Articol valabil și pentru: incalzire in pardoseala casa veche. După ce devin proprietari, mă întreabă amici sau mulți posibili-veci–clienți despre incalzire in pardoseala apartament vechi sau calorifere. Ei întreabă așa: „Vreau să scot parchetul, gresia, șapa veche etc., refac instalațiile de apă și electrice, mai sparg din ziduri, refac tencuiala. Dar, nu știu ce să fac:
° schimb centrala veche unsuroasă?
° încălzire în pardoseală umedă în șapă?
° încălzire în pardoseală uscată fără șapă?
° covorașe electrice?
° încălzire cu calorifere? le păstrez alea de fontă, pun de tablă de-2-lei?
° rămân la termoficare?”
Într-adevăr, nu avem așa blocuri frumoase ca-n poza articolului.
țeavă rară (pas mare) în încăperi interioare, învelite de pereți calzi
țeavă super deasă (pas 5 cm) în încăpere cu suprafață mică și 3 pereți exteriori
Autorizație de construire
Cam și pentru vopsirea unui geam ne-ar trebui autorizația de construire. Nasol, inclusiv anunț pentru vecini cu ore de gălăgie, bla, bla, nu insist.
Înălțime obținută
Ce înălțime va fi până la placa de rezistență după spargere?
Dacă se scoate parchetul, gresia, mozaicul, șapa veche, zgură și ce mai există pe acolo pe dedesubt = 10..15 cm. Avem client care a coborât chiar 20 cm până la placa de rezistență. Nu cred că e o înălțime constantă pe etaj, scară de bloc, darămite pe cartier, sau pe orașe diferite.
Chiar dacă va fi sistem uscat (mai ușor), omul n-ar prea vrea să micească înălțimea utilă a apartamentului/casei.
Cât pot să încarc?
Să nu cad pe vecinul, trebuie să nu încarc mai multe kg de câte erau. Dacă era o șapă de 6 cm, ar fi bine să n-o depășesc, că atunci = chiar autorizație de construire neacordată (de vecini), ca vioara.
Puțină ironie după mușchii cu molozul; bicepși = kilonewtoni/m².
Pot cântări molozul din fiecare cameră, rezultă exact încărcarea veche, kgf/m².
Șapă – grosime, greutate și multe info
Chiar dacă va fi IPAT uscată (fără șapă) ar trebui să fiu atent cu încărcările noi, mai ales dacă pun noul sistem + gresie/parchet peste finisajul existent (nu scot nimic).
Cel mai bun confort?
Simplu: cel mai bun confort termic = încălzire în pardoseală și răcire în tavan: Transferul termic – pardoseală versus calorifere.
Încălzire prin șapă
Da, cel mai ieftin, inerție termică mare = confort bun într-o casă locuită 24/7. Trebuie să verificăm dacă șapa nouă nu încarcă prea mult.
Răcire în tavan
Cam scump. Trebuie să verificăm dacă nu cade tavanul pe noi, sau poate fi sistem uscat ușor = super scump. Puțini ar alege să coboare tavanul. Ne trebuie pompă de căldură.
Pentru răcire, folosim țevile de pardoseală, aceeași temperatură de 24..26°C sub talpă, ca iarna. Deci, nu e niciun sloi de gheață sub noi.
Cu pompe de căldură aer-apă, am scăpa de frumusețea aerul condiționat spânzurat pe toate blocurile și instituțiile-chiar din Rămânia. Rar se gândește vreun arhitect să imagineze ceva mascări elegante ale unităților de-afară.
Încălzire uscată
Aș alege, totuși, varianta în șapă: mini grosime și mini greutate.
Nicicum nu pot cu șapă, aleg varianta uscată. Da, e scump (noi am ieșit în lucrări peste 100 €/m²), dar merită că vorbim de încălzire în pardoseală. Nu e vorba de nicio combinare ca cititorul să facă vreo lucrare cu noi, sau de anti-uscate. Cititorul alege. Știu că nu e adevărată suta aia de euro pe metru pătrat, ar spune unii, că se montează ușor, e simplu etîcî. Plăcile trebuie puse perfect coplanare, șanțurile perfect coliniare, ar cam trebui autonivelantă șamd. Va fi un articol dedicat uscatelor.
Notă: nu (mai) facem sisteme uscate. Rugăminte: a nu ne cere oferte.
Covorașe electrice
Hmm, super scumpă factura curent versus gaz, în schimb dacă nu pot și nu pot nici umedă, nici uscată, pun covorașe. De ce? Că vorbim de aceeași încălzire în pardoseală.
Calorifere
Atenție că inteligenții spun radiatoare tuturor caloriferelor: și radiatoarelor adevărate, și celor care dau aer cald = din tablă, de obicei.
Atenție maximă! Aș monta radiatoare (cele din fontă, sau tip Irsap, Cordivari), nu convectoare de 2 lei din tablă, nici ventilo-convectoare. Ciudat, dar radiatorul radiazăăă și la 24°C apa prin el – ca pardoseala, de fapt = radiație cu puține grade. Cu cele de tablă și ventilo, am 23°C la bust și 27° la cucurigu sub tavan.
Aș păstra caloriferele de fontă, dacă așa erau. Le-aș vopsi cu ce culori vreau, 14 culori pe un calorifer, sau ce și-ar imagina copiii.
Calorifere electrice
Hmm, ca c-o-vorașele electrice, când n-am ce face, când n-am haz – pardon, gaz.
Aer condiționat
Pot și încălzi, și răci cu aerul condiționat. E o pompă de căldură aer-aer foarte eficientă. Însă confortul urechilor, buzelor, măselelor, oaselor nu e același cu cel termic. L-aș folosi exclusiv pentru răcire.
Centrală termică gaz
Dacă există buget aș schimba-o: Cele mai bune centrale termice pe gaz. Se poate păstra și folosi cea veche până la regenerare buzunar.
Centrală electrică
Părerea mea = o centrală electrică modulantă bate covorașele electrice cu automatizare brută on/off = pornit/oprit, fără convertizor de frecvență.
Pompă de căldură
Aș pune o pompă de căldură aer-apă pe balcon (și răcire, deci); sau aș folosi un boiler electric cu PdC încorporată: Pompă de căldură în apartament de bloc.
Pompă de căldură preț explicat & Pompe de căldură păreri tehnice
Termoficare
Avem clienți cu Încălzire în pardoseală legată la termoficare.
Casa verde
Ce incorect, alții să primească bani de la stat pe panourile astea! Plătim aceleași dări, stăm în apartamente de săraki, iar alții au curent ⚡ gratis să-și ridice barierele și să le sune alarmele că ne detectează pe noi, blochiștii. Le-aș da block unor programe-casa-verde. Să ne mulțumim cu vreo mașină de spălat de schimbat?
Chiar, a primit careva casa-verde pentru pompă de căldură la bloc? Noi, sărakii, intrăm în programul lor TV – pardon, cv? Când vreodată?
Grosimi incalzire in pardoseala apartament vechi
Variante de grosime (paragraf în articolul Șapă).
Incalzire in pardoseala casa veche
Cel mai ieftin și eficient = încălzire în pardoseală în șapă:
° 1,5 cm înălțimea cea mai mică;
° 30 kgf/m² (daN/m²) greutatea cea mai mică; de fapt puțin sub 30 kg;
° finisajul poate fi: vopsea pentru șape (Neocement), μ-ciment, epoxidică șamd.
Poze lucrări
distribuitor sub centrală, mascate în dulap; nu am mai folosit cutie
fără pereți exteriori, încercăm să așternem țevi sub talpă, țeavă mai rară
pe holuri, sasuri, băi mici lucrarea e mult mai urâtă
încăperi mai mari, instalația arată mai frumos
în colț, coloana de apă în renovări
spre interior, pași mai mari, pași mai mari
casă renovată complet (ape, electrice, geamuri)
casă parter renovată cu mai multe cote pe nivel
la nivelul de jos am ieșit direct prin spatele distribuitorului
Grea decizie, sper să ajute textu’ de-aici.
Salutare,
Anul viitor vrem să renovăm apartamentul (3 camere, 60 mp, construcție stil vagon, etaj 2 din 4), iar în acest proces vom schimba atât gresia, cât și parchetul. Evident că mă bate un gând nebun să pun încălzire în pardoseală, momentan fiind conectați la RADET.
Problema e că apartamentul e „foarte locuit”, deci plin de mobilă, pe care nu prea am chef s-o dezasamblez și s-o car în nu știu ce spațiu de depozitare până termin cu renovarea, ca mai apoi s-o aduc înapoi…
Soluția la care m-am gândit ar fi o combinație între încălzire în calorifere și încălzire în pardoseală de la Bjorn Heizung (încălzire în sistem uscat, fără șapă).
Deocamdată nu vreau să aduc vorba despre sursa de căldură pentru prepararea agentului termic; poate fi centrală pe gaz, centrală electrică sau pompă de căldură.
Pornind de la sursa de căldură vreau să trag țevi în toată casa ca și cum aș monta calorifere în fiecare cameră. Numai că în loc de calorifere, pornesc din țeava de tur în camera respectivă și mă întorc în țeava de retur în aceeași cameră. Practic, circuitul meu nu părăsește camera. Evident, voi avea posibilitatea să închid/deschid turul si returul.
În teorie, odată ce trag țevile în toată casa pot să pun etapizat încălzire în pardoseală în fiecare cameră și apoi să dau drumul la instalație ca să verific că funcționează. După ce a trecut testul presiunii și temperaturii, se montează gresia/parchetul.
Nu am discutat cu un specialist despre asta, deci nu știu dacă poate fi pusă în practică.
Realizez că agentul termic s-ar putea să nu aibă aceeași temperatură în fiecare cameră, deci clar nu va fi un circuit optim, însă alternativa înseamnă montarea de calorifere și parcă nu se pupă cu așteptările noastre.
Menționez că nu mă interesează producerea de apă caldă menajeră. Pentru asta avem deja soluții.
Este fezabil un astfel de sistem?
Din moment ce într-o încăpere există tur și retur nu mai contează ce sistem de încălzire va fi și când va fi: cu calorifere, ventiloconvectoare, încălzire în pardoseală/pereți uscată/umedă etc.
Noi chiar așa am vrea să propunem: tur, retur în fiecare cameră pentru bucla/buclele de încălzire în pardoseală. Dar, cam prea mult pt. România. Toată lumea se teme că distribuitorul e Baubaul absolut, l-ar monta numai în camera tehnică de pe colțul extrem (ieșit) al casei.
Buna ziua,
Va prezint urmatoarea situatie:
Casa veche in care incaperile sunt aliniate una dupa cealalta, lungime totala aprox 24 m.
Ma gindesc sa renunt la calorifere si sa instalez un sistem de incalzire in pardoseala cu agent termic.
Probabil distribuitorul va fi situat undeva pe la mijlocul distantei, de unde vor pleca circuitele in stinga si dreapta inspre incaperi.
Exista insa diferente de inaltime ale podelei intre incaperi,doua dintre acestea fiind cu aprox 10 cm mai sus decit celelalte.
Ma gindesc sa aplic polistiren extrudat 10 cm in zonele joase , pt a se aduce astfel toate incaperile la acelasi nivel, urmind apoi ca peste tot sa se aplice polistiren extrudat 3 cm peste care vor veni tevile pt incalzire…
Sau ar fi posibil sa se instaleze corect sistemul de incalzire in pardoseala chiar daca ramin aceste diferente de inaltime ale podelei ?
Ma gindesc ca ati intilnit situatii similare si de aceea va rog sa-mi comunicati daca este o idee buna sau ar fi si alte variante pe care le pot lua in considerare.
Țevile de încălzire în pardoseală pot urca și coborî, pot fi montate chiar prin pereți și tavan. Clar că avem astfel de situații cu living sau alte încăperi mai joase/mai înalte față de cota zero (să-i spunem). Depinde cum vrea familia arhitectura, dacă vă convin diferențele de nivel existente, le păstrați.
Multumesc pentru raspuns si pentru timpul acordat.
O zi buna !
(°‿°)/
Salut,
Daca la o mansarda, casa P+M, torn o sapa 1-2 cm peste tevile de I.P, fluida in aderenta peste cea existenta se considera ca obtin o inertie termica…ok? Sau conteaza majoritar ce este deasupra tevilor ca si sapa?
Contează greutatea șapei; șapa = elementul încălzitor. Țevile pot fi la orice înălțime în șapă, nu doar în partea de jos. Căldura de la țevi spre șapă merge prin conducție, deci spre toate direcțiile, nu în sus, cum crede majoritatea. Căldura nu e aer cald să se ridice. Căldura prin radiație și conducție merge 3D_360°; aerul cald după cum e dirijat forțat de ventilator, iar în mod natural merge în sus. Simplu.
multumesc pentru raspuns
Deci sapa 1 vreo 5 cm ..cred + 3 cm sapa 2 (cuprinde tevile I.P.) sunt ok ca si grosime / greutate. Banuiesc ca rationamentul se aplica mai departe si pentru placa de beton de sub aceste sape… marind inertia termica. (Presupun ca au cam aceeasi permitivitate termica)
Dacă nu există izolații termice să întrerupă conducția, căldura merge prin toate betoanele, cărămizile etc.
Perfect. Multumesc pentru raspuns si pentru informatiile site-ului, inclusiv modul de prezentare
(°‿°)/
Salut Bogdan,
As dori sa renovez o casa mai veche (constructie 2007) si sa montez incalzire in pardoseala.
La primul nivel (etaj 1, nu parter) exista sapa de aprox 4 cm, peste placa de beton armat. La mansarda exista o sapa de 3 cm peste planseu de lemn.
La primul nivel s-ar putea monta incalzirea in pardoseala si probabil va ridica nivelul final cu inca vreo 4-5 cm.
Dar la mansarda, avand sapa subtire si neputand sa incarc cu o sapa groasa, ce as putea face?
Multumesc.
Șapă în aderență = lipită de placă, fără polistiren, fără folie. Vezi grosimi șapă.
Ok, multumesc.
Am cateva intrebari in cazul ca e riscant / incomod sa inlocuiesc sapa existenta la mansarda si voi fi nevoit sa fac un compromis de a avea calorifere (cu cap termostatat) la mansarda.
1) se va monta un grup de amestec pentru ‘armonizarea’ celor 2 tipuri de incalzire?
2) va fi totusi un sistem cat de cat eficient? Poate fi aplicata adaptarea meteo? Centrala va fi probabil Ariston Alteas One Net 30.
3) voi faceti proiectarea + executia doar pentru nivelul 1, cu incalzire in pardoseala?
Multumesc.
1. Caloriferele pot fi calculate pentru temperatură joasă.
2. Nu va fi la fel de eficient.
3. Proiectare IPAT + calorifere mansardă. Execuție IPAT + coloană dopată mansardă.
Buna ziua,
In urma cu un circa un an am schimbat mesaje referitor la reamenajarea apartamentului meu.
Pe scurt: (existent iarna 2020)
*apartament 110m2 amplasat la mansarda, izolatie polistiren 5cm, suprafete vitrate mari.
*CT Motan 30kw, vechime 10ani, plasata intr-o cămară cu acces din balcon.
*Incalzire distribuitor 2 zone cu termostate radio, teava Henco, calorifere de tabla in camere si portprosop in baie.
*doua dusuri.
*Aer conditionat multisplit in living si doua dormitoare.
Modificare realizata 2021:
Intr-un dormitor de 15m2 am montat 2 circite incalzire uscată in pardoseala acoperita cu parchet SPC. Am pastrat si un calorifer de aluminiu existent. Temperatura joasa din pardoseala se obtine printr – un grup de amestec Wilo racordat in paralel cu caloriferul existent.
Pentru martie 2022 doresc sa achizitionez centrala noua in condensare pe gaz. Optez pentru gama Viesmann Vitodens W100 model 2021. Doresc sa realizez si recirculare pentru apa calda.
Intrebarea mea punctuala se refera la ce tip de centrala sa aleg: cu preparare de apa calda sau doar cu incalzire si boiler/acumulator. (Restrictia la boiler este dimensiunea usi de acces in camara 520×1820).
Sunt bucuros sa va platesc consultanta/proiect tehnic si deasemenea daca este posibil manopera de executie. (monajul se realizeaza dupa incetarea incalzirii)
Pe viitor intentionez/investighez:
*Montarea de incalzire in pardoseala si in restul camerelor, cu schimbarea caloriferelor de tabla cu calorifere de fonta si trecerea intregului sistem de incalzuire la temperatura joasa (renuntarea la grupul de pompare).
*Schimbarea bateriilor lavoar/dus;
*eventual panou solar.
Lucian Oana
Ne ocupăm în exclusivitate și numai de încălzire în pardoseală în șapă și racorduri îngropate (înainte de șapă) instalații sanitare (nu obiecte. mobilier etc.). Ce & ce-nu facem.
Cred că nu înțeleg despre ce consultanță ar fi vorba. Probabil, o întrebare punctuală în comentarii ar fi mai ok.
Explicitez intrebarea din mesajul precedent:
„Intrebarea mea punctuala se refera la ce tip de centrala sa aleg: cu preparare instantanee de apa calda sau doar cu incalzire si boiler/acumulator separat?”
Ok, cer scuze. Propunerile mele pentru CT gaz sunt în Cele mai bune centrale termice.
Foarte bun articolul/compilatia.
Sincer apreciez un om caruia se vede ca-i pasa si-l intereseaza subiectu’ chiar daca nu are de castigat (imediat) din asta.
Cele bune,
Sper sincer la o colaborare viitoare.
Cu plăcere, clar.