Un articol foarte vechi, nu prea actualizat, dar incredibil de util pentru cei care vor să știe ce-i cu transferul ăsta termic; care este diferența dintre radiație și convecție caldă sau rece. Este cel mai interesant articol din site.
Degeaba știu despre automatizări sofisticate, aplicații pe telefon, centrale pe gaz, pompe de căldură, panouri fotovoltaice, arhitectură futuristă, dar habar n-am despre propriul meu confort termic.
Interesant: Pompă de căldură cu panouri fotovoltaice
Încălzire mixtă?
De ce sunt sfătuiți (chiar de către arhitecți) oamenii cu case noi-nouțe: încălzire în pardoseală parter și calorifere etaj?
Confort termic = convecție? 🙉
Aer cald/rece în BMW? Sau🥇radiație caldă șemineu & radiație rece cramă?
Confort în BMW = calde/reci scaunu’ & volanu’ = conducție 😉
Mixtă, că?
Parterul contează mai puțin și putem „risca” un confort redus?
La etaj calorifere, că suntem siguri de confortul termic?
La parter dăm mai des cu mopul?
La etaj va fi parchet, iar ăsta nu „prea dă” căldură?
La etaj vor fi covoare și vom îngheța? Mochetă?
Încălzirea în pardoseală = „plită” cu care ardem parchetu’ și mobilieru’?
Cele mai bune calorifere sunt alea de 2 lei din tablă de oțel?
Sună mai bine „încălzire mixtă”, „grup de amestec și butelie de egalizare”?
Calorifer-port-prosop, sau port-prosop-pur-și-simplu de la Ikea?
Pont
Încălzire în pardoseală? WC stativ, nu suspendat! Conducție. Altfel te pui pe el. 👑
Pară fixă de duș? 🚿 N-o pune la cucurigu-n tavan! Până dă apa-n cap, îi scade temperatura cu vreo 3..4°C.
Calorifere vs radiație de pardoseală
Mulți folosesc cuvântul „radiatoare” în loc de calorifere. „E” mai tehnici.
Nu e simplu de înțeles care ar fi cele mai bune calorifere.
Facem o ‘ncercare.
Oricum, românii nu dau doi bani pe calorifere/instalații, că dau pe faianță, medalioane, mileuri și gresie.
Logic: căldura n-o poți arăta. Cea prin podea nici atât 😉
Căldura dată de pardoseală, pereți, tavan, șemineu = radiație.
Căldură mai plăcută, mai ieftină?
Pare plictisitor articolul.
Dar, obligatoriu de înțeles ce e cu transferul de căldură, confortul termic.
Altfel, imposibil de apreciat radiația caloriferelor, încălzirea/răcirea prin radiație de podea, pereți, tavan. Șemineul de ce e apreciat, totuși?
Să aibă toată lumea acces la căldură, normal că există pe piață acele calorifere de tablă de 2 bani 😷
Oricum, prețurile instalațiilor calorifere vs pardoseală tind să fie apropiate, chiar inversate. 🙏 Vezi: Încălzire în pardoseală preț!
Ce sunt caloriferele?
De ce simțim confort doar la 25+°C cu caloriferele de 2 bani?
Caloriferele sunt ceva chestii mai calde care „dau” căldură.
° Unele direct omului, scaunului, vasului WC 🙂 = radiatoare.
° Altele, aerului prima dată, după care abia, aerul cald dă căldură omului, scaunului, vasului WC 🙁 = convectoare.
° Cele ce dau căldură și direct prin radiație, și indirect prin aer cald jumi 🙂 & 🙁 juma = convecto-radiatoare.
° Cele căror io le spun cu tupeu „de 2 lei” dau căldură prin convecție 95%. De ce lumea le spune „radiatoare”!? Mă rog.
Cu radiație, omul e pe locul 1
Cu aer cald, omul e abia pe locul 2.
Confortul termic în case îl percepem așa:
🥇 20..21°C încălzire prin pardoseală (pereți, tavan);
🥈 22..23°C radiatoare, calorifere de fontă;
🥉 24..25°C convectoare, calorifere de tablă. Unele neveste pretind chiar 27°C.
Dacă e timp și chef: Instalații degeaba, Arhitectură degeaba Și m.a. articole. 😉
Transferul termic
Căldură se transmite simplu, prin trei forme: conducție, convecție, radiație.
Există și căldură latentă. Dar, să nu-i spunem transfer.
Conducția (transmisia)
1. Conducție
Când ții o lingură (nu și mâna) deasupra flăcării de aragaz și-n secunda următoare te arzi.
Sau, când te lipești de altă persoană.
Prin conducție faci pâinea prăjită pe plită.
Transmisia asta enervantă te obligă să izolezi casa, să pui geamuri mici și bune.
De la suprafața interioară, căldura se transmite – „cu drag” mai nou – spre cea exterioară. Simplu, iar.
Convecția
2. Convecție
Când ești într-un autobuz iarna și nimerești lângă geamul care nu se-nchide.
Sau, vara-n același autobuz, te pui în spatele vreunei tanti ce dă cu evantaiu’. Fată-sa-i în Spania.
Prin convecție faci cartofi copți în lér (cuptor).
Tot convecție: când cuburile de gheață răcesc Absolut-ul, sau Finlandia. Se văd curenții cum coboară de la gheață spre fundul paharului.
Convecție în cazul clădirilor = deschidere geamuri.
Unii aleg ventilare centralizată cu recuperare de căldură.
Io aș spune: analizare preț energie încălzit aer versus consum curent electric ventilare centralizată.
Există termopane cu micro-ventilare, ventilare naturală organizată.
Pot fi întrebări în comentarii 😉
Radiația
3. Radiație
Când îți dă soarele-n cap vara și-ncepi să radiezi de bucurie.
Sau, stai la coadă-n ceva primărie și-ți dă-n urechea stângă teracota, sau reșoul lu’ tanti bugetara.
Micii se fac prin radiație. Dai cu bere peste flacără, să eviți convecția.
Nimic mai simplu: niște unde cu lungimi în spectrul infraroșu 😉 de făcut șaorma cu de-toate.
Încălzirea prin pardoseală (pereți, tavan) = radiație.
Și puțină conducție. Că atingem podelele, pereții uneori.
Conducția aceasta ne obligă: Tmax. podea 29°C, 33°C băi, 35°C zone perimetrale, rar „umblate” 😉
Nu convecție. Neglijabil.
Endoterm, exoterm
Ar mai fi căldura latentă, primită/cedată prin condensare/evaporare.
Iarna sufli-n pumni. Aburii condensează pe pumni. Mâna primește căldură.
Ieși din piscină. Se evaporă apa de pe piele. Cedezi căldură.
Așa funcționează pompa de căldură, frigiderul, aerul condiționat etc.
Dar, cu ceva agent 007, frigorific.
Agent care vaporizează pe la -60°C. Cum face apa pe la +100°C.
Calorifere vs IPAT
Cea mai plăcută căldură
Radiația, indiferent că e „dată” de soare, șemineu, soba bunicii, reșoul pe care-ncălzeam fasolea, jaru’ de la grătar, foc de tabără, cuptor de palanețe, ciupercă radiantă sub care fumăm ș.a.m.d. este cea mai plăcută căldură.
Cea mai enervantă căldură
La fel, cel mai enervant disconfort termic este „radiația rece”.
Când cedezi tu căldură prin radiație către pereți, geamuri, podele reci. Spunem: „te trage” la șale.
Cum (i)e la români radiația rece în mai toate băile:
om gol și ud în baie, care, normal, e pe colțul casei, iar dușul, evident, pe colțul cel mai rece al băii, unde, bineînțeles, se află cel mai mic calorifer ca putere din casă 😉 Clar, montat lângă ușă, pe perete interior, opus dușului. Asta da radiație rece! Of, of! Desigur, omul consumă o tonă de apă caldă menajeră să se încălzească, nu să se spele. Evident că omul n-are recirculare acm.
Cum dau căldură caloriferele?
Bun! Calorifere să dea căldură prin conducție nu prea există, c-ar trebui să fie lipite de noi!
Interesant: există ceva cuverturi/saltele electrice, sau fotolii cu încălzire.
La fel, ai conducție-n Be-aM-We-uri cu încălzire pe volan, fese și șale.
Același lucru, și cu încălzirea-n pardoseală: atingi cu tălpile, fundul, spatele, sau cum ai chef să stai.
Caloriferele dau căldură prin convecție și prin radiație.
Simplu: convectoare, sau radiatoare.
Mă rog, mai inteligent, convecto-radiatoare, unele.
Convectoarele ce au un ventilator băgat în ele și-n priză „e” ventilo-convectoare.
Normal, ventilo-radiatoare nu există, că nu poți ventila niște radiații. De unde unde ventilate?!
Convectoare versus radiatoare
Interesant.
Dacă ai în casa căldură dată de chestii radiante te simți ok pe la 20°C.
Dacă ai chestii convectoare, ce dau aer cald, te simți ok doar de la 23..24°C.
Cu radiatoare ai facturi mai mici și căldura mai plăcută. Ți-ar fi trecut prin cap? Zici altfel?
Dacă ai deja instalația, poți face o comparație. Când te speli pe dinți, simți caloriferul scăriță cum te radiază.
Ce să mai spun de încălzirea pardoselei!?
Avantajul radiației
este că „lovește” corpurile solide: pereți, tavan, podea, dulapuri, bibelouri, mileuri, budă, inclusiv pe tine. Diminuează/elimină efectul enervant de „radiație rece”.
Dezavantajul convecției
este că încălzește aerul prima dată, după care, aerul cald încălzește corpurile solide, adică, într-un final, și pe om. Ești corp solid, chiar dacă nu mergi la sală.
Un alt dezavantaj: pereții exteriori sunt mai reci decât aerul cu 3..4°C, podeaua cu vreo 5°C. Efect de „radiație rece” din abundență.
Idem pentru răcire.
Mai bine-n mașina cu climatronicu pe Low sau în ceva cramă? Mda!
Chestii radiante
Dau căldură peste 95% prin radiație.
Pot fi: calorifere din fontă, calorifere din țevi (oțel, cupru PPR etc. cum sunt cele port-prosop), șeminee, panouri cu infraroșu, plasme termice, chiar TV-uri plasme, teracote, încălzire prin pardoseală, becuri cu incandescență ș.a.
Radiatoare
Calorifere de fontă
DEZAVANTAJE
1. Inerție termică mare.
Dezavantaj eliminat cu adaptare meteo.
Temperatură joasă. Senzor exterior
Le controlezi mai greu temperatura, implicit căldura spre tine.
Trebuie să cobori temperatura pe tur, astfel încât să nu ceri pe termostat 20°C și să vezi că ai 23°C, de fapt. Plătești de-a lela 2 grade.
Leagă pe centrala termică un senzor de temperatură exterioară!
Treaba aia că „țin” căldura e o vrăjală de nepricePruteni.
NU faci nicio economie astfel. E doar decalat consumul de gaz.
Economia vine de la radiație versus convecție 😉 Nu de la „ținere”.
Fără adaptare meteo, factura vine chiar mai mare decât în cazul caloriferelor de tablă.
Fără adaptarea meteo, încălzirea în pardoseală va fi muuult mai greu de gestionat.
Poate da: disconfort termic + facturi mai mari decât caloriferele, de care ‘or fi.
Don’t worry! Call us! 🤙
2. Foarte scumpe.
Dedemanu, sau emagu nici n-au.
Vezi preț Romstal!
Sau avioane de-a dreptu’, 4630 lei/buc?
Cu 2 avioane faci încălzirea-n podea pe toată casă. Heh!
3. Foarte grele.
Nu că te-ar interesa, dar, instalatorii le ocolesc, că-și rup șalele.
De-aia combină omul pentru calorifere de oțel noi.
Adevărul e că nici noi nu prea insistam să le păstreze clientul.
4. Cele vechi din apartamente sunt cam urâte și murdare, interior + exterior.
Se spală.
Le poți vopsi cu ce culoare vrei. Numai să-ți faci chef. Sau, de-a citit soția articolu ăsta, n-ai de-ales: deja a ales culoarea.
Le poți folosi liniștit că nu tușește centrala. Vezi punctul 3 🙂
Calorifere din țevi, oțel, cupru, PPR
DEZAVANTAJE
1. Prețul „decât” e singurul dezavantaj.
Vezi: Romstal, Supratherm din PPR, Irsap, sau Irsap Tesi, preț mai domestic!
Pe vreme lui Ceaușescu existau acele registre din țevi. Stăteam pe ele prin aprozar, sală de sport, circă.
Dacă omul alege încălzirea cu calorifere, cel mai bun confort îl obține cu radiatoarele: fontă, oțel, aluminiu, PPR. Ce material ‘a fi, doar să „radieze”, nu să facă aer cald.
Chestii convectoare
Chestii convective = dau căldură 95% prin convecție.
Pot fi: calorifere din tablă de oțel, calorifere din aluminiu, ventilo-convectoare, aeroterme, perdele de aer cald (alea la intrare-n magazine), aerul condiționat pus pe căldură, uscătorul de păr, coolerul de la laptop, grilajul din spatele frigiderului etc.
Convecto-radiatoarele ar trebui să dea căldură 50% prin convecție, 50% prin radiație.
Geometria caloriferelor impune procentul de convecție și de radiație.
Acum, geometria (oțel, aluminiu, fontă) este pro-convecție, să le crească puterea termică.
Economie de materie primă, putere maximă, W, geometrie, mm.
Însă, confortul termic cel mai redus pentru om.
Convectoare
Calorifere din tablă de oțel
AVANTAJE
1. Au inerție termică foarte bună. Pornești căldura și-n 10 minute se face cald.
Ideale sălilor de botez. Sau, oricăror clădiri cu orar scurt și spontan.
Casa omului se încălzește 24/24, 7/7, 30/30.
2. Prețurile cele mai joase lei/kW, că-s de serie. Se produc la greu.
3. Dimensiuni reduse pentru puterea degajată.
4. Unele modele ușor de curățat, plăcute ochiului, diverse dimensiuni.
CALORIFERE DIN TABLĂ DE OȚEL
DEZAVANTAJE
0. Funcționează ca un horn lat. Aer rece sub. Aer cald deasupra. Tiraj.
1. Încălzesc aerul, după care abia, aerul cald te încălzește pe tine.
Confortul termic îl simți cu +3..4 grade peste confortul termic obținut prin radiație.
2. Aerul cald produs stă la cucurigu, pe tavan.
Încălzești vecinu’, sau vreo cioară p-acoperiș.
3. Usucă aerul, că se produc acei curenți.
Uneori, te enervează că mișcă vreo perdea mai ușoară, sau o pânză de păianjen.
Unii fabricanți de calorifere din tablă de oțel fac varianta igienic.
Igienic pentru că diminuează efectul de convecție (horn/tiraj) și poți da mai ușor cu cârpa, când nu ți-e foarte lene.
Au chiar atestate, chipurile, de a fi folosite în medii sanitare.
Calorifere din tablă de oțel model igienic
4. Unele modele imposibil de curățat, sau, oricum, faci cu nervi când cureți un calorifer de tablă.
5. Unele modele îți sună-n cap, că se dilată-contractă spre bucuria ta.
Mă rog, alea ieftine ce nu prea au oțel în ele, apropo de materia primă pomenită mai sus.
Calorifere din aluminiu
Avantajele și dezavantajele sunt similare cu cele din tablă de oțel.
Sunt ceva mai scumpe.
Unii spun că-s mai estetice. Io n-aș spune.
Căută pe Google: design radiators, sau calorifere decorative!
Gugălu’ nu prea vede aluminiul.
Cică ar fi cancerigene. Hmm!
Nu mă pronunț.
Dar, nu cred că mai mult decât aluminiul din ambalajele alimentelor.
Adevărul e că alea țin de foame și caloriferele țin de frig. N-ai CSF…
Convectoare = cel mai bun preț.
Dar, cu sacrificarea confortul termic uman.
Ventilo-convectoare = cele mai mici dimensiuni pe kW. Astea sacrifică și confortul acustic. Aș spune și optic, chiar.
ConcluSie
Intrebare: Care-s cele mai bune calorifere?
Răspuns: încălzirea prin pardoseală.
E drept: nu se spală singură ca-caloriferele, ci se curăță cu mopu’, sau cu aspiratoru’. Ghinion!
Unii chiar „se cheltuie” cu roboți de aspirat. Sărăntokii!
Încălzirea în pardoseală ridică praful? Pro și contra. Dezavantaje?
Chiar dacă toooate firmele, magazinele, online-urile, amicii ingineri recomandă
° încălzire în pardoseală pentru parter,
° încălzire cu calorifere pentru etaj,
aș sugera reconsiderare.
Confortul dat de radiație (pardoseală, pereți, tavan) este unul superior aerului cald.
La fel, răcirea. Aer condiționat rece (cald), sau cramă, peșteră?
De ce la etaj calorifere?
Aș întreba un amic ce are încălzire în pardoseală peste tot.
Rabdă frig la etaj?
Nu vede de norul de praf aflat la etaj?
Parchetul este sloi de gheață?
Urzeala temperaturilor
Când încălzire în pardoseală, propun ne-folosire port-prosoape în băi.
Prosopul se usucă de la podea.
Hainele aruncate pe jos, la fel.
Idem, stropii făcuți de duș.
Vara nu „merge” podeaua, dar nici caloriferul.
Io aș recomanda radiația, chiar dacă omul alege încălzirea etajului cu calorifere.
Adică, radiatoare, nu convectoarele întâlnite pe emag, Dedeman, Leroy…
Port-prosopu’ din băi, poate fi folosit și-n bucătării, port-cârpe.
De asemenea în holuri, sau camere mici.
Prețuri ok.
Dacă iei de tablă și n-ai bani de variantă igienic, alege modelul 10!
Adică, doar un panou, fără aripioare convective.
Căldură prin radiație majoritar.
Nu curenți de aer așa mari.
Se curăță ușor cu o cârpă față + spate, că nu pică mâna.
Ai observat în România?
Faianța se spală cu sârg (care-o spală).
Caloriferele? Robineții lor? Țevile? Ignorare totală.
Instalațiile nu suportă spălare?
Cu alea de aluminiu nu prea ai CSF.
Au îndoiturile alea spre interiorul camerei să evite dârele negricioase pe pereți.
Zici altfel? Un comentariu mai jos! Mersi.
Podele curate și perdele nemișcătoare vă doresc! 😉
Racordarea pe aceeași parte a caloriferelor dacă L<3xh este ok și în cazul celor de aluminiu 600x1440mm profunzimea de 100mm sau doar la cele din otel tip panou(11,22, 33) fără a pierde din randament?
Pentru încălzirea unei camere 40mc după calcul este necesar 1144watt folosind un calorifer din aluminiu cu15 elementi la dt=30grd și temperatura interioara de 20. Daca as vrea sa schimb cu un radiator de la Tesi, Cordivari, IRSAP(tubulare) as obține confortul dorit mai rapid și implicit consumand mai puțin gaz sau care ar fi avantajul văzând preturile astronomice la aceste radiatoare ? Bănuiesc ca noul radiator ar trebui cumpărat cu aceeași putere de 1144watt la dt30? Va mulțumesc frumos!
Nu am folosit calorifere de aluminiu, nu avem un manual tehnic. Dar, aș respecta aceeași matematică, pe aceeași parte când L<3*h. Caloriferele de fontă vechi (ceaușiste) le legam pe aceeași parte până la 18 elemenți, pe diagonală de la 19 elemenți.
Principalul avantaj al caloriferelor Cordivari e confortul, dau căldură prin radiație, nu prin convecție – aer cald – cum fac cele de tablă sau cele din aluminiu. Pot face economie folosind Cordivari vs convectoare, dar nu semnificativ, depinde de înălțimea încăperii, izolația termică, calitatea geamului etc.
Buna seara!
Îmi propun sa astup partea de jos a caloriferelor din casa cu polistiren astfel încât să reduc la minim efectul de convecție (tiraj) – un fel de transformare din convector in radiator pentru săraci
As obține radiație suficientă să încălzească încăperea?
Mulțumesc!
Hmm. Nu prea. Caloriferele alea dau căldură prin convecție cca 90..95%.
Încercarea moarte n-are,, vorba aia. Convingere cu un calorifer.
Mai mult de jumatate din continut a fost bascalie (ieftina in general), deci citesti mult si te chinui sa extragi informatia din multele balarii
se vede ceva?
da, se vede foarte clar
multa vorbaraie paralela cu subiectul Se pare ca este o preluare de pe google translate cu exprimari confuze si greoaie
Așa e, exprimări greoaie. Mi-ar plăcea să văd textul de unde aș fi copiat. Uau, chiar aș da un bonus de 1000 € celui care găsește un articol similar în orice limbă de pe Terra.
In cazul in care iau Purmo Hygiene nu cistig daca iau model 20 in loc de 10? Sint 2 panouri radiante fara nici un fel de aripioare de convectie. Aveti idee cam cit din putere se pierde la folosirea lor cu pompa de caldura (40 sau 45 pe tur) ? In tabelele date de Purmo e specificata puterea doar pt 75°C/65°C si 70°C/55°C.
Calculator putere calorifer
Am citit despre articolul dvs despre montajul caloriferelor tur/retur.
Totusi nu m am dumirit cum se monteaza cel mai eficient pentru caloriferele inalte din aluminiu(4/6 elementi de 180cm). E clar ca acolo e mult mai mica latimea decat inaltimea. Tur retur pe acceasi parte sau in cruce?! Multumesc mult
Fără să intru în detalii & justificări tehnice, aș recomanda legare pe aceeași parte.
Da, am citit acel articol, dar cele propuse de tine sint enorm de scumpe( cele italienesti), iar din cele asa zis igienice am gasit cu lungime maxima de 2300 ceea ce nu echivaleaza niciodata cu 33/600/2000. Mai ai o recomandare de la Romstal din cite am vazut, dar acelea sint total inestetice (nu traiesc singur asa ca risc sa dorm in cotet cu caloriferul in brate). Nu merge totusi ca si compromis 33/600/2000?
Da, sunt scumpe. Dar, dacă faci bani/eficiență, culmea, ieși mai ieftin. Io recomand așa clienților: din toată suma alocată pentru calorifere cumpărați radiatoare.
Cele de la Romstal pot arăta foarte bine vopsite, chiar cu orice culoare glossy, fancy etc.
Salut. E adevarat ca prin supradimensionarea caloriferelor putem lucra cu acestea cu temperaturi mult mai joase si cu eficienta termica sporita? Ca ex in loc de 22/600/1200 sa pun 33/600/2000. Multumesc.
Da.
PS N-aș recomanda caloriferele din tablă. Vezi Nu calorifere de-2-lei. De care?
Cunosc personal oameni care au probleme de circulatie atunci cand ajung in spatii cu incalzire in pardoseala (picioare umflate, dureri etc) Unul dintre ei e sanatos, vreo doi au context de probleme reumatismale. La momentul asta, cam asta ar fi principalul contraargument impotriva incalzirii in pardoseala.
Da, așa e. Și eu cunosc. Însă, nu e vorba de temperaturi sub 27..28..max. 29° sub talpă. Unii clienți ni se plâng că nu sunt suficient de calde podelele. Toamna, primăvara au pe podea 23..25°, pe la -18…-15° au cca 27°. Trebuie să le explic că încălzirea în pardoseală nu face plită din podea.
Ah si cireasa de pe tort pt comentariul anterior: dupa o evaluarea sumara ( calculatorul vostru pt estimare de pret) vs estimare calorifere + tevi + distruibuitor. Pretul pt investitia initiala e comparabil la incalzirea in pardoseala vs calorifere. Diferentele semnificative sunt la zona de capete termostate vs termostate de camera + actuatori. In rest cam tot pe-acolo.
Ce presetari de necasar termic folositi pt calculatorul de oferta pret incalzire pardoseala (transfer termic pereti/tamplarie/acopers/fundatie)?
Nu am mai făcut de mult timp o comparație de preț pardoseală versus calorifere. Aș înclina să spun că poate fi chiar mai scump cu calorifere. Ar trebui să actualizez textul și prețul.
–
Oferta din configurator se bazează pe o medie a lucrărilor și proiectelor noastre. Oferta estimează materialele foarte aproape de realitate. Ideea e că, în urma calculelor, știm unde vine țeavă deasă (pas mic), unde vine țeavă rară (pas mare), însumată rezultă cantitatea din ofertă.
În ofertă, încă nu considerăm (presetăm) niciun necesar de căldură. Dacă e bine izolată casa, alegem temperaturile de calcul ale agentului mai mici. Dacă e mai slab izolată, alegem temperaturi ale apei prin țevi mai mari.
Destul de complicat, dar dacă e mai izolată casa, nu înseamnă că punem pași doar de 20..22,5..25 cm, iar pentru casele cu necesar mai mare, nu punem numai pași de 5..7,5..10 cm.
Confirm, casa bine izolata spre foarte bine, zic eu, avem pasi pusi de Bogdan si de 7.5cm (baie pe colt exterior pe nord) si de 10, 20, 25cm
ok, dar temperatura mai mare a apei prin tevi nu va duce la o temperatura mai mare a suprafetei?
Hmm, bună întrebare. Dacă e într-atât de slab izolată clădirea încât trebuie să facem agentul termic prea cald, peste 29°C sub talpă (33° băi, 35° zone lângă pereți că nu umblăm frecați de ei) încercăm aport de:
1) o bandă de contur 0,5..1 m pe lângă pereți cu pas de 5 cm;
2) aport de căldură în perete (un brâu de 0,5..1 m, jos), de preferat pe peretele exterior;
3) chiar aport de calorifer; de preferat radiator (fontă, Irsap, Cordivari), nu de-2-lei din tablă = convector = aer cald.
In dispunerea tevilor se tine cont si de mobilare (acolo unde e oarecum evidenta) cum ar fi bucataria, sau dormitoare? Cat de mult va reduce din performata un pat de dormitor trantit in mijlocul unei camere mici (3/3.5 de pilda) ?
Ce grosime practicati la pachetul tevi + sapa? (fara polistiren sau stratul de finisaj?
Ce solutii propuneti pt situatii in care pardoseala parter nu e dreapta (diferente de 4 cm intre centrul placii si extremitati)?
Pfui, multe întrebări.
1. Nu ținem cont de nicio mobilă, obiect sanitar, frigider etc. Peste 7 ani, poate, va fi cu totul altă mobilă, altă familie chiar.
2. Mobila reduce radiația directă, da. În schimb, preia căldură prin conducție și radiație. Va radia la rândul său.
3. Despre grosime și multe altele în articolul Șapă.
4. Noi propunem (sugerăm), nu ne băgăm în seamă, nu contăm; e cam treaba arhitectului. Timid, propunem îndreptare din polistiren = mai ieftin, mai eficient termic. Firma de șape aleasă dă cotele, se pot face îndreptările. În burtă, evideeent, șapa e duluri-duluri, nu contează. La fel, va fi o grosime de 4,5 în pct. X, 9 cm în Y. Deci, inerții termice diferite = contează la pornirea încălzirii = regim tranzitoriu. În staționar (constant), nu ne mai interesează inerția dată de diferențele astea de grosime. Despre inerție și regimuri termice în articolul Automatizare.
Salut!
Daca folosesti calorifere Kermi x2, si teava PPR Aquatherm, ambele vandute doar de Romstal, nimic rau in asta, vei iesi mult mai scump decat incalzirea in pardoseala.
Iti spun din experienta.
In acelasi timp, pardoseala e strans legata de spatialitate, iti poti permite sa te ridici cu minim 7-9 cm peste actuala cota, de mesterii care iti pun pachetul, gresia, etc, dupa si tot asa.
La calorifere, toata lumea se pricepe la spart pereti, tencuit, gletuit, lavabila.
Si daca pui si conserve in loc de radiatoare, atunci clar e mai ieftina instalatia cu calorifere, decat pardoseala, dar in timp, vei cheltui mai mult, pe gaz de ex.
Balanta e cea mai buna, radiatoarele fac o diferenta imensa, tot din experienta!
°◡°/
Dar de caloriferele de la Cordivari ce parere aveti, merita banii? Sunt tot tubulare din otel, made in Italy, dar ceva mai ieftine decat irsap.
Ce rușine mi-e! Nici nu știam că ∃ și calorifere Cordivari. Io aș spune: Cordivari să fie. Doar e oțel. Dacă vopseaua e mai nasoală, dat cu șprei peste 10 ani.
Amu și mie mi-e rușine, că n-am fost atenta. Io mă uitam la Cordivari tubular Ardesia, care au preturi mai abordabile la Romstal, da’ doar pe site-ul producătorului se spune că modelul asta-i din otel carbon, nu otel inoxidabil.
No, și pe lângă asta mai sunt caloriferele de fonta de la Viadrus, tot mai domoale la preț decât astea tubulare de inox.
Amu io m-am mutat intr-o casa unde 2/3 din calorifere-s tubulare (nu fonta, îs mai subtirele, ceva otel vopsit. Pe unul mai scorojit se vede oleacă de rugină, deci nu-s nici inox). Iar cealalta treime-s convectoare de tabla. Pe astea din urma le-aș cam înlocui, da’ cu ce? Cu tubulare de fonta, otel carbon, sau inox? Că mă amețesc atâtea opțiuni și materiale.
Pot fi din țevi de oțel simplu. Se pot vopsi. N-aș recomanda fontă combinată cu acele calorifere tubulare. Altă inerție termică. Încercați tot tubulare, chiar dacă sunt ceva mai scumpe și din oțel simplu. Alea de tablă de 2 lei, credeți că ar fi din tablă inox?
Salut Bogdan,
Robinetul unui radiator dintr o camera pe care nu o folosesc a ramas blocat pe inchis. Am incercat ca sa il deschid si am ramas in mana cu capacelul alb (s-a rupt filetul). Pot sa fortez cu un patent “tumburusul” care e acum la vedere? Sau mai bine las totul asa si chem un instaaltor sa schimbe robinetul? Pana atunci sa inchid si robientul de retur sau nu are rost?
Patent = rol de căpăcel. Se poate fura un căpăcel din Leroy.
Nu reusesc nici cu patentul. Ma tem sa nu rup țumburușul si sa dau in altele. Sa incerc si cu mai multa determinare?
Mersi frumos de ajutor,
Alex.
Hmm! Când sunt chestii înțepenite, instalatorii încălzesc cu lampa, lovesc cu blițu’. Dacă e calorifer de termoficare, n-aș exagera. Dacă e instalație proprie, aș roti cu forță țâmburucul (spunem noi).
Am reusit sa il misc cred ca 1 mm. Acum intra apa in calorifer si se incalzeste, dar nu il mai pot inchide… Este o camera pe care o folosesc pentru depozitare si nu as vrea sa incalzesc mereu. Nu vreau acum sa schimb robinetul si sa pun un cap termostatat. Merge sa mai inchid din retur ca sa nu incalzesc camera la cote normale si sa fac un pic de economie? Ar fi suficient un 15 grade in camera aia.
Trebuie eliminat fenomenul de gelivitate: îngheț-dezgheț din pereții exteriori. Adică, să aibă peste zero grade. Pot fi 7..12° în cameră. Dacă e izolat termic peretele, liniștit: 7°.
Ok, si pot inchide caloriferul din retur daca robinetul de tur este blocat pe deschis acum? Sau eventual sa las robinetul de retur la minim sa incalzesc camera mai putin?
Robinet retur = a) reglaj hidraulic; b) închidere-deschidere.
Robinet tur = doar închidere-deschidere.
Salut Bogdan,
Am schimbat un calorifer de otel in camera fiicei mele. Am pus unul de 22x600x1400. Am luat un turcism ieftin, de zgarcit ce sunt. In specificatiile lui spune ca grosimea tablei este 1.11 mm, iar grosimea tablei convector este de 0.30-0.35 mm. Cred ca am reusit „performanta” sa iau caloriferul cu cea mai subtire tabla de pe piata. Desi, ma uitam la un Kermi X2 si are grosime de doar 1.13 mm. Iar cel mai mult am vazut la Purmo, de 1.25 mm, iar la grosimea tablei convector vad ca are 0.50 mm.
Intrebarea mea este: influenteaza grosimea tablei „the heating performance”? Adica daca are o tabla mai subtire, caloriferul se va incinge mai putin, generand un consum mai mare si implicit un randament mai slab? Am masurat cu un termometru digital, tip pistol, temperatura la suprafata caloriferului, si, la cel nou temperatura este la fel ca la celalate din casa (48 de grade, avand turul setat in centrala la 50 de grade). Insa daca masor temperatura pe suprafata aceea cu „grilaj” de deasupra caloriferului (de deasupura tablei convectoare) la toate caloriferele din casa am 47-48 de grade, la asta nou am doar 42-43 de grade.
Daca grosimea tablei nu influenteaza heating performance, de ce trebuie sa fie cat mai groasa? Strict ca sa reziste in timp mai bine caloriferul?
Calorifer cu o geometrie bună = suprafață mare. Adică, acele șanțuri să fie adânci, aripioarele pe toată înălțimea, late șamd.
Grosimea tablei = mai slab/mai bun mecanic, nu termic. Alea subțiri se dilată-contractă mai tare, cu timpul grilajul se îndoaie.
Eu am robineti de tur cu reglaj hidraulic pe ei.
Va salut. Recent am cumpărat o casă pe care acum o renovam . Mă gândeam la instalarea unui sistem de încălzire în pardoseală in toate încăperile, inclusiv baie. Ne întrebăm dacă în acest caz un calorifer de tip scăriță mai are randament având în vedere temperatura scăzută din instalația de încălzire prin pardoseală. Considerăm că un asemenea calorifer ar fi util având în vedere că mai poți usca 1-2 prosoape. Ce părere aveți? Care ar fi variantele tehnice posibile?
Mulțumesc anticipat.
Aceeași întrebare o au ~toți clienții.
Des, nu este nevoie de aport de căldură pe lângă cea prin pardoseală.
Când calculele impun aport, propunem încălzirea în pereți, nu calorifer.
Alt avantaj al pardoselii calde: nu se văd calorifere, nu încurcă.
Vara nu merge încălzirea în podea, dar nici în calorifer.
Prosopul se usucă de la podea, pe un suport de la Ikea.
Stropii dușului se evaporă în 10..15 minute.
Evident, e alegerea utilizatorului.
Dacă se dorește calorifer, alimentarea lui o propunem direct din distribuție, nu din o cale în plus a distribuitorului.
Distribuție PPR 32, înseamnă că se pun 2 teuri 32*20*32 (sau 32 egal cu reducție).
Poate fi și varianta cu o cale separată pe distribuitor. De aici, va fi țeavă PPR 20 mm, racordată cu semiolandeze de 20*3/4”.
Dacă alegeți să-l alimentați cu țeavă PEX, ar trebui să apelați la niște tije L, speciale pentru racord calorifer. Cca 200 lei/set.
O varianta este caloriferul electric, cost~300 lei. Nu as sfatui puteri mai mari de 1000W. Eu am unul de 1500W ulei si a trebuit sa-l termostatez caci frigea in draci dupa 1-2 ore de functionare. Ca sa nu am stres l-am alimentat din holul exterior baii direct din doza caci plaja termostatului incepe de la 20 C.
„Voi scrie acel articol despre super-recuperare-centralizată.”
sa il pui si acesta pe lista de articole 🙂
Tiiimp ╰（‵□′）╯
Salut,
Cred ca trebuie sa mai verifici treaba cu radiatia, convecție și conductia. Cât % reprezinta fiecare la temperatura agentului de 50 60 grade celsius? Radiatia la temperatura asta nu e importanta zic eu.
Încălzirea în pardoseală (pereți, tavan) → aproape 100% radiație.
Deși, temperatura podelei are 23..25°C.
–
În cazul caloriferelor, contează geometria lor, nu temperatura.
Aripioare convective → convecție mare.
Geometria caloriferelor de fontă ale „lui Ceaușescu” → radiație peste 95%.
Caloriferele IRSAP → majoritatea radiație.
Dacă e 90% radiație atunci dacă ne îmbrăcăm în negru în casa ne încălzim mai bine :). Eu zic ca e conductie și convecție și neglijabil radiatie
Soarele cum dă căldură? Ne bate convecția cosmică? De ce e mai frig la munte? Credeți că dacă nu ne dă șemineul în urechea stângă, nu e radiație? Când ne trage la șale, nu cedăm căldură prin radiație? Normativele român, german etc. de ce au un adaus de diminuare a efectului de „radiație rece”?
Probabil, n-ați accesat linkurile din articol. Thermal radiation.
Încălzirea prin pardoseală (pereți, tavan) cum dă căldură? Aaa, ok. Prin ridicarea prafului, să înțeleg?
Of!
EU nu v-am spus nimic de ridicarea prafului. Soarele da caldura prin radiatie electromagnetica dar soarele „lucreaza la alte temperaturi” si suprafete.
Va recomand cu „caldura”
exista un mic calculator si puteti verifica care este cantitatea de radiatie termica de la un calorifer de aluminiu de 2 mp.
Mulțumesc de recomandare. Nu văd mare diferență de radiație între 50 și 80°C în calorifer. Neglijabil, chiar.
Simplu: orice corp cedează căldură spre corpul mai rece. Evident: prin radiație, convecție, conducție.
Geometria caloriferelor spune: câtă radiație, câtă convecție.
Dacă va fi mai mică temp. în calorifer ⇒ vor scădea ambele: și radiația, dar și convecția.
Încercați un calorifer de la IRSAP. Îmi veți da dreptatea în realitate. Interesant: se simte radiația chiar la 24..25° în apă. De altfel, ca podeaua.
Nu degeaba costă atât IRSAP-ul. Radiație = confort.
Va salut. In vara doresc sa instalez incalzirea in pardoseala si am rugamintea sa-mi spuneti daca stiti si alta firma/model de pompa de caldura aer/apa in afara de Nibe, care sa aiba COP 5. In zona nu avem gaz si am inteles de la primarie ca nici nu o sa vedem gaz in urmatorii 5-10 ani.
Atenție maximă!
NU contează COP-ul cât randamentul de EXPLOATARE.
Degeaba am pompă de căldură super scumpă, dar fac 60°C în apa de pe tur.
Degeaba am pompă de căldură super scumpă, dar nu adaptez puterea ei la necesarul cerut de casă.
Chiar pompele sol-apă, incredibil de scumpe, sunt degeaba dacă fac tot timpul 60°C pe tur.
¯\_(ツ)_/¯
–
Atenție, iar!
COP-ul depinde major de:
1. temperatura de afară și
2. temperatura turului.
Chiar NIBE are COP-ul de 5 DOAR când afară sunt peste +10° și turul sub 35°C.
–
Pompele de căldură aer-apă se împart în:
a. split (2 bucăți) = unitate afară + unitate înăuntru.
Legate între ele cu cupru moale pt. agent frigorific. Similar cu aerul condiționat știut.
Unitatea interioară conține: schimbător de căldură agent frigorific – apă, pompă de circulație, supape de siguranță, vas de expansiune și multe alte componente.
Unitate interioară = foarte scumpă, ușor de montat.
Componente separate (fără unitate interioară) = varianta mai ieftină, dar multă muncă de montat.
b. monobloc = ambele unități într-o singură carcasă, cea de afară.
Avantaj = jumate prețul, ușor de montat.
Dezavantaj = se ia curentul, îngheață apa din afara casei. Se folosește antigel, sau se speră că nu se ia curentul ore în șir.
–
Aș alege varianta b.
Puteti sa-mi recomandati un model monobloc pentru suprafata de 150 mp, tensiune trifazica. Aceste pompe de caldura sunt si cu senzor interior si exterior ca modelele de centrala Ariston?
In mare doresc sa-mi fac singur toate lucrarile, pentru incalzirea in pardoseala o sa apelez la dvs. pentru proiect si materiale. Multumesc anticipat pentru timpul acordat.
Immergas Audax e foart ok.
La fel, Ariston. Pompele de căldură Ariston au
aceeași automatizare ca centralele pe gaz.
Unitatea de afară clar că are senzor de exterior.
Toate firmele ar trebui să aibă S ext.
–
Panoul de control Immergas se montează oriunde în casă.
În living se stă cel mai mult.
Are și senzorul de interior.
Nu toate firmele au și S int.
–
Oriucm, cel mai important este S ext
și curba potrivită acelei case.
Cel interior influențează doar.
–
Dacă aveți timp, un articol interesant:
OpenTherm: de la on/off în viitorul modulant
Am inteles 🙁 cand credeam si eu ca fac o noua casa cu aport de aer mai bun in casa ( normal ca cum o fi el afara). Doar ca eu, de exemplu, dimineata aerisesc, dar pana a doua zi dimineata nu mai aerisesc ( pe timp de iarna), normal ca prin deschiderea usii principale se mai face transfer si prin alte scurgeri de neetansietati
Of! Of!
Geamurile au microventilare. De obicei, scumpe 😉
Se pot prevedea în pereți ceva găuri. Gata.
Noi, inginerii vechi non-pasivi-moderni-solari spunem: VENTILARE NATURALĂ ORGANIZATĂ.
Că io „organizez” găurile alea. Da. Aerul ăla tb încălzit.
Si atunci de ce este o chestie obligatorie la casele pasive? E doar marketing? Co2 in camerele de noapte nu e chiar asa mare cum zic? Nu ajuta la a avea un aer proaspat? Ei zic ca si energia folosita pt incalzire se diminueaza…
Io nu cunosc reglementări date de vreun stat pentru case pasive. Mă rog, sunt nepregătit.
Îmi trimiteți standardele europene, americane?
De ce să fie același standard în Brazilia cu cel din Romanica, sau Siberia?
–
Io aș citi aici: PHIUS = Passive House Institute US, Inc.
–
PS
Nu mă interesează denumiri inteligente, super materiale, bla, bla.
Rezultateee. Energia consumatăăă. Să văd facturileee!
Ok. Sunt pe glob câteva zeci de mii de case într-adevăr pasive. Atât.
Toate treaba ca avem mult co2 in camerele de dormit dimineta, nu sunt adevarate?
Heh!
Normal că împrospătăm aerul. Și nu doar cel din dormitor.
Dar, aerul intră și natural, fără vreo morișcă electrică. Chiar fără să sune.
În România îl încălzesc cu gaz. Paritate bani gaz curent 1:4.
Deocamdată facem curent electric cu gaz și cărbuni.
Normal ca nu inteleg toate intrebarle tale 🙂 dar atunci de ce la case pasive este o chestie obligatorie? E doar marketing, chiar nu ajuta la imbunatatirea aerului, consum mai mic de energie?
Cum îmbunătățesc aerul?
Este doar un recuperator de ENERGIE, nu de calitate a aerului.
Recuperez vreun oxigen?
Stau într-un Berlin poluat. Pun recuperator de căldură și trăiesc 1.000 de ani?
–
Într-o casă de om avem geamuri. Le deschidem.
Într-o clădire de birouri, doar șeful are geam.
–
Consum curent electric cu acel recuperator. Energie, deci.
–
Nu sunt expert în case pasive. Nici n-am de gând.
Dar, Jucu România nu e Veneția, Dallas. Unde umiditatea e insuportabilă.
Ne doare capul, mergem la Tarnița, nu în Iulius Mall.
–
PS
Voi scrie acel articol despre super-recuperare-centralizată.
Pe majoritatea clienților mei am reușit să-i conving să renunțe.
Cum să compar confortul – dat de o cramă răcoroasă, de radiația șemineului – cu buzele uscate de circulația acelui aer „curat”, „recuperat”, în creier sunat?
Salut, sa inteleg ca nu prea esti fan ventilatiei cu recuperare de caldura?
Centralizată?
Cu o singură gură de refulare pe încăpere?
Fără centrală de tratare aer?
Depinde.
–
Pentru o casă de locuit n-aș monta.
În schimb, într-un living de fumători aș pune (probabil) un recuperator de tip: pranaromania ro.
Probabil = supradimensionez încălzirea pentru volumul de aer rece mai mare decât non-fumători.
Paritate bani: gaz – curent electric = 1 – 4.
Multumesc pentru raspuns. Doresc o alternativa viabila la incalzirea in pardoseala. Casa este P+1+M, pereti Ytong Forte de 30cm, tencuiala Baumit var interior 2 cm, tencuiala Baumit exterior aprox 3 cm, izolata cu Multipor de 20 cm, aprox. 200 m2 utili, cu geamuri rehau geneo tripan coeficient de transfer termic Uf=0,79W/m2K ( aprox 40 m2). In mansarda urmeaza o izolatie de aprox. 30-40 cm( studiez inca ca variante- canepa, lana, placi fibrolemnoase, perlit sau celuloza) as putea spune ca ar fi un concept de casa pasiva, inclusiv ventilare cu recuperare de caldura varianta descentralizata .Am gazul tras in casa. Doresc sa utilizez un sistem de joasa temperatura.Ce ma sfatuiti sa aleg intre calorifere si incalzirea in plinta??( am un fetis pentru covoare si podea de lemn ) Ventiloconvectoarele nu ma incanta deoarece sunt zgomotoase. Insist cu intrebarea intrucat in dulcele targ al Iesilor am primit ceva oferte de la firme ‘’de renume ‘’ cu centrale de 40kw cu mentiunea -Sefu esti la limita , ar fi bine de 50 kw ( cam dublu fata de calculele mele chiar si cu doua bai, respectiv sauna in garaj-glumesc ). Sunt deschis la propuneri inteligente .Multumesc.
Nu am nicio propunere inteligentă.
Încălzire în pardoseală în șapă (uscată = mai ieftin) + pardoseală din lemn.
Urzeala temperaturilor
CT 24 kW mai mult decât necesar.
Putere centrală termică
Iarna asta am pornit o casă de 400 mp cu o biată CT de 24 kW.
Dacă veți avea 2 dușuri simultane = boiler.
Cum aleg un boiler?
Salut. Am o casă în Iași cu aproximativ 200m2 utili. Problema este în felul următor :Trebuie să mă hotărăsc ce sistem de încălzire voi folosi,dar îmi plac foarte mult covoarele (de lana)și podeaua de lemn (sunt mai țăran). Nepotrivit pentru un sistem de încălzire în pardoseala. Un sfat te rog. .. Despre încălzirea în plinta cu agent termic părere ai? Mulțumesc.
Unei hale i-am propus și proiectat încălzire cu o țeavă perimetrală. Funcționează perfect.
Se poate și în plintă.
Sau, întrebați de încălzire în pardoseală sistem uscat?
Salut!
Puteti sa ma ajutati cu un sfat in legatura cu procedura corecta pentru aerisirea caloriferelor?
Daca are importanta, detin centrala termica.
Multumesc anticipat!
Are importanță maximă.
Echilibrarea hidraulică/termică = vitală.
Altfel, menținem 6 camere pe 25°C, să fie în alte 3 încăperi măcar un 20°C.
Au mai cerut cititorii, dar nu am tiiiimp.
Va fi un articol despre dez-aerisire.
Dezaerisire ar fi termenul corect, de fapt 😉
Salut!
Rog sa ma ajute cineva cu o informatie daca stie.
Nu mai conteaza ce si cum a fost facut.
Am 3 calorifere irsap piano verticale, cu conexiune pe mijloc cu robinet bitub.
Se poate modifica configuratia astfel incat sa adaug un cap termostatic pe partea laterala,
dar sa nu mai schimb bitubul actual?
Am inteles ca in calorifer ar fi o diafragma/supapa/ventil care ar permite asta ca si la Purmo.
Nu bag mâna în foc pentru modelul avut de dvs.
Dar, în datele tehnice Piano Vertical scrie doar că are racorduri de 1/2.
Am montat chiar anul ăsta. Era doar un calorifer fără niciun robinet termostatat.
Caloriferele ce au acel robinet incorporat vin cu capul termostatic în pachet.
Șanse zero, deci.
Repet. Poate, poate aveți un model foarte nou.
Clienta mea a dat 1000 € pe 12 robineți termostatați. Fără capi. Irsap, da.
Oricum. Dacă e mai friguroasă una din încăperi, faceți reglaj hidra din acel robinet H.
Obturați camerele mai calde.
Salut!
articole excelente.
sper sa ne auzim la anul pt. proiectare sistem de incalzire in pardoseala la viitoarea mea casa.
pana atunci un articol despre bjorn heizung?
ms…
o zi faina!
Mi-a mers la inima acest articol. Felicitari! Eu le-am păstrat pe cele de fontă + oțel bucătărie și baie, curățate, vopsite robineți noi și retur diagonală și n-am treabă cu căldura iarna conectat la termocalor.
🙂
Am vrut numai sa zic ca tare imi place portprosopul ala cromat. Cat e halatul și de unde?
Naumovici spune ca nu e scump. E de la Batman, parca.
Am gasit ceva similar la Radox. O seama de nimica, vreo 500 de lire :)))
Buna ziua!
As dori un sfat in privinta achizitionarii de calorifere. Am un apartament de 78 m utili și am nevoie de 4 calorifere principale. M-am hotarat sa iau de aluminiu modelul de la Nova Florida SEVEN B4, 600x100mm, 182W in felul urmator: 18 elementi 15, 18, 18. Blocul este pe cadre, apartamentul are soare pe el 70 % din zi pe toate geamurile, peretii exteriori sunt din bca gros de 60 cm. Ma puteti sfatui daca fac o alegere buna? Voi folosi o centrala in condensare de la Vaillant de 26kW. Cu dimensionarea aleasa de mine, ajung undeva aproape de cei 30% necesari supradimensionarii caloriferelor. Elementul de aluminiu este la pretul de 40 ron momentan la Romstal. Astept pareri. Multumesc.
Alegerea matarialului? Alegerea marcii? Alegerea puterilor?
+30% ce-ar reprezenta?
Buna ziua!
Am achizitionat centrala model Ariston Alteas One și intr-o luna intentionez s-o montez. Firma cu care urmeaza sa execut lucrarea nu m-a lamurit in privinta alegerii caloriferelor. Va rog sa ma ajutati in vederea cumpararii unor radiatoare de otel pt. un apartament de doua camere (sufragerie = 22 mp, dormitor = 15 mp, bucatarie = 10 mp, baie = 5 mp). Pereti exteriori 60 cm grosime, termopane).
Multumesc!
Daca nu refolositi caloriferele existente, io as calcula noile calorifere în functie de puterile celor vechi.
Trebuie sa stiu tipul și numarul de elementi. Sau, poze: OptimSibo@gmail.com
Calorifere din fonta, model „rusesc” cu 10 elementi, 25 ani vechime. La fel ca marime și in dormitor și in sufragerie.
Un calorifer Purmo 22/600/1000 = 20 elemente. Aproximativ.
Problema este sa fie PROPORTIONAL instalata puterea pe încaperi.
Puteti merge cu echivalare și asa, supradimensionat de exemplu:
1. 10 elemente = 1*22/600/1000 Purmo.
2. 6 elemente = 1*22/600/600 Purmo etc.
PS
1. Caloriferele avute sunt super. Le spalati și echipati. N-are nimic centrala. Astea vechi au ceva namol prin ele. Cele noi au un ulei urât. Mai nasol pentru CT, daca nu le spalati și astea noi.
2. Cele vechi = radiatie. Cele noi = convectie.
Puteti sa ma sfatuiti și pe mine sa fac o alege in vederea achizitionarii unor radiatoare de otel? Am câteva probleme in alegere: nu stiu ce marimi sa iau și cu cate panouri? Sunt pro radiatoare otel cu înaltimea de 60 cm. Nu-mi permit altceva 🙁
Nicu,
Pretul cel mai bun este pentru caloriferele cu h = 60 cm și de tip 22 = 2 panouri tabla ondulata + 2 rânduri de aripioare convective în interior.
Marimea?
Geometric nu te prea intereseaza. Uita-te dupa: 1. PUTERE calorica, W; 2. greutate, kg. 22/600/1000 = 33+ kg.
Citeste: Top instalații degeaba!
Mi s-au recomandat de catre instalator urmatoarele radiatoare de otel:
Parter
in sufragerie am 2 ferestre, adica 2 buc de 1400x60x22 si
dimensiunea camerei este de 6.3×4.3×2.4m (Lxlxh), dimensiune hol (casa scari) 3×3.3x5m recomandare 1200x60x22,
dimensiune baie 1.5x3x2.4m. Cerinta mea 1000x60x22,
dimensiune bucatarie 4.9×3.3×2.4 recomandare 1400x60x22.
Mansarda
2 dormitoare cu dimensiunile 3×4.3×2.4m mi s-a recomandat in fiecare, cate un radiator de 1400x60x22,
hol(casa scarii) recomandare 1200x60x22,
dormitor 4.9×3.3×2.4m recomandare 1400x60x22 și baia 1.5x3x2.4m. Cerinta mea 1000x60x22.
Ce parere aveti de recomandare? Ma mai încadrez la o centrala de 24 kW. Instalatorul a zis ca nu.
Sa spunem c-ar fi PURMO = puteri ok.
22/600/1000 = 1709 W la 75/65°C. Vezi tabel puteri!
Am înteles 9 calorifere:
2 1400
1 1200
1 1000
1 1400
2 1400
1 1200
1 1200
9 8800 TOTAL
Deci, ai asa: 8,8 m x 1709 W/1 m = 15039 W = 15 kW.
Pun pariu ca ai luat/vei lua calitate sub Purmo = putere sub 15 kW.
ATENTIE! Nu te lua dupa puterile la 90/70°C! Astea erau pe vremea lu Nea Nicu’.
Centrala din anul 2018 face maximum 80-82°C.
PS
Io stiu ce spun ezermeshterii: PUNE DE 30 kW CEL PUTIN, SA NU SE FORTZEZE! 😉
Nu-l enerva! Atâta le treb’e oamenilor, sa contrazica instalatoru’. C-o pus-o.
Va spune: „Mă lasi cu ăla de pe internet! Serios. Fă-ti tu instalatia, că văd că stii mai bine ca mine. Hai, PA!”
Alternez intre firmele: Vision de la Romstal și Mastas sau Feroli de la Dedeman.
Ce pare aveti de astea și pe care imi recomandati?
Parerea mea nu e cea mai buna despre niciuna.
Nu recomand niciuna.
Socoteala cred ca e gresita. Sunt 10 radiatoare: 6×1400, 2×1200 și 2×1000=12800 , adica 12,8×1709 = 21875 W = 21 kW. Gresesc?
Ai înteles ideea.
Trebuie facute calculele cu puterile caloriferelor ce le vei lua.
Mastas: la deltaT60 = 90/70/20 face 2099 W. La 75/65/20 face 1639 W.
Cu Mastas = 16,4 kW.
Repet: NU metri conteaza, ca puterea în Watti.
Sper ca nu-s din foita de aluminiu peretii 🙂