Izolație termică polistiren vs vată bazaltică

Izolatie termica polistiren sau vata 1

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Începuturi

Începe să izolezi termic chiar de la fundații și placă peste pământ! De ce crezi că-i topită zăpada pe trotuar în centru’ Clujului? Super-tare prezentarea cu fundația. Izolație termică polistiren sau vată minerală bazaltică pe fundații, pereți, acoperiș? Unde, cu ce, de ce izolezi?

Nu-ți fie lene, și citește despre valoarea lu’ R, rezistență termică! Vezi diferite rezistențe termice, sau calculează-ți rezistența termică: Proiectare suport!

În ultimul comentariu este o corectură. Încă n-am rectificat, 23.03.19. Scuze. De citit comentariile!

La izolații termice TOTUL SE REZUMĂ la R [m²K/W]. R să fie cât mai MAREEE!

Nu te interesează neapărat că-i vată minerală bazaltică, polistiren expandat EPS, extrudat XPS, spu

mă etc. Te-ntere’ NU atât conductivitatea termică lambda [W/mK], sau densitatea [kg/mc] cât GROSIMEAAA. Idem la cărămizi R mare-mare, ibidem la ferestre Uw mic-mic, [W/m²K]. Atenție! Uw = 1/R.

Vezi un exemplu de izolații!


Izolatie termica sau vata minerala


Cluj. Mai ții minte cum puneam o tavă cu apă pe teracota bunicii, că ni se usca gâtleju’?


Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Șoarecii și canceru’

Ai fost la vreun amic acasă, izolată termic și fără pisică? Era plin de rozătoare?

Dacă polistirenu-i cancerigen, dă guvernu’ american în judecată! Vezi U.S. Department of Energy! Sau mută-te-n peșteră, ori bordei. Nesărată anti-reclamă, oricum. N-o suport nici la instalații. Il resto di noi morirà dal cancro!?


izolatie termica polistiren sau vata bazaltica bordei

Vezi polistiren în alte țări! Franța, UK, FinlandaJaponia etc.

Izolatie termica sau vata minerala 3


Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Cărămizi. Ferestre.

Foarte tare guvernu’ american, ajută cetățeanu’: Home Insulation: It’s All About the R-Value.

Cum se alege o cărămidă?

Ia cărămidă cu lambda mică-mică si groasă-groasă = R mare.! Vezi lambda 0,09 W/mK! Grosime chiar 50 cm. Dacă ai €, din păcate.

Izolează termic, orice căramidă-super-izolantă, indiferent cum te combină vânzătoru’ de cărămidă! Verifică R!

Lambda, W/mK este dată la dry10 unit. Adică: apă absorbită 10% din greutatea cărămizii uscate.

 Pont! Pune izolația cât mai groasă, 20 cm! Poți lua orice cărămidă, orice adeziv, orice tencuială, orice șapă. Ieși mai ieftin și mai eficient. Vezi, mai jos, un calcul pentru R, m²K/W!

Aș face structură pe cadre din beton armat, puțin zveltă (deschideri sub 6 m) – pondere mică ale cadrelor în anvelopă, deci – și cărămidă din BCA cu cea mai bună conductivitate, λ = 0,090 W/mK.

Cum se alege o fereastră? [geam/sticlă + tâmplărie]

Atenție! Nu te uita la penta-hexa-icosa-cameral, că te-ntere doar valoarea cât mai mică a lu’ Uw  [W/m²K], a întregii ferestre. Window, not glass! Cere vânzătorului Uw! Geamu’ are Ug, tâmplăria Uf (frame=ramă).

Izolație termică: pereți versus ferestre

Evită pereții de sticlă și geamurile Miami: cel mai frig: +1°C, minima medie +15°C, snow = Ø. Cluj-Napoca: cel mai frig: -30°C, minima medie -6°C, snow = curios, igen.


izolatie termica polistiren sau vata temperatura cluj


izolatie termica polistiren sau vata miami


Cele mai scumpe geamuri + tâmplărie: R = 1,370 m²K/W. Uw = 1/R = 0,73 W/m²K. Faină prezentarea cu economia energetică. R = 1/U, ai observat, nu? Nu prea dau și valoarea U la rame, Uf.

Preț rezonabil, un perete de cărămidă, izolație de 15 cm: R = 6,312 m²K/W. Vezi linia 5 din tabelul de mai jos!

Scump, cărămidă lambda 0,09 W/mK, 50 cm, izolație scumpă 15+5 cm, tencuială scumpă: R = 12,4 m²K/W. Linia 6.

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Întreabă arhitectu’ despre R’min normat în România

Arhitectu’ ar trebui să respecte măcar valorile minime normate în România ale lui R’min, rezistența termică minimă corectată. Câteva exemple:

Pereți exteriori (exclusiv suprafețele vitrate, inclusiv pereții adiacenți rosturilor deschise): 1,4 m²K/W. În Slovenia: 6,7 m²K/W, hââ? În România case eficiente energetic? Realy?!

Plansee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri: 3,0 m²K/W. În Suedia: 7,7 m²K/W.

Planșee care delimitează cladirea la partea inferioară, de exterior (la bovindouri, ganguri de trecere): 4,5 m²K/W

Plăci peste sol: 4,5 m²K/W. În Danemarca: 8,3 m²K/W.

Plăci la partea inferioară a demisolurilor sau a subsolurilor încălzite (sub CTS): 4,8 m²K/W.

Valorile normate U [W/m²K], adică 1/R, prin Europa.

Serios: arhitecții români nu respectă valorile de câcat ale României, darmite să ne apropiem de valori adevărate.

Temperatura medie 1985-2015, ianuarie: Cluj -6°C,  Ljubljana -1°C, Copenhaga -1°C, Stockholm -3°C, Miami +16°C. La Miami faci geamurile cum ai chef. Se pare că la Jucu-i ceva mai frigălău ca la Miami. Ghinion!

  • Geamuri mici = mai ieftin la jaluzele automate cu senzori și facturi mici de energie. Dacă arhitectu’ a făcut geamurile cât China, nu te mai căzni cu izolatu’ pereților! Sub casă nu mai poți izola. Îți rămâne să “umbli” la izolația pentru acoperiș.

Se pare ca în România se construia, totuși, eficient energetic. Acum? Cum spun în case eficiente: pereți de sticlă acoperiți de mileuri.


Case eficiente energetic


case eficiente energetic geamuri mari


Atenție! Rezistența termică e bună și vara, să nu-ți dea soarele-n creștet.

Dacă ai timp, vezi căldură mai plăcută, mai ieftină!

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | UMIDITATEA

Umiditatea relativă, media anuală în Cluj-Napoca, 79%: istoric (v. în josul paginii!). Paranteză: dacă ești curios de solare, verifică-n istoric numărul mediu de ore însorite per an în Cluj!

Media de umiditate pe ultimii 30 ani in Cluj-Napoca: istoric climat. Sau, verifică pe aplicația ta chiar acum: AccuWeather.

Ai în casă umiditate relativă cca 60%. Iar, afar’ 80%. Ce te-ntere’? Să respire pereții? Să-ți mărești umiditatea? Dupa-aia, dai banii și p-un dezumidificator să revii la 60%?

Iei ferestrele (normal: imense) cât mai etanșe, dar pereții respirabili? ăia-n birourile de sticlă vor crăpa, că n-au vată bazaltică pă zgârie-nori?


izolatie termica polistiren sau vata fumat


Vrei să te oxigenezi? Simplu: deschide geamu’, sau fă-ți ventilare organizată (găuri în pereți), sau mecanizată (ventilator electric).

Umiditate că usuci hainele? Zău? Stai liniștit: cu 2600 lei ai cea-mai-cea mașină de uscat haine! Plus că scapi de chestia din imagine. Jos se pun ciorapii? Cu iPhone X, în 2018, și cu hainele-n living pă sârme de la Dedeman? Smells good. 😉


Case eficiente energetic uscator dedeman


Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Conductivitate și rezistență la transfer termic

Indiferent de modă și denumiri fancy: spumă, pulverizare, bazaltic, grafitat etc. verifică R m²K/W, lambda + grosime!

Vezi despre transferul termic!

Dacă izolezi termic, te-ntere’ conductivitatea termică, lambda, W/mK + grosimea = rezistența la transfer termic, R, m²K/W.

Conductivitate pentru că pierzi căldură prin conducție. Același perete are pe interior +20°C, afar’ -20°C. Gentilom, peretele conduce căldura ta afar’. Tanana…

Lambda să fie cât mai mică. Adică, să pierzi puțini Wați pe m [în grosime] și grad. Grosime mare: R bun. Din păcate: lambda mic = preț mare. Ieși mai bine cu lamba mai mare, dar mai gros.

Cel mai important: rezistența la transfer termic, R, m²K/W. R să fie cât mai mare-mare. Să pierzi pe o suprafață cât mai mare acel Watt, la diferența de 1 grad [Kelvin, sau Celsius] dintre afară și-n cas’. Deci:

lambda mic [W/mK] + grosime [m] mare = R [m²K/W] mare = mici facturile tale [lei].

Te-ntere’ ca izolația să fie cât mai groasă, nu cât mai tare, ca Van Damme.

Adică: nu te uita la densitate, că nu-i relevant termic. Aaa, dacă dai cu mingea-n casă, sau te antrenezi la tenis de câmp, atunci pune izolație cu densitate maximă!  🙂

Mă rog, aveai stil dacă polistirenul expandat avea densitate mare. Acum la modă-i vata bazaltică. Aia-i moale.

Vezi diferite materiale pentru izolații termice la case: celuloză, fibre de sticlă, vată minerală bazaltică, paie, polistiren expandat, polistiren extrudat, spumă de poliuretan PUR, poliizocianurat PIR, bumbac, folie termică aici!


Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Avantaje vată minerală

  1. Rezistență la foc
  2. Mai respirabilă (avantaj @ piscine închise, încăperi cu mediu umed, sau invers, medii uscate în interior – hale, multe computere etc.)
  3. Rezistență la sunet

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Avantaje polistiren expandat

  1. Prețul
  2. Rezistență termică
  3. Impermeabilitatea
  4. Durabilitate. Are aceleași proprietăți termice și geometrie după mulți ani.
  5. Rezistența la compresiune
  6. Curată. Nu lasă praf, sau fibre.
  7. Îmbinare nut-feder
  8. Montajul cca 5 €/polistiren versus 10 €/vată minerală, +TVA.

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Pereți exteriori

Toată lumea cumpără la greu de la Dedeman. Enervant: dau preț pe m³, nu pe m². Nime’ nu cumpără la metru cub. Dacă le ai cu geometria, e simplu.

Polistiren expandat EPS, g=10 cm, scump: lamda 0,032 W/mK, preț 26 lei/m². R = 3,13 m²K/W. Montaj cca 22 lei + TVA/m².

Polistiren extrudat XPS, g=10 cm: lamda 0,034 W/mK, preț 36 lei/m². R = 2,94 m²K/W. Montaj cca 22 lei + TVA/m². Recomandat la soclu, dacă dai cu picioru’, sau pungile de la Kaufland în el.

Vată minerală bazaltică g=10 cm: lamda 0,035 W/mK, preț 44 lei/m². R = 2,86 m²K/W. Montaj cca 45 lei + TVA/m². Adaugi și material pentru îndreptatul pereților.

Alege polistiren expandat cu lambda mică-mică și gros-gros, dacă ai bani suficienți, din păcate.

  • Mai bine pui 2 x polistiren ieftin de 10 cm = 20 cm. Lambda măricel: 0,042 W/mK. Dar, 2 x 14 = 28 lei/m² cu R = 5 m²K/W. R dublu și preț jumate față de vată.

Adică, la 5 m² pierzi 1 Watt, la diferența de 1 grad dintre afară și-n cas’. Cu doar 28 lei/m². Tanana… Este polistiren cu valori lambda de 0,02 W/mK.

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică| Pereți din plăci rigips, OSB etc.

Alege vată minerală cu lambda, W/mK, cât mai mică! Groasă-groasă. La interior te ajută și la zgomot.

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Fundații

Polistiren expandat sau extrudat. Cum spune inginerul de rezistență. Preț mai bun expandatu’. Verifici lambda. Gros.

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Pereți sub pământ

Polistiren expandat sau extrudat. Cum spune inginerul de rezistență. Preț mai bun expandatu’. Verifici lambda. Gros.

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Buiandrugi, centuri, stâlpi beton armat, plăci balcon, atic, cornișă etc.

Polistiren cu lambda cea mai mică-mică. Gros. Poți face asize, ieșituri din zid. Aici recomand: lambda 0,022 W/mk.

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Placă peste pământ

Polistiren expandat sau extrudat. Cum spune inginerul de rezistență. Preț mai bun expandatu’. Verifici lambda. Gros.

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Acoperiș

Alege vată minerală cu lambda, W/mK, cât mai mică! Groasă-groasă-groasă. Cea mai groasă! Pe acoperiș pierzi căldură la greu.

Tencuială termoizolantă, șapă termoizolantă

Dacă ai bani, pui tencuială termoizolantă cu aerogel, lambda 0,028 W/mK.

La fel, poți turna șapă termoizolantă, lambda 0,065 W/mK. Ghinion: polistiren cancerigen!


Izolație termică polistiren sau vată minerală | Exemple de calcul.

Calculator rezistență transfer termic perete + izolație termică.

Exemple de Calculul rezistenței termice specifice corectate conform indicativ C 107/3-97, “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor”

Linia 1: cărămidă Porotherm Robust 30 și polistiren ieftin, 2 straturi de 10 cm

Linia 2: cărămidă Porotherm Robust 30 și vată minerală scumpă, 1 strat de 10 cm

Linia 3: placă beton armat 20 cm izolată. Norma-n România spune minim 4,5 m²K/W. Îl interesează p-arhitect, sau designer? Măcar pe tine să te-ntere’.

Linia 4: placă beton armat 20 cm neizolată

Linia 5: cărămidă Porotherm Robust 30 și polistiren scump, 1 strat de 15 cm

Linia 6: scump, cărămidă lambda 0,09 W/mK, 50 cm, izolație scumpă 15+5 cm, tencuială scumpă

Alfa se referă la transferul termic prin convecție dintre aer și casa ta. Exterior. Interior. Nu te-ntere’. Știu. 😉

Succes! R’ fie cu tine!

Izolație termică polistiren vs vată bazaltică

Bogdan C.

Despre autor. A făcut (plăcut) facultatea de instalații 1994-'99. Apoi, masterat cu tema „Managementul energetic și confortul clădirilor de locuit”. Examen final cu tema: „Reabilitarea termică a instalațiilor centralizate și blocurilor”. Aici spunea: primul lucru ce trebuie făcut este reabilitarea termică a blocurilor, după care a țevilor interioare, exterioare, abia apoi a cazanelor, echipamentelor. Evident, a fost contrazis de profii universitari. Toată România a făcut exact invers: schimbat cazanele, echipamentele, țevile, abia apoi s-au izolat blocurile. În 2020 încă ∃ blocuri neizolate. Bine că timpul a făcut să dispară termoficările din mai toate orașele. Bogdan C. a considerat și consideră că unele din programele „casa verde” sunt total neinspirate: în trecut - cazane pe lemne simple, cu gazeificare, peleți, panouri solare (de orice fel) pentru agent termic; în prezent, 2020 - panouri fotovoltaice. Bogdan afirmă că o bună parte din arhitecții români nu au noțiuni elementare (nu aprofundate) despre confortul termic (nici despre iluminat, ventilat). Dezamăgit că aceeași bună parte dintre inginerii instalatori nu au noțiuni de bază despre hidraulică. Au încredere în ce spune instalatorul, nu în propriile calcule.

64 de comentarii la „Izolație termică polistiren vs vată bazaltică

  1. Salutare si FELICITARI pentru articole si comentarii!
    Sunt in curs de a constui o casa – faza pe proiect – si deja am “inrosit” goagalu’ cu cautari la subiect (se pare ca s-a resemnat, mai mult, ii da cu virgula cand mai caut altceva).
    Daca la inceput o pompa de caldura apa-apa si panouri fotovoltaice erau un mast calculul de amortizare (aproape de secolu’ 22)m-a adus cu picioarele pe pamant mai ales ca am gaze peste drum. La panouri solare mai reflect…
    Extrem de util topicul mai ales de dai de el pana sa intri pe mana arhitectilor. Din pacate multe din sfaturile enumerate nu pot fi puse in practrica intotdeauna
    – vecinii au autorizatie bordei P+X in calea soarelui “tau” (am renuntat la timp la acel teren)
    – forma si lugimea unei laturi a terenului (dreptunghi, l=15), “fengsuiul” si variabila N au dictat pozitia gradinii asa ca la proiectare baile au ajuns fix pe colt
    – Variabila N – femeie peste 40 ani, extensie a susnumitilor designers, constanta in a-ti incurca planurile de eficienta si bugetul( la living fereastra de ~4m2 de pe sud nu afost suficienta s-a mai suplimentat cu una de 3m2 pe nord, dormitorul matrimonial a mai primit un geam, nu putem fara semineu+usa si terasa suspendata la nivelul podistii de pe casa scarii)
    Mai am de adaugat dar deja m-am lungit, scuze de lipsa diacriticelor.
    Spor tuturor celor ce construiesc sau reabiliteaza termic!

  2. Buna,
    Cateva comentarii la cele mentionate in articol. Clar geamurile sunt o sursa de pierderi de caldura la o casa, dar in acelasi timp geamuri pozitionate corect pot aduce un aport solar ridicat in sezonul rece.
    Din pacate la noi in tara in etapa de proeiectare nu se executa studiu de insorire care sa dicteze exact dimensiunile geamurilor si amplasamentul lor in functie de amplasamentul casei (doar cine proiecteaza case pasive). Sunt atatea exemple de case care cu geamuri mari si masa termica ridicata se incalzesc linistit de la soare in climat mai rece ca al nostru.
    La noi in tara iarna tinde sa fie insorita (mai putin noembrie, cel putin la cluj), asa ca geamuri cu un Uw de 0.8 sau 0.75 (da se poate si la noi deja cu o gramada de profile, pachete de sticla) amplasate la SUD si sau SUD EST pot contribui la incalzirea casei. Atentie sticla trebuie sa fie nu 4S cum se practica la noi, ci trebuie intrebat care este parametrul solar gain al pachetul de sticla. Apoi umbrire unde e necesar (din nou studiul de insorire). Se poate sa avem case cu geamuri mari si pierderi mici de caldura, totul e sa le proiectam cu cap in unele cazuri in combinatie cu rulouri exterioare. Daca ne uitam la desing-ul caselor pasive din germania, austria in prima faza s-a incercat diminuarea suprafetelor vitrate. Apoi prin anii 2000-2005 au inceput iar sa creasca suprafetele vitrate.
    Exista si dezavantajul ca la o astfel de casa temperatura in camerele respective trece rapid de 23 de grade iarna, dar toata acea caldura va fi absorbita de peretii casei, cu mult dupa apusul soarelui inertia termica va dicta cand mai este necesara caldura.
    Tot ce inseamna geam, usa pe nord sau nord vest, vest pierde caldura constant pe parcursul iernii asa ca minimineaza cat poti suprafetele vitrate acolo.

    1. M-aș îndoi să considere nemții geamurile sursă de căldură. Jamais. Of!
      În Elveția (super bogată) m-au mirat geamurile mici și la blocuri, și la case. Majoritatea.

      1. Nu e chiar sursa de caldura in adevaratul sens, dar in calculul PHPP, in care se face conformarea energetica, am vazut, ca de regula daca se scoate energia pierduta=energia primita de la soare, acest echilibru este in regula. Dar atunci sigur trebuie umbrire ca la un g>50, vara intra caldura nu gluma :). Eu am geamuri cu g=32 si tot mor de cald vara din cauza ca am vitraj mare pe SV si fara umbrire.

        1. Nu-i 100% sigur ca vara soarele va crea probleme , fiindca vara , soarele se afla “sus” , iar iarna e “jos”.
          Adica , daca se proiecteaza casa tinand cont si de pozitia soarelui in functie de anotimp , se poate optimiza sa nu creeze probleme vara , iar primavara , toamna si iarna sa reprezinte un castig solar .

          1. Ba e 100%, la mine, ca designul casei nu e gandit in asa fel ca vara sa fie obturat de ceva.
            Dar asa cum ati spus, trebuie din proiectare gandita umbrirea.
            Dar sunt discutii pentru canalul Soflete ro, nu aici. 🙂

      2. Ii dau dreptate lui Radu . La Casele Pasive , suprafat vitrata e foarte mare in comparatie cu case standard. Cu softul PHPP ( Passivhousa Planning Package ) se poate calcula cat va fi castigul solar.
        Adica pe langa pierderile prin ferestre , vitrajul mare ( ATENTIE ! de calitate , Uw 70% ( transmisia luminioasa ) , si g > 50% ( castigul solar ) . Desigur , suprafetele vitrate mari se monteaza spre : Sud , Sud-Est si Sud-Vest si se evita pe cat posibil spre Nord .
        E aceeasi chestie cum ziceati si D-voatra : centrala de 24kw la temperaturi joase va produce 30kw . Nu-i posibil ? Ba-i posibil ! E fizica . La fel e si cu suprafetele mari vitrate de calitate . Dar daca ne mintim singuri , si ne furam caciula unu’ celuilalt , montand ferestre de calitate indoielnica , normal ca vitrajul mare e un balast in economia energetica a unei cladiri.
        Legile care guverneaza tarile , sint create de catre persoane care si-au luat BAC-ul la peste 30 de ani .
        Legile fizicii , sint universal valabile , si nu pot fi smecherizate , oricat ne-am dori asta.
        Fizica e aceeasi si in Elvetia , si in Germania ,si in Austria . “Cineva cine stie ceva te contrazice. Cineva cine crede ceva te omoara”
        Asa si cu legile fizicii . Sint universal valabile , la indemana oricui , dar daca lipseste educatia , ne meritam soarta .
        D-voastra incercati sa educati aici pe blog pe oricine doreste si accepta legile fizicii . La fel ii si in domeniul tamplariilor . E fizica ! Nu-i Rocket Science !
        Dupa cum v-am mai zis , cu programul PHPP , nu trebuie sa-ti impui neaparat doar o Casa Pasiva , care are maxim 15kwh/m2an necesar termic.
        Poti foarte bine sa-ti setezi un target de 30kwh/m2an , adica un consum de 3m3 / m2an de gaz.

          1. https://i.ibb.co/VBFmkbH/Aport-Solar-Ferestre.jpg
            Cât te costă o casă? Episodul 6 – Instalații și analiză energetică PHPP
            https://www.youtube.com/watch?v=oNfttTy3kcg
            Va rog sa va uita-ti la imaginea de mai sus , si la tot video-ul de mai sus ( cap – coada )
            Acolo se poate vedea cat ii castigul solar prin ferestre. Sint date concrete , cifre , nu povesti.
            Daca aveti incredere in aceste date sau NU , asta e alegerea fiecaruia si dreptul lui de a fi “Gica Contra”

          2. Casele astea din video de mai jos sint la 25km de Cluj , dincolo de Chinteni :
            Eficiența energetică a casei în funcție de vecinătăți și orientare – Studiu PHPP
            https://www.youtube.com/watch?v=oNfttTy3kcg
            Daca va uitati la video-ul asta de mai sus , puteti vedea ca la una din casa , balanta energetica pe ferestre se compenseaza , adica castigul solar prin ferestre e la fel ( aproximativ egal ) cu pierderile energetice .
            Avand in vedere faptul asta , putem afirma , ca ferestrele sint chiar mai bune decat peretii , fiindca peretii au doar pierderi , in timp ce ferestrele au si castig solar ( desigur , vorbim de ferestre de Uw < 0.8W/m2K )

          3. Dle Luk, ăsta e un site despre instalații și case normale, pentru oameni normali. Nu am timp să studiez fizici alternative. N-o să mă convingă nimeni că un geam poate fi vreo sursă de căldură. Păi, dacă vă ascultați pe dvs înșivă, spuneți așa: nu-mi trebuie nici centrală gaz/electrică, nici pompă de căldură, nici lemne că am geamuri care fură căldură peste zi = soare, apoi o degajă cât e plecat soarele. Serios? Of!
            Vă rog să scrieți despre avioane pe alte site-uri, soflete°ro, cum spune Utz. Acolo veți avea un super-succes de audiență.

            Io vă dau exemple reale, luna cea mai rece:
            a. Casă P+E 150 m²: gaz 250 lei/ianuarie, 23° în casă, 2 copii mici, Suceava.
            b. Casă D+P+E 250 m²: gaz 600 lei/ianuarie, 22° în casă, 1 adolescent, Cluj.
            Case normale (Ytong, Robust 30, geamuri ok), nu cu denumiri pt. care ne treb’e facultate să le ținem minte, darmite să le și înțelegem.

            Vă rog, veniți cu facturi reale, nu cu iutuburi.

            PS: Am cerut și de la casabuhnici (super-cunoscută, super-pasivă, super-tehnologii) facturile. Nu le-am primit nici acum, 16.11.2020. Dacă le aveți dvs, scrieți-le, vă rog. Mersi.

          4. Efectul de sera exista , chiar daca vrem sau NU sa recunoastem asta . Fiecare are dreptul sa creada ca pamantul e plat , si ca marul lui Newton “cade in sus” . In rest , nu intru-n polemica .

          5. Am făcut termicele într-o seră în Căpuș. Le-am spus: nu produceți roșii, câți peleți papă cazanele. Ei bine, cu acel efect de seră al Pământ-ului rotund și Newtonian, cuvintele mi s-au adeverit în prima iarnă. Evident, seră cu senzori: de măsurat radiația solară, de lumină, umiditate, O₂ șamd.

            Mie-mi lăsați impresia că dvs spuneți c-ar fi ușor plată Terra asta.

          6. Update cu facturi, o sa am prin iarna viitoare, cred, il ajut pe colegul meu sa faca casa de pe iutuburi 🙂 si eu sunt foarte curios ce facturi o sa fie. https://photos.app.goo.gl/5K927LY87mdfyc838. Pe fatada o sa fie 20cm, in pod 30-40cm de izloatie.

            La primavara, te asteptam sa ne faci incalzirea in pardosea 🙂

          7. Pe site-urile astea doua de mai jos se pot simula GRATUIT vitrajele termoizolante in functie de necesitatile fiecaruia . De ex Ug = 0.6W/m2K din 3 foi de sticla si Argon 90% intre ele : cu sticla SGG Planitherm XN sau Guardian Glass Climaguard Premium 2.
            Bine ati venit in CalumenLive
            Modul ideal de a afla orice detaliu tehnic al unui vitraj. CalumenLive este gratuit si va ajuta sa evaluati si sa gasiti vitrajul cel mai potrivit pentru proiectul dumneavoastra.
            https://calumenlive.com
            The Performance Calculator is located in the Glass Analytics™ suite of tools and replaces the Guardian Configurator. The Performance Calculator provides a much more comprehensive user experience, allowing you to save project details as well as easily compare different product performance.
            https://www.guardianglass.com/eu/en/tools-and-resources/tools/performance-calc

  3. Salutare Bogdan !

    Vad ca intre timp au aparut materiale mai performante din tpdv, precum Aerogelul pentru izolarea constructiilor,fie interior s-au exterior si tu nimic,nimic nici-o explicatie…Sper ca nu te-ai pensionat pe caz de boala,precum “Politistii”Sanatate si astept i inplicare profesionala din partea ta,pe acest subiect…

    1. Pot fi materiale ca aerogelul, PIR vidat si altele dar trebuie sa fie si usor de procurat, preturi cat de cat, stiinta de a le pune in practica… degeaba “avioane” da nu te poti apropia de ele

      1. Va fi un articol. Cel puțin mi-am propus.
        Din calculele mele și majoritatea caselor din proiectele noastre: BCA (Ytong simplu) sau cărămizi ceramice [Porotherm (= best coplanaritate) simplu și fără vată-n nas] de 25..30 cm + EPS de 15 cm = cel mai ok raport investiție, confort și economii.
        Ideea e așa: casa consumă prea mult prin geamuri.
        Mii de proiecte, ±130 m², cca 5 kW necesar de căldură =
        (Vă rog, considerați procente, nu obligatoriu 1..5..7 kW.)
        ° cca 1 kW pe sus
        ° de obicei, peste 1 kW pe geamuri. Observăm îmbunătățiri în ultimii ani. Înainte era o valoare de peste 2..3 kW. Cu mândrie vedem: clienții care vin de pe site, coboară spre acel 1 kW. Raaar (încă) sub 1.
        ° sub 1 kW prin pereți. Păi de ce să tooot izolez acești pereți?
        ° cca 1 kW pentru aerul proaspăt. Aici ar fi ceva de discutat despre sufragerii de fumători și bucătării.
        ° sub 0,5 kW spre sol.
        În arhitectura românească + izolare termică, trebuie îmbunătățite: acoperișul și miciiit geamurile. PUNCT.

        PS
        Ăăă, evident, încălzire prin pardoseală adaptată meteo = tot timpul în regim staționar. NU: ba mers blană cu kilowații, ba stat pe zero cu kilowații = tranzitoriu enervaaant și pt. confort, și pt. facturi. Probabil, cititorii noi nu „înțelege”. Dar, prin sait sunt muuulte eSplicații.

          1. Heh! Mersi, mersi.
            Vorbesc de debitul de căldură pierdut, kW. Nu de rezistență termică, m²K/W.
            Da. Ferestrele devin tot mai ok ca Uw. Dar, la fel de mari. 😉
            S-‘or (și) mici ele.

  4. eu sint cam novice si nu am multa carte asa ca va rog vorbiti pe intelesul meu : care este mai buna eps-xps- vata bazaltica -poliuretanul -sau altele TOATE la o grosime de ( expl ) 5 cm

  5. Se justifica izolarea peretilor din caramizi ceramice la interior cu vata minerala daca deja exista polistiren exterior de 10 si se va incalzi exclusiv prin pardoseala? Unele pareri nu recomanda izolatia la interior pentru a nu afecta permeabilitatea peretilor, a genera condens si a duce la aparitia mucegaiului la interior insa am vazut exemple oficiale de placari pereti din caramizi ceramice cu rigips si vata minerala.

    1. Aș spune să citim Austrotherm, Isover, Saint-Goban, Swisspor ș.a. Care unele păreri?

      Rezistența termică a unui perete este dată de suma straturilor lui: glet, tencuială, cărămidă BCA/ceramică/beton, mortar zidit cărămida, polistiren (sau vată, sau PUR, sau lână), tencuială ext. Există un milion de soluții. Poate fi: tapet, rigips, aer, OSB, vată, OSB, EPS/XPS/PUR, tencuială cu aerosol, lavabilă etc.

      Condensul apare unde este punctul de rouă. Adică, unde este un corp solid cu temperatura mai mică sau egală cu cea a punctului de rouă.
      Evident, dacă izolez doar pe interior, punctul de rouă poate fi în partea din casă a cărămizilor.
      Dacă am izolat pe exterior, am mutat punctul de rouă în afara casei. Deci, pot izola pe interior cam cât vreau.

      Despre punctul de rouă spune orice biată aplicație de vreme de pe tel.
      Chiar acum (când scriu) punctul este 8°C. Adică, pe o bere de 6° va fi condens. Pe o citronadă de 9° neam condens.

      1. Doar ca polistirenul nu prea este permeabil la vapori si condensul ramane intre caramida si poilistiren, cel putin asa zice ubakus :). Dar si eu am polistiren pe exterior si nu am avut inca probleme (are 10 ani casa). Dar daca se pune o bariera de vapori inainte de vata cred ca se rezolva

        1. Ubakus zice ca am condensul in adezivul de polistiren, deci intre caramida si polistiren, ceea ce ar fi cat de cat ok, fiind in exteriorul casei.
          Daca as pune bariere de vapori intre vata si rigips, nu ar ramane umiditatea in spatele rigips-ului si s-ar face acolo mucegaiul?

          1. Nu stiu raspunsul la aceasta intrebare, ma intreb si eu, o idee as avea ca se usuca mai repede acel condens fiind mai aproape de cald… nu stiu. Dar de ce sa izolati si la interior daca puteti sa o faceti la exterior?

  6. Bună ziua dl Bogdan. M-ați sfatuit f.bn cu centrala pe gaz, așa că vă mai cer un sfat- am o casă cu pereții din cărămidă arsă, veche. Vreau să fac și o termoizoloție . Mă gândeam la Austrotherm grafitat eps-af plus, sau adeplast grafitat. Bun, aici intervine problema. Având în vedere grosimea pereților de 50 cm ,ar fi suficient grafitatul de 5 cm? Lambda e 0,0031. Ăsta pentru ce grosime e ? Adică dacă are 2 cm sau 10 cm lambda e la fel?

    1. λ, conductivitatea termică = constantă, indiferent de grosime. Este o caracteristică a materialului.
      λ mică = bine,
      R, rezistența termică mare = bine.

      Cărămida arsă are λ = 0,8 W/mK.
      R = grosime : λ = 0,625 m²K/W.

      EPS λ = 0,031 W/mK
      g = 5 cm ⇒ R = 0,05 : 0,031 = 1,613 m²K/W
      g = 10 cm ⇒ R = 3,226 m²K/W

        1. Grafitul scade conductivitatea, implicit crește rezistența termică. Dacă augmentarea ar fi dublă, ar merita. Însă, nu este 2×.
          Articolul spune foarte clar: grosimea (m) bate conductivitatea (W/mK).
          Dar, depinde de geometria pe care o avem la dispoziție. Nu pot pune polistiren de juma de metru pe pereți, că nu mă lasă Autorizația de construire. Nu pot înveli o placă de balcon cu EPS de 30 cm. Nu pot pune polistiren de 10 cm pe șapleții geamurilor.

          Austrotherm EPS AF80 λ = 0,037 W/mK
          Austrotherm EPS AF PLUS (Grafitat) λ = 0,031 W/mK
          Mai bun cu cca 16%, nu cu 100%.
          Sau:
          Polistiren expandat EPS A 200 λ = 0,033 W/mK
          Grafitatul e mai bun cu 7%.

  7. Salut,

    Am inteles ca R trebuie sa fie cat mai mare. Dar care ar fi valoarea recomandata(pt Cluj de ex)? ~6? mai mult?

    Daca vrem sa ajungem la o valoare foarte mare pentru rezistenta termica, costurile vor creaste exponential de la un punct.

    De asemenea, valorile pentru R prezentate sunt date de labortor. Pentru a ajunge cat mai aproape de valori reale, este vreun coeficient sau o formula pentru asa ceva?

    Ms

    1. 1. Problema maximă în Cluj-Napoca sunt casele cu arhitectura copy-paste din Miami → Top arhitectură degeaba.
      2. R ideal = infinit ∞. Evident, un ∞ de €. Recomandată este valoarea dintr-un studiu de fezabilitate. Cât investec & care sunt beneficiile? Din propriile mele calcule, pentru Cluj ⇒ BCA 25..30 cm Ytong Forte și EPS de 15 cm. Investiție/exploatare = optim. Poate fi Porotherm Robust. Niciodată nu propun super-cărămizi cu super-izolații încorporate. Cică: „nu mai trebuie izolație”. Of!
      3. Ei, bine! Valorile sunt date pentru proprietățile ce la capătă elementele de construcție după câțiva ani. λdry10, EPS deformat șamd. Mă rog. Fie de laborator! Oricum, toți producătorii dau date raportate la aceleași condiții, impuse de standarde. Probabil, n-ați observat. Însă, o casă consumă mai puțină energie după 2, 3 ierni. Interesant. Ajunge cărămida la acea conductivitate λdry10. Chiar sub.
      4. Nu cred c-ar fi nevoie de vreo formulă pentru aceste rezistențe viitoare. În Veneția, cărămizile pot căpăta λdry20. În Jucu, λdry8. Vata își pierdere forma mai pronunțat decât orice EPS, XPS. Vata capătă apă mai multă peste timp. Șamd. Rezistențele termice depind de condițiile fizice și geometrice din anul zero până în anii 300+ de existență.

  8. Eu nu am intalnit pe nimeni din cercul meu de prieteni sa fi avut probleme cu soarecii, acuma depinde unde e construita casa, dar in oras, mai greu. Daca se pune sina metalica pe care se pune polistirenul, nu prea vad pe unde ar putea intra.

  9. Bună seara!
    Sunt impresionat! Ești expertul pe care-l căutam. Vreau să izolez casa pe exterior, cum se spune pe șantier, facem fațada. Dar eu nu vreau să fie o lucrare pe “fațadă”. Ne-am montat ferestre Salamander Streamline care are coeficient termic Uw=1.16 W/mK.
    Merită să investesc în izolație vată bazaltică, sau oricum pierd mai multă căldură pe la ferestre? Deci merge și o izolație de polistiren ieftină? Sau măcar să pierd căldură pe o suprafață mai mică, cea a ferestrelor? Și să investesc în vată bazaltică să nu-mi intre șoarecii, să nu-mi răpească păsările și să nu fie inflamabil? Sus, sub acoperiș, totuși aș pune vată bazaltică. Ce părere ai?
    Mulțumesc mult!

    1. Calculator rezistență termică pereți

      Considerăm o grosime de 10 cm.
      λ = 0,028 W/mK R = 3,571 m²K/W – XPS Zentyss, expandat
      λ = 0,031 W/mK R = 3,226 m²K/W – EPS 80F swisspor LAMBDA Por, extrudat
      λ = 0,034 W/mK R = 2,941 m²K/W – Isover PLE 034, vată
      ⚠ Atenție: vata NU se alege că ar fi mai bună termic!
      Cel mai mare avantaj al vatei e cel acustic, pentru casă de om, aș spune. Când pereți din plăci ș.a. cazuri.
      În industrie, ne obligă pompierii s-o folosim.

      Am clienți cu vată și șoareci.
      Sau, client cu EPS fără șoareci.
      Nu știu ce să spun despre șoareci.
      Întrebați amicii care-ce-are și câți șoareci?

      Un polistiren de 2 lei EPS70 face R = 2,5 / 10 cm. 20 cm → R = 5 m²K/W.

  10. Salutare,

    Intentionez sa anvelopez casa cu polisitren de 15cm si ma gandeam daca as putea pune geamurile fixe (cel putin la parter) si sa instalez in perete un “tub” de ventilatie cu recuperare de caldura (costul ar fi undeva la 2000 lei). totul pentru un confort termic mai bun si facturi cat mai mici mici…
    Multumesc pentru o opinie si sugestii.

    1. Fără deschidere a geamului = mai greu de șters.
      Recuperatorul consumă curent electric.
      L-aș monta doar într-o sufragerie, bucătărie de fumători și unde ar fi uscătorul de haine.

  11. Buna ziua,
    Am o nedumerire legata de Ytong A+ groseime de 50 cm NF cu U = 0,186 W/m2 linkul aici ytong. ro/ro/docs/fisa_tehnica_RO_update_2020.pdf si lambda de 0,09 W//mK de aici ytong. ro/Ytong_A+.php. O fi vreo gresala sau nu am inteles fomula?

    1. λ, W/mK, conductivitate termică = o constantă, nu crește, nu scade.
      Bine. Cosniderăm aceleași condiții.
      Resistența termică a cărămizii m²K/W depinde de λ și grosime.
      m²K/W = mulți metri pătrați și grade diferență să pierd un Watt. Adică, R mare = bine = pierd un Watt pe 5 m², nu pe 2 m².
      λ constant. Deci, grosime mare = R mare, grosime mică = R mic.

      λ = 0,09, R cărămidă va fi
      g = 25 cm, R = 2,222 m²K/W
      g = 30 cm, R = 3,333 m²K/W.
      Fără mortarul de zidit. Cărămida goală.

      Atenție! Peretele, pe lângă simpla cărămidă are:
      – mortar să poată Manole zidi cărămizile,
      – buiandrugi deasupra geamurilor (bolțile sunt mai ok),
      – stâlpi, că am structura de rezistență a casei,
      – cuie să prind izolația termică.
      Astea toate scad rezistența medie a peretelui.
      Dar, ajută R
      – izolația termică (EPS, XPS, vată, spumă, orice),
      – tencuiala ext. + int.,
      – faianța,
      – placări cu rigips.
      Pot folosi un mortar mai „izolator” termic. La fel, tencuiala. Șamd.

      Se consideră transferul prin transmisie doar. Dintre peretele interior și fața exterioară.
      Ceva transfer există și prin convecție: aer x perete interior și perete x aer exterior.

  12. Oau. Exista asa postari?!!!
    Ma mir si ma bucur. Te intreb ceva, la o mansarda mai bine pun vata ff groasa. Din ce am inteles, polistirenu nu e ok. Bun. Dar ce parere ai despre spuma aia care se pune uda stropita. E si aia cancerigena?

    1. Toate materialele sunt cancerigene. Ca țigările.
      În schimb, vata minerală este în loc de oxigen.
      În tuburile Linde va fi vată bazaltică în locul O2-lui.
      Pescarii bagă vată minerală în apele de munte să se oxigeneze pârâurile pentru păstrăvi.

      PUR = super OK. Lambda chiar 0,027 W/mK.
      Depinde de celulă închisă, deschisă, model.
      Foarte ok că intră în toate cotloanele.

  13. Un avantaj al polistirenului este ca poate fi “pus in opera” doar cu ceva maglavais si fara cuiele alea pe care le pune orice mester (cred ca Baumit au ceva maglavais de genul). Din graba meseriasului cand da gaurile pentru cuie le va da cu percutie … si ia incearca tu sa dai cu percutie intr-o caramida cu goluri sa vezi ce iese 🙂 .

  14. “Ai în casă umiditate relativă cca 60%. Iar, afar’ 80%. Ce te-ntere’? Să respire peretii? Să-ti maresti umiditatea? Dupa-aia, dai banii și p-un dezumidificator să revii la 60%?”

    Calculul se face pe umiditate absoluta si nu relativa, (https://planetcalc.com/2167/). Astfel ca, in cazul in care ai afara 60%, in interior 80% si temperatura de afara este mai mica decit cea din interior, umiditatea va migra inspre afara.

    1. Mulțumesc de info. Apreciez. Corect.
      Am să corectez: pun sezon iarnă + sezon vară.
      Confortul omului = valori ok de: temperatură, umiditate, viteză aer, zgomot, lumină ș.a. prin casa omului.

      Spunem: aceeași presiune afară și în casă.
      Temperatură afară -10C, Ur = 80% -> Ua = 2 grame/metru cub.
      Temperatură casă +20C, Ur = 60% -> Ua = 10 grame/metru cub.

      Invers:
      Temperatură casă +20C, Ua = 2 grame/metru cub -> Ur = 11,545%.

      Medicii spun că optim ar fi 30% < Ur < 60%.

      1. Pai daca e sa vb de sezon iarna / vara, atunci cred ca ar trebui sa avem iarna mai umed, in limitele aceptate, adica sa spunem 50, max 60% ca sa resimtim caldura mai bine, iar vara mai uscat, adica sa spunem 35% – 45% sa resimtim racoarea mai bine.
        Punind si astea in ecuatie, s-ar putea ca vata sa iasa in avantaj si vara, si iarna (exceptind pretul si alte cele )… Nu?

        1. Iarna: umiditate absolută afară mai mică decât Ua în casă.
          Vara: umiditate absolută afară mai mare decât Ua în casă.
          Oricum, în România clima este super-ok.
          La frate-meu vara, în Dallas, fumez o juma de țigară și fug înapoi în casă.
          Pentr-o clădire imensă cu 15 etaje, cu 2 pereți fără geamuri, unde-s un milion de calculatoare, probabil, s-ar impune vată.
          Aici, vorbim de transfer termic și pereți cu geamuri, de casă obișnuită a omului.
          La fel, poate, omu’ a pus termopane cu micro-ventilare.

  15. Salut! Cum se evalueaza calitatea izolatiei unei case de catre proprietar? Adica, daca am cumparat o casa, de unde stiu ca e bine/corect izolata? Daca las o anumita temperatura in casa și plec cateva zile, cata caldura ar trebui sa piarda pe ora/zi?

    1. Hmm! Grea intrebare. Greu raspuns 😐
      Unui client ii scadea cu sub 1 grad pe zi, 18 la 17C. Afara intre -5..0C. Incalzire pardoseala.
      Dar, un calcul rapid: masurat temperaturi perete interior, perete exterior.
      Presupunem: aer interior 20C, aer exterior -10C. Ideal ar fi Tint = 20C, Text = -10C. Nasol: Tint = 12C, Text = 0+C.

      Adica, diferenta Tint-Text = MARE = superOK izolatia termica. Tint-Text = mic = nasoool.
      Daca as sti energia pierduta, as spune exact rezistenta termica a peretelui/anvelopei/etc.

        1. Io as spune ca e ok. Ar fi 3 grade pe zi.
          Conteaza și inertiile termice: a casei + a sistemului de incalzire.
          Clientul de care vorbeam, cu pardoseala, sa recupereze ar avea ceva de asteptat. Cu caloriferele de tabla sunt mai rapide: și racire, și re-incalzire. Cu calorifere de fonta, iar, ceva mai lent.
          La fel, o casa pe structura usoara s-ar raci mai repede, dar s-ar re-incalzi mai repede. Chiar de ar fi incalzire-n pardoseala.

          Perfect ar fi sa stim energia pierduta. Destul de greu.
          Masurarea temperaturilor pe perete interior și exterior e cel mai usor de facut.

  16. Frumos!
    Îmi puteti spune calculul pentru a afla R? Adica, sa ne calculam și noi acasa din ce construim. Caramida + tencuiala + izolatie.
    Multumesc.

    1. Sigur. Este deja pe site @ Proiectezi?
      Sunt trecute majoritatea materialelor de pe piata de c-tii de la noi: caramizi, izolatii etc.
      În celulele galbene se introduc valorile materialelor. Comparati acel R`! Cel mai mare = cel mai bun.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Derulează în sus

Și pe acest site: cookies. Zbâr? Pentru COMENTARII nu e obligatoriu să completați datele dvs. Nici nu stresăm: niciun mail cu nicio reclamă, nicio știre. Comentariile NU apar instantaneu. După moderare. gdpr

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close