casă, pereți, dulap, scaun, plapumă, șapa are vreo 24..26°C. Reușește aerul ăla proaspăt să le răcească în 10 minute. Hmm, în 5 minute, după ce închid geamul, aerul intrat va căpăta temperatura corpurilor solide nerăcite-evident. Cum fac economie la gaz ° încălzire.
3. Acum, și mai dificil, ce e ăla Ac în necesarul de căldură stas 1907/2? De ce se calculează pentru fiecare încăpere în parte, nu unic, nu o medie pentru toată casa? Hmm, cine înțelege acest adaos înțelege ce e ăla confort termic (despre care am făcut masteratu’). Ac-ul ăsta ar trebui înțeles mai ales, elementar, de către arhitecții români foarte slabi. Că, de ce nu se pune o baie pe colțul casei? Că, de ce nu se pune dușul pe colțul exterior al băii? Că, de ce evit lipirea unui pat de geam, sau perete exterior? Hello, să nu stăm goi și uzi, sau la Netflix apropiați de elemente solide reci = pereți exteriori. Și noi, oamenii, culmea, suntem corpuri solide și radie-eee-m, bro. Când radiem căldură către alte corpuri solide din casă, simțim cel mai enervant disconfort termic; de pildă, spunem: mă trage la șale. Să mă dau deștept: transferul de căldură prin radiație este direct proporțional cu pătratul distanței dintre corpuri, uau. Adică, cu cât suntem mai aproape de un perete rece, cu atât simțim enervantul-disconfort-termic mai puternic. Așa că, doamnele (sau domnii?) care au făcut stasul 1907/2 = calculul necesarului de căldură cam știau ce e ăla confor-termic = au considerat acest adaos = suplimentăm necesarul de căldură al unei încăperi ca să facem paralelipipedul încăperii (podea + tavan + pereți = suprafața totală) mai călduț, ca noi, oamenii, să radiem cât mai puțin spre acele suprafețe. Hmm, interesant, cu încălzirea în pardoseală, această radiație-rece a omului către suprafețele solide e cam eliminată, podeaua e deja cea mai caldă suprafață, buda lipită de gresie e deja caldă sub b*ci, scaunul capătă căldură radiată, pereții interiori + exteriori cam au temperatura aerului de 22°. În proiectele noastre, veți descoperi că Ac-ul diferă pe fiecare încăpere în parte, e mai mare într-o încăpere cu 2 pereți exteriori, e zero uneori (încăperi cu necesar de căldură mic, de pildă un hol interior, o sufragerie înconjurată de încăperi calde).

Realitate versus proiectul nostru
În proiecte, necesarul de căldură specific calculat este frecvent între 30..50 W/m² pentru 22°C în casă, 24°C băi, și temperatura exterioară de calcul -21..-15°C. În realitate, tot frecvent, clienții noștri au consumuri pe ianuarie (cea mai rece lună) de sub 20 W/m²; unele excepții chiar de ±8 W/m², feedback-uri reale, citiri, facturi concrete.

Concluzie
În pagina Contact, rugăm clienții care știu mai multe decât noi, să nu-și piardă vremea cu sibotherm, să apeleze la ei înșiși, sau la ingineri competenți, nu la noi = niște nepregătiți, facem utilizatorii să rabde de frig. Simplu, hai să fim cu toții sănătoși!

Clientul & hidraulica

Clientul care știe mai multe decât noi & hidraulica

Punct funcționare

Punct de funcționare pompă & instalație
Mi-ar plăcea să vorbesc pe tema asta, apreciez oamenii interesați, însă nu mai am timpul necesar. Hidraulica, într-adevăr, nu e la îndemâna nici măcar a colegilor mei de breaslă, ingineri instalații. 
Pompa are o caracteristică interioară, instalația o caracteristică exterioară. Intersecția celor două caracteristici (parabole) dă punctul de funcționare. Acum, modern, pompele cu modularea turațiilor fac ca acest punct de funcționare să fie mobil în interiorul caracteristicii interioare (a pompei). În cazul dvs, punctul de funcționare va fi în aria 15..30 l/min și 1,1..3,5 mCA. 
Vă rog, vedeți și o simulare de alegere pompă circulație Grundfos. Alegeți una dintre pompele Grundfos și observați multe alte date tehnice de funcționare (debit, înălțime, consum electric, randament etc.). 

Calcul vs realitate

Deși pare că subdimensionăm, realitatea ne confirmă că și noi supradimensionăm. Din cca 300 de proiecte pe an, n-am dat greș hidraulic cu nici un proiect (fără minciună, că doar n-aveți cum verifica). De pildă, cu Hyundai (pompă de circulație similară cu Daikin) obținem cca 2 mc/h = 33 l/min, indiferent de casă 100..300+ mp utili. Vă rog, vedeți și această poză, casă 230 mp utili cu o PdC Hyundai de 8kW. Cu toată încrederea, mă aștept ca și dvs să aveți debitul maxim de 30+ l/min. 
Dacă veți seta pompa de circulație Daikin pe turație variabilă, Daikin n-o lasă sub debitul minim recomandat, oricum. Acest debit minim este, de fapt, pentru a evita erori de fluxostat, debit insuficient. 

Debite prea mari? 

Vă rog să mă credeți că unor non-clienți, chiar și inginerilor de service, le-am sugerat să micească puterile pompelor de circulație. Din disperare și nesiguranță, proiectanții, instalatorii, service-ul, pun pompe externe de cartier pentru o biată PdC de 4..24kW. Uite că, debitele incredibil de supradimensionate dau erori de fluxostat. De ce? Debit prea mare. 
Deci, atenție: fluxostatul vede debite prea mici, dar, vede și debite prea mari! Interesant. 

Hidraulica și termica

Reglajele termice sunt de 2 feluri: cantitativ (debite agent) și calitativ (temperaturi agent). Cum funcționează instalațiile noastre? Simplu: 
1. Facem echilibrarea hidraulică (termică) manual = aceeași temperatură prin casă. Asta ar însemna că reglajul cantitativ se face o singură dată în viață casă, rămâne fix, constant. 
2. Reglaj calitativ = adaptare meteo = modulare temperatură agent funcție de cea exterioară. Acest reglaj are loc în fiecare minut de funcționare a instalației.
Gata, simplu, eficient, comod, durată maximă de viață echipament, instalație, LVT, gresie. 
Diferența de necesar dintre încăperi n-are nicio legătură cu pompa de circulație, sau cu lungimea buclelor. 

Circuite scurte, multe & inginerul

Câți ingineri = atâtea păreri. Noi între noi avem păreri și soluții diferite = foarte bine. Alegerile dintr-un proiect sunt numai și numai ale proiectantului care lucrează la acel proiect. Eu însumi, dacă revin peste 1 lună pe același proiect, destul de probabil să aleg altă variantă. În industria telefoanelor, mașinilor lucrează milioane de oameni; știți telefonul perfect, Mercedesul ideal? La fel, nici în termice, sanitare nu există instalația perfectă. Dacă asta cereți de la noi: nu, n-o putem furniza.