Categorii grele: Termice
February 2, 2019
| Renovat de 1 lună

Automatizare încălzire în pardoseală

Cu toate că ne prindem urechile, n-o prea folosim, dăm, totuși, o groază de bani pe automatizare încălzire în pardoseală? Birouri, hotel, sau casă om?

Hmm? „God, help!”? Mda: automatizare încălzire în pardoseală.


Automatizare încălzire în pardoseală My God! Let’s not make it complicated! De-ar fi timp: Echilibrarea hidraulică. Economie 😐

Ce enervant! Ai accelerat maxim și tocmai a devenit roșu semaforu’? În următoarele intersecții, la fel?
Așa și centrala. Merge maxim – stă, merge maxim – stă.

The best: centrala să meargă la ralantí, fără opriri de semafor 😉
Centrala (pompa de căldură) trebuie să dea exact energia cerută de casă în timp real. Probabil, putere 2,9 kW și temperatură tur 28°C.
Constanță și continuitate de funcționare a instalației = cald aerul & călduță podeaua continuu = temperaturi uniforme în aer și pe toată podeaua. Chiar temperaturile tur și retur devin apropiate, fără super-actuatoare.
Pentru astea: NU pune centrală (pompă de căldură) cu cu puteri minime mai mari de 3 kW! Nici temperaturi de 45+°C/tur.
Cu 2,4 kW, centrala consumă 1 mc de gaz în 4,3 ore.
Cu 2,4 kW & COP de 4, pompa de căldură consumă 600 W 😉

Sună bine: zone de temperatură, unitate centrală de comandă, grup amestec, modul comandă pompă, zone adiționale,  interconectare, comunicare, actuator cu deltaT 7K, echilibrare hidraulică automată cică, senzor de pardoseală, un milion de metri de cable cu 6 fire. Pfui!

În plus, omu’ pierde ore bune pe net, că poate da-de, da-de s-a dumiri și-a alege vreo automatizare de-i dă e-on MyLine ceva lei

[Veste bună. Și pentru noi, muritorii de rând, care n-avem fotovoltaice și, mai nasol, încă stăm la bloc 😉 există programul rabla pentru electrocasnice.
Hai, statule român!
Și așa, tot aș muta banii de la fotovoltaice.
20.000 de lei pentru o singură familie, sau 20.000 pentru 50..100 de mașini de spălat A+++? Hmm!
Salvăm planeta că punem fotovoltaice și frigiderul Fram rămâne-n priză?]

Automatizare încălzire pentru:
arzător centrală termică, pompă de circulație din centrala termică [CT], ori pompă de căldură [PC].

Elementar. Știi pentru ce există pe Terra cele enumerate mai sus?

  1. Arzătorul unei CT să ardă gazu’. Să încălzească sângele-n instalație. N-are ni’c dacă merge 24/24. Să nu se „ducă”-n anu’ 2, are o temporizare la pornire-oprire, 2..3 minute. și [fără virgulă] astea-l omoară: porniri-opriri.
  2. Pompa centralei termice să recircule agentul termic 007. Circulație închisă, ca rutiera la noi 😉 N-are absolut nici pe draq c-ar merge 24/24. Pompele cazanelor pe lemne cum merg toată iarna? De 15+ ani, chiar. CT moderne chiar le pornesc la vreo 24 h, să nu se plictisească, pardon: blocheze, draq, iar. Pompa modulantă din CT de 0,007 kW * 24 h * 30 z * 0,639 lei/kWh = 3 lei/lună. 1/3 din timp = 1 leu în plus/lună dac-ar merge pompa din CT toată iarna. Exagerez. 4 lei în plus 😉
  3. Pompele de căldură să „pompeze” puterea electrică plătită de om de la 1 kW la 4..5 kW. Tot timpul, nu doar tr’i ore pe zi.

IDEAL, atins în viitorul apropiat, aș spune = modulare & adaptare perfecte = arzătorul & pompa merg 24/24 tot sezonul rece, de la 0,25 kW, la 25 kW 😉

Mașina consumă benzină?

În România cam toți suntem un fel de Schumii. Bine. Suntem în world top. Ce mai top 😉

Te duci de la Cluj-Napoca la Baia Mare. Accelerezi maxim, la 200 km/h, după care-o lași la liber, spre Ø?

Centrala dă 20 kW. 15 minute merge. 45′ stă. = 20 kW x 1/4 h = 5 kWh.




Mergi constant c’100 km la oră? De-ai putea! Oricum, ajungi în același timp.

Centrala da 3 kW. Merge continuu 1 oră = 3 kW x 1 h = 3 kWh < 5 kWh.

Ciudat că o centrală care stă mai mult să consume, totuși, mai mult gaz decât una ce merge continuu!? Deloc ciudat.

Care variant’-ar fi cea confortabilă & economică & planet-saving?


Optima automatizare încălzire în pardoseală.
Ce face NEFOLOSITORUL senzor exterior de temperatură, lipsit de valoare 2..120 lei?

ATENȚIE la randament CT [PC] în funcție de temperatura medie, tur/retur.

  • Centralele termice au randamente 89% @ 80°C..109% @ 40°C. Diferența: 20%. Factura gaz 600 lei? Economie: 120 lei.
  • Pompele de căldură au COP-uri: 1..5. Diferența: 400%. Factura electrică 1200 lei? Economie: 900 lei.
  • Hai! În cazul centralelor pe gaz sunt 20 procente per randament. Însă, performanța pompelor de căldură diferă MAXIM. Ttur = 60°C, COP = 1,2. Ttur = 30°C, COP = 5,0.

Lăsăm deoparte acest randament. Ca la o mașină, la încălzirea unei case, contează cel mai mult: EXPLOATAREA = randament de exploatare. Să nu-mi spui că nevasta nu returnează mașina c-un consum mediu de vreo 8,2 l/100 km, față de cei 6,2 ai soțului!?

Un eGZemplu. Casă nu prea „gândită” termic: parter, 10x12x2,6 m. Necesar căldură 10 kW.

Accelerare versus constantă

De ce să încălzim toneee de șapă tot la 45°C și când afară sunt -20°C, și când sunt -5..+18°C?

Cazul A. Super-frig afară. Căldură pe confort toate încăperile.

Necesar căldură 10 kW, centrala termică asigură 10 kW.

OK: CT cu orice raport modulare, cu/fără senzor de exterior, cu temperatura pe tur 45°C. Se produce condensare. Randament bun. Atenție! Afar’ -20°C.

Nasol: grup amestec. Centrala termică face 70..75°C/tur = nema condensare, randament slab. Nu înteleg de ce se mai dau bani pe CT cu condensare!? Energie electrică în plus pompă grup.

B.

Afară +15°C, septembrie. Vreau în toată casa 20°C. Nu 18°C, nu 22°C = vreo 40% mai mare factura.

Adică, fără grup amestec, un biet senzor de exterior + o biată CT cu modulare 1:10 fac, lejer, 40% mai mică factura de gaz.

OK: raport modulare astfel încât centrala termică sa aibă puterea 3 kW și control temperatură tur 28°C. Stai liniștit! Centrala consumă 0,3 mc/h. În 10 ore consumă imensul volum de 3 mc de g/haz 🙂

Nasol: CT fără Sext face tot 45°C, putere tot 10 kW. 7 kW în plus. Să spunem, coboară puterea la minimumul ei de 6,5 kW [simte că turul se apropie de 45°C]. Și așa: 3,5 kW în plus = timpul cât centrala termică stă să se risipească surplusul de 3,5 kW.

NU te bucura că stă centrala! Este timpul în care arunci cu surplusul de energie. Timp lung = mai nasoală factura 🙁

Nasol+: grup hidraulic care face aceleași 45°C, iar CT vreo 75°C 🙁 Nema condensare, randament prost. Energie electrică în plus pompa grup.

De ce un learning termostat, legat la o centrală veche, ori fără senzori int. + ext., iși merită banii? Vede pe internet temperatura exterioară. Centrala dă întoootdeauna Ttur = 75°C, P = 15+ kW. Termostatul ține minte cum se comportă casa în diferite condiții meteo. Anticipează când să pornească + când să oprească centrala termică. Să nu ceri 22°C, și s-ai 24°C. Ori 18°C, s-ai 16°C. Confort & economie & salvare planetă.
Palo Alto, California — 19 April 2018 — Since 2011, Nest thermostats around the world have helped customers save more than 22 billion kilowatt-hours (kWh) of energy.

C.

Regim „economic” 18°C. Per toooată casa economisesc 0,5..1 kW. Anti-înghet 7°C, geamuri nedeschise = 5 kW. Economie 50%.

ADICĂ, c-un milion de zone de temperatură de 2000 €, economisesc cca 20% alternativ și parțial din casă zi/noapte/parte. Dar, NU cât c-un biet senzor exterior de 2 lei, 40% zi + noapte + toată casa.

Zonele ajută când:

  1. Toată familia e la parter ziua, la etaj noaptea = 2 zone. Gata.
  2. Un dormitor de oaspeți îl incălzesc o noapte în 3 ani. În „birou” nu intră nimeni, veci = a 3-a, a 4-a zonă.
  3. Un copil preferă 20°C, altul 23°C, bunica 18°C = 2 + 3 = 5 zone.
  4. Punctele 2 și 3 le poți face, oricum, fără termostate. Din debitmetre. Deci, 2 zone, zi + noapte = cam ok.
  5. Cine are un salon de chefuri/piscină închisă/bucătărie de tranșat porcu’ = a 3-a zonă. Camera de sport, clar, o folosești zilnic 😉
  6. În garaj: doi capi termostatați de calorifer pe distribuitorul cu 2 căi, M30 = filet metric 30 mm. Punct.

D.

Încălzire în băi 22°C [ud și-n fundu’ gol], restul casei 18°C, aprilie = 1,8 kW.

OK: raport modulare astfel încât CT să aibă puterea 1,8 kW și control temperatură tur 24°C. CT Pmin = 2,5 kW. Surplus doar 0,7 kW.

Nasol: CT fără Sext face tot 45°C, putere tot 10 kW. 8,8 kW în plus. Să spunem, coboară puterea la minimumul ei de 6,5 kW. 4,7 kW în plus = timpul cât stă centrala să se risipească surplusul de 4,7 kW.

Nasol+: grup hidraulic care face aceleași 45°C, iar CT vreo 75°C 🙁 Nema condensare, randament prost. Energie electrică în plus pompa grup.

Nasol maxim: CT cu 10+ kW putere minimă poate intră în eroare de „supratemperatură”. Sau, centrala termică face în 15 secunde 45°C pe tur [ori 75°C dacă există grup amestec]. Re-pornire temporizată: 2 minute = într-o ora are 26..27 de aprinderi, cca 6,5 minute de funcționare per oră = 10 kW/60 min * 6,5 min = 1,08 kW < 1,8 kW. DECI: se poate, chiar, să nu asigure confortul termic. Același lucru dac-ar fi un necesar de 2..5 kW. Situație reală. După parerea unor 5 firme de specialiști, care-au pus pompa în plus, verificat centrală stricată chipurile etc., am arătat io că centrala cu puterea minimă de 13,5 kW este prea mareee. Solved 😉


Concluzie

Automatizare încălzire în pardoseală centralizată cu grupuri amestec, UC etc. [de prins urechile]

versus

senzor extern, temperaturi joase, modulare CT [simplu]

  1. Într-o cameră/zonă cobori de la 20 la 18°C, economisești cca 20% pe acea zonă. Dacă timpii de alternare sunt prea mici, s-ar putea ca energia economisită să fie sub cea de recuperare re-încălzire de la 18 la 20°C.
  2. Factura 800 lei/lună. Suprafață zonă 10% din casă. Timp economic 1/2 din zi. Economie = 800 x 10% : 2 x 20% = 8 lei/lună în cazul ideal. Factura de 300 lei/lună = 3 lei/lună economie. 1000 lei/lună = 10 lei/lună eco.
  3. Preț automatizare încălzire în pardoseală pe o zonă: 2 actuatoare + 1 termostat, ambele cu fir = 300 lei. Poate costa chiar 700+ lei. Amortizare = 300 : 8 = 38 luni : 5 luni reci = cca 8 ani. Aș spune vreo 10+ ani. Socotim și unitate de comandă etc. = 20+ ani amortizare 🙁
  4. Grupul de amestec face ca centrala termică să funcționeze pe temperaturi înalte = randamentul cel mai prost. Pentru pompe de căldură nici nu mai vorbim.
  5. Grupul de amestec îți va ridica prețul pentru: procurare & montare + automatizare + facturi gaz & electrică.

Ce automatizare-aș propune:

  1. Iei o CT cu raport 1:10 [de fapt, cu puterea minimă mică-mică, 1 kW de-ar fi]. Nu folosești niciun grup de amestec. Folosești senzor extern care va impune temperatura cât mai mică a agentului termic din țevi, în funcție de „frigul” de afară.
  2. Nu spun să se renunțe la termostatele de cameră. Dar, nu ar fi nevoie de 1 milion de termostate, 1 milion de comenzi și cable. Nu e obligatorie o automatizare centralizată, că vez’ Doamne ar merge pompa din CT tot timpul. So what? O automatizare încălzire în pardoseală „de câmp”, non-centralizată e super-ok.
  3. Casă cu 14 calorifere. 12 calorifere au robineți cu capi termostatați. Comandă careva pompa centralei? Un termostat pe centrală și gata.
  4. Salus, Honeywell etc. au parerile lor. Lucru bun. Centralele au, la rândul lor, automatizările proprii. De ce nu profităm? Putem alege dintre mai multe variante. Nu?
  5. Am un hotel cu 1 milion de camere. Pun 1 milion de termostate cu control centralizat, monitorizare ș.a. Corect. Însă, la casa omului? Mă cert cu nevasta și-i pun temperatura pe 10°C din telefon? Ori, copilul n-a făcut temele, în camera lui 12°C?
  6. Sper că ne-am lămurit. Mai jos descriu cum aș recomanda automatizarea cu termostatele de ambient.

To be continued…? 😐

Automatizare încălzire în pardoseală

'99: Facultă instalații Cluj, '00: Management energetic clădiri, '95-azi: fan termice. '95 „cu pile” @ Termoficare.

Disqus Comments Loading...

Groaznic! Si acest site foloseste cookies.