Reglare temperatură încălzire în pardoseală ° Urzeala temperaturilor

Reglare temperatură IPAT

Este cel mai citit articol al nostru în sezonul rece. Vezi și Top căutări Google în sezonul rece încălzire în pardoseală neajunsuri.

Ar fi extraordinar ca un articol din trei fraze magice (sau un comentariu) să răspundă la reglare temperatură încălzire în pardoseală.
Vorbim despre case de locuit, nu hoteluri, birouri, hale. Videoclipurile de pe net.ro ne par total inutile. Un articol prea tehnic, nu ușor de înțeles, pe tema sibotherm (adaptare) versus ON/OFF, util pentru cei care nu mai știu cum să tot regleze încălzirea aia în pardoseală; sper, folositor și celor care încă n-au dat banii pe instalație.

Ce vrea omul și, de fapt, ce trebuie să regleze?

1. reglare temperatură aer (vrea lumea)
2. reglare temperatură parchet, gresie (depinde)
3. temperatură apă/agent termic PdC, CTgaz (trebuie)
4. putere [kW] sursă de căldură (trebuie)

salt direct la👉🏻rezolvare IPAT ON/OFF

Termeni
IPAT = încălzire prin radiație de pardoseală cu agent termic, în șapă
GPA = grup de pompare și amestec = temperatură fixă înaltă 60..75°C PdC/CTgaz, fixă joasă 40..45°C după GPA
Pas de 10 = șablon în Rămânia: pas de 10cm peste tot în casă, 5cm sub geamuri, circuite sub 80m, distribuitoare de 11..14 căi, placă cu nuturi, PdC de la 16kW în sus (rar 12kW), CTgaz cu putere minimă peste 5..7kW, temperatură constantă apă
ON/OFF = comenzi termostate, senzori de șapă, reglete, module de comandă GPA și PdC/CTgaz
PdC / CTgaz = pompă de căldură / centrală termică pe gaz (surse de căldură)

Motivul că mulți se feresc (încă, 2024) de IPAT și aleg caloriferele

INERȚIE TERMICĂ
tone casă vs kilograme aer
1m³ aer = 1kg
150m² utili×2,7m înălțime = 0,4 tone de aer minus mobilă, om etc.
150m² utili ⇒ 200m² construiți ⇒ 200 tone de structură, mobilier
500× mai grea casa vs aerul din ea

TRANSFER TERMIC
oțel 1,25mm vs plastic PEX 2mm
49 W/mK = conductivitate λ calorifere oțel
0,026×10⁻³ m²K/W = rezistență termică tablă calorifer
0,35 W/mK = λ Rehau, Uponor ș.a.
5,714×10⁻³ m²K/W rezistență termică țeavă IPAT
224× mai rapid transferul termic prin tablă vs țeavă PEX

TERMOSTATE ON/OFF
Să nu ne facem iluzii că încălzirea în pardoseală este la fel de ușor, simplu, rapid de controlat din termostate ca-n cazul caloriferelor. Cu IPAT, confortul și eficiența sunt mult mai bune cu funcționare la ralanti 24/7, nu alternare de temperaturi 22±0,5°C histerezis termostat, nici regimuri de Confort și Economic.

Conductivitate termică țevi PEX Purmo vs Rehau vs Uponor; conductivitate Șapă

Temperatură aer

Varianta pas de 10, GPA, comenzi ON/OFF

Termostatele dau comandă către regletă, regleta spre actuatoare (modulul de comandă către pompa GPA și către sursa de căldură).

Cum reglez temperatura aerului din termostate?
Termostatele funcționează după un histerezis de ±0,5°C, reglate pe 22°C: închid actuatoarele la 22,5°C, le deschid la 21,5°C. Nasol, încălzirea în pardoseală are o inerție termică colosală; voi vedea pe termostat ba 24°C, ba 20°C, vârfuri de prea cald și prea frig (chiar dacă aș avea termostate cu histerezis de 0,25°C; deși, termostatele tipice de IPAT nu prea au histerezis sub ±0,5°C).
Termostatele pot evita varianta histerezis și funcționa PWM, TPI, learning, super complicat de înțeles, de setat (prindere de urechi).

„Termostatul are un design modern, control pe net, centralizare…” cu atuurile astea încep prezentările furnizorilor.

Automatizare sibotherm – Cum reglăm noi?

Varianta adaptare meteo sibotherm

Ce vreau? Confort termic, evident. Confortul termic îl simțim prin: convecție (aer), conducție (atingere), radiație (între corpurile solide); plus umiditate, presiune, culoare, citirea unui termometru șamd. Vezi Confort (transfer) termic IPAT versus calorifere.

Obișnuiți cu caloriferele de tablă (aer cald), lumea crede că montează termostate smart în fiecare cameră cu tone de IPAT (nu câteva kg de aer) și gata, vine confortul termic în aer. La fel spun instalatorii OLX și majoritatea internetului rămânesc. Abia când vine prima iarnă, omul observă că nu e chiar așa. Ce caută omu’ când dă frigu’?

Bun, în casă de om vreau 24/7: aer cald și podea caldă, pereți calzi (elemente de construcție, mobilier). Vezi Cum ajunge căldura de la sursă la om. Omul descoperă că termostatele, regletele, actuatoarele, modulele, GPA-urile, PdC/CTgaz (toate scumpe) nu dau confortul vrut. Totuși, cum reglez temperatura aerului?

Cu IPAT, aerul se încălzește prin convecție (nu radiație) de la toate elementele de construcție (podea, pereți, scări, tavan), mobilier. Iar, omul va fi încălzit prin radiație. Deci, ne interesează să păstrăm 24/7 toată clădirea călduță, fără opriri/porniri, fără alternări de Confort și Economic.

Cum controlez temperatura aerului cu IPAT?
Controlând temperatura construcției: șapă, implicit finisaj, pereți, scări, placă-tavan, mobilă; mai complicat decât încălzind niște calorifere.

Cu IPAT, clădirea însăși devine un fel de radiator 3D.

Temperatură parchet, gresie

Varianta pas de 10, GPA, comenzi ON/OFF

Termostatele de încălzire în pardoseală acceptă senzori de șapă, de umiditate (punct de rouă la răcire), de exterior, de tur, de aer în alt punct. Le pot regla după temperatura aerului, dar și după a) temperatura șapei, sau b) după o diferență constantă dintre aer și șapă; + alte variante. Aleg a) ⇒ toamna e prea cald în aer; pe ger e prea frig. Aleg b) ⇒ toamna e nevoie de o diferență foarte mică, pe ger de o diferență foarte mare.

Avem nevoie de facultatea de reglat termostate. Așa că omul alege: „Reglez temperatura aerului și gata. După histerezis aer (mai simplu), nu PWM (timpi complicat de calculat).”

Oricum, producătorii și-au cam dat seama, variantele noi de termostate IPAT (2022+) doar monitorizează temperaturile șapei, de afară, de tur; automatizarea learning începe să existe pe toate gardurile.

ON/OFF & inerția termică
Orice variantă am alege, oricât de moderne ar fi termostatele (automatizarea), comenzile rămân ON/OFF, adică PORNIT/OPRIT, nicidecum modulant, continuu – fără vârfuri de minim și maxim date de inerția termică colosală.

Cum reglez ON/OFF temperatura șapei?
Prin funcționare intermitentă (impulsuri), închid/deschid actuatoarele, pornesc/opresc PdC/CTgaz ⇒ 75°C apa preparată de sursă, în buclele de IPAT: ba 45°C constant (minute, ore), ba opresc curgerea apei și/sau sursa de căldură (alte minute, ore). Implicit sub talpă va fi: ba prea cald, ba prea rece. Interesant – cel mai cald va fi după oprirea curgerii și/sau PdC/CTgaz; cel mai rece după pornirea curgerii și/sau sursei.

Deci, este foarte complicat să obținem o temperatură constantă a parchetului/gresiei deasupra folosind automatizări ON/OFF. Motiv că există automatizări ON/OFF learning. Învață comportamentul încălzirii din 6 zone, de pildă. După 21..30 de zile, fiecare zonă (termostat) va avea timpii de ON/OFF corespunzători, proprii fiecărui termostat. Însă, nici learning-ul nu oferă confortul dat de adaptarea meteo și echilibrarea termică făcută cu creierul și mâna omului.

Varianta adaptare meteo sibotherm

Reglare temperatură parchet/gresie încălzire în pardoseală caută omul pe net. Însă, ca mai sus (aer), unii cred că pun senzor de șapă și termostat, iar finisajul va avea exact temperatura vrută pe fiecare cm². Hmm, nici vorbă.

Deasupra parchetului/gresiei, suprafața văzută de ochiul nostru este cea care radiază (cedează căldură). Nu (direct) în funcție de temperatura apei, țevii, șapei, de sub gresie/parchet, ci în funcție de temperatura de sub talpa omului, radiația e mai puternică sau mai slabă. Să avem în vedere că prin conducție (atingere) șapa încălzește și scările, pereții, iar pereții la rândul lor tavanul (placa).

Partea văzută a tuturor elementelor de construcție va radia omul, iar, prin convecție, va încălzi și aerul. Deci, omul nu cedează căldură către podea, pereți – dimpotrivă, omul capătă căldură – de-asta simțim confort bun la numai 20..22°C în aer cu IPAT.

Caloriferele de tablă (de 2 bani) încălzesc aerul prima dată; prin convecție, aerul încălzește elementele de construcție și omul. Nasol: omul radiază căldură către podea, pereți că sunt mai reci. Omul reglează termostatul pe ±26°C să compenseze enervantul disconfort de radiație rece – om către construcție.

Interesant! Culoarea maro (brun-roșcat-închisă) radiază cel mai mult (nu argintiul lucios din tacker, nu albul). Negrul absoarbe cea mai multă căldură. Soarele dă căldură prin radiație (nu convecție, nu conducție), motiv că evităm haine negre vara. După negru: violet, indigo, albastru, verde, galben, portocaliu, roșu.

Logic și real: toamna, primăvara podeaua va avea o temperatură mai scăzută; iarna (ger) finisajul va avea o temperatură mai ridicată. De pildă, clienții noștri, pentru 22°C în aer, au sub talpă 23..24°C toamna, primăvara și 24..26°C iarna. La fel de logic: cu cât casa este mai bine izolată termic, geamuri mai mici și high-quality (deci, necesar de căldură mai mic), cu atât mai rece devine finisajul (șapa) pentru asigurarea confortului termic în aer.

Afară e mai frig/mai cald, deci, casa are nevoie de mai multă/mai puțină energie termică. Cu alte cuvinte, finisajul deasupra (implicit șapa, țeava, apa) trebuie să fie mai cald/mai rece în funcție de frigul de afară; logic. Parchetul, gresia deasupra vor avea temperatură variabilă – diferențe mici și lente, nicidecum constantă; nici vorbă de (the) temperatura ideală cum vedem pe net.

În cazul automatizării ON/OFF, pe vreme mai caldă, timpii de OFF trebuie să fie mai lungi versus când e mai frig, ger afară.

Temperatură maximă finisaj

• 29°C în zone îndelung folosite
• 33°C prin băi, sau zone mai rar folosite
• 35°C pe lângă pereți, că nu umblăm pe-acolo
• 35°C pot fi și sub un pat, dulap, dormitor (părinți) unde călcăm cât s-ajungem în pat etc. (considerăm noi); dar, nu într-un dormitor care de fapt e cameră copil.

Nu Uponor, Rehau, Purmo, Tece impun aceste valori, ci medicii. Nu în 2..3 ani, dar în 5..10 ani apar supărări de circulație a sângelui. Cei care le au deja simt în juma de oră că podeaua e prea caldă. Nu ideal, dar unii medici consideră cel mai sănătos un ±24°C sub talpă (constant; nu ba 35°C, ba 19°C).

Zebra

Efectul de zebră un termen prea cunoscut, pare-se. Probabil, expus prea mult de forum.ro și facebook-experți.ro. Zebra se referă la temperaturile de sub talpă sub care se află consecutiv o țeavă de tur caldă și o țeavă de retur rece.

Bun, noi chiar dacă dimensionăm și pași de 25cm (ne oprim psihic.ro la 25cm, nu tehnic) nu ne facem griji de zebră, pentru că instalațiile noastre funcționează în regim staționar (constant 24/7), nu tranzitoriu (v. mai jos). În staționar, Δt (tur-retur, v. mai jos) devine cel mai mic. În plus, așezarea melcată a țevii înseamnă că pe mijlocul încăperii (întoarcere țeavă) Δt este cel mai mic, spre zero, iar perimetral (unde nu prea călcăm) Δt e cel mai mare, deși nici aici nu apare această prea-cunoscută zebră. [Uite un alt motiv că folosim bucle cât mai lungi, 120m, nu sub 80m care implică un număr mai mare de circuite pe cameră]. Mai multe în Proiect IPAT FAQ – zebra.

ON/OFF, of, of!
Cu ON/OFF, deși pașii sunt de 10cm, deși debitele sunt exagerat de mari în bucle, da, apare acest efect de zebră. Când și de ce? Pentru că, la repornirea încălzirii, turul are aceleași 45°C date de GPA, iar returul este cel mai rece, că șapa s-a răcit între timp. Pe măsură ce încăperea capătă iarăși căldură, acest efect pălește, totuși. Evident, iarăși OFF, apoi iarăși ON cu aceeași celebră zebră, iar și iar.

Zebra apare în regimul tranzitoriu (ON/OFF) la re-pornirea încălzirii, nu în cel staționar (adaptare meteo) când nu există re-pornire, ci căldură în mod continuu.

Temperatură apă

Varianta pas de 10, GPA, comenzi ON/OFF

La unison, toți inginerii (păcat), instalatorii, net.ro știu așa: trebuie GPA și cu asta basta.

Grup pompare amestec [GPA]

Vezi Grup de pompare și amestec NU.

Ce amestecăm?
Turul de 75°C de la centrală cu returul de 25°C de la buclele IPAT din șapă.

Instalatorii OLX și, mai nasol, inginerii de service cred că toți avem cazane pe lemne, pe care nu le putem regla sub 70..90°C, iar GPA-urile sunt obligatorii. Unii service-ari chiar nu dau garanție PdC/CTgaz că lipsesc indispensabilele GPA-uri. Of, of!

Amestec vrem-nu-vrem:
chiar dacă avem cea mai eficientă PdC/CTgaz (care funcționează pe temperaturi foarte joase), sursa trebuie să facă temperatură înaltă (nu joasă) pentru că GPA-ul face amestec, va coborî temperatura cu 15..20°C, indiferent cum am regla GPA-ul. Rar, unele geometrii de GPA permit închiderea amestecului.

Nu putem folosi doar pompa,
fără a face și amestec, deși unii ar renunța la amestec și ar folosi numai pompa din GPA, se tem că pompa din PdC/CTgaz nu duce (vezi mai jos).

Deși, însuși cunoscutul Rehau spune că GPA-ul se folosește când există și temperatură înaltă în aceeași instalație, experții net.ro, totuși, îl consideră indispensabil (analfabetism funcțional? profesional?).

Pompa

Pompa nu duce? & Pompa din PdC/CTgaz trebuie oprită?

Debite, debite și iar debite
Adviser-ii net.ro învață lumea că e concurs de debite în buclele de IPAT. Nicio vorbă, debitele de la 0,1 litri/minut la ±1 l/min direct de la sursa de căldură, fără amestec, sunt mai mult decât suficiente.

¯\(°_o)/¯
Cu GPA vedem ditamai 4+ l/min, dar 3,5 l/min sunt recirculați degeaba din returul circuitelor de IPAT și doar 0,01..0,5 l/min vin de la sursa de căldură, depinde de cât e de fierbinte agentul termic preparat. Mă refer la medie orară prin debit de 0,01 l/min, cu ON/OFF sunt minute..ore când debitul de la sursă e chiar zero barat (actuatoare închise sau pompa oprită ori calea dinspre PdC/CTgaz închisă).

GPA dat jos. Cum demontez ușor grupul de amestec?

La ce se folosește o butelie de amestec/egalizare? Nu în casă de om, clar.

Puffer / vas tampon, acumulare de evitat. Mai ales pentru pompele de căldură.

Varianta adaptare meteo sibotherm

De ce să reglez PdC/CTgaz pe 75°C, ca abia apoi grupul să facă temperatură joasă?

Hmm! De ce nu setez direct PdC/CTgaz pe 26°C și gata!? De ce să nu folosesc softul gratuit de adaptare meteo din PdC/CTgaz?

Am ajuns în sfârșit la: De fapt, ce trebuie să reglez? Am văzut mai sus că în funcție de necesarul de căldură, finisajul deasupra (implicit finisajul dedesubt, șapa, țeava) trebuie să fie mai cald/mai rece.

Cum fac finisajul deasupra mai cald/mai rece? Simplu & logic: fac apa prin țevi mai caldă/mai rece în timp real, continuu. Nu cum face ON/OFF media ponderată dintre prea cald și prea rece (timpi cu și fără curgere).

ON/OFF nu face apa mai caldă/mai rece, ci ori 45°C ON, ori se răcește la 22°C OFF (actuatoare închise, sau PdC/CTgaz oprită). Să spunem juma de oră ON, juma de oră OFF, agentul termic ar avea o medie super-simplificată de (45+22):2=67/2=33,5°C. Noi (sibo) dăm continuu ..26,1..26,4..26,7..°C, funcționarea continuă permite cele mai joase temperaturi.

NU las temperatură constantă de 45°C în apă și opresc alternat circuite de IPAT din termostate, senzori de șapă, reglete și actuatoare. La un moment dat opresc chiar și sursa de căldură. Greșit în 2024 cu PdC/CTgaz incredibil de evoluate, de modulante.

Cum fac apa mai caldă/mai rece?
Nimic mai simplu: setez temperatura apei pe tur din panoul pompei de căldură sau centralei pe gaz. Pentru lemne, vezi Cel mai bun grup de amestec.

Câte grade are apa din IPAT?

Nu există un răspuns categoric. De-a lungul sezonului rece (minutelor chiar), apa din IPAT va avea temperatură variabilă între 22,5..30..35..(40..50..)°C. Ar trebui să vorbim de temperatura medie (tur+retur):2. Temperatura apei din IPAT depinde de:

• temperatura de afară
• temperatura aerului din casă
• tipul de finisaj (gresie, parchet, LVT, SPC)
• mărimea geamurilor, ușilor exterioare (calitatea în măsură mai mică vs mărime)
• izolația anvelopei (pereți, acoperiș, tipul de acoperiș; calitatea în mai mică măsură vs grosime)
• gradul de uscare a elementelor de construcție
• alte situații mai puțin relevante

Evident, cu ON/OFF, vor fi aceleași temperaturi: înaltă 60..75°C PdC/CTgaz și joasă 45°C după grupul de pompare. În funcție de lista de mai sus (vreme etc.) vor fi timpi de ON și OFF diferiți: pe ger mai mult ON, pe mai cald afară mai mult OFF.

Temperatură maximă apă

Instalatorii OLX, forumurile, net.ro spun că temperatura maximă a apei ar fi 40..45°C. Nici vorbă. Deși sfătuitorii net.ro folosesc GPA-uri, nu văd cu ochii că majoritatea GPA-urilor pot fi reglate până la 60..65°C. Țevile acceptă lejer 90°C, v. fișe tehnice Purmo vs Uponor vs Rehau.

Finisaj & dilatări
Evident, când există gresie, apa va fi mai rece; iar, când există parchet gros (masiv) apa trebuie să fie mult mai caldă. Trebuie să fim atenți la temperatura acceptată de finisaj și dilatarea șapei, dilatare ce poate fi limitată prin rosturi în șapă. Despre dilatarea liniară în articolul Șapă. [Savanții.ro obligă lumea să pună profile și profile pentru rost-uri de dilatare. Au făcut vreodată vreun clacul de dilatare liniară șapă?]

Parchet temperatură joasă

Nasol pentru ON/OFF, acum există parchet care pretinde șapă nu mai caldă de 27/28/29°C. Lucru ok la sfârșitul timpilor de OFF cu șapă rece, dar dezavantaj maxim la sfârșitul timpilor de ON, când șapa va avea 33..40°C (chiar peste). De data asta, nu mai vorbim de o medie dintre ON și OFF, ci suntem obligați să folosim adaptarea meteo (sibotherm gen = self-regulating underfloor heating) sau – nu vrea nimeni – punem aport de calorifere.

Diferență tur-retur Δt

Cât trebuie să fie diferența de temperatură între tur și retur, Δt?
Iarăși o întrebare la care au un răspuns experții net.ro; ei chiar spun diferența ideală dintre tur și retur. Nu, nu există Δt ideal sau cât trebuie să fie Δt. Când proiectăm instalația de IPAT, da, alegem un Δt fix, însă pentru a avea o bază (referință) de calcul. Putem proiecta cu Δt=5°C (PdC), dar și cu Δt=10°C (CTgaz), sau cu orice altă valoare Δt considerăm.

Exemple Δt din realitate
A. PdC Hyundai are pompa modulantă pre-setată din fabrică cu Δt=5°C, nu putem seta altfel (nu există setare). În proiect trebuie să considerăm această valoare, Δt=5°C. Și așa, vor fi Δt-uri diferite: la pornire iarna Δt va fi mai mare, iar primăvara Δt poate scădea sub 5° când PdC va dezvolta o putere termică peste cea cerută de casă.
B. CTgaz Ariston One+ are pompa modulantă cu 3 posibilități de setare: a) turație fixă (constantă) minimă 40..75% (40% ok/apartamente) b) turație fixă maximă 75..100% (75% ok/case ±100m²) c) modulant după Δt=10..30°C Noi alegem varianta b), pentru că toamna, iarnă blândă, primăvara necesarul de căldură este foarte mic, astfel Δt devine de numai 2..1..0,5°C (apropo de efectul de zebră de sub talpă).
C. La unele PdC/CTgaz putem seta Δt fix de la 2 la 30°C (sau K, grade Kelvin).

Q=D×Δt, pompa

Un text și mai complicat în acest paragraf și următorul; pot fi sărite. Le-am adăugat pentru experții.ro care spun că GPA-urile și actuatoarele cu Δt fix rezolvă neajunsul circulației și dezechilibrării hidraulice (termice, de fapt).

Q (kW) = D (l/min) × Δt (°C)
debit caloric (putere PdC/CTgaz) = debit volumetric (pompă) × Δt
Δt mare ⇒ necesar termic mare, Δt mic ⇒ necesar de căldură mic

ON/OFF temperatură constantă pe tur (45°C) ⇒ reglaj complicat
a) Δt constant ⇒ pentru necesar de căldură mai mare/mai mic trebuie debit pompă mai mare/mai mic;
b) Δt variabil ⇒ pentru necesar termic mai mare/mai mic se schimbă Δt mai mare/mai mic, debitul pompei poate fi constant;
c) Δt variabil + debit variabil. Cu ON/OFF, pe asta o întâlnim în realitate; debit variabil înseamnă actuatoare, GPA și/sau PdC/CTgaz ba-închise, ba-deschise.

Adaptare meteo temperatură variabilă pe tur ⇒ reglaj simplu
a) Δt constant ⇒ pentru necesar termic mai mare/mai mic vor fi debit constant + schimbarea temperaturii agentului termic
b) Δt variabil ⇒ idem a)
Indiferent de a) sau b), nu ne stresăm cu alegerea debitelor (implicit, nici timpilor de ON sau OFF), ci doar schimbăm temperatura apei.

Cum facem Δt fix?
Îl obținem prin modularea turațiilor pompei de circulație.

Cum modulează pompa?
Softul PdC/CTgaz știe temperaturile de tur și retur cu ajutorul senzorilor de temperatură. Dacă Δt e mai mare ⇒ turații mai mari până la maxime; invers, Δt mai mic ⇒ turații mai mici până la minime.

Reglaje termice
1) modificare debit = reglaj cantitativ
2) modificare temperatură = reglaj calitativ
3) modificare ambele = reglaj mixt
Evident, fochiștii le foloseau dinainte de Ceaușescu, nimic nou sub soare. Noi folosim numai reglajul calitativ (2), simplu ca Bună ziua.

Actuatoare cu Δt fix

Actuatoare cu echilibrare hidraulică spune fabricantul – deși, Δt fix nu înseamnă echilibrare hidra. E vorba despre actuatoare ce fac Δt (tur-retur) constant 4K (când tur<30°) sau 7K (tur>30°C). Mai ales când vorbim de pas de 10cm peste tot, dacă o încăpere are nevoie de Δt mai mare sau mai mic (adică, putere mai mare sau mai mică)? Oricum, Uponor, Rehau, Purmo nu făceau/nu fac astfel de actuatoare, ci doar Salus (din ce știu eu). Oricum, observ că nici Salus nu le mai fabrică (un eșec Δt fix).

Cu ON/OFF, desigur că imediat după ON (actuatoare și/sau sură de căldură) necesar termic mare ⇒ e nevoie de un Δt mare că șapa s-a răcit, iar pe măsură ce ne apropiem de OFF, Δt va scădea natural. Când PdC/CTgaz e OFF și/sau GPA-ul închide agentul de la sursă și/sau actuatoarele sunt închise, Δt este zero. Deci, actuatoarele Δt fix chiar încurcă încălzirea.

Reglare apă PdC/CTgaz

Varianta pas de 10, GPA, comenzi ON/OFF

Exagerez: clar că n-am ce face cu un cazan de 100kW – care face minim 60°C în apă – la o casă de 219m². Nu va fi mai plăcut în casă că folosesc un cazan furat de la termoficare sau șutit de la vreo pensiune.

Experților net.ro li se alătură și inginerii de service: setează pompa de căldură pe 60..65°C (COP-ul cel mai prost) și CTgaz pe 70..75°C (eficiență ardere spre cea mai proastă). Ca apoi, să reducă temperatura prin GPA.

[Presiunea (cică) trebuie să fie 1,5 bari, deși acum PdC/CTgaz vin pre-gonflate la 1 bar, deși presiunea e super ok și la 0,5 bari (case doar-parter sau P+E). Vezi Vas de expansiune încălziri.]

ON/OFF-ul în loc să schimbe temperatura apei, oprește, re-pornește brutal aparatul. Pe ger, aparatul va fi mai mult ON, primăvara mai mult timp OFF. Total ineficient + viață redusă, mai ales că vorbim de echipamente cu hardware + software foarte evoluate (learning spre AI).

Da, deja Saunier Duval IsoTwin Condens T learns (învață) cum folosește familia apa caldă menajeră, știe când e cazul s-o prepare la 43°C, când doar o menține la 33°.
[Unele termostate OpenTherm sunt learning; altă poveste, complicat.]

Temperaturile și presiunile mari, plus variațiile (șocurile) lor înseamnă cea mai scurtă durată de viață a: echipamentului, instalației, finisajului, șapei.

Varianta adaptare meteo sibotherm

Toată lumea știe că încălzirea în pardoseală funcționează la temperatură joasă. Toate PdC/CTgaz moderne pot fi reglate să facă (15)..20..25°C pe tur. Deci, deja PdC/CTgaz fac temperaturi foarte joase, nu e nevoie de niciun grup de pompare și amestec.

Temperatura turului poate fi impusă manual sau automat la PdC/CTgaz.
Manual → din interfața aparatului sau din telefon (WiFi);
Automat → toate PdC/CTgaz moderne au soft de adaptare meteo.
Manual este super incomod, ar trebui să setez de multe ori de-a lungul unei zile, incomod chiar dacă o fac din telefon. Noaptea sau înnorat e mai rece afară ⇒ nevoie de agent termic mai cald. Ziua (și) însorit e mai cald ⇒ nevoie de apă mai rece prin țevi.

Adaptare meteo = modulare (schimbare) temperatură tur în funcție de cea exterioară. Totul e în timp real, automat din softul PdC/CTgaz. Temperatura apei se schimbă 24/7 în fiecare minut în funcție de frigul de afară.

Toate PdC aer-apă au senzor de exterior din moment ce se montează în afara casei. CTgaz cu wifi pot citi temperatura externă pe net (precizie de stație meteo), dar acceptă și senzor de exterior fizic.

Reglare putere PdC/CTgaz

Varianta pas de 10, GPA, comenzi ON/OFF

Pricepuții net.ro ne „spune” de ce UE a interzis aerul condiționat (PdC aer-aer) și pompele de căldură aer-apă fără inverter? – PdC sol-apă încă se mai vând și fără inverter (bleah!). – Pentru că modularea puterii (inverter) dă cel mai bun randament de exploatare (ce-i ăla?) ⇒ cele mai bune: confort, eficiență, viață – aparat, instalație, construcție, planetă.

Randament de exploatare =
sursa de căldură dezvoltă exact puterea termică cerută de clădire în timp real.

¯\(°_o)/¯ η exploatare
Randamentul ăsta e mai important decât COP PdC și eficiență ardere CTgaz.

Profesioniștii net.ro ne spun de ce CTgaz modulează puterea și au 3 praguri de putere: minimă, de pornire, maximă? Vezi sondaj.

Net.ro ne spune că pentru casă de om trebuie PdC de peste 16kW și CTgaz de 35kW în sus. De ce nu și PdC tot de 35kW? Vezi Centrală termică pentru casă. Puțini facem diferența dintre:
a) putere necesară pentru încălzire
și
b) putere necesară pentru preparare apă caldă menajeră.

Păcat, în 2024 încă, unii mai cumpără centrale cu puterea minimă de 5..7+kW pentru IPAT în case super izolate termic. Cu super automatizarea inteligentă ON/OFF, PdC/CTgaz ba merge de rupe contorul, ba stă. Funcționare în șocuri, cu vârfuri de prea cald, prea rece în casă.

Casa PIERDE căldură și când PdC/CTgaz STĂ

Un dezavantaj maxim al PdC/CTgaz cu puterea minimă prea mare = funcționare cu opriri/porniri interminabile toamna/primăvara când casa are un necesar de căldură extrem de mic, sub 2kW. Merg câteva secunde și, efectiv, se opresc. De altfel, ciudat, chiar nu pot asigura confortul termic, deși ne-am aștepta să fie prea cald în casă.

Interesant! O PdC supradimensionată funcționează și mai aiurea pe răcire versus încălzire. Necesarul de răcire e de 3..4× sub cel de încălzire.

Centrala nu e ok. Pun puffer? Cumpăr alta?

Unii observă că centrala avută are puterea minimă prea mare, iar toamna devreme, primăvara târziu nu au confortul vrut, centrala are multe porniri-opriri și arzătorul de multe ori funcționează doar câteva secunde. Ce să facă?
a) Să pună un puffer pentru extra-energia dată de CTgaz + amestecul de mai sus?
b) Să schimbe centrala?
Probabil, CTgaz neadaptată trebuie schimbată, CTgaz scumpă și renumită trebuie înlocuită. Varianta a) este mai scumpă, mai greu de montat, mai dificil de gestionat, cere spațiu suplimentar versus varianta b). Noi propunem b).

Varianta adaptare meteo sibotherm

Adaptare meteo înseamnă și modularea (schimbarea) puterii PdC/CTgaz. Deci, și puterea termică (kW) se va schimba automat în timp real.

PdC/CTgaz se va opri (of, c-avem OFF) numai atunci când necesarul de căldură e mai mic decât puterea minimă dezvoltată de sursa de căldură (2kW). Ăsta e motivul că noi alegem PdC de 6..12kW la case de ..100..150..250 m², nu de 16..30kW.
[Propunem cascadare de 6kW×2buc, buzunar ceva mai gros: Ce nu face tata pentru copilași!?]

Modulare putere absorbită PdC
Compresorul unei pompe de căldură (8kW) poate consuma 3300W, dar și numai 370W. De ce să consume și pe ger, și primăvara 3300W cu porniri-opriri, când ar putea funcționa 24/7 la ralanti cu 370W în perioadele mai calde?

Modulare putere CTgaz
La CTgaz putem seta puterile minimă, de pornire, maximă. Brandurile de CTgaz au mai multe modele, trebuie să fim atenți la ce model cumpărăm, nu la ce brand.

• CTgaz Italtherm City Top 35kW are temperatura minimă 20°C, puterea minimă de numai 1,7kW (50/30°C), excelent pentru IPAT toamna, primăvara și pentru jet extrem de mic de apă caldă menajeră.
• Vaillant ecoTEC exclusive – VUW 36 CF / 1-7 (11k lei, ian. 2024) are temperatura minimă 30°C, puterea minimă dublă 3,4kW (50/30°C), nu ok pentru IPAT; poate fi ok pentru calorifere.
• Există centrale cu temperatura minimă 20°C, puterea minimă de 2,5kW, WiFi încorporat, prețuri decente, pe astea le propunem clienților noștri. Top CTgaz.

Setări importante nefăcute de service
Și PdC, și CTgaz vin din fabrică setate pe calorifere, (obligatoriu) trebuie setate pe IPAT. Pentru setări, nu te baza pe inginerii de service, îi aprobi întrutotul când fac punerea în funcțiune,

abia după ce pleacă, faci setările (oricum) fără niciun rost în viziunea service-ului.
Setări PdC; Setări Ariston; Setări Viessman, Setări Italtherm (similar, poți seta și alte modele de PdC/CTgaz).

#1 Numai pierderi prin anvelopă

Adaptarea meteo sibotherm înseamnă:
a) schimbare automată a temperaturii apei funcție de frigul de afară
și implicit
b) adaptarea puterii sursei de căldură.

Rezultă temperatură constantă a aerului din casă și variații extrem de mici ale șapei (pereților, plăcilor, scărilor). Deci, omul plătește doar pierderile prin anvelopă, niciodată re-încălzirea tonelor de structură a casei.

Cât consumă clienții noștri cu PdC?

Timp încălzire IPAT

În cât timp se încălzește o cameră cu încălzire în pardoseală?
O întrebare irelevantă care n-ar trebui ridicată la fileu. Clar pentru noi: o întrebare pusă de cei care au necazuri cu încălzirea în pardoseală comandată ON/OFF. Bineînțeles, ca la celelalte întrebări, știu să răspundă academicienii net.ro.

ON/OFF
Probabil, o cameră a stat ore bune ca termostatul să coboare la 21,5°C să redeschidă actuatoarele (ON) și/sau sursa de căldură. Evident că va fi nevoie de cam același timp pentru reîncălzire la 22,5°C când iarăși termostatul va da OFF. Timpul depinde de: grosimea șapei, parchetului, frigul de afară, temperatura apei din bucle, 1/2/3 pereți exteriori, mărimea geamurilor – inerția termică și izolația. Natural: o încăpere foarte bine izolată termic se răcește lent, re-încălzirea va dura ceva mai puțin vs răcire.

Pornim încălzirea din timp
Clienții noștri pornesc încălzirea din septembrie, când noaptea afară pot fi vreo 12..20°C și clădirea este caldă încă. Compresorul PdC sau arzătorul CTgaz pornește sau nu pornește, depinde de inerția termică a clădirii. Adaptarea meteo cere doar 22,5..23,5°C temperatură medie în apă, (tur+retur)/2. Dacă structura nu apucă (nopțile) să se răcească sub valorile astea, compresorul PdC/arzătorul CTgaz nu pornește.

Regim staționar, tranzitoriu

Iarăși un paragraf prea tehnic, dificil de înțeles. Hai, să vedem!

Inerție termică iar
IPAT vs calorifere înseamnă TIR vs Dacia Spring. TIR-ul greu se urnește, cum greu se și oprește. Poate exista cea-mai-cea tehnologie în TIR-ul ăla, că tot nu ne putem juca cu el cum putem face c-o Dacie Spring.

Putem avea cea-mai-cea și scumpă automatizare super-learning, pași de 5cm în toată casa, pompe de cartier, PdC/CTgaz de hotel, că tot nu putem încălzii-răci-reîncălzii tonele de structură cum putem încălzi-răci-reîncălzi kilogramele de aer prin calorifere.

Regim staționar
Transfer termic în regim staționar = interior casă temperatură constantă, afară temperatură constantă. Evident, afară temperatura diferă de-a lungul zilei, sezonului rece. Însă, nu scade instantaneu de la +5°C la -7°C. Sursa de căldură va avea timp să-și adapteze temperatura agentului termic și puterea.
Evident, în calculul necesarului de căldură, normativul consideră acest regim, mult mai eficient decât cel tranzitoriu.

Regim tranzitoriu
Înseamnă: în casă ba 20°C, ba 24°C (sau ba 22,5°C, ba 25°C).
În funcție de numărul orelor de funcționare a instalației pe zi, normativul ne sugerează niște factori de mărire a necesarului de căldură. De pildă, pentru 10 ore/zi ON și 14/zi OFF, factorul este de 1,5 pentru calorifere. Cu alte cuvinte, consumul e considerat cu 50% mai mare față de regimul staționar. Aș spune pentru IPAT, factorul ar trebui considerat cel puțin 2, cu 100% peste regimul staționar.

ON/OFF ne (sibo) constrânge să alegem o PdC mai mare cu 50% celor care insistă s-o comande din termostat (ON/OFF), nu din temperatura agentului termic (adaptat meteo).

ON/OFF = regim tranzitoriu mereu, tranzitoriu 24/24 întreg sezon rece. De-asta apar întrebările: temperatura ideală apă, diferența ideală între tur și retur, temperatura ideală parchet/gresie, în cât timp se încălzește o cameră cu IPAT, zebra, reglare PdC/CTgaz șamd.

sibotherm vs ON/OFF, of!

Pe vremea lui Ceaușescu existau ingineri de instalații adevărați, știau hidraulică, știau termice, știau automatizări (da, automatizări). Acum există ingineri și pompe de circulație; ingineri de automatizări learning, deep-learning, însă nu știu hidraulică, nu știu termice. Automatizările de azi sunt excelente pentru instalațiile cu inerție termică minimă spre zero (aer cald) în clădiri ușoare cu înmagazinare termică minimă.

Of, ON/OFF, Δt și pompe! Ce să spun despre influensării youtube.ro, net.ro și instalatorii celebrii care nu știu nici hidraulică, nici termice, nici ce fac automatizările!? sibotherm.com nu cedează: Ca trestia ne-am îndoit sub vânt, dar nu ne-am rupt.

Cu automatizarea learning am putea obține temperaturi interioare spre constante, echilibrare termică spre bună, însă cu mult efort financiar și uman, dificil. Ar trebui să existe și o inerție mult, mult mai mică a clădirii: structură ușoară, șapă scundă, compartimentare ușoară șamd. Nu e cazul clădirilor grele: din cărămidă ceramică (exterior, interior), șapă de 7..10.. cm, stâlpi, centuri, elevații b.a., demisol, subsol, placă beton armat peste ultim nivel, tencuială, finisaje grele etc.

Urzeala/rezolvarea temperaturilor IPAT

Mai jos e propunerea noastră de corectare pentru cei care nu au confortul termic vrut de la instalația de încălzire (răcire) prin șapă.