Case eficiente termic în clima de Rămânia? Nu salvezi planeta că pui cazan pe peleți/cucuruz, pompă de căldură, ori panouri solare. Sau, aduci de sub pământ bosonul lui Higgs. Pui 3² kilometri de sârme, te legi la net inteligent și vin mai mici facturile? O salvezi consumând puțină energie, apă etc. Greii iPhone 11, Samsung Note, Google Pixel 4 se bat care consumă mai puțin, NU care are baterie mai mare. Tehnologia 5G aduce-n primu’ rând economie de energie, dup-aia viteză de trafic.
Vezi și Cum izolez termic ieftin și ok?
–
Încearcă să faci diferența dintre casă nou-nouță și regândire casă existentă!
Nici nu imita apartamentul din care tocmai te muți!
–
Dacă ai timp, poate găsești vreo idee folositoare în articolul despre eficiență energetică: termic, ventilat, iluminat, electric | Case cu cap, nu cu bani 😉 Este cam lung și neterminat 🙁
ACTUALIZARE martie 2018: curentul electric a devenit de 4 ori mai scump decât gazul. 0,639 lei/kWh versus 0,159 lei/kWh.
Factură gaz 500 lei/lună? 2000 lei pentru curent. Pompă de căldură? COP-ul minim: 4, să merite banii.
1. Case eficiente termic. Chilometri pătrați, case imense?
Citeam un arhitect în Forbes: fiecare mp neconstruit contribuie la eficiența energetică. De ce românii au încăperi în care intră doar pentru a șterge praful? Arhitecții români nu reușesc să convingă clientul de obțin așa case eficiente termic? Arhitectura-i degeaba? Încasează la m²? Case de km²?
Majoritatea spune: “Păi, cu 10000 de euro mai făceam 2 camere” 🙂 Chipurile, ‘s figuri: sertar cu senzori, sau smart-budă-bideu 😉 Chestii care, oricum, aduc doar + confort, nu grija facturilor cu încălzirea, ori grija prafului și-a igrasiei din camerele goooale!
Arhitectura-n altă țară? Cam: ok.
Arhitectura-n România? Cam: ooops! Lasă, bă, mare să fie, mp, mp, mp.
Dacă vrei pensiune, mergi la un arhitect de pensiuni! Mai mic tarifu’, lei/km en-gros².
Ce dilíi polonezii ăștia!? Propun case sub 120 m². Ce sărăntoci! en.archipelag.pl
2. Case eficiente termic. Geamuri imense?
Factură de 800 lei/lună? 400 lei sunt pentru geamuri.
De ce avem în România de-a dreptu’ pereți de sticlă la dormitoare? Geamuri de 0,8 x 2,0 m la băi?
Temperatura medie 1985-2015, ianuarie: Cluj -6°C, minimă ever -30°C, Ljubljana -1°C, Copenhaga -1°C, Stockholm -3°C, Miami +16°C. La Miami faci geamurile cum ai chef. La Jucu-i mai frigalău decât la Miami. Ghinion!
Faci peste 2 ani un geam, dacă observi că ai profita de mai multă lumină. Un geam de 4900 € cât China-l poți mici?
În România ce vezi pe geam? Mileuri eficiente termic.
Ai, în Dâmbu Rotund, priveliștea asta?
Vez’ vreun mileu, vreo găină-a vecinei?
Rezistența termică a celui mai scump geam 1,37 m²K/W, a unui perete izolat termic 6,5 m²K/W. Un geam mediu e de 8 ori mai prost izolator termic decât un perete izolat termic. Așa și factura ta de încălzire, și cea de aer condiționat, de 8+ ori mai mareee.
Forma geamurilor? Fă-le verticale H>L, sau pătrate! Razele de lumină bat și-n tavan, și-n podea. Razele să “vadă” și pe orizontală toată încăperea = faci 2 geamuri. Intersectarea razelor de lumină pe orizontală dictează distanța dintre geamuri. Ca la nordici.
Faci geamurile mai mici = ai bani de gaz, ai bani de jaluzele (exterioare = optim) cu telecomandă și senzori de mișcare, temperatură, lumină. Tanana…
Vara nu-ți dă soarele-n creștet, iarna izolezi termic cu ele, nevasta nu urlă: “Serios? Cum poți sta cu draperiile ne-trase?”.
Mai jos: ferestre de milionari, French Riviera = Côte d’Azur.
2′ Case eficiente termic. Orientarea. Ce-s alea puncte cardinale?
Arhitecții au n! termeni tehnici: POT, CUT, daining etc. Nu ne-ntere’. Oricum, fac băile cu 2/3 pereți exteriori, dușul, evident, pe colț. Pun sufrageria la nord-est. În schimb, e treaba lor cum fac cu vecinii, dar, măcar, insistă să ai dormitoarele la nord!!! Acolo dormi, diurn nu-ți treb’e soare: nici ca-cald, nici ca-lumină.
3. Case eficiente termic. Înălțimi imense?
Din păcate, Regele Mihai nu te mai vizitează. Sala de conferințe, mol, sau sala de clasă la școală cu înălțimi mari = oxigen pentru atâtea suflete din interior + acustică. Un om degajă 200 W căldură. Ai atâta mulțime de oameni? De ce H util = 2,80..3,20 m? Am client cu Hu = 4,20 m. Hu = 2,40..2,50 m e chiar ok.
4. Case eficiente termic. Dulapuri înzidite. Dressing = îmbrăcare?
Ceaușescu făcea-n apartamente debará. De ce fac românii la o casă nouă-nouță dulapuri înzidite? În dormitoare dulapuri imense pentru greblă și plapumă? Dressing cu aspiratoru’ și mopu’? Fă o cameră tehnică/menajeră/depozitare și gata! Dacă-ți sună mai cool: kinda laundry room.
Acolo ai: centrală termică, o chiuvetă, un robinet de umplut găleata de mop,
aspiratoru’, mașina de spălat haine, mașina de uscat haine, masa de călcat, depozitare schiuri, garnituri de pat, haine de iarnă și slipu’, mileuri, oală cu Ø 80 cm, vază de rubin. Nu prind miros de benzină. Un televizor să nu pierzi Bravo! Ai stil și Google Home.
Fa dormitoru’ mai mic și buda cu, sau lângă dressing! Te speli, te-mbraci, mergi la serviciu = fluxu’ tău. Pont: în dressing te dezbraci-îmbraci = ai nevoie de cald ca-n baie.
Dacă tot faci dulapuri înzidite, fă-le pe pereți exteriori! Eficient termic, nu? La dormitor faci geam pentru oxigenare creier, nu pentru lumină.
5. Case eficiente termic. Insulă-n bucătărie?
Unii români aleg insula-n bucătărie. Propune arhitectul? Știi de ce?
Știi fluxul de lucru în bucătăria unui restaurant? Insula = bucătărie mai mare degeaba. Mai bine o faci normal și ai loc de-o masă.
Fluxul tău va fi: luat din frigider/cămară zarzavat, curățat zarzavat, spălat zarzavat, tăiat zarzavat, fiert zarzavat, luat oală de pe foc, postat poză cu oală pe Facebook, servit masa, pus blidele-n mașina de spălat vase.
6. Case eficiente termic. Loc de luat masa, open space?
Prăjești pește? You choose!
Open space?
Bucătărie normală? Cam: da!
Bucătărie etanșă, sufragerie separată = nu știu colegii de lucru ce-ai mâncat, suprafețe utile destinate, nu spații degeaba, nu-ți sună-n creier mașina de spălat vase, sau bătut jnițele. Românu’-și face casă câta pensiunea, dar nu separă bucătăria de sufragerie. Economie de m², totuși!? În plus: întinde hainele-n open space, pe sârmele din Dedeman! În cazu’ ăsta, pune vată!
Pont: faci bucătătarie copii/soț friendly.
7. Case eficiente termic. Baie pe colțul casei? Vană pe colțul băii?
Casă non-România-architecture. Vezi unde-i buda și vana? Vezi camera tehnică? Nu știu cum reușesc arhitecții și dizainării români de mai tot timpu’ băile sunt cu 2 pereți exteriori. Normal, unde ești ud și-n curu’ gol, în duș: pe colțul exterior. Normal, caloriferul pe perete interior. Știu arhitecții români ce-i ăla sas? Normal, cealaltă baie în colțul opus al casei. Normal, centrala termică departe de bucătărie și băi.
8. Case eficiente termic. Nu tu o prispă, o cornișă!
Fan prispa.org! Români de-ai noștri, totuși. Fă-o măcar să nu te plouă cât deschizi ușa și lași jos plasele cu pita feliată!
Arhitectul tău știe cum bate soarele-n România iarna și vara? De vânt nici nu-ntreb.
Vara, soarele bate cam perpendicular pe România. Razele nu lovesc geamurile. Le blochează prispa. Iarna, soarele bate cam paralel pe România. Scaldă cu razele sale infraroșii geamurile, pereții. Șoferii “știe”.
9. Case eficiente termic. Hornul pentru semineu.
Fă-l pe interior, în mijlocu’ casei, nu pe exterior! Nu pică tencuiala în anu’ 2, nu încălzești degeaba gardu’ vecinului. Lasă de la tine 1 mp util! Poți vinde casa și fără metru ăsta.
Hornu’ prevăzut de arhitecții români. Pfui…
10, sau 1. Case eficiente termic. Izolație termică sub casă? La fundații? Ce-i aia? Există?
Arhitectu’ român atât recomandă: Pune super vată minerală bazaltică pe cei 22 mp de pereți! Restul de 152 mp ai geamuri, oricum.
Arhitectu’ ți-a recomandat măcar valorile minime de câcat normate în România ale lui R’min, rezistența termică minimă corectată? Câteva exemple:
Pereți exteriori: 1,4 m²K/W. În Slovenia: 6,7 m²K/W, hââ? În România case eficiente termic? Realy?!
Planșee peste ultimul nivel: 3,0 m²K/W. În Suedia: 7,7 m²K/W.
Plăci peste sol: 4,5 m²K/W. În Danemarca: 8,3 m²K/W.
Valorile normate U [W/m²K], adică 1/R, prin Europa. Repet: valori minime impuse de lege. Poți izola termic mai mult, cât vrei!
Case eficiente termic în România? Serios!?
Concluzie? Confortul tău nu e doar CASĂ MARE.
Consum mic de energie și apă = poluăm mai puțin = trăim mai mult = mai mulți stră-stră-nepoți.
Plătești arhitect nu doar pentru POT, CUT, DTAC etc. Plătești și pentru calcule: cum bate soarele lumină + căldură, cum bate vântul, necesarul de aer proaspăt, fluxul tău optim prin casă, vecini, izolație termică etc. Nu pui mașina de spălat la subsol, și uști hainele la etaju’ 2. Nu ai sufrageria la nord să nu vezi veci razele solare, sau Mănășturu’.
Casă de piatră! Și… izolată termic!
PS: Nu face garaju’ la 100 de metri de casă, că nevasta cu copiii și cu pungile de Kaufland vor fi leaorcă până-n cas’. Pe vremea imperiului roman domnițele coborau din căruțe sub copertinele de intrare.
Mă rog, nici cu istoria nu le am: după poză. Oricum, se-nțelege…
Ai pomenit de jaluzele cu pur. Nu gasesc niciunde asa ceva. Se poate link? Multumesc.
LINK rulouri cu spumă
Super Tare! Am ras cu lacrimi, nu stiu daca de haz sau de necaz! Ma pregatesc sa-mi construiesc o casa de om “normal?!” si vreo doi, trei “arhitecti” (s-au oferit, fara sa-i rog) si au inceput sa ma lamureasca cu schite atipice locului, personalitatii mele, nemaivorbind de ineficienta termica, economica a proiectelor lor.
PS. De materiale traditionale, prietenoase cu mediul inconjurator si cu viitorii locatari, NICI VORBA!!
Important e să pună băile pe colțurile casei, dușurile pe colțurile băilor și balcoanele să fie de sticlă. Evident, dressingurile să aibă rol de debarale, de fapt.
Este ventilația centralizată mai eficienta decât simpla aerisire prin deschiderea ferestrelor? Se justifică investiția într-un sistem centralizat de ventilație cu recuperare de căldură?
Uau! Ce întrebare bună! Nu apuc să fac acel articol.
Răspunsul e așa. Considerăm:
Vap = volum aer proaspăt (cu oxigenul necesar).
Eg = energie gaz, să încălzesc Vap.
Eer = energie electrică recuperator. Că: un ventilator consumă curent să tragă-împingă forțat aerul prin schimbătorul ăla. Local = energie mai puțină. Tuburi centralizate undeva = energie mult mai multă.
În România, Eg este de 4 ori mai ieftină decât Eer.
Deci, ventilatorul trebuie să consume de 4 ori mai puțină energie electrică decât cea din gaz pt. încălzit tot Vap.
Sau, cel mult 1/4 consumă ventilatorul + cel puțin 3/4 recuperăm căldura din aerul cald viciat scos.
Acum, rămâne să calculăm cât aerisim etc.
Nu dezvolt aici. Dar, în dormitoare, unde deschid 15 minute geamul pe zi nu merită.
Da. Într-o bucătărie de fumători, când Vap este mare, ar merita. Dar, tot cu calcule.
N-aș recomanda centralizat, ci local cu acel tub-în-tub. Automatizare locală, folosire locală și cu rost.
Investiția, oricum, nu va fi amortizată.
—
Termopanele au micro-ventilație. Dacă nu ajunge, mai fac 2 găuri în perete, mici-discrete, una jos, una sus, pe diagonală.
Mă rog, poate fi: circulație naturală organizată = găuri pe undeva prin pereții casei. Observ cum bate vântul șamd.
Ventilarea mecanică sună. Tuburile ar mai trebui curățate. Să nu vină miros ca dintr-un aer cond. din mașină.
Sper să am timp și pentru acest articol.
Pai cu acel calcul de aerisire se zice ca e mai ok ventilatie, la un dormitor 15mp, 2 oameni, noaptea, ar trebui tot la 2 ore, parca, sa deschidem 15min geamul…
În articol voi pune calcule, evident.
A. Unii încearcă să facă casa cât mai etanșă, iar apoi: o sparg undeva și-o umple cu tuburi.
B. Alții pun vată (în locul cancerigenului polistiren), că cică respiră casa.
A? B? Ce să mai știm face?
—
Mai natural = mai bine. Geam = șef. Nu geam = operator call center. Noroc pe ei cu COVID-u’, că lucrează de-acas’. Se mai uită pe geam.
—
Nu doar oxigenul intră în ecuație că și umiditatea.
Probabil, vorbim de centrală de tratare a aerului cu recuperare de căldură etc. Mai complicat, deci.
“9. Case eficiente termic. Hornul pentru semineu.
Case eficiente termic, prispa România
Fa-l pe interior, în mijlocu’ casei, nu pe exterior! Nu pica tencuiala în anu’ 2, nu încalzesi degeaba gardu’ vecinului. Lasa de la tine 1 mp util! Poti vinde casa și fara metru asta.”
In privinta asta perfecta dreptate. Mult am avut și eu de lamurit la “intelepti” ca de: hornu nu-i sa dea caldura. Poate lua foc casa. Etc etc. Condens la CT și stiu eu cate și mai cate. Dar, am lasat astea. Am dat cu search-ul pe net și in loc de horn de inox izolat si… cu interior de 0.4 grosime, plus milioane pe ml. Am comandat teava sudata la Direct-Line Cluj (Nu-i reclama. ‘i-adevarat.) și am facut hornu total 8 m, plus T-uri cu capace, nu coturi. Mai usor la curatat. și am ajuns undeva la vreo 2000 lei. Dar, ma scuzati, teava de 2.5 mm inox nu 0.4. Comparabil? și uite asa trece frumos prin doua bai, mascat ca, na, sa nu ramana asa. DAR, toata iarna geam rabatat. Nu degeri in baie. Hornul plus IPAT-ul au mers super. Vorba paralelor: “kam scarita”. Deci, hornu merita pe interior.
Cineva spunea: ba, da tu CT d-asta iti pui? Sa faci caldura cu hornu?
Eu: Da. Daca fumu-i rece, il impingi tu in sus, cumva?
Mda… Cladirile vechi ale Clujului unde au hoarnele 😉 oare? De ce? Motivul îl stii tu, io și înca vreo 3 alte persoane 🙂 pare-se.
Buna idee. Stiam c-ar fi mai scumpa teava inox.
“Vorba paralelor” = vorba banilor?
800 lei teava de 6 m. De fapt, in 2017, ca e calculata dupa €. și na. “S-o umflat”. Eu am zis aprox 2000, ca am av nevoie de doua. Adica 1 și jum. și T-uri, capace etc. Dar, macar aici pot spune treaba ce ai spus-o. La “distribuitoare ACM “ca se duce casa și ramai cu ala”. Io chiar raman cu teava, dar macar am iesit și mai ieftin 🙂
PS Teava sudata, nu trasa.
Vorba paralelor = vorba tigoromilor
Pfui… tigorom? Nici netu nu m-ajuta 😉
Poti pune pe site ce link vrei. Poti face și reclama la ce vrei. Nimic oprit aici. Mai mascate cuvintele cu p.
Catalog tevi inox Direct-Line.
Ok. Fara griji, ca d-alea nu folosesc eu 🙂
Pai, referitor la link-uri, am obs ca apar doar scris normal, nu poti sa le accesezi, doar copy-paste etc. Sau, poate numai mie. Asta numai la comentarii, ca in rest merge.
Linkurile cititorilor: doar copy-paste. Dar, le coZmetizez io dup-aia. Go ahead!