Medicii spun că ne simțim super confortabil când avem 24°C sub talpă. Cu gradele astea pe finisaj, probabil, e confort de 22° și în aerul încăperii când afară sunt +6°C. Adică, există o corespondență între temperaturile: de afară, apei, șapei, finisajului, aerului interior.
O ipoteză:
Tafară → Tapă → Tfinisaj → Taer:
-18°→38,1°→finisaj 27,7°→22,0°;
-3°→28,4°→finisaj 26,1°→22,0°;
+19°→23,1°→finisaj 22,5°→22,0°.
Finisajul poate fi: micro-ciment, plăci PVC, ceramice, parchet de orice fel ș.a.
Mai jos comparăm tipurile de automatizare, temperatura șapei – implicit cea a aerului interior, confortul și consumul de energie.
Un caz: încălzire în pardoseală în toată casa. 5 termostate (zone): 2 parter, 3 etaj (dormitoare). Toate cer Tconfort 22°C. Grupurile hidraulice (c-așa știe instalatorul OLX) reglate pe temperatură fixă pururi = 50°C.
Termostate on/off PWM obișnuite
Pot fi fără fir. Pot fi cu net. Pe piața noastră: Purmo, Rehau, Uponor (simplu), Salus, Sistema, Tiemme ș.a.
PWM-urile fac, într-un ciclu de 10 minute, impulsuri de 5′ pornit + 5′ oprit, deși cererea de căldură există continuu – urcăm de la 20 la 22°, sau suntem în plaja de histerezis ±0,5 față de 22°. O încăpere friguroasă ar cere 8′ on + 2′ off. Una călduroasă 3′ on + 7′ off. Alta 6′ + 4′, sau 4′ on + 6′ off. Să fie un oarecare confort, omul trebuie să nimerească ciclurile potrivite fiecărui termostat (sector de casă). Destul de complicat & enervant, ¯\_(ツ)_/¯.
Sisteme on/off PWM learning
Înrudite cu sMatrix de la Uponor, mai multe termostate PWM legate cu un creier. 🧠 -ul ăsta învață comportamentul încălzirii. Softul observă că termostatele arată:
Tp1 → 24,6° (sufragerie),
Tp2 → 23,8° (ceva birou),
Te1 → 21,0° (dormitor 1),
Te2 → 19,2°,
Te3 → 20,5°.
Reglează automat ciclurile PWM:
Tp1 → 1′ on + 9′ off,
Tp2 → 2′ on + 8′ off,
Te1 → 4′ on + 6′ off,
Te2 → 9′ on + 1′ off,
Te3 → 3′ on + 7′ off.
Omul poate pune și orare cu Tconfort și Teconomic = 20°C. Timp de vreo 2..3 săptămâni 🧠 -ul tot reglează. Așa, în camere sunt valori apropiate de temperaturile cerute în aer, finisajul cu temperatură relativ constantă. Omul schimbă vreo temperatură sau ceva oră → learningul iar observă, iar reglează.
Impulsurile astea „sparg” amplitudinea (variațiilor de temperatură ale șapei și aerului) colosal de mare dată de o singură pornire-oprire, în mai multe oscilații mai mici. Așa, vor fi mai constante (cu ecart mai mic) temperaturile: și aerului, și șapei.
Cât risipim cu ±1°C în aer
Considerăm o casă modernă P+E, 140 m², izolată termic, Tconfort = 22°. Afară -3°. Temperatura media mediilor în București ianuarie ultimii 35 de ani e -1°
Presupunem că în casă ar fi 23°↘21°↗23°↘21°↗.
Consumăm cu +3,3% pentru 1°C în plus. Tcerut + 1°C timp de 2/3 din zi.
Economisim -1,7% pentru un grad mai jos timp de 1/3 din zi.
Cât risipim cu ±1°C în șapă (finisaj)
±1°C pe finisaj înseamnă peste ±1°C în masa șapei.
Problema nu e cu aerul, ci cu tonele elementelor de construcții răcite și re-re-re-∞-încălzite.
Necazul major este: ȘAPA + alte elemente de construcții. Că le tot las să se răcească, apoi trebuie să le tot re-încălzesc. Un fel de: las oala cu fasole la temperatura camerei: Tcameră↗Tfierbere↘Tcameră ↗Tfierbere↘.
Sunt tone de șapă în casa omului. Nu am pus la socoteală restul elementelor de construcție: plăci, stâlpi, centuri din beton armat, finisaje pe jos, pe pereți, mobilier.
Șapă cu Tmax°↘Tmin°↗Tmax°↘Tmin°↗ înseamnă facturi mai mari de energie:
139% pt. amplitudine ±1°C și greutate specifică șapă încălzită 150 kg/m²
178% pt. amplitudine ±2°C și greutate specifică șapă încălzită 150 kg/m²
204% pt. amplitudine ±1°C și greutate specifică elemente c-ție încălzite 400 kg/m²
Adică, o factură de cca 500 lei poate veni peste 1.000 lei din cauza exploatării greșite a sistemului de încălzire în pardoseală. Tomna devreme, primăvara târziu, procentele de mai sus vor fi chiar mai mari. Bine. Factura ca factura, dar confortul omului după o groază de bani dați pe sistem, montare, timpul pierdut cu setările, mentenanță!?
Cu caloriferele e ceva mai lejer. Un grad în plus în aer înseamnă cca +10% factura de energie.
Ca idee: client de-al nostru 240 m² utili încălziți, factură gaz 610 lei pe ianuarie 2020. 50 lei pt. apă caldă menajeră. Pentru căldură = 560 lei : 0,162 lei/kWh = 3.457 kWh/lună : 30 zile : 24 h = 4,80 kWh/h. Ciudat 😮?
Cât alegem Teconomic °C față de 22°?
Cel mai bine:
° familia pleacă la ora 7 de acasă;
° sursa de căldură oprită, off;
° la întoarcere, observat temperatura de pe termostat.
De obicei, nu scade mai mult de 1°. În cazul ăsta n-aș regla niciun Teconomic. Ci, Tconfort 24/24.
Scade 2°, pe 20°C. Atunci, Teconomic = 21,5°.
Scade 3°, pe 19°C. Atunci, Teconomic = 21,0°.
Undeva la 1/3 mai jos de Tconfort din diferența Tconfort minus Tscăzut.fără.căldură.
⚠ ATENȚIE MAXIMĂ!
Cu reîncălzirea depășesc Tconfort de 22° cu peste 0,5°? Mai bine NU mai setez niciun Teconomic. Rămân pe vecie cu Tconfort 24/24h.
Adaptare meteo + echilibrare termică perfecte = amplitudini șapă (finisaj) și aer ZERO
Temperatura de confort e aceeași în toate încăperile. Temperatura apei este exact cea potrivită în timp real. De exemplu: -3°C afară presupun 28,4° temperatura apei din țevi. Așa, șapa – implicit finisajul – NU are nicio -amplitudine ale variațiilor de temperatură, aerul nu are șovăială între temperatura de oprire și (re)pornire. Niciun ecart de niciun fel.
🥇#1 confort, poluare, facturi
Tafară -3° → Tadaptată.apă 28,4° → Tadaptată.finisaj 26,1° → Taer 22,0° 👂!
Pentru astea, nimic mai simplu: Reglaje hidra, adaptare. Temperatură, presiune, durată de viață.
Ne-adaptăm, sau nu ne-adaptăm anului 2020? (✿◡‿◡)
Comentarii.
Dacă știu Tmax/min.finisaj, Tmax/min.aer, timpii, aș putea estima economiile făcute cu o exploatare corectă a triadei: sursă de căldură – instalație – casă, 🤔.
Salut,
Dețin o centrală Saunier Duval MicraCom Condens 24-AS ( Vaillant Ecotec intro) se pare ca e aceeași Marie, alta pălărie…
Am tot citit pe site și m.am apucat sa fac ceva setări prin meniu.
Doresc doar o confirmare ca am procedat ok…
1. Modul de funcționare al pompei modulatoare, de la 0 (automat) la 5 (95%) – am setat 5
2. Modul de postfunctionare al pompei 1eco (pompa funcționează intermitent) la 3 Confort (pompa cu funcționare continuă). Am setat 3 (confort).
Sa înțeleg ca între ciclurile de ardere (cât exista cerere) nu mai oprește pompa și recircula continuu?
Aș mai avea o întrebare, pentru puterea pompei la 95%, este doar când merge flacăra, observ ca între cicluri deși acum merge continuu, ea tot la o putere mai mica merge…
Dacă ar mai fi un sfat de setare recomandata sa știi ca aș aprecia mult.
Mulțumesc.
Nu cunosc această centrală.
Procentul maxim de modulare a pompei e pentru economie de energie electrică. Într-un apartament pot alege un procent mic, iar pentru o casă cât o pensiune aleg 100%. Modularea o face în funcție de delta temperatură = tur – retur sau putere arzător (nu știu centrala).
Post-funcționare se referă la timpul de funcționare a pompei după oprirea arzătorului (oprit de termostat sau că apa a atins temperatura țintă).
Vezi și articolul Setări CTgaz.
Salut Bogdan,
Cu setarile actuale centrala mea Ariston Genus One +, avand doar senzor temp. exterioara, alterneaza modul incalzire cu cel de recirculare. Intrebarea mea ar fi, citind comentariile de mai jos, daca e corect asa, sau ar trebui sa fie permanent pe incalzire ?
Multumesc frumos.
Simbolul calorifer de pe afișaj trebuie să fie 24/7 încadrat într-un chenar = cerere permanentă de încălzire. CTgaz trebuie să fie setată cu puterea minimă de 2kW. Când casa cere sub 2kW, e normal ca arzătorul să se oprească; iar, pompa de recirculare nu se oprește, ci se pune pe turația minimă (20%).
Sa inteleg atunci,ca nu e trebuie sa pun turatia minima a pompei de recirculare la 100 % , ca sa fie pe turatie fixa maxima,pentru a avea ΔT cat mai mic, deoarece ΔT este intre 5 si 10 grade ?
Setările pe care le facem noi
Noi alegem turație fixă maximă. Pentru apartamente sau case mai mici ±100m², turația maximă poate fi limitată la 75% pentru economie (și) de energie electrică (pe lângă cea termică).
CAM cat timp ar trebui sa functioneze instalatia IPAT in cursul a 24 de ore ? In cat timp ar trebui sa ridice temperatura la cea setata ? Si dupa cat timp ar trebui sa repornesca sistem (dupa racire ) ? Poate ca tot timpul difera cazul dar asa ipotetic vorbind cu toate in regula izolatie ok, exexutie corecta ..
Noi sugerăm funcționare 24/7 = cel mai eficient, confortul cel mai bun, durata de viață cea mai mare. Vezi Top CTgaz; OpenTherm; Reglaje hidraulice ș.a.
1. Setare temperatură tur 50..60°C. Sau, alegi o curbă foarte înaltă de adaptare meteo (dată de senzorul extern).
2. Termostatul (dacă există) să ceară căldură.
2. Deschizi numai câte un circuit timp 5..10 min.
Te referi ca focul din centrala să ardă 24/7 ?
Da. Când centrala poate modula puterea foarte jos, cca 2kW cu tehnologia de acum. Peste 5 ani, vor fi CTgaz cu puteri minime de cca 1kW, chiar sub.
Te referi ca focul din centrala pentru încălzire să ardă 24/7 ?
Dacă da , la un moment dat ajunge la temperatura și se oprește după aia iar ar dura f mult să ajungă la temperatura . Eu am setat la 21,8 la termostat și cu inerția ajunge la 22,3 grad cu apa la 45 grade și durează 4 ore să ajunge la temperatura aia . Senzor extern nu am .
Ăsta-i motivul că folosim adaptarea meteo: modulare temperatură tur funcție de cea exterioară, înseamnă temperatură (mai) constantă în casă, fără vârfuri de minim și maxim date de opriri/porniri bruște ON/OFF. Omul nu trebuie să aștepte re-încălzirea aia lentă de 4 ore.
Din păcate nu găsesc senzor extern pentru centrala mea , Buderus Logamax GB022.
Modelul ăsta de CTgaz e destul de nasol. Manual.
1. Puterea minimă e de ditamai 6kW.
2. Temperatura minimă încălzire e ditamai 30°C.
Deci, chiar cu senzor exterior legat, nu prea are ce modula. Pentru încălzire în pardoseală n-am nevoie de 6kW; n-am nevoie de temperaturi peste 30° decât la super ger, -10° și mai frig.
Asta ar insemna , poate gresesc ca de examplu:
1. centrala mea consuma 6 kw cu apa la 30 grade ?
2. o centrala cu putere minima de 3 kw ar consuma jumatate la aceeasi temperatura fata de a mea cu putere minima de 6 kw chiar si la temperatura de 45 de grade ?
Încerc, încerc să explic simplu.
Confortul termic e dat de aer, dar mai ales de temperatura corpurilor solide. Cel mai enervant disconfort e radiația rece, când cedăm noi, oamenii, căldură prin radiație către pereți, geamuri, mobilier. Vezi Transferul termic ITAP vs calorifere.
Nu centralele consumă la bază; ci clădirile, ele cer căldură. Centrala dă (dezvoltă) căldura cerută de casă. Dacă o casă cere la un moment dat 3kW, ideal e ca CTgaz să dea exact 3 kW, nu 6kW, nu 2kW. Dacă CTgaz dă 6kW, dă prea mult cu 3kW, deci centrala se va opri. Nașpa, pentru că se va răci și aerul, și structura; iar după repornire, CTgaz trebuie să (recupereze) reîncălzească aerul, dar cel mai nasol, că și structura.
Nu e o regulă că la 30°C pe tur o CTgaz face 6kW. Puterea cerută depinde de casă (mărime, izolație, gemuri etc.) și instalație (calorifere, IPAT). Cu 30°C o CTgaz poate dezvolta 2kW, sau peste 30kW chiar.
Urmeaza sa pun parchet laminat peste tot in casa p+1, gresie doar in bai.Ce parchet sa aleg ca grosime 8,10 sau 12mm? am gasit de 12mm, imi place dar ma gandesc ca poate se va incalzi mai greu fata de unul de 8 sau 10mm.Sapa la parter are 6,5cm cu tot cu tevi iar la etaj 7cm.Folia de sub parchet va fi Arbiton Multiprotec 1000.
Pentru CT gaz nu e foarte relevant că parchet de 8, de 12+ mm. Pentru pompele de căldură contează maxim.
Atenție! Se încălzește greu contează doar la pornirea încălzirii; NUUU contează la menținere, funcționare constantă. În plus, încălzirea o pornim din septembrie așa încet la ralanti.
Este necesar rostul de dilatare în zona tocului ușii, daca peste tot este gresie și încălzire în pardoseală? S-a folosit banda perimetrală peste tot. Șapa nu are nici un rost de dilatare.
Eu îl propun doar când latura cu ușa e mai mică de cel puțin 2 ori față de latura lungă a încăperii, de pildă L*l = 5*2 metri.
Paragraf: Rosturi în șapă.
Ce aduce cel mai mult confort la talpă / căldură percepută dintre gresie, parchet, vinyl? Ma refer și cum e percepută caldura, nu doar ca eficienta transmitere de la sapa la camera
Căldura percepută în Șapă încălzire în pardoseală – contact m².
∃ ceva studii pe tema asta. Nu le știu eu. Cred că e super-subiectiv. Mie mi-ar plăcea o mochetă lățoasă (și) sub picioarele goale – mai greu de curățat, însă. Percepția căldurii e influențată și de culori; mai nou și de cât vedem pe termostat.
Buna seara ! Nu stiu ude gresesc cu reglajele la o incalzire in pardoseala fara grup amestec, fara actuatoare doar sonda externa si termostat Cube . Temperatura interna ajunge la valoarea setata se opreste centrala air temperatura continua sa creasca cu aproape un grad
Curba aleasă e prea mare. Ar trebui o unitate mai jos. Dacă prea rece, rămâne curba asta + 1..2° decalare în sus.
240mp utili-610lei….eu 177mp-714lei (perioada de consum 17.12-21.01.2020, pardo parter, calorifere-etaj)
~_~
Cand zici Tsapa te referi la temperatura sapei, sau a finisajului?
Ca nu sta nimeni cu sapa in casa, neacoperita de gresie sau parchet.
Tșapă = temperatura de sub talpă.
Voi corecta.
Mersi.
◑﹏◐/