Echilibrare hidraulica
Cum facem echilibrare hidraulică? Automatizare? Economie?
Apa curge-ncetinel, datorită diferenței de nivel 😉
Ceva [și] mai dificil articolul. E pentru cei ce ce vor avea, mai ales pentru cine are deja instalația termică, apartamente, case. Încerci? Try „Walking the wire”?
Un calorifer nu merge nicicum?
prefecte.ro ne spune cum să ne echilibrăm în 4 pași.
1. Pune centrala pe încălzire! „Gen”.
2. Cere din termostat 30°! „Cumva”.
3. Închide „oarecum” absolut toate celelalte calorifere din robinetul de sus!
4. Deschide„-ți ție” maxim robineții tur & retur (funcționali, sper) ai caloriferului problemă cică!
5. Surpriză! Caloriferul mergeee.
6. Donate here! 🙂 sau clic aici: Încălzire în pardoseală preț
Idem pentru buclele din pardoseală.
4. Las-o deschisă doar cea cu probleme!
5. Merge? Evident. Doar că nu „merge ș-așa”. Mă rog, șe-așea…
Deci: treb’e echilibrareee!
Nu pune n-șpe pompe!
Paranteză [În România, de noi înșine, nemții ne sunt prezentați ca „tehnicii” absoluți. Jos pălăria pentru tehnica germanilor. Dar, absolut orice se produce-n Germania e implicit cel mai bun pe mapamond? În schimb, îmi par cei mai tari pe vânzări.
Alt aspect. Omu’ e păcălit cu denumiri care sună bine:
– barieră de oxigen. O2-ul = 20,947% din aer. Ajută la ruginire. Dar, cumperi distribuitor de inox = neruginibil? Centrala termică are grup hidra de inox/alamă etc. Distribuitor de alamă = cupru + zinc. Ruginește? Se-nverzește, doar. Dai cu zamă de lămâie și gata. Io recomand plasticu‘ bio-degradabil 🙂 Bun. E ok bariera asta.
– distribuitor-colector. La ce folosește? La pardoseală, cam constrânși.
– zone de temperatură. Zona Zoster? La instalații = încăpere/i, părți din casa ta: zona de zi, zona de noapte, zona copiilor, zona garajului etc. Zone folosite între anumite ore din zi. Vorbește cu arhitectu’ de zone, nu cu Rehau, sau Uponor!
– butelie de egalizare. Egalitatea de șanse între sexe. Între tur și retur? Între distribuitor și teu?
– instalații germane, produs în Germania. iPhone, Samsung, Google? Tesla? Nokie? Ferrari? Instalații: date tehnice și gata. Poate fi chiar produs românesc. Nein?
– panouri fotovoltaice. Doar zece la școală? Ești pe panou. Foto = selfie? Voltaic = galvanic. Nu recuperezi banii veci-pururi.
– tuburi vidate. La aspirator avem un tub pe unde tragem prafu’. Vidăm senviciurile. Amortizezi investiția odată cu cele fotovoltaice 🙁
– recuperator de căldură. Ai dat bani împrumut? Ok. Recuperezi căldura, nu banii 🙁
Vorbesc de România, teren cu gaz. Evident, teren mai scump.
– există n³ denumiri care vââând.] Paranteză închisă
Poate fi consum mai mare de gaz, energie? Claro que sí.
Ai diferență de 4 grade între ultima cameră din apartament, ori camera de la etaj și cea unde se află termostatul. Pui termostatul pe 26°C, să ai 22°C în „ultima” cameră.
Termostatul la pardoseală închide actuatoarele. Capul termostatic închide caloriferul. Ok. Dar, ai băgat deja prea mult agent 007, termic. Ajungi cu +2°C peste cât ai dori. La pardoseală chiar +3..4°C. Calorifer mare? Pas necorespunzător? = inerție termică mai mare.
Am citit primele găsiri ale lui Goagăl. Grea aritmetică. Știai că hoarnele-alea de la uzine sunt hiperboloizi cu o pânză? Hmm.
Hai, să vedem un sondaj! Nu sondaji.
[poll id=”8″]
Echilibrare hidraulică = exact temperaturile pre–dorite-n încăperi, de fapt. Indiferent de orar, automatizare. Când este cerere de cald peste tot. La încălzirea în pardoseală, ne-ntere’: cald aerul + caldă podeaua, ambele peste tot, în același timp, fără orar, fără automatizare.
La casa omului, extrem de rar se consideră căldură parțial: regimul confort în zona A să excludă confort în zona B. Ori cald în A, ori cald în B. Nu. Considerăm cerere de căldură în toată casa, A + B.
Noi, instalatorii, am fi corecți [lege/norme] față de om, dacă facem probele: 1. de presiune, 2. de eficacitate.
Normativele impun valori minime de respectat. Dar, mușchii omului vrea’ alte temperaturi. Se aleg cam cum vrea soția. Camere, holuri 22°C, băi 24°C. În garaj că vei meșterí cândva ceva? Veci! Dar, mă rog, vrei 18°C de calcul. Așa se aleg temperaturile de calcul. Io fac necesarul de căldură. Ar trebui să pun calorifere, sau pași ai buclelor, astfel încât omul să aibă exact temperaturile aerului cerute inițial de mușchii săi. La pardoseală și podeaua, nu doar aerul. Însă, nu mai mult de 29°C prin camere, 33°C prin băi.
Ai dat deja banii pe: robinet tur + robinet retur pentru fiecare calorifer. Ăla de tur nu face niciun reglaj. Nu-l tot învârti! Geometria lui nu e gândită pentru reglaju’ ăsta. Folosești robinetul de retur. Cum?
Robinetul de retur are un căpăcel din plastic, sau din ceva metal. Dai jos astupushul. Surpriză! Vezi ceva butuc pe care-l poți învârti. Nasol. Trebuie să ai în casă șurubelniță lată, sau cheie imbus. Pfui! și io greu m-am învățat cu denumirile astea. S-ajut: poze.
Învârți exact ca p-un capac de borcan cu zacuscă. Butuc în jos = închis. Butuc în sus = deschis. Ar fi un fel de opritor la deschiderea totală. Treci de opritor? Ghinion! Inunzi. Dar, nu e capătul lumii. Într-un calorifer de 22/600/1000 mm sunt cca 5,4 litri de apă.
Simplu acum. Cameră mai caldă = închizi muuult. Nu te stresa! Închide cu curaj! Dacă vei observa că încăperea devine „mai rece”, re-deschizi puțin-puțin. Cam așa te vei distra cu toate caloriferele. Termometrul pentru febră arată temperatura aerului, tu învârți butucii ăia.
Cu debitmetrele e mai simplu. Pompa centralei, sau grupului trebuie să meargă. Tot ca pe-un capac de borcan, învârți doar cu mâna: chestia roșie urcă și coboară. Poziția pe care se află = debitul acelei bucle, în litri pe minut. Nu e obligatoriu să fie același debit pe toate buclele. Chestiile roșii pot fi pe diferite niveluri să fie în aer și pe podea temperaturile ok prin încăperi.
Ar fi super să echilibrăm hidraulic deja din diametre țevi, calorifere/pași, după care din robineții de retur/debitmetre. Prea complicat. Skip!
Instalație nou-nouță? Echilibrare perfectă? Vezi, în josul articolului: Tichelmann!
Ok. Ai caloriferele și pașii dimensionați după normativul românesc = ezermeshteru’ OLX = cubaju’ & pas de 10 cm. Clar: ai temperaturi total aiurea prin încăperi/pe podea. Nu-i stres. Chiar și la dimensionare corectă se intervine puțin.
Repet: la echilibrare hidra ne-ntere’ doar temperaturile aerului din camere. Nu ne-ntere’ denumiri de super-ingineri: deltaT 7°C, diferențial, temperaturi calorifere etc.
Apartament cu 4 camere. 6 calorifere. Ok. Cupru 22, 18, 15 mm. Normal, apa e ca omu = leneșă. Preferă primul calorifer, cam 50%. Al 2-lea cam 50% din ce-a rămas. Al 3-lea 50% din cei 25% = 12,5%. Uite! Tot așa, al 6-lea calorifer primește un caca-mitzi de agent termic. Bietu’! Poți avea pompa lu’ Peshte, ori super-grupul hidraulic, că apa tot cum am spus adineauri merge. Mai repede. Și?
La fel ca-n cazul apartamentelor. Doar că ai mai muuult de sapă. Occhio! Echilibrarea se face cu centrală pe cerere de căldură + toate caloriferele „merg”. Insist. NU pune n-șpe pompe! Ai răbdare cu reglajul! Spor 🙂
Nu contează că e casa cu 3..4 niveluri. Sistemul e închis. Pompa doar recirculă la nesfârșit apa: CT-calorifere, calorifere-CT. Curios, pe verticală, la aceeași distanță orizontală de CT/coloană, caloriferele sunt aprox. egale dpdv hidraulic. Cele mai dezavantajate sunt caloriferele îndepărtate pe orizontală, indiferent de nivelul centralei termice – demisol, parter etc. Deci: închizi mult returul caloriferelor de lângă coloană, indiferent de nivel.
Ideal ar fi în distribuitor o viteză sub 0,15 m/s. E mult mai mult. Nu contează, neapărat, traseul cel mai lung ditribuitor-calorifer. Verifici temperaturile camerelor. Reglare hidra: idem mai sus.
Dacă permite cutia, legi distribuitor dreaptă, colector stânga. Ajută echilibrul hidra 😉
Seamănă foarte mult cu ce spuneam în cazul caloriferelor. Schimbările sunt mai lente. Durează mai mult.
Pe scurt. O cameră cu aer mai cald tot timpul, dar podea rece? Mai închizi din debitmetre. Mult, cu curaj. Nu tușește instalația. Devine mai rece aeru-n cameră? Re-deschizi puțin. Etc. Pe extins, vezi mai jos!
Centrala + toate buclele trebuie să meargă. Ceri din termostate 30°C. Măsori temperaturile aerului prin încăperi. Pot fi oricât. Diferențele de temperaturi trebuie să fie cum le-ai ales: y°C prin camere, [y+2]°C băi, [y-4]°C garaj etc. Unde e prea cald aerul, reduci din debitmetru. Muuult, cu curaj. Chiar de ar fi debit de 0,1..0,5 l/min. Aștepți, probabil, 0,5..2 ore. Verifici. Apare altă încăpere mai caldă. Reduci și aici. Te tot distrezi în acest fel 1-2 zile, poate. Ai aproximativ diferențele dorite: 25°C, 27°C, 21°C etc. Mergi la pct. 2.
Pui termostatele de ambient pe temperaturile vrute: 20°C camere, 22°C băi, 16°C garaj. Termostatele vor opri circuitele corespunzătoare, la 20,5°C. Evident, nu vei avea la milimetru 20,5°C, de exemplu. Vor fi 20°C +2, sau +3 etc. Unul din termostate arată cea mai mare diferență, de pildă: +4 grade. Hopa! Aici mai poți reduce. Apare altundeva diferența de +4°C. Reduci și aici. Etc. Observi că ai peste tot cam aceeași diferență pe toate termostatele. Indiferent cât de mare: 2, sau 3, 4+ grade. Important este să fie aceeași diferență între cât cere termostatul și real. Ești un om super-echilibrat. Vei observa: podeaua are cam aceleași temperaturi prin încăperi 😉
Instalația este cu calorifere + pardoseală? Reglezi atât din debitmetre, cât și din robineții de retur. Succes! 😉
Indiferent [calorifere și/sau pardoseală], termostatele arată în plus cu peste 1 grad? Reduci temperatura apei din centrala termică, sau din grupul hidraulic. Poți reduce și viteza pompei/pompelor. Pentru astea, vezi: Temperatură joasă, senzor extern & intern + Putere minimă, raport de modulare. Acum, chiar că ești un om perfect-echilibrat: best-confort, best-economie, best-viață instalație & viață nepoți [poluare minimă] 🙂
Pui mâna pe robinetul de tur obișnuit. Închizi caloriferul. Robinetul termostatat închide singur la 12°C, fără efort uman. Reglezi între 5..30°C.
Robinet termostatat + cap. Se dilată-contractă ceva chestie mecanic, fizic, gratis. Capii pot fi cu orar, sau WiFi. Au ceva baterie, acumulator.
Automatizarea NU face echilibrare hidraulică. [Există ceva robineți de echilibrare hidraulică jmecheri. Dar, nu e cazul omului cu casa lui.]
Termostatații ajută, totuși. O cameră e mai călduroasă, robinetul termostatat se închide. Apa merge în restul caloriferelor, deci. Va fi o decalare în timp a căldurii prin camere.
În apartament, 2 camere nefolosite. Robinet + cap termostatat pe calorifer. Reglez pe 12°C. Se închide. Apa caldă, agentul 007, nu mai poate intra. 007 nu se mai răcește. Nu mai consum energie. Casă, încăperi nefolosite = temperatură de gardă. Economie.
Sau. Copiii învață rapid orice. Se obișnuiesc. Pleacă la școală, reduc 3 grade din robinet. Se-ntorc de la școală, urcă temperatura. Totuși, nerecomandat pentru perioade relativ scurte: sub 3 ore. Constați tu.
Vrei să vezi pe Samsungu’ tău temperaturile din camere? Pui câte-un senzor Allview. Ce dacă-s români? Nu măsoară ca-n Germania?
Vrei să vezi + să controlezi temperaturile. Pui ceva care-ți execută ordinele: actuatoare, robineți termostatați WiFi etc. Simplu 😉
Vezi Fibaro Te vede-n trafic încă? Amână căldura. Nasol: Polonia. Bleah‘ 😉
Pentru calorifere există robineți simpli, sau robineți termostatați. Exact așa există și-n cazul distribuitoarelor: 1. simple = fără robineți termostatați, sau 2. cu acei robineți termostatați. Capul termostatat de la calorifer devine actuator. Se poate monta, la fel de bine, și-un cap obișnuit de calorifer.
Distribuitoare simple: închis-deschis cu mâna. Cele termostatate + actuator: fără mâna omului, automat.
Actuator termoelectric. Consumă cam 1,8 W curent electric. 24, 230 V. Curentul încălzește ceva chestie care se dilată-contractă. Durata unei curse: cca 2 minute. Primește curent „de la” termostatul de perete.
Automatizările au un milion de variante. Câteva exemple de scenarii:
Complicat cu echilibrarea și automatizarea? Dar, ai avea bugetul = Uponor Smatrix! Finlanda, Suedia 🙁 Rezolvă problema cu echilibrarea hidra și a temperaturilor vrute în aer + podea. Vede că o cameră e mai caldă. Tot închide-deschide parțial actuatoarele acelei încăperi. Vezi video Smatrix!
Pfui… Nu foarte simplu. Succes, oricum!
Groaznic! Si acest site foloseste cookies.
Mai jos: murmurul vizitatorilor.
Bravo!. Esti tare. M-am edificat. Multumesc.
Andrei.
Instalatii Bucuresti 1992
Fara pile. Cu fitzuici si servite.
Merge, merge și fițuica.
Salut, toata stima pentru cum gandesti. De explicatii nu mai zic, mi-am sucit neuronii cu totul de cand va citesc, intr-un mod util si placut in acelasi timp.
Am construit la casa vreo 6 ani. Am vreo 230mp.
Am descoperit blogul acu ceva timp, dar numai cand te arde buza cauti in draci de toate....
Imi spun si eu oful ca e de sezon, deh -toata vara nu am avut timp de teste(greier-ce mai).
Centrala e un V plus, 46kw:) - evident si butelie egalizare aferenta.... pompa dab80/180xm o tin pe pres diferentiala sta undeva la 4mCA. am pus-o anu asta, aveam un ferro-am zis ca de la asta e duda(classic mistake)
sa trec mai departe
* parter - incalzire pardoseala 40mp + calorifere 4 calorifere + 3 ventiloconvectoare - am gol peste living pana in tavanul de la 6m inaltime(geamuri vitrate (distribuitoare unul langa altul aici buba -zic eu).
-GA tiemme cu pompa va55/130 si debitmetre
la parter mai e un apartament 60mp(soacra cu 3nurori va sta aici) cu 4 calorifere si un distrib, inca nu am dat drumul si acolo)
* etaj 1 - Incalzire pardosea bai si dressing only, binenteles inca 2 distribuitoare(aici nu mai sunt unul langa altul) calorifere prin camere si bai 5.
-GA tiemme cu pompa va35/130 si debitmetre
* mansarda inca 2 calorifere, evident inca un distribuitor si s-a terminat instalatia in vf casei....
prezentarea am incercat sa o expun si pe hartie artistic si ceva din planuri le-am pus intr-un link mai jos(am urmat planurile oferite de cei cu care am lucrat pentru proiectul de instalatii pentru ca ingineri si pentru ca am incredere in profesionisti, dar pare ca nu prea functioneaza ce solutie mi-au dat ei acum 7 ani)
https://imgur.com/a/YwJ4lUy
si acum problemele pe care le intampin si ma tot documentez cum sa le identific(am incercat cu diverse persoane aka instalatori dar toti zic ca nu sunt aerisite, le-am facut eu cu mana mea dupa explicatiile de aici de pe site-ul vostru.
am facut si echilibrarea hidraulica din distribuitoare pe retur(eu nu am auzit in calorifere cu urechea apa venind valuri valuri:) si am purces pe robinetul de retur calorifere din distribuitor
faza e asa, am pornit instalatia toata fara incalzire pardoseala, se incalzesc toate caloriferele, am facut echilibrare hidra, returul caloriferelor cele mai lungi de 22-23 elementi sunt un pic mai reci si in partea de jos a lor sunt mai calai spre reci- partea de sus calda de la un capat la altul "decat"
faza 2 dau drumul la pompa GA incalzire pard la parter pe viteza minima incep sa se raceasca caloriferele, basca intra apa calda pe retur in distribuitor calorifere....cel putin asa cred eu ca e prea brusca trecerea nu mai intra apa calda in distribuitor calorifere f multa o fura pardoseaua si pe urma i-o da pe retur:)
aseara am limitat prin robinet retur distribuitor GA la minim(un fel de echilibrare hidraulica si la incalzirea pardoseala fata de sistem) si asa am reusit sa tin in frau cat de cat sa nu se mai intoarca apa calda din distribuitorul de incalzire in pardoseala in distribuitorul de calorifere. ce am observat este ca apa retur GA se duce inspre distribuitor calorifere in loc sa se duca spre centrala. in acest fel s-au incalzit caloriferele, care sunt aproape inchise pe retur(cam un sfert de tura deschis robinet retur)
este pompa prea puternica la GA? trebuie vreo valva ceva de sens, etc? sa pun o pompa mai mica? sa ii dau foc?
as renunta la grupurile de amestec daca am vreo varianta sa o fac sa mearga continuu or whatever pardosea si calorifere. exista vreun workaraound la sistemul actual? am pus in link cateva detalii:)
vreau sa pun un opentherm pe vaillantu asta de il am sa il pot folosi cu nest(stiu ca trebuie adaptor) dar ma gandesc la o varianta de utilizare "mai" inteligenta a centralei folosind si temp exterioara, din ce ai mai detaliat pe aici nestul ar putea face asta.
mai e chestia ca am suprafata vitrata mare in 7m latime pe 6m inaltime si am ceva pierderi de caldura in zona geamurilor
nu prea am filtrat ce am scris aici, sper sa ma fi facut cat inteles - spre binele meu, revin si cu alte detalii poate trec iarna asta minunata cu un confort sporit
2 ierni am prins in casa asta, cea mai mare factura la gaz a fost de 800ron, in rest 600-700, dar confortul nu a fost chiar 100%.
hope for the best.
bogdan
Mda. Ca mine desenezi.
- Aeroterme în camere înalte? Wrong. Sper că bat de sus în jos.
- Te poți încălzi cu distribuitoarele la facturile alea.
- 46 kW pentru consum maxim de 7 kW? Uau!
- Prima investiție = altă centrală. De 24.
- Nu înțeleg de ce este butelie de egalizare și o singură pompă comună calorifere și podea.
- Echilibrarea trebuie făcută în timpul mersului TUTUROR elementelor de încălzire: pardo, calorifere, aero.
Învârți de robineții ăia până simți căldură pe distribuitorul (nu colectorul) caloriferelor.
După ce simți asta: fine tuning.
Atenție!
Exact acel distribuitor are încărcarea termică cea mai mare și distanțele pe ORIZONTALĂ cele mai mari.
TOATE caloriferele din stânga desenului închide-le (obturează) maxim. Toate nivelurile.
Așa, merge energia spre D pardo și D cu probleme.
Acum, închide de-a dreptul turul și returul de 1 țol ai D pardo. Pompa pornită. N-are nimic.
Deschide-i sub 5 mm pe arc de cerc. Deci, vor rămâne aproape perpendiculari.
Acum vezi ce se întâmplă.
Aștept un semn pe tema asta.
--
Nest nu rezolvă probleme hidraulice.
Nest nu modulează temperatura turului, decât centralelor OpenTherm.
--
Revin. Orice investiție aș face-o doar pentru schimbat centrala și aruncat butelia de egalizare a sexelor.
Eventual, legat distribuitor problemă direct din coloană, NU din ramură.
--
Hmm! Un inginer le echilibrează hidraulic din ramuri, încărcări termice etc.
Nu e ușor, nici cel mai greu, dar așa face un inginer. Nu „domn inginer”.
;)
Salut
Tot citesc de ceva timp blogul tau.
Am achizitionat o centrala Immergas Victrix 24/28kw pentru un apartament etaj 1 bloc caramida izolat.
Ce dimensiuni de calorifere ma sfatuiesti sa iau ptr aceste camere iar centrala sa fct la randamentul cel mai bun.
D1 - 20mcubi
Buc 16m3
Sufrag plus hol - 56m3
D2 - 28m3
Baie minuscula de 6m3.
Laturi încăperi și nr. pereți exteriori.
Dimensiuni geamuri.
Etaj: parter, intermediar, ultim.
Nu volume.
Salut,
Casa 140 mp (parter + mansarda).
Anumite calorifere nu se incalzesc in partea de jos (4 din 15).
De la stanga la dreapta, pe 75%-80% din inaltime sunt fierbinti, temperatura ce pare egala pe toate lungimea.
25% din inaltimea lor ramane calaie.
Fiind cald afara, centrala merge doar in cicluri de maxim 20 de minute.
Este posibil sa nu apuce sa incalzeasca complet si uniform unele calorifere?
Daca nu, poate fi asta o problema de echilibrare hidraulica?
Maine planuiesc sa las centrala sa mearga 40 de minute sa vad daca se incalzesc intergral caloriferele.
Chiar, cum / in ce directie (de sus in jos?) se incalzeste un calorifer?
Mersi,
Alex
De obicei: tur sus, retur jos.
Deci, ar tb să se încălzească sus prima dată.
Normal să fie jos mai reci.
Atenție!
Echilibrare hidraulică = echilibrare termică.
NU caloriferele trebuie să fie încălzite egal.
Ci, camerele ar trebui să aibă temperaturile vrute.
Să nu fie 3 dormitoare cu 16, 20, 24°C.
Că măresc 4 grade și vor fi: 20, 24, 28°C.
Am o instalatie de incalzire cu centrala termica.
Butelie de egalizare, doua pompe dab evertonage 23/60.
Deservesc:
o pompa, un distribuitor,
a doua pompa doua distribuitoare.
Am o problema pe distribuitor.
Nu imi arata mai mult de 1.5 l/min,
desi pompele teoretic ar trebui sa „bage” 4 m3/h
Dar, la debitul acesta de 1.5 se incalzeste foarte greu,
incalzirea fiind toata prin pardoseala.
Ce ar trebui sa fac pentru marirea debitului din distribuitoare?
Daca ma puteti contacta telefonic 074099109x.
Multumesc frumos.
7
Mda.
Debitele de 1,5 l/min sunt foarte ok.
4 mc/h = 67 l/min.
Foooarte mari pompele dvs. Exagerat de mari ca debit. Cât o pompă de hidrofor.
Pompele de hidrofor dau debite mici cu înălțimi de pompare foarte mari.
Însă, și invers: debite foooarte mari cu înălțimi mici.
Bun.
1.
În ce privește debitul volumetric io cred așa:
- viteze foarte mari = pierderi de sarcină foarte mari.
- se duce punctul de funcționare în extrema cealaltă,
adică: cel mai mic debit cu cea mai mare presiune.
- puneți pompele pe viteza cea mai mică posibil!
- ar trebui să observați o creștere a debitelor.
2.
Debitul caloric (căldura) = debit volumetric & (Ttur-Tretur). Mă rog, ceva formulă.
Mă gândesc, există grup hidraulic pe fiecare pompă.
Ăsta coboară temperatura turului cu vreo 10..15 grade față de ce dă centrala.
Adică, pompele învârt bine-mersi apă relativ „răcită”.
Cresc debitul pompei = cresc amestecul între turul și returul buclelor.
Alt amestec se produce în butelia de egalizare. Alte vreo 10 grade Celsius mai jos, probabil.
Recomandări
1.
Cea mai ok. Dar, părerea dvs de rău după banii investiți.
Dați jos butelia de amestec, pompele și grupurile de amestec.
Rămâneți pe pompa centralei.
Centrala o reglați manual pe 25, 30, 35... °C.
Dacă acceptă, puneți un senzor de exterior = adaptare meteo.
Simplu. Confort în casă. Facturile cele mai mici de gaz și curent.
2.
Exploatarea nu cea mai bună, dar aveți, totuși, piesele pe care ați dat o groază de bani.
Pompele Dab pe viteza cea mai mică.
Centrala termică pe 80+°C.
Așa sunt gândite aceste butelii și grupuri de amestec: pentru case care au deja
calorifere, aeroterme cu temperaturi ÎNALTE.
Buteliilor, grupurilor trebuie să le dăm temperaturi înalte,
că ele sunt gândite să coboare temperatura.
-
Nu cunosc mărimea casei, nici alte aspecte șamd.
Confirmare. Puteți suna un milion de clienți de-ai noștri.
Fiți fără nicio emoție că vedeți 0,6 l/m pe debitmetru! Căldura mergeee.
-
Un calcul scurt de 10 kW transformați în l/min.
10 x 0,86 : 10 (deltaT) = 0,86 mc/h = 14,3 l/min.
15 l/min : 15 bucle = 1 l/min.
O casă, să ceară 10 kW tot timpul, ar face factura de gaz așa:
10 kW x 24 ore x 30 zile = 7200 kWh/lună.
7200 x 0,162 lei/kWh = 1.167 lei/lună + apa caldă menajeră.
-
Nu vă uitați doar la debit,
ci și la temperatura vehiculată prin bucle!
Și la timpii de funcționare a centralei termice!
Atenție pe CT!
Dacă e de 35 kW, probabil, merge vreo 30 secunde
după care stă 3 minute.
Nu stiu cine va scrie povestile, dar sunt convins ca sunt niste amatori. Nemtii sunt the best la tehnica și doar un nebun poate contrazice asta! Pe langa asta, orice om care a facut putin jurnalism sau stie in general cum se fac articolele/prezentarile, stie ca trebuie sa fie scurte și cuprinzatoare, nu povesti nemuritoare ca toate articolele de aici. Cine dracul citeste atata inainte sa-si cumpere o centrala? Probabil aveti maxim 5 clienti și in rest aveti timp de articole, ca deh, trebuie sa le ocupati timpul angajatilor cu ceva! Si, daca tot va dati mari romani cunoscatori, mai bine scrieti cu diacritice corect, și peste tot, nu doar pe alocuri ca arata ca dracu', ex: 'învârti'... Scuze dar nu m-am putut abtine, cata ipocrizie, omul care a scris articolul sigur e un frustrat! Numai bine, un alt Bogdan.
Am scris: "tehnicii" absoluti. Toata stima pentru Germania. Clar. Dar, românii ma refer, pun eticheta de Germania și egal cu cel mai bun? Hmm.
Frustrare, da. Corect fata de utilizator mi se pare a fi etalarea calitatilor tehnice, nu eticheta, nu brandul etc.
De ce exista articolele? Sunt cumva lemnele mai ieftine decât gazul? Peletii? De ce se foloseste un grup hidraulic? Care e diferenta dintre kW și kWh?
Sistemele astea nu sunt ieftine deloc. Majoritatea: credite, sau plecati prin UK, Italia, Germania. Corect sa vinzi chestii ce nu-i vor folosi omului?
Mda. Jurnalism zero. Text degeaba? = Instalatii degeaba? Articolele sunt scrise de mine. Firma: io + 5 colegi instalatori + colaboratori. Ei nu scriu. Lucreaza.
Omul care m-ajuta cu site-ul tot rezolva problema diacriticelor WordPress.
Înainte de-a lua o masina de 5-10.000 de euro, omul sta o luna pe mobile.de
Tete, scuze! Dar, pe mine la centrala nu ma prea intere "diacriticele", adica de loc...
Ce jurnalism!?
Tot respectul pentru astfel de articole de mare autor. și o spun din practica. Am facut anumite lucruri de aici și au rezultate.
'ei fi și matale vreun vanzator de "obiecte" de care zice Bogdan ca-s degeaba. și de-asta te doare de diacritice.
Cam rar sa mai zica vreun mester: Dom'le, nu da bani degeaba ca se poate și fara! și chiar mai bn.
Apropo. Inca nu mi-am luat CT, dar totusi am citit toate articolele. Mai sunt și "dusi" ce citesc degeaba, decat sa lucre degeaba... ;)
Felicitari pentru articole! Au spirit practic și ii ajuta mult pe cei care chiar doresc sa invete și sa inteleaga ceva. Multumim!
2 intrebari:
- sa inteleg ca la echilibrarea caloriferelor, primele calorifere dinspre centrala raman aproape inchise și dupa ce s-a facut reglajul, mai au eficienta in felul asta?
- la incalzirea in pardoseala exista actuatoare cu echilibrare hidraulica automata; reglajul manual din debitmetru poate face acelasi lucru (adica odata reglat bine din debitmetru vei avea pe termen lung un Dt mic in pardoseala pentru confort sporit, cum se lauda actuatoarele automate?)
1. Sa spunem, din proiectare Dt=15 grade în calorifere. Toate. Verificam tur-retur-ul tuturor. Probabil, primul calorifer are Dt=4 grade. Etc. spre ultimul. Cu proiectare + executie perfecte = Dt perfect acelasi pe toate calorifere. În încaperi = perfect temperaturile pre-alese. Ar fi o lume ideala :) Nu. Nu pot alege exact un calorifer de 1223 W. Aleg unul de 1342 W. Samd. Casa nu e ca-n proiect, un geam nu e chiar ca-n descrierea din oferta. Fac echilibrul pe instalatia + casa reale. Ma intereseaza temperaturile încaperilor, nu Dt pe fiecare calorifer.
Pompa consuma exact curentul necesar sa învinga cel mai lung traseu orizontal. Pe verticala ne bucuram de efectul de termosifon ;) Exista instalații cu circulatie gravitationala, fara nicio pompa. Cum spun: aveam case și instalații mai eficiente decât acum, 2018.
2. Clar. Multe produse sunt gândite pentru non-profesionisti. Adica, la casa lui, sa-si faca omul cu mâna lui. Sa nu dea bani pe electrician, parchetar, instalator etc. La fel, un distribuitor, ca omul nu face îmbinarile ca lumea sub sapa, perete. N-are scule, pompa de proba. Varianta cea mai scumpa: produse do it yourself + profesionist + instalatia tot nu e cea ideala :(
Actuatoarele nu fac nicio echilibrare hidraulica. Ajuta, totusi, sa nu fie 12 grade în dormitor = parchet de 12 mm și 24 în bucatarie = gresie.
2A. Salusu cu Dt=7 grade ce face? Se închide-deschide singur. Simte Ttur, Tretur. Face Ttur-Tretur. Dt mare, 12 grade? Se deschide maxim. Dt mic, 4 grade? Se închide. Apa calda mai putina = energie mai putina = retur mai rece. O cursa de închidere are vreo 2 minute. În timpul asta se tot schimba termperaturile. În plus 100 lei? Hmm. 20 actuatoare?
2B. Uponorul cum face? Vede temperatura din camera. Înainte s-ajunga la 20ºC începe sa închida actuatorul. Vede: urca, sau coboara temperatura-n camera. Coboara? Re-deschide. Urca? Îsi continua cursa de închidere. Avantaj maxim: temperaturi în camera +++ podea calde. Dezavantaj: pretul.
2C. Normal. Sunt debitmetre? Le folosim pentru echilibrare = rolul lor. De-aia exista. Nu le folosim? Bani aiurea. Vine A. Dumas dupa 20 de ani și schimba destinatiile, finisajele încaperilor? Schimba debitele prin bucle dupa noile destinatii și finisaje: baie, dormitor, camera tehnica etc. Pune gresie cu aspect de lemn, sau marmura? Mocheta?
Salut. Felicitari pentru articol. Este pe intelesul tuturor. Am o casa parter+etaj unde vreau sa pun 2 distribuitoare cu butelie de egalizare și pompa in camera tehnica, dupa centrala și fara grupuri de pompare separate. Oscilez intre teava, distribuitoare etc. Rehau sau Uponor, iar pentru automatizare Uponor, Rehau sau Salus? Uponor are comunicare bus și eu deja am facut traseele cu cablu 4X0.75 și am tencuit peste. Le pot folosi oare pentru comunicarea bus? Ce parere ai intre cele 3 optiuni?
BUS-ul e pe 2 fire. Deci, e ok de cablul are 4 fire.
Io nu ma uit la marca. Ma uit la care, cum și ce face.
Uponoru are și varianta cu echilibrarea hidraulica. Nu e ieftina.
Salus are preturile cele mai joase.
Pe cand și un articol despre aerisirea corecta a unei instalații complexe? Ar merge foarte bine pe langa acesta cu echilibrarea hidraulica!
Mda. Sper sa am timp. Corect ar fi DEZaerisire :)
Într-adevar conteaza maxim. La calorifere, cât de cât se descurca omul. La pardoseala super-nasol. Aer jumate = puterea termica a instalatiei la jumate etc. Ca noroc ca-i pasul de 10.
Calculul "presiune minima" de pe desen este fundamental eronat. La fel și afirmatia dintr-un comentariu ca pe verticala te ajuta termosifonul. Nu este relevant.
Sistemul de incalzire functioneaza in circuit inchis. Pentru fiecare molecula de apa care pleaca din pompa, o alta molecula de apa este impinsa inapoi in pompa. Asta inseamna ca pompa trebuie doar sa imprime moleculei suficienta energie incat sa invinga forta de frecare dintre molecule. Din acest punct de vedere, NU CONTEAZA INALTIMEA CLADIRII. Tu nu trebuie sa invingi gravitatia, pentru ca molecula care vine de sus in jos, in cadere libera, acumuleaza energia cinetica necesara ca sa urce inapoi in varful instalatiei, sub actiunea gravitatiei. Pompa trebuie sa invinga doar frecarile din teava (dintre moleculele de apa, respectiv dintre molecule și peretii tevii).
Rezultatul este exact acelasi, chiar și cu centrala oprita și cu apa din instalatie rece, de aceea spuneam ca termosifonul NU CONTEAZA.
Masurarea presiunii in metri coloana de apa la pompe de circulatie in circuit inchis nu este o alegere foarte inspirata, creeaza confuzie, dar n-avem ce face, ne adaptam.
Frecarile sunt cu atat mai mari cu cat viteza apei este mai mare (debit mai mare).
Inaltimea "geometrica" a cladirii are alt efect: creeaza o diferenta de presiune hidrostatica intre cel mai inalt și cel mai jos punct. De exemplu, sa zicem un bloc de 10 etaje x 3 m / etaj = 30 m. Daca presiunea hidrostatica in instalatia noastra la ultimul etaj este 1 bar, atunci la parter va fi 4 bar. Va trebui sa tinem cont de asta cand alegem supapa de siguranta, cand alegem fitingurile și tevile, cand alegem vasul de expansiune, samd.
Astfel, o pompa de 6 mCA ~= 0.6 bar va putea asigura circulatia intr-un circuit INCHIS, cum sunt cele de incalzire, chiar și intr-o cladire de 10 m inaltime, cu conditia ca, la debitul nominal, frecarile din teava sa nu provoace o cadere de presiune mai mare de 0.6 bar.
Multumesc de observatii. Insa:
1. Daca n-ar fi efectul de termosifon, NU ar exista sistemele fara NICIO pompa, cu circulatie gravitationala. Vezi instalații case vechi! Vezi unele sisteme MODERNE de panouri solare!
2. Probabil, n-ati urmat faculta de instalații. Când se dimensioneaza o pompa, se ia in considerare APORTUL adus de catre termosifon = (delta gama)*h/2 ;) Gama se stie ce-i :)
3. Masurarea presiunii se face cand nu merge pompa = presiunea de pre-gonflare din vasul de exp. inchis + p. hidrostatica ;) Dilatarile date de temperatura ar trebui preluate de vas. Ma rog. Este o informatie ca omu, afon pe instalații, sa stie baga apa-n sistem.
4. Frecarile apei cu peretii tevii sunt exact aceleasi. Doar ca pierderile de presiune, conform lu' Colebrook White, sau Reynolds, depind de viteza apei la puterea 4/3 ;) Ma rog, frecarile dintre propriile molecule ale apei conteaza mai mult la curgerea turbionara = fitinguri/armaturi = pierderi locale, dacât la cea laminara = pierderi liniare.
5. In rest, de acord. Am zis altfel? Stie toooata lumea: 1 bar = cca 10 mCA.
PS
a. Cu gravitatia, am descris aceleasi lucruri. Nu conteaza inaltimea cladirii. Pe orizontala e naspa = conteaza. Scuze de exprimarile non-MIT.
b. Tocmai finalizam un proiect cu circulatie gravitationala. Pfui! Ce s-a nimerit comentariul!
Danke!
Hai sa facem un experiment, ca la Mythbusters.
Luam 25 m de teava de cupru de 18 mm și o pompa Wilo Yonos Pico 25/1-4 (cu presiune maxima disponibila 4 mCA).
Facem o bucla de 10 m inaltime din teava de 18 mm. Montam pompa in partea de jos a buclei. Atat. Doar pompa și bucla, fara nici o sursa de caldura. Umplem "instalatia" cu apa rece de la robinet și dam drumul la pompa.
Ce zici, va circula apa prin "instalatie"?
Normal ca circula.
Io cred ca nu intelegeti textul articolului.
Ma re-convingeti asupra ceea ce eu insumi explic deja?
In locul pompei incalzim cupru cu lampa. Va fi o mica circulatie?
Calculul "presiune minima" de pe desen este fundamental eronat. La fel și afirmatia dintr-un comentariu ca pe verticala te ajuta termosifonul. Nu este relevant.
Sistemul de incalzire functioneaza in circuit inchis. Pentru fiecare molecula de apa care pleaca din pompa, o alta molecula de apa este impinsa inapoi in pompa. Asta inseamna ca pompa trebuie doar sa imprime moleculei suficienta energie incat sa invinga forta de frecare dintre molecule. Din acest punct de vedere, NU CONTEAZA INALTIMEA CLADIRII. Tu nu trebuie sa invingi gravitatia, pentru ca molecula care vine de sus in jos, in cadere libera, acumuleaza energia cinetica necesara ca sa urce inapoi in varful instalatiei, sub actiunea gravitatiei. Pompa trebuie sa invinga doar frecarile din teava (dintre moleculele de apa, respectiv dintre molecule și peretii tevii).
Rezultatul este exact acelasi, chiar și cu centrala oprita și cu apa din instalatie rece, de aceea spuneam ca termosifonul NU CONTEAZA.
Masurarea presiunii in metri coloana de apa la pompe de circulatie in circuit inchis nu este o alegere foarte inspirata, creeaza confuzie, dar n-avem ce face, ne adaptam.
Frecarile sunt cu atat mai mari cu cat viteza apei este mai mare (debit mai mare).
Inaltimea "geometrica" a cladirii are alt efect: creeaza o diferenta de presiune hidrostatica intre cel mai inalt și cel mai jos punct. De exemplu, sa zicem un bloc de 10 etaje x 3 m / etaj = 30 m. Daca presiunea hidrostatica in instalatia noastra la ultimul etaj este 1 bar, atunci la parter va fi 4 bar. Va trebui sa tinem cont de asta cand alegem supapa de siguranta, cand alegem fitingurile și tevile, cand alegem vasul de expansiune, samd.
Astfel, o pompa de 6 mCA ~= 0.6 bar va putea asigura circulatia intr-un circuit INCHIS, cum sunt cele de incalzire, chiar și intr-o cladire de 10 m inaltime, cu conditia ca, la debitul nominal, frecarile din teava sa nu provoace o cadere de presiune mai mare de 0.6 bar.
Multumesc de observatii. Insa:
1. Daca n-ar fi efectul de termosifon, NU ar exista sistemele fara NICIO pompa, cu circulatie gravitationala. Vezi instalații case vechi! Vezi unele sisteme MODERNE de panouri solare!
2. Probabil, n-ati urmat faculta de instalații. Când se dimensioneaza o pompa, se ia in considerare APORTUL adus de catre termosifon = (delta gama)*h/2 ;) Gama se stie ce-i :)
3. Masurarea presiunii se face cand nu merge pompa = presiunea de pre-gonflare din vasul de exp. inchis + p. hidrostatica ;) Dilatarile date de temperatura ar trebui preluate de vas. Ma rog. Este o informatie ca omu, afon pe instalații, sa stie baga apa-n sistem.
4. Frecarile apei cu peretii tevii sunt exact aceleasi. Doar ca pierderile de presiune, conform lu' Colebrook White, sau Reynolds, depind de viteza apei la puterea 4/3 ;) Ma rog, frecarile dintre propriile molecule ale apei conteaza mai mult la curgerea turbionara = fitinguri/armaturi = pierderi locale, dacât la cea laminara = pierderi liniare.
5. In rest, de acord. Am zis altfel? Stie toooata lumea: 1 bar = cca 10 mCA.
PS
a. Cu gravitatia, am descris aceleasi lucruri. Nu conteaza inaltimea cladirii. Pe orizontala e naspa = conteaza. Scuze de exprimarile non-MIT.
b. Tocmai finalizam un proiect cu circulatie gravitationala. Pfui! Ce s-a nimerit comentariul!
Danke!
Hai sa facem un experiment, ca la Mythbusters.
Luam 25 m de teava de cupru de 18 mm și o pompa Wilo Yonos Pico 25/1-4 (cu presiune maxima disponibila 4 mCA).
Facem o bucla de 10 m inaltime din teava de 18 mm. Montam pompa in partea de jos a buclei. Atat. Doar pompa și bucla, fara nici o sursa de caldura. Umplem "instalatia" cu apa rece de la robinet și dam drumul la pompa.
Ce zici, va circula apa prin "instalatie"?