Echilibrare hidraulica
Cum facem echilibrare hidraulică? Automatizare? Economie? Apa curge-ncetinel, datorită diferenței de nivel 😉 Ceva [și] mai dificil articolul. E pentru cei ce au deja și cei ce vor avea instalația termică, apartamente, case. Încerci? Try „Walking the wire”?
Un calorifer nu merge nicicum? Pune centrala pe încălzire! Cere din termostat 30°! Închide absolut toate celelalte calorifere din robinetul de sus! Surpriză! Caloriferul merge. Donate here! 🙂 Nu merge nici așa? Deschide-i robinetul de retur! Eventual, schimbă-i [tur v retur]! Idem pentru buclele din pardoseală. Las-o deschisă doar cea cu probleme! Vezi! Nu pune n-șpe pompe!
Paranteză [În România, de noi înșine, nemții ne sunt prezentați ca „tehnicii” absoluți. Jos pălăria pentru tehnica germanilor. Dar, absolut orice se produce-n Germania e implicit cel mai bun pe mapamond? În schimb, îmi par cei mai tari pe vânzări.
Alt aspect. Omu’ e păcălit cu denumiri care sună bine:
– barieră de oxigen. O2-ul = 20,947% din aer. Ajută la ruginire. Dar, cumperi distribuitor de inox = neruginibil? Centrala termică are grup hidra de inox/alamă etc. Distribuitor de alamă = cupru + zinc. Ruginește? Se-nverzește, doar. Dai cu zamă de lămâie și gata. Io recomand plasticu‘ bio-degradabil 🙂 Bun. E ok bariera asta.
– distribuitor-colector. La ce folosește? La pardoseală, cam constrânși.
– zone de temperatură. Zona Zoster? La instalații = încăpere/i, părți din casa ta: zona de zi, zona de noapte, zona copiilor, zona garajului etc. Zone folosite între anumite ore din zi. Vorbește cu arhitectu’ de zone, nu cu Rehau, sau Uponor!
– butelie de egalizare. Egalitatea de șanse între sexe. Între tur și retur? Între distribuitor și teu?
– instalații germane, produs în Germania. iPhone, Samsung, Google? Tesla? Nokie? Ferrari? Instalații: date tehnice și gata. Poate fi chiar produs românesc. Nein?
– panouri fotovoltaice. Doar zece la școală? Ești pe panou. Foto = selfie? Voltaic = galvanic. Nu recuperezi banii veci-pururi.
– tuburi vidate. La aspirator avem un tub pe unde tragem prafu’. Vidăm senviciurile. Amortizezi investiția odată cu cele fotovoltaice 🙁
– recuperator de căldură. Ai dat bani împrumut? Ok. Recuperezi căldura, nu banii 🙁
Vorbesc de România, teren cu gaz. Evident, teren mai scump.
– există n³ denumiri care vââând.] Paranteză închisă
Poate fi consum mai mare de gaz, energie? Claro que sí.
Ai diferență de 4 grade între ultima cameră din apartament, ori camera de la etaj și cea unde se află termostatul. Pui termostatul pe 26°C, să ai 22°C în „ultima” cameră.
Termostatul la pardoseală închide actuatoarele. Capul termostatic închide caloriferul. Ok. Dar, ai băgat deja prea mult agent 007, termic. Ajungi cu +2°C peste cât ai dori. La pardoseală chiar +3..4°C. Calorifer mare? Pas necorespunzător? = inerție termică mai mare.
Am citit primele găsiri ale lui Goagăl. Grea aritmetică. Știai că hoarnele-alea de la uzine sunt hiperboloizi cu o pânză? Hmm.
Hai, să vedem un sondaj! Nu sondaji.
[poll id=”8″]
Echilibrare hidraulică = exact temperaturile pre–dorite-n încăperi, de fapt. Indiferent de orar, automatizare. Când este cerere de cald peste tot. La încălzirea în pardoseală, ne-ntere’: cald aerul + caldă podeaua, ambele peste tot, în același timp, fără orar, fără automatizare.
La casa omului, extrem de rar se consideră căldură parțial: regimul confort în zona A să excludă confort în zona B. Ori cald în A, ori cald în B. Nu. Considerăm cerere de căldură în toată casa, A + B.
Noi, instalatorii, am fi corecți [lege/norme] față de om, dacă facem probele: 1. de presiune, 2. de eficacitate.
Normativele impun valori minime de respectat. Dar, mușchii omului vrea’ alte temperaturi. Se aleg cam cum vrea soția. Camere, holuri 22°C, băi 24°C. În garaj că vei meșterí cândva ceva? Veci! Dar, mă rog, vrei 18°C de calcul. Așa se aleg temperaturile de calcul. Io fac necesarul de căldură. Ar trebui să pun calorifere, sau pași ai buclelor, astfel încât omul să aibă exact temperaturile aerului cerute inițial de mușchii săi. La pardoseală și podeaua, nu doar aerul. Însă, nu mai mult de 29°C prin camere, 33°C prin băi.
Ai dat deja banii pe: robinet tur + robinet retur pentru fiecare calorifer. Ăla de tur nu face niciun reglaj. Nu-l tot învârti! Geometria lui nu e gândită pentru reglaju’ ăsta. Folosești robinetul de retur. Cum?
Robinetul de retur are un căpăcel din plastic, sau din ceva metal. Dai jos astupushul. Surpriză! Vezi ceva butuc pe care-l poți învârti. Nasol. Trebuie să ai în casă șurubelniță lată, sau cheie imbus. Pfui! și io greu m-am învățat cu denumirile astea. S-ajut: poze.
Învârți exact ca p-un capac de borcan cu zacuscă. Butuc în jos = închis. Butuc în sus = deschis. Ar fi un fel de opritor la deschiderea totală. Treci de opritor? Ghinion! Inunzi. Dar, nu e capătul lumii. Într-un calorifer de 22/600/1000 mm sunt cca 5,4 litri de apă.
Simplu acum. Cameră mai caldă = închizi muuult. Nu te stresa! Închide cu curaj! Dacă vei observa că încăperea devine „mai rece”, re-deschizi puțin-puțin. Cam așa te vei distra cu toate caloriferele. Termometrul pentru febră arată temperatura aerului, tu învârți butucii ăia.
Cu debitmetrele e mai simplu. Pompa centralei, sau grupului trebuie să meargă. Tot ca pe-un capac de borcan, învârți doar cu mâna: chestia roșie urcă și coboară. Poziția pe care se află = debitul acelei bucle, în litri pe minut. Nu e obligatoriu să fie același debit pe toate buclele. Chestiile roșii pot fi pe diferite niveluri să fie în aer și pe podea temperaturile ok prin încăperi.
Ar fi super să echilibrăm hidraulic deja din diametre țevi, calorifere/pași, după care din robineții de retur/debitmetre. Prea complicat. Skip!
Instalație nou-nouță? Echilibrare perfectă? Vezi, în josul articolului: Tichelmann!
Ok. Ai caloriferele și pașii dimensionați după normativul românesc = ezermeshteru’ OLX = cubaju’ & pas de 10 cm. Clar: ai temperaturi total aiurea prin încăperi/pe podea. Nu-i stres. Chiar și la dimensionare corectă se intervine puțin.
Repet: la echilibrare hidra ne-ntere’ doar temperaturile aerului din camere. Nu ne-ntere’ denumiri de super-ingineri: deltaT 7°C, diferențial, temperaturi calorifere etc.
Apartament cu 4 camere. 6 calorifere. Ok. Cupru 22, 18, 15 mm. Normal, apa e ca omu = leneșă. Preferă primul calorifer, cam 50%. Al 2-lea cam 50% din ce-a rămas. Al 3-lea 50% din cei 25% = 12,5%. Uite! Tot așa, al 6-lea calorifer primește un caca-mitzi de agent termic. Bietu’! Poți avea pompa lu’ Peshte, ori super-grupul hidraulic, că apa tot cum am spus adineauri merge. Mai repede. Și?
La fel ca-n cazul apartamentelor. Doar că ai mai muuult de sapă. Occhio! Echilibrarea se face cu centrală pe cerere de căldură + toate caloriferele „merg”. Insist. NU pune n-șpe pompe! Ai răbdare cu reglajul! Spor 🙂
Nu contează că e casa cu 3..4 niveluri. Sistemul e închis. Pompa doar recirculă la nesfârșit apa: CT-calorifere, calorifere-CT. Curios, pe verticală, la aceeași distanță orizontală de CT/coloană, caloriferele sunt aprox. egale dpdv hidraulic. Cele mai dezavantajate sunt caloriferele îndepărtate pe orizontală, indiferent de nivelul centralei termice – demisol, parter etc. Deci: închizi mult returul caloriferelor de lângă coloană, indiferent de nivel.
Ideal ar fi în distribuitor o viteză sub 0,15 m/s. E mult mai mult. Nu contează, neapărat, traseul cel mai lung ditribuitor-calorifer. Verifici temperaturile camerelor. Reglare hidra: idem mai sus.
Dacă permite cutia, legi distribuitor dreaptă, colector stânga. Ajută echilibrul hidra 😉
Seamănă foarte mult cu ce spuneam în cazul caloriferelor. Schimbările sunt mai lente. Durează mai mult.
Pe scurt. O cameră cu aer mai cald tot timpul, dar podea rece? Mai închizi din debitmetre. Mult, cu curaj. Nu tușește instalația. Devine mai rece aeru-n cameră? Re-deschizi puțin. Etc. Pe extins, vezi mai jos!
Centrala + toate buclele trebuie să meargă. Ceri din termostate 30°C. Măsori temperaturile aerului prin încăperi. Pot fi oricât. Diferențele de temperaturi trebuie să fie cum le-ai ales: y°C prin camere, [y+2]°C băi, [y-4]°C garaj etc. Unde e prea cald aerul, reduci din debitmetru. Muuult, cu curaj. Chiar de ar fi debit de 0,1..0,5 l/min. Aștepți, probabil, 0,5..2 ore. Verifici. Apare altă încăpere mai caldă. Reduci și aici. Te tot distrezi în acest fel 1-2 zile, poate. Ai aproximativ diferențele dorite: 25°C, 27°C, 21°C etc. Mergi la pct. 2.
Pui termostatele de ambient pe temperaturile vrute: 20°C camere, 22°C băi, 16°C garaj. Termostatele vor opri circuitele corespunzătoare, la 20,5°C. Evident, nu vei avea la milimetru 20,5°C, de exemplu. Vor fi 20°C +2, sau +3 etc. Unul din termostate arată cea mai mare diferență, de pildă: +4 grade. Hopa! Aici mai poți reduce. Apare altundeva diferența de +4°C. Reduci și aici. Etc. Observi că ai peste tot cam aceeași diferență pe toate termostatele. Indiferent cât de mare: 2, sau 3, 4+ grade. Important este să fie aceeași diferență între cât cere termostatul și real. Ești un om super-echilibrat. Vei observa: podeaua are cam aceleași temperaturi prin încăperi 😉
Instalația este cu calorifere + pardoseală? Reglezi atât din debitmetre, cât și din robineții de retur. Succes! 😉
Indiferent [calorifere și/sau pardoseală], termostatele arată în plus cu peste 1 grad? Reduci temperatura apei din centrala termică, sau din grupul hidraulic. Poți reduce și viteza pompei/pompelor. Pentru astea, vezi: Temperatură joasă, senzor extern & intern + Putere minimă, raport de modulare. Acum, chiar că ești un om perfect-echilibrat: best-confort, best-economie, best-viață instalație & viață nepoți [poluare minimă] 🙂
Pui mâna pe robinetul de tur obișnuit. Închizi caloriferul. Robinetul termostatat închide singur la 12°C, fără efort uman. Reglezi între 5..30°C.
Robinet termostatat + cap. Se dilată-contractă ceva chestie mecanic, fizic, gratis. Capii pot fi cu orar, sau WiFi. Au ceva baterie, acumulator.
Automatizarea NU face echilibrare hidraulică. [Există ceva robineți de echilibrare hidraulică jmecheri. Dar, nu e cazul omului cu casa lui.]
Termostatații ajută, totuși. O cameră e mai călduroasă, robinetul termostatat se închide. Apa merge în restul caloriferelor, deci. Va fi o decalare în timp a căldurii prin camere.
În apartament, 2 camere nefolosite. Robinet + cap termostatat pe calorifer. Reglez pe 12°C. Se închide. Apa caldă, agentul 007, nu mai poate intra. 007 nu se mai răcește. Nu mai consum energie. Casă, încăperi nefolosite = temperatură de gardă. Economie.
Sau. Copiii învață rapid orice. Se obișnuiesc. Pleacă la școală, reduc 3 grade din robinet. Se-ntorc de la școală, urcă temperatura. Totuși, nerecomandat pentru perioade relativ scurte: sub 3 ore. Constați tu.
Vrei să vezi pe Samsungu’ tău temperaturile din camere? Pui câte-un senzor Allview. Ce dacă-s români? Nu măsoară ca-n Germania?
Vrei să vezi + să controlezi temperaturile. Pui ceva care-ți execută ordinele: actuatoare, robineți termostatați WiFi etc. Simplu 😉
Vezi Fibaro Te vede-n trafic încă? Amână căldura. Nasol: Polonia. Bleah‘ 😉
Pentru calorifere există robineți simpli, sau robineți termostatați. Exact așa există și-n cazul distribuitoarelor: 1. simple = fără robineți termostatați, sau 2. cu acei robineți termostatați. Capul termostatat de la calorifer devine actuator. Se poate monta, la fel de bine, și-un cap obișnuit de calorifer.
Distribuitoare simple: închis-deschis cu mâna. Cele termostatate + actuator: fără mâna omului, automat.
Actuator termoelectric. Consumă cam 1,8 W curent electric. 24, 230 V. Curentul încălzește ceva chestie care se dilată-contractă. Durata unei curse: cca 2 minute. Primește curent „de la” termostatul de perete.
Automatizările au un milion de variante. Câteva exemple de scenarii:
Complicat cu echilibrarea și automatizarea? Dar, ai avea bugetul = Uponor Smatrix! Finlanda, Suedia 🙁 Rezolvă problema cu echilibrarea hidra și a temperaturilor vrute în aer + podea. Vede că o cameră e mai caldă. Tot închide-deschide parțial actuatoarele acelei încăperi. Vezi video Smatrix!
Pfui… Nu foarte simplu. Succes, oricum!
Groaznic! Si acest site foloseste cookies.
Mai jos: murmurul vizitatorilor.
Calculul "presiune minima" de pe desen este fundamental eronat. La fel și afirmatia dintr-un comentariu ca pe verticala te ajuta termosifonul. Nu este relevant.
Sistemul de incalzire functioneaza in circuit inchis. Pentru fiecare molecula de apa care pleaca din pompa, o alta molecula de apa este impinsa inapoi in pompa. Asta inseamna ca pompa trebuie doar sa imprime moleculei suficienta energie incat sa invinga forta de frecare dintre molecule. Din acest punct de vedere, NU CONTEAZA INALTIMEA CLADIRII. Tu nu trebuie sa invingi gravitatia, pentru ca molecula care vine de sus in jos, in cadere libera, acumuleaza energia cinetica necesara ca sa urce inapoi in varful instalatiei, sub actiunea gravitatiei. Pompa trebuie sa invinga doar frecarile din teava (dintre moleculele de apa, respectiv dintre molecule și peretii tevii).
Rezultatul este exact acelasi, chiar și cu centrala oprita și cu apa din instalatie rece, de aceea spuneam ca termosifonul NU CONTEAZA.
Masurarea presiunii in metri coloana de apa la pompe de circulatie in circuit inchis nu este o alegere foarte inspirata, creeaza confuzie, dar n-avem ce face, ne adaptam.
Frecarile sunt cu atat mai mari cu cat viteza apei este mai mare (debit mai mare).
Inaltimea "geometrica" a cladirii are alt efect: creeaza o diferenta de presiune hidrostatica intre cel mai inalt și cel mai jos punct. De exemplu, sa zicem un bloc de 10 etaje x 3 m / etaj = 30 m. Daca presiunea hidrostatica in instalatia noastra la ultimul etaj este 1 bar, atunci la parter va fi 4 bar. Va trebui sa tinem cont de asta cand alegem supapa de siguranta, cand alegem fitingurile și tevile, cand alegem vasul de expansiune, samd.
Astfel, o pompa de 6 mCA ~= 0.6 bar va putea asigura circulatia intr-un circuit INCHIS, cum sunt cele de incalzire, chiar și intr-o cladire de 10 m inaltime, cu conditia ca, la debitul nominal, frecarile din teava sa nu provoace o cadere de presiune mai mare de 0.6 bar.
Multumesc de observatii. Insa:
1. Daca n-ar fi efectul de termosifon, NU ar exista sistemele fara NICIO pompa, cu circulatie gravitationala. Vezi instalații case vechi! Vezi unele sisteme MODERNE de panouri solare!
2. Probabil, n-ati urmat faculta de instalații. Când se dimensioneaza o pompa, se ia in considerare APORTUL adus de catre termosifon = (delta gama)*h/2 ;) Gama se stie ce-i :)
3. Masurarea presiunii se face cand nu merge pompa = presiunea de pre-gonflare din vasul de exp. inchis + p. hidrostatica ;) Dilatarile date de temperatura ar trebui preluate de vas. Ma rog. Este o informatie ca omu, afon pe instalații, sa stie baga apa-n sistem.
4. Frecarile apei cu peretii tevii sunt exact aceleasi. Doar ca pierderile de presiune, conform lu' Colebrook White, sau Reynolds, depind de viteza apei la puterea 4/3 ;) Ma rog, frecarile dintre propriile molecule ale apei conteaza mai mult la curgerea turbionara = fitinguri/armaturi = pierderi locale, dacât la cea laminara = pierderi liniare.
5. In rest, de acord. Am zis altfel? Stie toooata lumea: 1 bar = cca 10 mCA.
PS
a. Cu gravitatia, am descris aceleasi lucruri. Nu conteaza inaltimea cladirii. Pe orizontala e naspa = conteaza. Scuze de exprimarile non-MIT.
b. Tocmai finalizam un proiect cu circulatie gravitationala. Pfui! Ce s-a nimerit comentariul!
Danke!
Hai sa facem un experiment, ca la Mythbusters.
Luam 25 m de teava de cupru de 18 mm și o pompa Wilo Yonos Pico 25/1-4 (cu presiune maxima disponibila 4 mCA).
Facem o bucla de 10 m inaltime din teava de 18 mm. Montam pompa in partea de jos a buclei. Atat. Doar pompa și bucla, fara nici o sursa de caldura. Umplem "instalatia" cu apa rece de la robinet și dam drumul la pompa.
Ce zici, va circula apa prin "instalatie"?
Calculul "presiune minima" de pe desen este fundamental eronat. La fel și afirmatia dintr-un comentariu ca pe verticala te ajuta termosifonul. Nu este relevant.
Sistemul de incalzire functioneaza in circuit inchis. Pentru fiecare molecula de apa care pleaca din pompa, o alta molecula de apa este impinsa inapoi in pompa. Asta inseamna ca pompa trebuie doar sa imprime moleculei suficienta energie incat sa invinga forta de frecare dintre molecule. Din acest punct de vedere, NU CONTEAZA INALTIMEA CLADIRII. Tu nu trebuie sa invingi gravitatia, pentru ca molecula care vine de sus in jos, in cadere libera, acumuleaza energia cinetica necesara ca sa urce inapoi in varful instalatiei, sub actiunea gravitatiei. Pompa trebuie sa invinga doar frecarile din teava (dintre moleculele de apa, respectiv dintre molecule și peretii tevii).
Rezultatul este exact acelasi, chiar și cu centrala oprita și cu apa din instalatie rece, de aceea spuneam ca termosifonul NU CONTEAZA.
Masurarea presiunii in metri coloana de apa la pompe de circulatie in circuit inchis nu este o alegere foarte inspirata, creeaza confuzie, dar n-avem ce face, ne adaptam.
Frecarile sunt cu atat mai mari cu cat viteza apei este mai mare (debit mai mare).
Inaltimea "geometrica" a cladirii are alt efect: creeaza o diferenta de presiune hidrostatica intre cel mai inalt și cel mai jos punct. De exemplu, sa zicem un bloc de 10 etaje x 3 m / etaj = 30 m. Daca presiunea hidrostatica in instalatia noastra la ultimul etaj este 1 bar, atunci la parter va fi 4 bar. Va trebui sa tinem cont de asta cand alegem supapa de siguranta, cand alegem fitingurile și tevile, cand alegem vasul de expansiune, samd.
Astfel, o pompa de 6 mCA ~= 0.6 bar va putea asigura circulatia intr-un circuit INCHIS, cum sunt cele de incalzire, chiar și intr-o cladire de 10 m inaltime, cu conditia ca, la debitul nominal, frecarile din teava sa nu provoace o cadere de presiune mai mare de 0.6 bar.
Multumesc de observatii. Insa:
1. Daca n-ar fi efectul de termosifon, NU ar exista sistemele fara NICIO pompa, cu circulatie gravitationala. Vezi instalații case vechi! Vezi unele sisteme MODERNE de panouri solare!
2. Probabil, n-ati urmat faculta de instalații. Când se dimensioneaza o pompa, se ia in considerare APORTUL adus de catre termosifon = (delta gama)*h/2 ;) Gama se stie ce-i :)
3. Masurarea presiunii se face cand nu merge pompa = presiunea de pre-gonflare din vasul de exp. inchis + p. hidrostatica ;) Dilatarile date de temperatura ar trebui preluate de vas. Ma rog. Este o informatie ca omu, afon pe instalații, sa stie baga apa-n sistem.
4. Frecarile apei cu peretii tevii sunt exact aceleasi. Doar ca pierderile de presiune, conform lu' Colebrook White, sau Reynolds, depind de viteza apei la puterea 4/3 ;) Ma rog, frecarile dintre propriile molecule ale apei conteaza mai mult la curgerea turbionara = fitinguri/armaturi = pierderi locale, dacât la cea laminara = pierderi liniare.
5. In rest, de acord. Am zis altfel? Stie toooata lumea: 1 bar = cca 10 mCA.
PS
a. Cu gravitatia, am descris aceleasi lucruri. Nu conteaza inaltimea cladirii. Pe orizontala e naspa = conteaza. Scuze de exprimarile non-MIT.
b. Tocmai finalizam un proiect cu circulatie gravitationala. Pfui! Ce s-a nimerit comentariul!
Danke!
Hai sa facem un experiment, ca la Mythbusters.
Luam 25 m de teava de cupru de 18 mm și o pompa Wilo Yonos Pico 25/1-4 (cu presiune maxima disponibila 4 mCA).
Facem o bucla de 10 m inaltime din teava de 18 mm. Montam pompa in partea de jos a buclei. Atat. Doar pompa și bucla, fara nici o sursa de caldura. Umplem "instalatia" cu apa rece de la robinet și dam drumul la pompa.
Ce zici, va circula apa prin "instalatie"?
Normal ca circula.
Io cred ca nu intelegeti textul articolului.
Ma re-convingeti asupra ceea ce eu insumi explic deja?
In locul pompei incalzim cupru cu lampa. Va fi o mica circulatie?
Pe cand și un articol despre aerisirea corecta a unei instalații complexe? Ar merge foarte bine pe langa acesta cu echilibrarea hidraulica!
Mda. Sper sa am timp. Corect ar fi DEZaerisire :)
Într-adevar conteaza maxim. La calorifere, cât de cât se descurca omul. La pardoseala super-nasol. Aer jumate = puterea termica a instalatiei la jumate etc. Ca noroc ca-i pasul de 10.
Felicitari pentru articole! Au spirit practic și ii ajuta mult pe cei care chiar doresc sa invete și sa inteleaga ceva. Multumim!
2 intrebari:
- sa inteleg ca la echilibrarea caloriferelor, primele calorifere dinspre centrala raman aproape inchise și dupa ce s-a facut reglajul, mai au eficienta in felul asta?
- la incalzirea in pardoseala exista actuatoare cu echilibrare hidraulica automata; reglajul manual din debitmetru poate face acelasi lucru (adica odata reglat bine din debitmetru vei avea pe termen lung un Dt mic in pardoseala pentru confort sporit, cum se lauda actuatoarele automate?)
1. Sa spunem, din proiectare Dt=15 grade în calorifere. Toate. Verificam tur-retur-ul tuturor. Probabil, primul calorifer are Dt=4 grade. Etc. spre ultimul. Cu proiectare + executie perfecte = Dt perfect acelasi pe toate calorifere. În încaperi = perfect temperaturile pre-alese. Ar fi o lume ideala :) Nu. Nu pot alege exact un calorifer de 1223 W. Aleg unul de 1342 W. Samd. Casa nu e ca-n proiect, un geam nu e chiar ca-n descrierea din oferta. Fac echilibrul pe instalatia + casa reale. Ma intereseaza temperaturile încaperilor, nu Dt pe fiecare calorifer.
Pompa consuma exact curentul necesar sa învinga cel mai lung traseu orizontal. Pe verticala ne bucuram de efectul de termosifon ;) Exista instalații cu circulatie gravitationala, fara nicio pompa. Cum spun: aveam case și instalații mai eficiente decât acum, 2018.
2. Clar. Multe produse sunt gândite pentru non-profesionisti. Adica, la casa lui, sa-si faca omul cu mâna lui. Sa nu dea bani pe electrician, parchetar, instalator etc. La fel, un distribuitor, ca omul nu face îmbinarile ca lumea sub sapa, perete. N-are scule, pompa de proba. Varianta cea mai scumpa: produse do it yourself + profesionist + instalatia tot nu e cea ideala :(
Actuatoarele nu fac nicio echilibrare hidraulica. Ajuta, totusi, sa nu fie 12 grade în dormitor = parchet de 12 mm și 24 în bucatarie = gresie.
2A. Salusu cu Dt=7 grade ce face? Se închide-deschide singur. Simte Ttur, Tretur. Face Ttur-Tretur. Dt mare, 12 grade? Se deschide maxim. Dt mic, 4 grade? Se închide. Apa calda mai putina = energie mai putina = retur mai rece. O cursa de închidere are vreo 2 minute. În timpul asta se tot schimba termperaturile. În plus 100 lei? Hmm. 20 actuatoare?
2B. Uponorul cum face? Vede temperatura din camera. Înainte s-ajunga la 20ºC începe sa închida actuatorul. Vede: urca, sau coboara temperatura-n camera. Coboara? Re-deschide. Urca? Îsi continua cursa de închidere. Avantaj maxim: temperaturi în camera +++ podea calde. Dezavantaj: pretul.
2C. Normal. Sunt debitmetre? Le folosim pentru echilibrare = rolul lor. De-aia exista. Nu le folosim? Bani aiurea. Vine A. Dumas dupa 20 de ani și schimba destinatiile, finisajele încaperilor? Schimba debitele prin bucle dupa noile destinatii și finisaje: baie, dormitor, camera tehnica etc. Pune gresie cu aspect de lemn, sau marmura? Mocheta?
Salut. Felicitari pentru articol. Este pe intelesul tuturor. Am o casa parter+etaj unde vreau sa pun 2 distribuitoare cu butelie de egalizare și pompa in camera tehnica, dupa centrala și fara grupuri de pompare separate. Oscilez intre teava, distribuitoare etc. Rehau sau Uponor, iar pentru automatizare Uponor, Rehau sau Salus? Uponor are comunicare bus și eu deja am facut traseele cu cablu 4X0.75 și am tencuit peste. Le pot folosi oare pentru comunicarea bus? Ce parere ai intre cele 3 optiuni?
BUS-ul e pe 2 fire. Deci, e ok de cablul are 4 fire.
Io nu ma uit la marca. Ma uit la care, cum și ce face.
Uponoru are și varianta cu echilibrarea hidraulica. Nu e ieftina.
Salus are preturile cele mai joase.
Nu stiu cine va scrie povestile, dar sunt convins ca sunt niste amatori. Nemtii sunt the best la tehnica și doar un nebun poate contrazice asta! Pe langa asta, orice om care a facut putin jurnalism sau stie in general cum se fac articolele/prezentarile, stie ca trebuie sa fie scurte și cuprinzatoare, nu povesti nemuritoare ca toate articolele de aici. Cine dracul citeste atata inainte sa-si cumpere o centrala? Probabil aveti maxim 5 clienti și in rest aveti timp de articole, ca deh, trebuie sa le ocupati timpul angajatilor cu ceva! Si, daca tot va dati mari romani cunoscatori, mai bine scrieti cu diacritice corect, și peste tot, nu doar pe alocuri ca arata ca dracu', ex: 'învârti'... Scuze dar nu m-am putut abtine, cata ipocrizie, omul care a scris articolul sigur e un frustrat! Numai bine, un alt Bogdan.
Am scris: "tehnicii" absoluti. Toata stima pentru Germania. Clar. Dar, românii ma refer, pun eticheta de Germania și egal cu cel mai bun? Hmm.
Frustrare, da. Corect fata de utilizator mi se pare a fi etalarea calitatilor tehnice, nu eticheta, nu brandul etc.
De ce exista articolele? Sunt cumva lemnele mai ieftine decât gazul? Peletii? De ce se foloseste un grup hidraulic? Care e diferenta dintre kW și kWh?
Sistemele astea nu sunt ieftine deloc. Majoritatea: credite, sau plecati prin UK, Italia, Germania. Corect sa vinzi chestii ce nu-i vor folosi omului?
Mda. Jurnalism zero. Text degeaba? = Instalatii degeaba? Articolele sunt scrise de mine. Firma: io + 5 colegi instalatori + colaboratori. Ei nu scriu. Lucreaza.
Omul care m-ajuta cu site-ul tot rezolva problema diacriticelor WordPress.
Înainte de-a lua o masina de 5-10.000 de euro, omul sta o luna pe mobile.de
Tete, scuze! Dar, pe mine la centrala nu ma prea intere "diacriticele", adica de loc...
Ce jurnalism!?
Tot respectul pentru astfel de articole de mare autor. și o spun din practica. Am facut anumite lucruri de aici și au rezultate.
'ei fi și matale vreun vanzator de "obiecte" de care zice Bogdan ca-s degeaba. și de-asta te doare de diacritice.
Cam rar sa mai zica vreun mester: Dom'le, nu da bani degeaba ca se poate și fara! și chiar mai bn.
Apropo. Inca nu mi-am luat CT, dar totusi am citit toate articolele. Mai sunt și "dusi" ce citesc degeaba, decat sa lucre degeaba... ;)