Căldură prin pardoseală – racordată la termoficare
- Robineți de separare tur, retur
- Filtru Y – pe tur de data asta
- Manometru. Probabil, un reductor de presiune, dacă termoficarea are peste 3..5 bari. Țevile de pardoseală (distribuitoarele) au PN6+ bari. Purmo 10, Uponor 8, Rehau 6 bari. Se poate apela la un schimbător de căldură țeavă-în-țeavă, ori cu plăci.
- Vană de amestec cu 3 căi. Poate fi manuală sau cu servomotor.
- Pompă de recirculare
- De aici în distribuitor încălzire
- Vas de expansiune, supape siguranță ș.a. are termoficarea deja. Nu cred că bate soarele încât să încălzească (înfoaie) apa într-atât.
Vezi cel mai bun grup de amestec! Uraaa!
Temperatura agentului poate fi 80°C. Cu vana de amestec facem cât vrem, 28° de pildă.
Debitul volumetric (m³/h) de la termoficare poate fi oricât. Pentru amestec, vana preia doar cât are nevoie. Deci, prin debitmetrul contorului de energie va trece doar cât cere vana, 0,10 m³/h de ex. Dacă vana este automată, ea poate închide de tot termoficarea. Așa, debitul înregistrat este chiar zero.
Contorul de energie calculează așa: ce debit trece și temperaturile tur, retur. De la/spre termoficare, turul poate fi 80°, iar returul poate fi chiar 78°, că vana cu 3 căi cere foarte puțină putere, kW.
Simplificat:
Q, kW = D (m³/h) ⨯ Δt (°C) = 0,1 m³/h ⨯ 2° ⨯ 1,163 = 0,25 kW.
1,163 = ceva transformări de unități de măsură. Nu te ‘ntere.
0,25 kW ⨯ 24 h ⨯ 30 zile =180 kWh/lună.
180 kWh ⨯ 0,3 lei/kWh = 54 lei/lună.
0,3 lei/kWh cam multuț, cred.
Ce bine ar fi, doar 180 kWh/lună! Este un biet exemplu de calcul. Oricum, situația asta poate exista prin octombrie, aprilie.
Era bună o cutie mai lungă! ¯\(°_o)/¯
CLICK DREAPTA, DESCHIDE IMAGINE ÎN FILĂ NOUĂ = MAREEE
Cam scumpă.
Apă caldă menajeră – boiler racordat la termoficare
- Robineți, supapă de siguranță – cum se montează un boiler. N-aș pune clapetă de sens. Așa, n-am nevoie de vas de expansiune sanitar.
- Boiler mixt (serpentină + rezistență electrică), 80..100+ litri. Nu submarin de 200+ litri. Vara, rezistența face acm.
- Vană cu 2 căi (cca 100 lei) și termostat imersie, sau controler cu senzor (cca 120 lei). Boiler setat pe 45°, controlerul închide vana. Gata, contorul de energie nu mai are ce înregistra.
Prin Dedeman vreo 120 lei.
Căldură când nu merge termoficarea încă
a) Boilerul poate avea 2 serpentine. Prima (am vorbit mai sus) pentru a trece apa fierbinte de la termoficare. A 2-a pentru încălzire, cu ansamblul de la căldură de mai sus.
Atenție! Boilerele, de obicei, au rezistența de 1,2..1,8 kW. Aș opta pt. 2..3 kW.
Atenție! Trebuie vas de expansiune + supapă siguranță pe căldură.
b) CT electrică. Dacă e căpătată de la tata, sau soacra.
Voi pune o schemă cum se interpun, în scurt timp sper.
¯\(°_o)/¯ Gata!
Muuult confort!
Buna ziua,
In primul rand va multumesc pentru seria de articole de pe acest site! Pentru mine este o placere sa le citesc si sa inteleg/invat lucururi pe care altfel nu le-as fi stiut.
Trecand la subiectul acestui articol am o nelamurire legata de modul in care se face contorizarea.
Voi apela la exemplul dumneavoastra pentru a explica ce nu inteleg.
Asa cum ati spus formula de calcul este Q(kW) = D(m³/h) x Δt(°C) x coeficient,
care se traduce in “consumul de energie termică este determinat de volumul de agent termic vehiculat în timp și diferența de temperatură tur-retur”.
In scenariul prezentat in articol eu nu inteleg cum ar putea fi Δt(°C) = 2°, cand temperatura de pe retur reala este intre 25 si 30 de grade Celsius.
Datele problemei ar arata cam asa:
– senzorul de pe tur inregistreaza t1 = 70°;
– vana cu 3 cai este setata la 40°;
– temperatura inregistrata de senzorul de pe retur este de 30°;
– Vana cere un debit de 0,10 m³/h.
Contorul de energie inregistreaza urmatoarea valoare:
Q(kW) = D(m³/h) x Δt(°C) x coeficient = 0.1 (m³/h) x (70 – 30)(°C) ⨯ 1,163 = 4.652 kW
In concluzie, nu inteleg de ce ati considerat diferenta dintre tur si retur atat de mica (Δt(°C) = 2°); este evident ca imi scapa ceva, dar nu ma pricep sa identific acel ceva.
Va multumesc!
Senzorii de temperatură tur și retur trebuie montați înainte de vana cu 3 căi și înainte de teul de pe retur. Asta pentru a înregistra temperatura care vine de la termoficare și care se întoarce la termoficare.
Cred că senzorul pe retur înregistrează temperatura de la bucle; nu cea care se întoarce spre termoficare = amestecul dintre turul fierbinte nefolosit (întors prin vană) și returul rece al buclelor.
Buna ziua,
Va multumesc mult pentru raspuns!
Cred ca in al doilea paragraf al raspunsului dumneavoastra sta raspunsul nelamurii mele.
Intr-adevar, senzorul de pe retur pare a masura returul rece al buclelor si asta pentru ca vana nu cred ca face amestecul dintre turul fierbinte nefolosit si returul rece al buclelor, ci face doar amestecul pe care il injecteaza in instalatia de incalzire in pardoseala (catre pompa); cel putin asta intelg eu din animatia “Vana 3 cai cu control total pe amestec” pe care ati pus-o in articolul cu cel mai bun grup de amestec.
Prin urmare, daca vana functioneaza ca in animatia din articol, cum ar fi posibil ca pe returul termoficarii sa ajunga amestecul dintre turul fierbinte nefolosit si returul rece al buclelor in absenta unui bypass sau ceva similar?
Va rog sa ma iertati daca v-am irosit timpul cu intrebari al caror raspuns este evident pentru dumneavoastra! Subiectul acestui articol este unul atipic si prin urmare produce curiozitate.
Va multumesc!
Heh! Nicio problemă, lumea de-aia pune întrebări, că nu știe, evident.
Bypass = scurtcircuit = țeava care leagă vana cu 3 căi de retur, deci e vorba de bypass-ul dintre tur și retur ce se află înaintea distribuitorului de IPAT.
Atenție! Există 2 amestecuri: 1) pe tur în vană și 2) pe retur în teu.
Va multumesc pentru rabdare!
Ce nu pricepusem eu este cum ajunge turul fierbinte prin vana cu 3 cai in teul de pe retur pentru a se produce amestecul 2).
Aveam impresia ca țeava care leagă vana cu 3 căi de retur este “one way”, cu directia dinspre teul de pe retur inspre vana cu 3 cai.
Din cele spune de dumneavoastra inteleg ca vana cu 3 cai permite si trecerea turului fierbinte catre teul de pe retur.
Va multumesc mult pentru explicatii!
Cu bine!
(Fără stres, în comentarii vorbim la pertu.)
De ce vană cu 3 căi de amestec? Să facă amesteeec. Bun, cum face amestecul?
Presupunem:
– tur termoficare = 70°C, debit 1mc/h
– tur după V3C IPAT = 40°C (vrem, așa setăm V3C), debit 1mc/h = o parte de la termoficare + o parte de la retur IPAT
– retur IPAT = de calculat °C, debit = 1 mc/h
– retur termoficare (după teu în sensul curgerii) = de calculat °C, debit tot 1 mc/h, evident.
Mi-e lene acum (nici timp), dar trebuie făcută media ponderată între temperaturi și debite.
De pildă, vana fură tur de la termoficare 0,2mc/h, dă spre IPAT, ia din retur IPAT restul de 0,8mc/h. Deci, în retur spre termoficare va fi un amestec de 0,8mc/h fierbinte (întors de la V3C, prin bypass) + 0,2mc/h venit din retur IPAT ⇒ spre termoficare temperatura va fi amestecul dintre 70°C și 30°C.
Buna ziua,
Va multumesc mult pentru ca v-ati rupt din timp pentru a-mi oferi aceste explicatii!
Va doresc numai bine!
\(°‿°)/
Buna ziua. Urmaresc de putin timp acest site. Vreau sa va felicit pentru staruinta cu care tineti sa raspundeti tuturor. Sunt in cautarea unui sistem de incalzire pt. casa mea aflata in constructie. Am invatat multe rasfoind prin site-multumesc. Remarc si eu, ca de altfel cum au facut-o si alti urmari ai dvs., stilul telgrafic. Inteleg ca volumul mare de informatii livrat necesita acest stil, mai greu de digerat de altii ca mine, mai old-ca varsta si old school-ca stil. Cu toate astea nu vad niciun inconvenient. Gata la obiect!
Am intrat in configurator si am aplicat pentru situatia casei mele 220m2 pe doua nivele. Vad ca in situatia sistemului cu Rehau materialele sunt cu aprox 50% mai scumpe decat Purmo. Ce sa inteleg? Ca instalatia pe Rehau va avea durata de viata cu 50% mai mare, ca isi va face treaba cu 50% mai bine, sau amandoua. Vad o diferenta majora la pretul la teava. Inteleg ca sunt tevi cu tehnologii diferite, dar nu la fel isi face treaba si cea de la Purmo?
Multumesc.
Vă rog, citiți acest comentariu.