Automatizare încălzire în pardoseală = mă tot joc de pe iPhone cu temperaturile? Îhî! Cu toate că ne prindem urechile, n-o prea folosim, dăm, totuși, o groază de bani pe automatizare incalzire in pardoseala? Casă om, birouri, hotel, fabrică? 😓 Automatizare & confort nu înseamnă doar niște 🤏 termostate, reglete, module de comandă, grupuri de pompare și amestec. 🤔🙃 Of! Aș sacrifica vreo juma de oră 🐌 cu citirea acestui articol.
Pentr-o casă de locuit = căldură 24/7, inerție termică mare = optim atât pentru centrale pe gaz, electrice, lemn, cât mai ales pentru pompe de căldură.
Scopul nu e încălzit rapid-rapid, ci să fim în REGIMUL STAȚIONAR tot timpul = constant 22° în casă.
Pompă de căldură preț explicat & Pompe de căldură păreri tehnice
Proba de eficacitate ce poate fi?
O probă obligatorie, cerută de normativ. Temperaturile interioare de calcul trebuie atinse: și simultan, și fără intervenția vreunui termostat legat cu actuatoare, sau legat cu centrala.
Termoficarea cum făcea aceeași temperatură în mii de blocuri, zeci de mii de apartamente, sute de mii de încăperi? Niște ingineri să-și fi folosit 🧠 materia cenușie?
Când se montează automatizarea? Wait ⏳ 3 săptămâni!
Nu aplica automatizarea (mai abitir cea non learning-auto-echilibrare) înainte de echilibrarea termică! Niciun termostat, niciun actuator, nicio comandă pe sursa de căldură! Sătul de șantier, în sfârșit omul se mută-n casa lui. Vreo 2..3 săptămâni de folosire a încălzirii, omul observă diferențe de temperaturi între încăperi. În timpul ăsta, ar trebui să tot facă reglaje hidraulice. Abia când e uniformă temperatura prin toată casa, omul poate monta super-automatizarea.
Termostate și CT gaz/pompe de căldură → OpenTherm: de la on/off în viitorul 🙏 modulant
Folosesc senzorul exterior de temperatură pe durata echilibrării?
În timpul echilibrării termice, 2..3 săptămâni de folosire a casei, senzorul exterior de temperatură trebuie considerat. Idem pentru un termostat OpenTherm legat cu sursa de căldură OT. Ambele variază temperatura apei prin țevi.
Care e cea mai bună automatizare?
Știu că tot internetul spune doar despre avioane și super-complicături. Trust me! Automatizare încălzire în pardoseală în casa omului înseamnă:
🥇 alegere & exploatare perfecte sursă de căldură,
🥈 dimensionare &
🥉 echilibrare corecte instalație, abia, repet abia dup-aia
4° n³ termostate, n³ senzori de șapă, n³ actuatoare, chiar smart home supra-pus.
Pont. Dacă ai o centrală cu puterea minimă de peste 2,5 kW și/sau control pe temperatură de la 30°C în sus, în loc de 20°C, schimb-o! Or, pune un mini-puffer 40..100 litri și automatizarea din poza de mai sus.
Automatizare versus echilibrare
Ne bucurăm de vizita omului pe pagina asta. Crește saitu-n ochii lu’ Gugăl 🙏. Însă, estimez că te va ajuta mult-mai-mult Echilibrarea hidraulică 😉. Articolul chiar descurajează folosirea unui milion de termostate. Mai tehnic și @ modă: 12 zone de confort.
Ce spune ezermeșterul, OLX-ul, forum-expertul?
Let’s not make it complicated! De-ar fi timp: Urzeala temperaturilor. 😐
Instalatorul OLX: Obligatoriuuu n-șpe termostate, reglete, module, bla-bla, că așa se echilibrează și așa se opresc arzătorul și pompa centralei termice.
Centralele termice și pompele de căldură se OPRESC 🙏 și fără termostate-eee.
Când ating temperatura de tur reglată, cu mâna sau automat (senzor exterior/termostat OpenTherm):
– centralele termice NU consumă gaz, GPL;
– pompele de căldură NU consumă curent electric. Gata.
Când există și încălzire prin pardoseală, și calorifere, și șemineu, soluția cu automatizare de câmp ar fi cea mai potrivită. Automatizare de câmp = non-centralizată, care nu comunică neapărat și cu sursa de căldură, CT/PdC.
Inerție termică
OLX-ul, sau forumul ți-a spus despre inerția termică?
Hello!👋 Pardoseală caldă here!
Gata ✋ cu caloriferele, sau aerotermele din Leroy!
Gabriela Firea ajunge la birou. Frig. Bagă-n priză caloriferu’ electric, nu dă drumu’ pardoselii.
Inerția termică și iPhone-ul 🐄💃 vaca și baletu’
Spune vreun sait de încălzire în pardo’ că în exploatare, partea locuită a casei are 😵😯😲 o tonă pe m²? 😱
1 t/m² construit, fără fundații, fără ‘cuperiș. Ok. Există și case ușoare. Nu dezvoltăm aici. Adică, fără demisol, doar zona locuită are 1.000 kg/m².
Sc = 200 m² 🙈🙉🙊 masa = 200 toneee.
Încălzim vreo 154 m² utili, din cei 200 construiți.
Crezi că din aiFon pac-pac, 200-tonele ba calde, ba reci? Nici din Galacsii, ‘Úauei, IuănPlus. ¯\_(ツ)_/¯ N-ai csf. Gagigile Alexa, Siri, Google, Cortana își vor face treaba excelent. Ele rapid execută. Însă, umpic de răbdare cu tonele alea, boss.
Inerție termică imensă:
° zeci de tone de betoaneee & armăăături planșee, stâlpi, grinzi, centuri,
° tone de pereți exteriori & interiori, tencuieli, faianță,
° tone de șape, finisaje,
° mobilier & electrocasnice,
° obiecte sanitare.
Nu vorbim de betoanele demisolului, înconjurate de pământ = inerție-eee.
Probabil, nu se pierde nici ½°C în ⏳ juma de zi. Așa că: regimuri confort și economic = 22°C și 21,5°C cât suntem la școală/serviciu. NU 22°C și 17°C! Probabil, best = 22°C 24/24, 7/7.
Regim staționar, regim tranzitoriu
OLX-ul, sau forum-expertul ți-a spus despre regim staționar, regim tranzitoriu? Mă gândesc: nici despre curgere laminară, sau turbionară. 🙃 Ce pot fi, mamă!?
Când centrala e oprită de termostat(e) on/off, amplitudinile (min, max) ale temperaturii sunt mult mai mari, și în aer, și pe podea.
Afară nu coboară instantaneu de la +1°C la -5°C.
Transfer termic în regim staționar = constant 22°C în casă.
Tranzitoriu = urc de la 18°C la 22°C în-ceva-timp: 🚀 sau 🐌.
Tranzitoriu enervant = lipsă de confort & multă energie risipită.
Nicio casă nu are șapa de egzact 6 cm. Ba 4 cm, ba 9 cm. Așa era placa. Undeva e gresie, altundeva parchet triplu, mochetă, covor, mobilă.
1. Regimul tranzitoriu consumă mult peste regimul staționar. De fapt, aici îi trebuie centralei bicepși 💪 kW, în tranzitoriu.
2. În timpul regimului tranzitoriu, e normal să am temperaturi diferite prin încăperi. Până să se uniformizeze, e ușor mai cald unde e șapă mai subțire, gresie mai bine lipită; ceva mai frig unde e șapă groasă, parchet cu contact mai slab.
3. Regimul tranzitoriu face acel efect enervant de °C zebră. Simți cu talpa unde e turul, unde e returul.
4. Regimul tranzitoriu e enervant, de-a dreptu’ imposibil de gestionat.
Cum scap de iritantul tranzitoriu?
Uite de ce cea-mai-bună automatizare e adaptarea meteo. Să nu tot am pe termometru: ba 23,9°C, ba 20,1°C, chiar dacă nu umblu deloc pe termostate. Din aplicație, normal.
Uite de ce senzorii modulanți interiori; OpenTherm-ostatele, on/off-learning /TPI-termostatele sunt net superioare celor on/off-histerezis, on/off-PWM – chiar dacă au „super-senzor-de-șapă”.
Uite de ce se laudă sistemele rapide de pardoseală, uscată sau mini-șapa umedă. Nu ne interesează. Adaptăm meteo, folosim continuu și uniform căldura.
Uite de ce unii spun: „Vezi, ți-am spus să pui calorifere!”.
Uite de ce ar fi bună o placă cât mai orizontală și același finisaj (🥇epoxidică, 🥈gresie, 🥉parchet laminat subțire-eee) în toată casa. Chiar dacă nu, solved în staționar 😉.
Uite de ce recomand Uponor sMatrix.
Automatizarea rezolvă regimul tranzitoriu? Hopa-sus temperatura, jos textila?
O automatizare learning/TPI ar putea evita enervantul tranzitoriu.
Automatizarea obișnuită Tece, Rehau, Purmo, chiar celebra Salus: nu prea.
Senzor exterior = adaptare meteo & om = tranzitoriu solved. Controlează temperatura apei prin țevi. Obligatoriu de la 15..20°C în sus.
În același timp, nu tot zăpăci termostatele alea, ba 22°C, ba 18°C!
Nici instalațiile de automatizare NU se aleg pentru situațiile extreme. Trebuie considerat scenariul cel mai întâlnit. Nu că vin rușii peste noi. Nu c-am trăit vreun record de -31°C prin ’79.
– Vine soacra neanunțată. Se culcă imediat? Dormitorul ăla, boost, de la 10°C la 20°C?
– La etaj saună 26°C, la parter peșteră 15°C? 🤔
– Când cineva din familie e răcit, mai bine mai cald în toată casa, nu doar în camera lui.
– Unii clienți au 12 termostate. Ok. Vizitez. Ghici? Toooate termostatele pe 22°C. Bine, 11, că-n garaj 12°C.
Automatizarea face echilibrarea?
OLX-ul, sau forumul ți-a spus că automatizarea face echilibrarea?
Ghinion! Termostatele decalează, nu echilibrează.
NU da 2.000 de € pe automatizare, doar din cauză că instalatorul a uitat să facă echilibrarea hidraulică! Speră să rezolvi temperaturile prin camere (bust și talpă) cu acele termostate. Pot fi Rehau, Purmo, Salus, Tece = nici vorbă de simultaneitate. Decalare da, în schimb. Se închide camera avantajată, în sfârșit merge căldura și spre cea neajunsă. Ce sinonim potrivit, neajunsă!
Ce face un termostat, de fapt?
Termostat on/off = comutare de pe confort pe economic & invers. Gata.
Dacă n-am nici măcar aceste 2 regimuri, ce fac cu 12 termostate? Pe OLX cu ele, deși tot mai pretențioși cumperetorii.
Dacă există deja sistemul și sursa de căldură, începe, totuși, cu:
Echilibrarea hidraulică = termică = confort & economii!!!
Dacă încă este șantier, vezi:
Încălzire în pardoseală preț!
t°C confort – t°C economic = 0,5°C. Sau, chiar zero = 22°C 24/24, 7/7.
Diferența între temperatura de confort și cea de economic = 0,5°C. 🙏 Please.
De ce?
° Ia-ți adio de la calorifere! Sau de la aerotermele din Dedeman.
° Casa nu pierde căldură atât cât să fi coborât 2°C.
° E ca și cum scoatem centrala termică (CT)/pompa de căldură (PdC) din priză. Cum fac pensionarii, de fapt.
° E mai scump să recuperez decât să păstrez. Da. Că încălzesc zeci de tone de structură 1..3°C, în loc să compensez doar ce ar pierde anvelopa casei.
Cum știu temperatura ideală pentru regimul economic?
Simplu. De data asta, chiar scoate CT/PdC din priză! Ca pensionarii. Vezi cât a scăzut până ce a ajuns primul din familie acas’.
A scăzut
– de la 22°C la 21°C? Economic = 21,5°C;
– de la 22°C la 20°C? Economic = 21°C;
– de la 21°C la 20,5°C? Economic = 20,75°C, sau mai bine: nu tot umbla! 😉
Cum fac economie?
Faci proba: cât a scăzut temperatura până m-am întors acasă?
– Dacă sub 1°C, mai bine rămân pe aceeași temperatură for ever young.
– Dacă peste 1°C, iau un termostat learning pe casă legat cu CT/PdC. Reglez confort/economic = 22/21,5°C. Sau un learning pe parter, unul pe etaj, fără legare cu centrala, fără actuatoare pe băi. Va fi un articol despre termostate.
– Gata.
– O! Am un garaj, un dormitor, de obicei ținute cu temperaturi sub cele proiectate. Câte un termostat ‘eftin, legat doar cu actuatoarele.
Cât reglez temperatura apei?
Echilibrarea hidraulică e făcută. Dacă văd pe termostat mai mult cu 0,5+°C peste temperatura cerută, pot coborî temperatura apei cu 1..3 grade. Repet încercarea până văd pe termostat max. 0,4°C mai mult.
Automatizare = sârme, sârme și iar sârme?
Ok. Pun kilometri de sârme. Știu ce rol au? Obțin confortul vrut? Cum spun: consumă mai mult cablele și afișajele decât biata pompă a centralei.
Uponor sMatrix = automatizarea ce-și merită sârmele.
Uponor sMatrix = 🥇sârme, dar cu ceva rost pe lume.
O recomand obligatoriu instalațiilor:
– „pas de 10 peste tot”, fără proiectare;
– fără adaptare meteo;
– fără echilibrare termică (hidraulică) făcută de om;
– existente, care nu oferă nicicum un confort termic vrut (fără fir);
Aș propune-o și instalațiilor „gândite”, însă doar dacă nu contează banii 💪.
Nu este nicio reclamă. Este vorba despre o automatizare optimă, care învață comportamentul încălzirii și va ști cum să regleze.
Este automatizare de câmp. Opțional, deloc obligatoriu, poate fi și cu comandă spre sursa de căldură. Cam 1.000 € pentru 6 zone, cu fir.
Plictisit? Cred. Mai jos în articol despre: ce ar trebui să facă automatizarea, comparații, amortizare, scenarii de folosire a căldurii în casa omului. Lung 🐌.
Centrala, sau pompa de căldură se oprește. Ok. Fac vreo economie?
De ce spun să fim atenți pe ce sursă de căldură dăm/aruncăm banii? Mă interesează doar puterea maximă, mulți kW?
Ce enervant! 😠
Ai accelerat maxim și tocmai a devenit roșu semaforu’? În următoarele intersecții, la fel?
Așa și centrala.
Merge maxim, stă. Merge maxim, stă.
10+ kW & 70°C, 0 kW & 22°C.
Ce nasol! 😧
Ai luat un hidrofor de 10 bari și observi că „pușcă” bateriile? Acum, un reductor de presiune e ca pâinea caldă!
Așa și termostatele.
Încearcă să reducă-n ceva mod ăia 10 bari – pardon, 10 kilowați.
👍 the best = centrala să meargă la ralantí, fără opriri de semafor.
Centrala (pompa de căldură) trebuie să dea exact energia cerută de casă în timp real. Probabil, putere 2,9 kW și temperatură tur 28°C.
Constanță și continuitate de funcționare a instalației = cald aerul & călduță podeaua continuu = temperaturi uniforme în aer și pe toată podeaua. Chiar temperaturile tur și retur devin apropiate, fără super-actuatoare.
Efectul de zebră °C sub talpă pălește.
NU pune CT/PdC cu puteri minime mai mari de 2,5 kW & control pe temperaturi de la 30°C!
Nici grup de amestec cu temperaturi for ever 50°C/tur!
Ok. Vezi pe debitmetru 4 litri/minut cu grup? Ghinion! 3,9 l/min sunt degeaba recirculați; abia 0,1 l/min vin calzi de la sursa de căldură (CT, PdC).
🙏
Cu 2,4 kW, centrala consumă 1 mc de gaz în 4,3 ore.
Cu 2,4 kW și un COP de 4, pompa de căldură consumă 600 W. 😉
Obligatoriu de citit!
Automatizare pentr-o biată pompă de recirculare CT/PdC?
Un milion de metri de cable și de elemente automatizare pentru a opri o biată pompă de 4 Wați? Consumă mai mult cablele și afișajele decât pompa însăși.
#șîeu. Automatizare de câmp.
Încălzire mixtă: pardoseală parter, calorifere etaj, șemineu. Centrală/pompă de căldură fără termostat, liberă-ăăă, nelegată.
Centrale termice automatizare proprie & fiabilitate
Automatizarea proprie centralei termice/pompei de căldură o aruncăm? O desconsiderăm, sau profităm?
Un cazan antic normal că n-avea nici cea mai stupidă automatizare. Or, sursele moderne de căldură au automatizări super deștepte, complexe. De cele mai multe ori, cei mai mulți specialiști ne prindem urechile. Oare, câți le și folosesc?
Urzeala temperaturilor
Elemente automatizare încălzire în pardoseală
Sună bine: zone de temperatură, unitate centrală de comandă, grup amestec, modul comandă pompă, zone adiționale, interconectare, comunicare, actuator cu ΔT 7K constant, echilibrare hidraulică automată cică, senzor de pardoseală, un milion de metri de cable cu 6 fire. Pfui! 😱
În plus, omu’ pierde ore bune pe net, că poate da-de, da-de s-a dumiri și-a alege vreo automatizare de-i dă e-on MyLine ceva lei.
Arzător gaz, pompă de recirculare, pompă de căldură. Ce sunt?
Automatizare încălzire pentru:
1. arzător centrală termică [CT],
2. pompă de circulație din CT/PdC,
3. pompă de căldură [PdC].
Elementar. Știi pentru ce există pe Terra cele enumerate mai sus?
- Arzătorul unei CT să ardă gazu’. Să încălzească sângele-n instalație. N-are ni’c dacă merge 24/24. Să nu se „ducă”-n anu’ 2, are o temporizare pt. pornire-oprire, 3..5 minute. Șí astea-l omoară: porniri-opriri.
- Pompa de recirculare (CT/PdC) să tot circule agentul termic 007. Circulație închisă, ca rutiera la noi 😉 N-are absolut nici pe draq c-ar merge 24/24. Pompele cazanelor pe lemne cum merg toată iarna? De 15+ ani, chiar. CT moderne încă le pornesc la vreo 24 h, să nu se plictisească, pardon: blocheze, draq, iar. Pompa modulantă din CT de 0,007 kW * 24 h * 30 z * 0,639 lei/kWh = 3 lei/lună. 1/3 din timp = 1 leu în plus/lună dac-ar merge pompa din CT toată iarna. Exagerez? 4 lei în plus, hai! 😉
- Pompele de căldură să „pompeze” puterea electrică plătită de om de la y kW la 4*y kW. Tot timpul 24/24, nu doar tr’i ore pe zi. Mă rog, unele, uneori chiar peste 5*y. Nu pune puffer de-o tonă!
IDEAL, atins în viitorul apropiat aș spune = modulare & adaptare perfecte = arzătorul/pompa de căldură & pompa recirculare merg 24/24 tot sezonul rece, din septembrie-n mai, de la 0,25 kW la 25 kW putere, iar pompa de recirculare de la 1 W la 50 Wați.
Să comparăm automatizarea încălzirii în pardoseală cu o mașină.
Mașina consumă benzină?
În România cam toți suntem un fel de Schumii. Bine. Suntem în world top. Ce mai top! 😉
Te duci de la Cluj-Napoca la Baia Mare. Accelerezi maxim, la 200 km/h, după care-o lași la liber, spre Ø?
Centrala dă 20 kW. 15 minute merge. 45′ stă. = 20 kW x 1/4 h = 5 kWh (pe oră).
Mergi constant c’100 km la oră? De-ai putea! Oricum, ajungi în același timp.
Centrala dă 3 kW. Merge continuu 1 oră = 3 kW x 1 h = 3 kWh < 5 kWh.
Care variant’-ar fi cea confortabilă & economică & planet-saving?
Ciudat că o centrală care stă mai mult să consume, totuși, mai mult decât una ce merge continuu!? Deloc ciudat.
Automatizare încălzire în pardoseală = senzor extern = adaptare meteo obligatorie
Optima automatizare încălzire în pardoseală.
Ce face NEFOLOSITORUL senzor exterior de temperatură, lipsit de valoare 2..120 lei?
ATENȚIE! Eficiențe CT & PdC!
Centrale pe gaz condensare & t°C retur
Randamentul centralelor termice este ok când temperatura returului este foarte joasă.
De ex. 35/25°C = 30°C media.
Condens puternic șamd.
De-aia ΔT-urile de calcul le considerăm cca 10°C.
Pompe de căldura & t°C tur
Randamentul pompelor de căldură este ok când temperatura turului este foarte joasă.
De ex. 32/28°C = 30°C media.
Flux termic de la agent frigorific spre apă mai pronunțat.
Acum înțelegi de ce sunt ΔT-uri mai mici pentru PdC versus CT gaz? Tanana! 💪
Eficiență centrală termică, pompă de căldură. Contează t°C agentului 007?
Eficiență CT pe gaz cu condensare & factura de gaz
Centralele termice au randamente
89% @ 80°C,
109% @ 40°C media.
Diferența: 20%.
Factura gaz exploatare proastă = 600 lei?
Economie exploatare bună = 120 lei 🤪
Factura clever: 480 lei.
Eficiență PdC & factura de curent electric
Pompele de căldură au COP-uri: 1..5+.
7°C afară, 60°C tur: COP 1,98
7°C afară, 25°C tur: COP 4,88
Diferența: 290%.
Factura electrica exploatare stupidă = 1200 lei?
Economie exploatare optimă = 786 lei. 😏
Factura clever: 414 lei. Uau! 😡👊 Du-te, mă, de-aici!
Atenție maximă, utilizatorule de pompă de căldură!
Hai! În cazul centralelor pe gaz, vorbim de economii exprimate-n câteva procente, 20%.
Or, performanța pompelor de căldură diferă MAXIM. Cu cap, se pot obține facturi de cca 3 ori mai mici.
Lăsăm deoparte acest randament. Ca la o mașină, la încălzirea unei case, contează foooarte mult:
EXPLOATAREA = randament de exploatare.
Io fac mașinii o medie de consum de 5,7 l/100 km. O cedez unui coleg mai agresiv. Consumul mediu, pac-pac: 8,2 l/100.
4 scenarii de exploatare pentru căldura din casă
Un eGZemplu. Casă nu prea „gândită” termic: parter, 10x12x2,6 m. Necesar căldură 10 kW.
În funcție de frigul de afară, casa cere mai multă, sau mai puțină energie.
La fel, când urc de la 18 la 22°C. Repede = kW mulți-mulți, cei mai mulți; lent = kW ceva mai puțini.
Accelerare versus constanță
De ce să încălzim toneee de șapă, placă, pereți interiori și exteriori, mobilier tot sezonul la 45°C? Și când afară sunt -20°C, și când sunt -5..+18°C?
Cazul A
Super-frig afară. Necesar de căldură imens.
Necesar căldură 10 kW.
Centrala termică asigură 10 kW.
OK: CT cu orice raport modulare, cu/fără senzor de exterior, cu temperatura pe tur 45°C. Se produce condensare. Randament bun. Atenție! Afar’ -20°C.
Nasol: grup amestec. Centrala termică face 70..75°C/tur = nema condensare, randament slab. Nu înteleg de ce se mai dau bani pe CT cu condensare!? Energie electrică în plus consumată de pompa super-grupului.
Cazul B
Toamna/primăvara necesar de căldură minim.
Afară +15°C, septembrie. Senzorul exterior spune: fă doar 25°C pe tur.
Vreau în toată casa 20°C. Nu 18°C, nu 22°C.
Ba 19°C, ba 23°C = 40+% mai mare factura de gaz.
Adică, fără grup amestec pompare (GPA mai clevăr), fără super-automatizări, fără super-avioane, un biet senzor de exterior + o biată CT cu modulare 1:10 (2,5 kW) fac împreună, lejer, un 40+% mai mică factura de gaz.
Pentru pompa de căldură, nici nu mai menționez 😉 2..3 ori mai mică. 🙋
OK: raport modulare, astfel încât centrala termică sa aibă puterea 2..3 kW și control temperatură tur 28°C. Stai liniștit! Centrala consumă 0,3 mc/h. În 10 ore consumă imensul volum de 3 mc de g/haz 🙂
Nasol: CT fără Sext. Face tot timpul 45°C, putere tot 10 kW. 7 kW în plus. Să spunem, coboară puterea pe minimumul ei de 6,5 kW [simte că turul se apropie de 45°C]. Și așa: 3,5 kW în plus = timpul cât centrala termică stă să se risipească surplusul de 3,5 kW.
Nasol+: grup hidraulic care face aceleași 45°C, iar CT vreo 75°C. 🙁 Nema condensare, randament prost. Energie electrică în plus pompă grup amestec.
NU te bucura că stă-ăăă centrala! 😠
NU te bucura că stă centrala!
Este timpul când arunci cu surplusul de energie.
😠 😠 😠
Timp lung de șezut = mai nasoală factura.
Automatizare încălzire în pardoseală = termostat learning = anticipare
De ce un learning termostat, legat la o centrală veche, ori fără senzori int. + ext., iși merită banii?
Vede pe internet temperatura exterioară.
Centrala dă întoootdeauna Ttur = 75°C, P = 15+ kW.
Termostatul ține minte cum se comportă casa în diferite condiții meteo.
Anticipează când să pornească + când să oprească centrala termică.
Să nu ceri 22°C, și s-ai 24°C. Ori 18°C, s-ai 16°C.
Confort & economie & salvare planetă.
În link, se laudă Gugăl cu termostatul său Nest, că-câta economia:
Palo Alto, California — 19 April 2018 — Since 2011, Nest thermostats around the world have helped customers save more than 22 billion kilowatt-hours (kWh) of energy.
Cazul C
Super frig afară și casa pe modul „economic”, geamuri închise.
Regim „economic” 18°C.
Per toooată casa economisesc 0,5..1 kW. Fix-pix.
–
Regim anti-îngheț 7°C + geamuri nedeschise = 5 kW cerere căldură.
Economie 50%, deci.
Adică, 50% apropiat de 40+%, cât se poate face economie cu senzorul exterior, dar cu confort în casă, totuși 😉
ADICĂ, c-un milion de zone de temperatură de 2.000 €, economisesc cca 20% alternativ și parțial din casă zi/noapte/parte.
Dar, NU cât c-un biet senzor exterior de 2 lei, 40+% zi + noapte + toată casa.
Automatizare încălzire în pardoseală, zone?
Best = 1..2 zone (necentralizate chiar).
Neîncălzitele = automatizare de câmp, necentralizată.
Zonele ajută când:
- Toată familia e la parter ziua, la etaj noaptea = 2 zone. Dar, și așa nu e cea mai întâlnită situație. Cam toată lumea prin toată casa, 1 zonă și gata = un termostat learning pe CT, sau PdC.
- Un dormitor de oaspeți îl încălzesc o noapte în 3 ani. În „birou” nu intră nimeni, veci = a 3-a, a 4-a zonă. Dar, de câmp. Nu obligatoriu centralizată.
- Un copil preferă 20°C, altul 23°C, bunica 18°C = 2 + 3 = 5 zone. Hmm! Observ copiii clienților pun exact la fel. Nu cumva să fie mai cald celuilalt. Iar, „cad” zonele astea.
- Punctele 2 și 3 le poți face, oricum, fără termostate. Din debitmetre. Deci, 2 zone, zi + noapte = cam ok, cam cel mult.
- Cine are un salon de chefuri/piscină închisă/bucătărie de tranșat porcu’ = a 3-a zonă. Camera de sport, clar, o folosești zilnic 😉
- În garaj: doi capi termostatați de calorifer pe distribuitorul cu 2 căi (că doar se află în garaj), M30 = filet metric 30 mm. Punct. Adică, un distribuitor pt. garaj. Există și ceva distribuitoare cu o cale.
Cazul D
Necesar de căldură incredibil de mic.
Cerere de căldură chiar sub 1 kW.
Încălzesc doar 2 băi în septembrie. Că io propun: fără termostate și actuatoare-n băi, fără termostat pe sursa de căldură, dacă sunt 2+ zone.
Dacă este comandă pe sursa de căldură, nu pot scălda băile în septembrie, ori mai.
Încălzire în băi 22°C [ud și-n fundu’ gol], restul casei 18°C, aprilie = 1,8 kW.
OK: raport modulare, astfel încât CT să aibă puterea 1,8 kW și control temperatură tur 24°C. CT Pmin = 2,5 kW. Surplus doar 0,7 kW.
Nasol: CT fără Sext face tot 45°C, putere tot 10 kW. 8,8 kW în plus. Să spunem, coboară puterea la minimumul ei de 6,5 kW. 4,7 kW în plus = timpul cât stă centrala să se risipească surplusul ăla de 4,7 kW.
Nasol+: grup hidraulic care face aceleași 45°C, iar CT vreo 75°C. 🙁 Nema condensare, randament prost. Energie electrică în plus pompa grup.
Nasol maxim: centrala prea mare nu asigură confortul.
Centrala termică (sau pompa de căldură) are temporizare de repornire. Unor clienți cu puteri minime de 8+ kW, le-am arătat că efectiv centralele merg doar 6..8 secunde, că ating pe tur 50..60°C. După care, stau 3 minute.
Rezolvare
1. Aruncat centrala. Luat una cu Pmin 2,5 kW și control pe temperatură apă de la 15..20°C. Temporizare repornire 0 minute.
Sau
2. Luat un mini-puffer 40..100 de litri. Făcut amestec adaptat meteo & om. Vezi descriere în Configurator încălzire în pardoseală!
Nasol maxim: supratemperatură (eroare de funcționare CT/PdC). CT cu 10+ kW puterea ei minimă poate intra în eroare de „supratemperatură”. Sau, centrala termică face în 15 secunde 45°C pe tur [ori 75°C dacă există grup amestec]. Re-pornire temporizată: 2..3..5 minute. Într-o oră are 26..27 de aprinderi. Cca 6,5 minute de funcționare per oră = 10 kW/60 min * 6,5 min = 1,08 kW < 1,8 kW.
DECI: se poate, chiar, să nu asigure confortul termic.
Același lucru dac-ar fi un necesar mai mic, de 2..5 kW.
Centrală cu Pmin 13,5 kW nu putea încălzi niște bieți 65 de m² de gresie.
Situație reală. După părerea unor 5 firme de specialiști, care-au pus pompă de cartier în plus, verificat că centrala-ar fi stricată chipurile etc., am arătat io că: centrala, cu puterea minimă de 13,5 kW, nu poate încălzi. Efectiv este prea mareee. Solved. 😉 💪
Super ciudat!
Centrala termică, prea mare (kW) pentru suprafețe ce pot absorbi puteri prea mici de căldură, NU poate asigura confortul termic, efectiv. Uneori, și mai nasol, dau chiar eroare de supra-temperatură.
Calcule economii și amortizare.
Cât costă automatizarea versus cât economisesc?
Automatizare încălzire în pardoseală centralizată, cu grupuri amestec, cu unități de comandă, zeci de elemente [de prins urechile]
versus
senzor extern, temperaturi joase, modulare CT [simplu]
1. Într-o cameră/zonă cobori de la 20 la 18°C, economisești cca 20% pe acea zonă. Dacă timpii de alternare sunt prea mici, s-ar putea ca energia economisită să fie sub cea de recuperare re-încălzire de la 18 la 20°C.
2. Factura 800 lei/lună, de ex. Suprafață zonă = 10% din casă. Timp economic 1/2 din zi. Economie = 800 x 10% din S : 2 timp x 20% economia = 8 lei/lună, în cazul ideal. Factură de 300 lei/lună = 3 lei/lună economie. Uau! 💪 Factură de 1.000 lei/lună = 10 lei/lună economia. Hai! În două luni iau un Marlboro roșu scurt. M-am scos.
3. Preț automatizare încălzire în pardoseală pe o zonă: 2 actuatoare + 1 termostat, ambele cu fir = 300 lei. Cel mai ieftin posibil. Poate costa lejer 700+ lei. Amortizare = 300 lei investiție : 8 lei economie = 38 luni : 5 luni reci = cca 8 ani. Aș spune vreo 10+ ani. Socotim și unitate de comandă șamd = 20++ ani pt. amortizare 🙁
4. Grupul de amestec face ca centrala termică să funcționeze pe temperaturi înalte = randamentul cel mai prost.
Pentru pompe de căldură nici nu mai vorbim.
Grupul de amestec va ridica prețul pentru: procurare & montare + automatizare + facturi gaz & electrică. Niciun picur de confort în plus.
Ai pompă de căldură?
1. Aruncă grupurile de amestec!
2. Pune un puffer de 100 litri, nu de-o tonă!
Același lucru l-aș face și-n cazul CT gaz, GPL, electrice, pe lemn/peleț.
Propunerea mea pentru automatizarea încălzirii în pardoseală
Repet: centralele termice și pompele de căldură se opresc și fără vreun termostat. Nu c-ar fi vreo șmecherie oprirea asta.
ATENȚIE! Funcționare arzător sau pompă căldură!
Centralelor termice (pe gaz, GPL, electrice) și pompelor de căldură li se reglează o temperatură maximă de tur. Set-point în germană.
Poate fi impusă cu mâna, sau automat (cu senzorul extern).
Când este atinsă/depășită această temperatură,
arzătorul (pompa de căldură) se opreșteee, fără niciun termostat de ambient.
Adică, nu consumă deloc: gaz, GPL, curent electric, peleț, ce-a fi.
Repet, iar: ideal ar fi să existe puteri de la 0,01 kW în sus. Dar, încă nu. Ceva convertizoare pe curent electric pot coborî puterile sub 1 kW.
- Iei o CT/PdC cu raport 1:10 [de fapt, cu puterea minimă mică-mică, 1 kW de-ar fi].
- Folosești senzor extern care va impune temperatura cât mai mică a agentului termic din țevi, în funcție de „frigul” de afară.
Dacă nimeresc adaptarea meteo, nici nu mai am nevoie de vreun termostat. Trust me! Avem clienți fără niciun termostat legat cu CT/PdC. - Niciun grup de amestec. Fac temperatură joasă direct cu CT/PdC. Dacă se impune amestec: amestec adaptat meteo, nu ce e prin comerțu’ de încălzire-n podea, nu puffer de o tonă.
- Dacă nu proiectare, măcar echilibrarea hidraulică să fie făcută. Atenție: înainte de orice termostat pus în funcțiune!
- Nu spun să se renunțe la termostatele de cameră. Dar, nu ar fi nevoie de 1 milion de termostate, 1 milion de comenzi și cable. Nu e obligatorie o automatizare centralizată, că vez’ Doamne ar merge pompa din CT tot timpul. So what? O automatizare încălzire în pardoseală „de câmp”, non-centralizată e super-ok.
- Casă cu 14 calorifere. 12 calorifere au robineți cu capi termostatați. Comandă careva pompa centralei? Un termostat pe centrală și gata.
- Salus, Honeywell etc. au părerile lor. Lucru bun. Centralele au, la rândul lor, automatizările proprii. De ce nu profităm? Putem alege dintre mai multe variante. Nu?
- Am un hotel cu 1 milion de camere. Pun 1 milion de termostate cu control centralizat, monitorizare ș.a. Corect.
Însă, în casa omului? Mă cert cu nevasta și-i pun temperatura pe 10°C din telefon? Ori, copilul n-a făcut temele, în camera lui 12°C? - Automatizări foarte scumpe & sofisticate pot să nu aducă un confort dorit. Darmite economii.
- Sper că ne-am lămurit. Mai jos descriu cum aș recomanda automatizarea cu termostatele de ambient.
To be continued…? 🙂
Până una-alta, alte articole despre: blog încălzire în pardoseală
Pentru următoarea casă: Digi FM, ca să știi 👀