Deschid geamul, cum am control pe temperatură?
Nu mai are nimeni niciun control cu orice super-automatizare super-scumpă, super-sofisticată. Cum să avem control când intră aer la -7°C? Cât aer intră când bate vântul, dar când nu bate, dar când deschid geamuri în mai multe încăperi? Deschid larg toată fereastra, rabatez un singur canat? Ce umiditate e afară?
Există termostate care observă o scădere instantanee de temperatură ⇒ închid automat caloriferul sau buclele de IPAT din acea cameră. Pentru caloriferele de tablă (convecție, încălzire cu aer cald) este foarte utilă această închidere. Aerul cald dat de calorifer nu pleacă direct pe geam. În schimb, pentru încălzirea în pardoseală, va fi irelevant: după ce închid geamul, în câteva minute, aerul rece va căpăta cele 22°C cât au podeaua, tavanul, pereții, structura, mobila etc. V. mai jos soft geam-deschis.
Câte grade pierde casa?
Case moderne bine izolate termic, cu încălzire în pardoseală, geamuri închise, căldura oprită = pierd 1°C într-o zi, două zile când afară e sub 0°C. Adică: nu mai e cazul de alternare temperaturi (de confort / de economic) cum e la calorifere.
Ce rost are o centrală termică (CT gaz, PdC aer-apă)?
Să ne dea confort termic. Daaar, nici prea cald. Sau, nici prea frig (PdC vara).
Ce rost principal #1 🥇 are un termostat?
Să ne dea același confort: termic. Nici prea cald, nici prea frig. Abia apoi vorbim despre economii, hai.
Ce rost #2 🥈mai are un termostat?
Să facă și economii = rost #2 (pe lângă confort = rost #1). Oprește centrala la 22°C să nu meargă tot timpul nervoasă maxim. În cazul caloriferelor (inerție termică mică), da, pot seta minus 0,5..1,5°C cât familia nu e acasă ziua; sau pot seta mai jos 3..4°C cât familia e în Austria la schi 5 zile. Nu (prea) e cazul încălzirii în pardoseală = leeentăăă maxim. Cum fac economie la căldură?
Ce rost mai poate avea un termostat?
Vorbim de un rost aiurea, rost de care ar trebui să ne ferim, rost pe care n-ar trebui să se bazeze niciun proiectant, nici un inginer. De fapt, un rost care trebuie să corecteze o probă de eficacitate eșuată. Ce e proba de eficacitate? Vezi normativ I 13 (pg.106) și NP 031 (pg. 140).
Hmm, păi, cu încălzire în pardoseală necalculată, pas de 10 cm peste tot, neechilibrată hidraulic, în casă vor fi temperaturi aiurea, inegale prin încăperi. Să nu fie disconfort termic în toate camerele (nici prea cald, nici prea frig în aer, nici plită, nici sloi de gheață podeaua) lumea încearcă să reducă disconfortul din termostate montate în toooate încăperile (bucătărie, sufragerie, băi, dormitoare etc.). Nu e cazul nostru, sibotherm.
Ce rost are un termostat cu senzor de șapă?
Ca mai sus, temperaturi aiurea, prea cald pe gresie, prea rece pe parchet = disconfort. Din termostat, omul poate seta: a) o temperatură fixă a șapei, indiferent că e prea cald, prea rece aerul; sau b) o diferență fixă între aer și șapă, indiferent că sunt puțin prea calde, puțin prea reci aerul și podeaua. Nu e cazul sibotherm = adaptare meteo.
Ce rost are un termostat cu orar, senzor de mișcare, soft geam-deschis, geotagging?
La încălzirea în pardoseală în șapă (inerție termică maximă), niciun rost pe lume. Nu aduce nici confort, nici economii. În 6 ore de școală, temperatura scade 0,1°C; senzorul vede mișcare în living, vreo 30 de tone (betoane, cărămizi, mobilier) se încălzesc până citesc știrile?; închid geamul după 5 minute, cele 50 kg (50 m³ utili) de aer proaspăt sunt încălzite la loc de 30.000 kg de living (rămase identic-calde) în 5′; termostatul mă vede geo că sunt în autobuz și întârzie re-încălzirea în pardoseală, păi, oricum e întârziată rău din cauza inerției termice imense.
Ce rost poate avea o rețea de termostate master-slave?
Hmm, vorbim de birouri, hoteluri? Acolo sunt 5 niveluri, zeci, sute de birouri, camere. Unii sunt în concediu, o sală e de ședințe, de-a lungul anului avem zile libere adunate cu weekenduri, turiști nu prea găsim luni, prea mulți sâmbătă șamd. Oricum, o astfel de instalație are o firmă de mentenanță: tot monitorizează, comandă, setează, repară, schimbă controlere, actuatoare, unități de comandă, termostate, senzori și multe altele.
Ce rost are temperatura de economic?
Nu mai am nevoie de confort (nu-s acasă), fac economie. Însă, atenție, cât scade temperatura în casă cu încălzirea în pardoseală oprită? 1°C în 2..3 zile iarna, deci ±0,1°C în 8 ore că ar fi familia la școală, lucru. Nu vorbim de geamuri deschise.
Ce rost are temperatura de economic prea mică?
De a zădărnici economia. Dacă pun termostatul de la 22 la 20°C, iar când mă întorc văd 21,8..21,9°C, înseamnă că încălzirea în pardoseală nu a mers deloc, ca și cum aș fi scos centrala din priză. Pare puțin 0,1°C în aer pentru a recupera, însă, atenție, am de reîncălzit câteva grade tone și tone de structură (cca 1 tonă/m² construit).
Ce rost are comanda din iPhone?
La încălzirea în pardoseală spre niciunul. Degeaba pot seta rapid din telefon, că 200 de tone nu sunt chiar așa sprintene să-și schimbe temperatura aia.
Ce rost are adaptarea meteo?
Centrala termică nuuu mai merge nervoasă maxim, ci calmă, cu putere mică, adaptată, potrivită, 24/7 = nu mai trebuie oprită brusc, bont. Centrala consumă exact cât trebuie = economiile maxime. Centrala (softul) modulează temperatura apei non-stop, în timp real, în fiecare minut din zi în funcție de frigul de afară. Adică: variază temperatura apei pentru ca sub talpă și în aer să fie temperaturi constante = confort continuu, constant, nu în impulsuri (amplitudini mari și scurte pe axa timpului). Adaptare meteo & temperaturi interioare = variații cu amplitudini mici-mici-exagerat-de-mici și lungi-lungi-foarte-luuungi pe axa timpului.
Ce rost are un senzor de șapă cu adaptare meteo?
Niciunul. Deja șapa are o temperatură potrivită (23..27°/întreg sezon rece), aerul aceeași temperatură de 22°C = confort deja. Poate juca, totuși, un rol de siguranță; dar, deja centrala are termostate de siguranță și de limitare a temperaturii agentului termic.
Ce rost au calculul & echilibrarea hidraulică?
Simplu: să fie același confort în toate încăperile din casă. Nu e nevoie de niciun termostat, niciun actuator. Nu există încăpere prea caldă = economii.
Cum face termoficarea aceeași temperatură în zeci de mii de încăperi?
Simplu: adaptează temperatura agentului termic din rețea în funcție de frigul de afară.
Cum propunem noi, sibotherm?
Ca termoficarea, adaptarea meteo și echilibrarea potrivite fac singure (ciudat – fără termostate, fără actuatoare) 22°C în toate încăperile = confort și economii. Propunem un singur termostat wifi legat cu centrala; vede temperatura externă de pe internet. Mai multe economii? Unde nu e nevoie de confort termic permanent (dormitor de oaspeți, birou) = termostate de câmp legate cu actuatoare aferente buclelor din acele camere.
Cum monitorizez (văd) temperatura din toate camerele?
Păi, dacă în toată casa e aceeași temperatură, ajunge să citesc într-un singur punct că știu că în orice alt punct e aceeași temperatură. Bine, pentru cine vrea, există termometre cu wifi, sau dispozitive care arată și umiditatea, calitatea aerului etc.
Cum fac CT gaz și PdC aer-apă adaptarea meteo?
Simplu. Toate au deja softul preinstalat. Termostatele OpenTherm proprii sau universal compatibile au senzor de interior și văd temperatura de afară pe internet. Softul primește temperaturile exterioară și interioară, apoi adaptează temperatura agentului termic, implicit kilowații, puterea modulantă, mai mică-mică, mai măricică. Nu e nevoie de niciun ban pentru automatizări scumpe, trebuie doar 🧠 materie cenușie umană (tot mai rar găsită).