Cât costă confortul termic
„Cele mai bune calorifere” este o formulare înșelătoare. Întrebarea corectă nu este „care calorifer e mai bun?”, ci „ce fel de transfer termic oferă confortul cel mai plăcut?”. Degeaba discutăm despre centrală, pompă de căldură, automatizări sau aplicații, dacă nu înțelegem mai întâi cum simte omul căldura în casă.
Confortul termic nu începe de la sursa de căldură, ci de la felul în care căldura ajunge la corpul nostru. Aici se face diferența dintre încălzirea prin pardoseală și caloriferele clasice.
Transferul termic: conducție, convecție, radiație

Căldura se transmite în trei moduri simple: prin conducție, prin convecție și prin radiație. Mai există și căldura latentă, implicată în evaporare și condensare, dar pentru confortul dintr-o locuință primele trei sunt cele importante.
Conducția înseamnă contact direct. Convecția înseamnă mișcarea aerului cald sau rece. Radiația înseamnă transfer direct de energie între suprafețe și corpuri, fără să depindă în primul rând de aer. Exact aici apare marea diferență dintre aerul cald și căldura plăcută.
De ce radiația este cea mai plăcută căldură

Radiația încălzește direct omul, podeaua, pereții, mobilierul și toate suprafețele din încăpere. Nu încălzește mai întâi aerul și abia apoi, indirect, corpul uman. De aceea, radiația dă o senzație de confort mai rapidă și mai naturală.
Aceeași logică o știm instinctiv. Soarele de iarnă este plăcut. Un șemineu este plăcut. O sobă este plăcută. Nu pentru că „bagă aer cald”, ci pentru că radiază. Omul simte confort când primește radiație caldă și disconfort când „vede” suprafețe reci care îi fură căldura.
De ce convecția oferă confort mai slab

Caloriferele clasice de tablă, aluminiu și multe alte corpuri de încălzire încălzesc în principal aerul. Aerul cald urcă, se strânge sus, iar omul rămâne mai jos între pereți, geamuri și podele mai reci. Rezultatul este cunoscut: termometrul arată destul de mult, dar confortul real tot lipsește.
Cu încălzirea prin convecție, omul ajunge să ceară temperaturi interioare mai mari ca să se simtă bine. Cu încălzirea radiantă, aceeași stare de confort apare la temperaturi mai joase. Asta înseamnă și confort mai bun, și consum mai logic.
Cât simte omul: 21°C sau 25°C
Într-o casă încălzită majoritar radiant, confortul termic este perceput de regulă pe la 20,5–22,5°C. Într-o casă încălzită majoritar convectiv, confortul apare de multe ori abia pe la 24–26°C. Diferența nu este mică. Este uriașă, atât pentru confort, cât și pentru costuri.
Asta explică de ce mulți oameni spun că „la calorifere trebuie mai cald”. Nu pentru că ar fi mai frig în sens matematic, ci pentru că transferul de căldură este mai prost pentru corpul uman.
Pereții devenind mai reci, pe ger lumea „urcă” termostatul de pe 24ºC pe 26ºC — pentru a compensa efectul de „radiație rece”.
Încălzirea în pardoseală: suprafață radiantă, nu „plită”
Încălzirea în pardoseală nu funcționează ca o plită și nu încălzește casa prin aer cald. Ea funcționează în principal ca o suprafață radiantă mare, uniformă, cu temperaturi joase și confort foarte bun.
Asta este cheia. Nu temperatura mare a apei, nu șocurile termice, nu pornit-oprit. Ci o suprafață mare, stabilă, care radiază plăcut și reduce senzația de „radiație rece” de la pereți, ferestre și podele.
Caloriferele nu sunt toate la fel
Mulți spun „radiatoare” despre orice calorifer, dar în realitate nu toate corpurile de încălzire radiază la fel. Unele sunt aproape numai convectoare. Altele au o componentă radiantă mai serioasă. Geometria contează enorm.
Cu alte cuvinte, nu materialul este totul. Nu „oțel”, „aluminiu” sau „fontă” decide singur confortul, ci felul în care corpul de încălzire transferă căldura: mai mult prin radiație sau mai mult prin convecție.
Radiatoare, convectoare și convecto-radiatoare
Dacă un corp de încălzire transmite căldura în principal prin radiație, va oferi un confort mai bun. Dacă transmite căldura în principal prin convecție, va încălzi mai ales aerul și va cere temperaturi interioare mai mari pentru același confort perceput.
Așa-numitele „calorifere” de tablă standard sunt, în mare parte, convectoare. Fonta, corpurile tubulare și unele modele simple fără aripioare convective au o componentă radiantă mai bună. Însă, chiar și cele mai bune radiatoare rămân sub o pardoseală radiantă bine făcută.
De ce încălzirea mixtă este, de obicei, un compromis prost
Formula clasică „încălzire în pardoseală la parter și calorifere la etaj” este vândută des ca o soluție echilibrată. În realitate, este de multe ori doar un compromis prost îmbrăcat frumos. De ce ar conta mai puțin confortul la etaj? De ce ar fi acceptabil aerul cald sus și radiația jos?
Dacă radiația oferă confort superior, atunci logica tehnică merge în direcția încălzirii radiante peste tot unde este posibil. Restul sunt, de regulă, obiceiuri de piață, inerții de proiectare și comoditate de execuție.
Radiația rece: disconfortul pe care mulți nu îl înțeleg
Cel mai enervant disconfort termic nu este doar frigul din aer, ci radiația rece a suprafețelor reci. Pereți reci, geamuri reci, pardoseli reci, colțuri reci. Acolo simți că „te trage”, chiar dacă aerul din cameră pare suficient de cald.
Încălzirea radiantă reduce (sau chiar elimină) tocmai acest efect, pentru că ridică temperatura suprafețelor și echilibrează schimbul de radiație dintre corpul uman și mediul înconjurător. Asta înseamnă confort real, nu doar cifre pe termostat.
Dacă tot alegi calorifere, alege radiație, nu aer cald
Dacă cineva alege totuși încălzirea cu calorifere, confortul cel mai bun îl va obține din corpuri cu componentă radiantă cât mai mare. Radiatoarele din fontă, cele tubulare și modelele simple, fără multe aripioare convective, sunt mai aproape de ideea de confort real decât convectoarele clasice.
Cele mai slabe pentru confort sunt convectoarele care funcționează practic ca niște hornuri plate: aer rece jos, aer cald sus, curenți de aer, suprafețe reci rămase reci și confort obținut doar prin temperaturi mai mari în cameră.
Caloriferele din tablă de oțel: ieftine, compacte, dar slabe la confort

Caloriferele din tablă de oțel sau elemente din aluminiu sunt populare pentru că sunt ieftine, compacte și au puteri mari raportate la dimensiune. Pentru piață, sunt perfecte. Pentru confortul uman, mai puțin.
Ele încălzesc în principal aerul, nu omul. De aceea, sunt o soluție bună pentru buget și spațiu, dar o soluție modestă pentru confort termic. Sunt exact standardul de compromis de care piața s-a îndrăgostit.
Caloriferele din fontă și cele tubulare: mai aproape de ideea bună

Fonta și corpurile tubulare au o componentă radiantă mai bună și, implicit, un confort superior față de convectoarele clasice. Dezavantajele sunt altele: costul.
Totuși, dacă discuția este strict despre confort, acestea stau mult mai bine decât multe calorifere moderne „eficiente” care, de fapt, doar mută mult aer cald prin cameră.
Încălzirea în pardoseală bate caloriferele prin fizică, nu prin modă
Încălzirea în pardoseală nu este mai bună pentru că „așa se face acum”, ci pentru că lucrează cu fizica în favoarea omului. Suprafață mare, temperatură joasă, radiație dominantă, uniformitate, confort perceput la temperaturi interioare mai mici.
Exact de aceea, comparația reală nu este între „pardoseală modernă” și „calorifere vechi”, ci între radiație și convecție. Iar aici, rezultatul este clar.
Concluzie: care sunt cele mai bune „calorifere”
Cele mai bune „calorifere” sunt, de fapt, suprafețele radiante. Adică încălzirea prin pardoseală. Dacă discuția este despre confort termic real, radiația câștigă.
Dacă tot alegi corpuri clasice, atunci are sens să alegi unele cât mai puțin convective și cât mai radiante. Dar adevărul simplu rămâne acesta: nu caloriferul de tablă este standardul de confort. Este doar standardul de compromis.
Infografic













Racordarea pe aceeași parte a caloriferelor dacă L<3xh este ok și în cazul celor de aluminiu 600x1440mm profunzimea de 100mm sau doar la cele din otel tip panou(11,22, 33) fără a pierde din randament?
Pentru încălzirea unei camere 40mc după calcul este necesar 1144watt folosind un calorifer din aluminiu cu15 elementi la dt=30grd și temperatura interioara de 20. Daca as vrea sa schimb cu un radiator de la Tesi, Cordivari, IRSAP(tubulare) as obține confortul dorit mai rapid și implicit consumand mai puțin gaz sau care ar fi avantajul văzând preturile astronomice la aceste radiatoare ? Bănuiesc ca noul radiator ar trebui cumpărat cu aceeași putere de 1144watt la dt30? Va mulțumesc frumos!
Nu am folosit calorifere de aluminiu, nu avem un manual tehnic. Dar, aș respecta aceeași matematică, pe aceeași parte când L<3*h. Caloriferele de fontă vechi (ceaușiste) le legam pe aceeași parte până la 18 elemenți, pe diagonală de la 19 elemenți.
Principalul avantaj al caloriferelor Cordivari e confortul, dau căldură prin radiație, nu prin convecție – aer cald – cum fac cele de tablă sau cele din aluminiu. Pot face economie folosind Cordivari vs convectoare, dar nu semnificativ, depinde de înălțimea încăperii, izolația termică, calitatea geamului etc.
Buna seara!
Îmi propun sa astup partea de jos a caloriferelor din casa cu polistiren astfel încât să reduc la minim efectul de convecție (tiraj) – un fel de transformare din convector in radiator pentru săraci
As obține radiație suficientă să încălzească încăperea?
Mulțumesc!
Hmm. Nu prea. Caloriferele alea dau căldură prin convecție cca 90..95%.
Încercarea moarte n-are,, vorba aia. Convingere cu un calorifer.
Mai mult de jumatate din continut a fost bascalie (ieftina in general), deci citesti mult si te chinui sa extragi informatia din multele balarii
se vede ceva?
da, se vede foarte clar
multa vorbaraie paralela cu subiectul Se pare ca este o preluare de pe google translate cu exprimari confuze si greoaie
Așa e, exprimări greoaie. Mi-ar plăcea să văd textul de unde aș fi copiat. Uau, chiar aș da un bonus de 1000 € celui care găsește un articol similar în orice limbă de pe Terra.
In cazul in care iau Purmo Hygiene nu cistig daca iau model 20 in loc de 10? Sint 2 panouri radiante fara nici un fel de aripioare de convectie. Aveti idee cam cit din putere se pierde la folosirea lor cu pompa de caldura (40 sau 45 pe tur) ? In tabelele date de Purmo e specificata puterea doar pt 75°C/65°C si 70°C/55°C.
Calculator putere calorifer
Am citit despre articolul dvs despre montajul caloriferelor tur/retur.
Totusi nu m am dumirit cum se monteaza cel mai eficient pentru caloriferele inalte din aluminiu(4/6 elementi de 180cm). E clar ca acolo e mult mai mica latimea decat inaltimea. Tur retur pe acceasi parte sau in cruce?! Multumesc mult
Fără să intru în detalii & justificări tehnice, aș recomanda legare pe aceeași parte.
Da, am citit acel articol, dar cele propuse de tine sint enorm de scumpe( cele italienesti), iar din cele asa zis igienice am gasit cu lungime maxima de 2300 ceea ce nu echivaleaza niciodata cu 33/600/2000. Mai ai o recomandare de la Romstal din cite am vazut, dar acelea sint total inestetice (nu traiesc singur asa ca risc sa dorm in cotet cu caloriferul in brate). Nu merge totusi ca si compromis 33/600/2000?
Da, sunt scumpe. Dar, dacă faci bani/eficiență, culmea, ieși mai ieftin. Io recomand așa clienților: din toată suma alocată pentru calorifere cumpărați radiatoare.
Cele de la Romstal pot arăta foarte bine vopsite, chiar cu orice culoare glossy, fancy etc.
Salut. E adevarat ca prin supradimensionarea caloriferelor putem lucra cu acestea cu temperaturi mult mai joase si cu eficienta termica sporita? Ca ex in loc de 22/600/1200 sa pun 33/600/2000. Multumesc.
Da.
PS N-aș recomanda caloriferele din tablă. Vezi Nu calorifere de-2-lei. De care?
Cunosc personal oameni care au probleme de circulatie atunci cand ajung in spatii cu incalzire in pardoseala (picioare umflate, dureri etc) Unul dintre ei e sanatos, vreo doi au context de probleme reumatismale. La momentul asta, cam asta ar fi principalul contraargument impotriva incalzirii in pardoseala.
Da, așa e. Și eu cunosc. Însă, nu e vorba de temperaturi sub 27..28..max. 29° sub talpă. Unii clienți ni se plâng că nu sunt suficient de calde podelele. Toamna, primăvara au pe podea 23..25°, pe la -18…-15° au cca 27°. Trebuie să le explic că încălzirea în pardoseală nu face plită din podea.
Ah si cireasa de pe tort pt comentariul anterior: dupa o evaluarea sumara ( calculatorul vostru pt estimare de pret) vs estimare calorifere + tevi + distruibuitor. Pretul pt investitia initiala e comparabil la incalzirea in pardoseala vs calorifere. Diferentele semnificative sunt la zona de capete termostate vs termostate de camera + actuatori. In rest cam tot pe-acolo.
Ce presetari de necasar termic folositi pt calculatorul de oferta pret incalzire pardoseala (transfer termic pereti/tamplarie/acopers/fundatie)?
Nu am mai făcut de mult timp o comparație de preț pardoseală versus calorifere. Aș înclina să spun că poate fi chiar mai scump cu calorifere. Ar trebui să actualizez textul și prețul.
–
Oferta din configurator se bazează pe o medie a lucrărilor și proiectelor noastre. Oferta estimează materialele foarte aproape de realitate. Ideea e că, în urma calculelor, știm unde vine țeavă deasă (pas mic), unde vine țeavă rară (pas mare), însumată rezultă cantitatea din ofertă.
În ofertă, încă nu considerăm (presetăm) niciun necesar de căldură. Dacă e bine izolată casa, alegem temperaturile de calcul ale agentului mai mici. Dacă e mai slab izolată, alegem temperaturi ale apei prin țevi mai mari.
Destul de complicat, dar dacă e mai izolată casa, nu înseamnă că punem pași doar de 20..22,5..25 cm, iar pentru casele cu necesar mai mare, nu punem numai pași de 5..7,5..10 cm.
Confirm, casa bine izolata spre foarte bine, zic eu, avem pasi pusi de Bogdan si de 7.5cm (baie pe colt exterior pe nord) si de 10, 20, 25cm
ok, dar temperatura mai mare a apei prin tevi nu va duce la o temperatura mai mare a suprafetei?
Hmm, bună întrebare. Dacă e într-atât de slab izolată clădirea încât trebuie să facem agentul termic prea cald, peste 29°C sub talpă (33° băi, 35° zone lângă pereți că nu umblăm frecați de ei) încercăm aport de:
1) o bandă de contur 0,5..1 m pe lângă pereți cu pas de 5 cm;
2) aport de căldură în perete (un brâu de 0,5..1 m, jos), de preferat pe peretele exterior;
3) chiar aport de calorifer; de preferat radiator (fontă, Irsap, Cordivari), nu de-2-lei din tablă = convector = aer cald.
In dispunerea tevilor se tine cont si de mobilare (acolo unde e oarecum evidenta) cum ar fi bucataria, sau dormitoare? Cat de mult va reduce din performata un pat de dormitor trantit in mijlocul unei camere mici (3/3.5 de pilda) ?
Ce grosime practicati la pachetul tevi + sapa? (fara polistiren sau stratul de finisaj?
Ce solutii propuneti pt situatii in care pardoseala parter nu e dreapta (diferente de 4 cm intre centrul placii si extremitati)?
Pfui, multe întrebări.
1. Nu ținem cont de nicio mobilă, obiect sanitar, frigider etc. Peste 7 ani, poate, va fi cu totul altă mobilă, altă familie chiar.
2. Mobila reduce radiația directă, da. În schimb, preia căldură prin conducție și radiație. Va radia la rândul său.
3. Despre grosime și multe altele în articolul Șapă.
4. Noi propunem (sugerăm), nu ne băgăm în seamă, nu contăm; e cam treaba arhitectului. Timid, propunem îndreptare din polistiren = mai ieftin, mai eficient termic. Firma de șape aleasă dă cotele, se pot face îndreptările. În burtă, evideeent, șapa e duluri-duluri, nu contează. La fel, va fi o grosime de 4,5 în pct. X, 9 cm în Y. Deci, inerții termice diferite = contează la pornirea încălzirii = regim tranzitoriu. În staționar (constant), nu ne mai interesează inerția dată de diferențele astea de grosime. Despre inerție și regimuri termice în articolul Automatizare.
Salut!
Daca folosesti calorifere Kermi x2, si teava PPR Aquatherm, ambele vandute doar de Romstal, nimic rau in asta, vei iesi mult mai scump decat incalzirea in pardoseala.
Iti spun din experienta.
In acelasi timp, pardoseala e strans legata de spatialitate, iti poti permite sa te ridici cu minim 7-9 cm peste actuala cota, de mesterii care iti pun pachetul, gresia, etc, dupa si tot asa.
La calorifere, toata lumea se pricepe la spart pereti, tencuit, gletuit, lavabila.
Si daca pui si conserve in loc de radiatoare, atunci clar e mai ieftina instalatia cu calorifere, decat pardoseala, dar in timp, vei cheltui mai mult, pe gaz de ex.
Balanta e cea mai buna, radiatoarele fac o diferenta imensa, tot din experienta!
°◡°/
Dar de caloriferele de la Cordivari ce parere aveti, merita banii? Sunt tot tubulare din otel, made in Italy, dar ceva mai ieftine decat irsap.
Ce rușine mi-e! Nici nu știam că ∃ și calorifere Cordivari. Io aș spune: Cordivari să fie. Doar e oțel. Dacă vopseaua e mai nasoală, dat cu șprei peste 10 ani.
Amu și mie mi-e rușine, că n-am fost atenta. Io mă uitam la Cordivari tubular Ardesia, care au preturi mai abordabile la Romstal, da’ doar pe site-ul producătorului se spune că modelul asta-i din otel carbon, nu otel inoxidabil.
No, și pe lângă asta mai sunt caloriferele de fonta de la Viadrus, tot mai domoale la preț decât astea tubulare de inox.
Amu io m-am mutat intr-o casa unde 2/3 din calorifere-s tubulare (nu fonta, îs mai subtirele, ceva otel vopsit. Pe unul mai scorojit se vede oleacă de rugină, deci nu-s nici inox). Iar cealalta treime-s convectoare de tabla. Pe astea din urma le-aș cam înlocui, da’ cu ce? Cu tubulare de fonta, otel carbon, sau inox? Că mă amețesc atâtea opțiuni și materiale.
Pot fi din țevi de oțel simplu. Se pot vopsi. N-aș recomanda fontă combinată cu acele calorifere tubulare. Altă inerție termică. Încercați tot tubulare, chiar dacă sunt ceva mai scumpe și din oțel simplu. Alea de tablă de 2 lei, credeți că ar fi din tablă inox?
Salut Bogdan,
Robinetul unui radiator dintr o camera pe care nu o folosesc a ramas blocat pe inchis. Am incercat ca sa il deschid si am ramas in mana cu capacelul alb (s-a rupt filetul). Pot sa fortez cu un patent “tumburusul” care e acum la vedere? Sau mai bine las totul asa si chem un instaaltor sa schimbe robinetul? Pana atunci sa inchid si robientul de retur sau nu are rost?
Patent = rol de căpăcel. Se poate fura un căpăcel din Leroy.
Nu reusesc nici cu patentul. Ma tem sa nu rup țumburușul si sa dau in altele. Sa incerc si cu mai multa determinare?
Mersi frumos de ajutor,
Alex.
Hmm! Când sunt chestii înțepenite, instalatorii încălzesc cu lampa, lovesc cu blițu’. Dacă e calorifer de termoficare, n-aș exagera. Dacă e instalație proprie, aș roti cu forță țâmburucul (spunem noi).
Am reusit sa il misc cred ca 1 mm. Acum intra apa in calorifer si se incalzeste, dar nu il mai pot inchide… Este o camera pe care o folosesc pentru depozitare si nu as vrea sa incalzesc mereu. Nu vreau acum sa schimb robinetul si sa pun un cap termostatat. Merge sa mai inchid din retur ca sa nu incalzesc camera la cote normale si sa fac un pic de economie? Ar fi suficient un 15 grade in camera aia.
Trebuie eliminat fenomenul de gelivitate: îngheț-dezgheț din pereții exteriori. Adică, să aibă peste zero grade. Pot fi 7..12° în cameră. Dacă e izolat termic peretele, liniștit: 7°.
Ok, si pot inchide caloriferul din retur daca robinetul de tur este blocat pe deschis acum? Sau eventual sa las robinetul de retur la minim sa incalzesc camera mai putin?
Robinet retur = a) reglaj hidraulic; b) închidere-deschidere.
Robinet tur = doar închidere-deschidere.
Salut Bogdan,
Am schimbat un calorifer de otel in camera fiicei mele. Am pus unul de 22x600x1400. Am luat un turcism ieftin, de zgarcit ce sunt. In specificatiile lui spune ca grosimea tablei este 1.11 mm, iar grosimea tablei convector este de 0.30-0.35 mm. Cred ca am reusit „performanta” sa iau caloriferul cu cea mai subtire tabla de pe piata. Desi, ma uitam la un Kermi X2 si are grosime de doar 1.13 mm. Iar cel mai mult am vazut la Purmo, de 1.25 mm, iar la grosimea tablei convector vad ca are 0.50 mm.
Intrebarea mea este: influenteaza grosimea tablei „the heating performance”? Adica daca are o tabla mai subtire, caloriferul se va incinge mai putin, generand un consum mai mare si implicit un randament mai slab? Am masurat cu un termometru digital, tip pistol, temperatura la suprafata caloriferului, si, la cel nou temperatura este la fel ca la celalate din casa (48 de grade, avand turul setat in centrala la 50 de grade). Insa daca masor temperatura pe suprafata aceea cu „grilaj” de deasupra caloriferului (de deasupura tablei convectoare) la toate caloriferele din casa am 47-48 de grade, la asta nou am doar 42-43 de grade.
Daca grosimea tablei nu influenteaza heating performance, de ce trebuie sa fie cat mai groasa? Strict ca sa reziste in timp mai bine caloriferul?
Calorifer cu o geometrie bună = suprafață mare. Adică, acele șanțuri să fie adânci, aripioarele pe toată înălțimea, late șamd.
Grosimea tablei = mai slab/mai bun mecanic, nu termic. Alea subțiri se dilată-contractă mai tare, cu timpul grilajul se îndoaie.
Eu am robineti de tur cu reglaj hidraulic pe ei.
Va salut. Recent am cumpărat o casă pe care acum o renovam . Mă gândeam la instalarea unui sistem de încălzire în pardoseală in toate încăperile, inclusiv baie. Ne întrebăm dacă în acest caz un calorifer de tip scăriță mai are randament având în vedere temperatura scăzută din instalația de încălzire prin pardoseală. Considerăm că un asemenea calorifer ar fi util având în vedere că mai poți usca 1-2 prosoape. Ce părere aveți? Care ar fi variantele tehnice posibile?
Mulțumesc anticipat.
Aceeași întrebare o au ~toți clienții.
Des, nu este nevoie de aport de căldură pe lângă cea prin pardoseală.
Când calculele impun aport, propunem încălzirea în pereți, nu calorifer.
Alt avantaj al pardoselii calde: nu se văd calorifere, nu încurcă.
Vara nu merge încălzirea în podea, dar nici în calorifer.
Prosopul se usucă de la podea, pe un suport de la Ikea.
Stropii dușului se evaporă în 10..15 minute.
Evident, e alegerea utilizatorului.
Dacă se dorește calorifer, alimentarea lui o propunem direct din distribuție, nu din o cale în plus a distribuitorului.
Distribuție PPR 32, înseamnă că se pun 2 teuri 32*20*32 (sau 32 egal cu reducție).
Poate fi și varianta cu o cale separată pe distribuitor. De aici, va fi țeavă PPR 20 mm, racordată cu semiolandeze de 20*3/4”.
Dacă alegeți să-l alimentați cu țeavă PEX, ar trebui să apelați la niște tije L, speciale pentru racord calorifer. Cca 200 lei/set.
O varianta este caloriferul electric, cost~300 lei. Nu as sfatui puteri mai mari de 1000W. Eu am unul de 1500W ulei si a trebuit sa-l termostatez caci frigea in draci dupa 1-2 ore de functionare. Ca sa nu am stres l-am alimentat din holul exterior baii direct din doza caci plaja termostatului incepe de la 20 C.
„Voi scrie acel articol despre super-recuperare-centralizată.”
sa il pui si acesta pe lista de articole 🙂
Tiiimp ╰(‵□′)╯
Salut,
Cred ca trebuie sa mai verifici treaba cu radiatia, convecție și conductia. Cât % reprezinta fiecare la temperatura agentului de 50 60 grade celsius? Radiatia la temperatura asta nu e importanta zic eu.
Încălzirea în pardoseală (pereți, tavan) → aproape 100% radiație.
Deși, temperatura podelei are 23..25°C.
–
În cazul caloriferelor, contează geometria lor, nu temperatura.
Aripioare convective → convecție mare.
Geometria caloriferelor de fontă ale „lui Ceaușescu” → radiație peste 95%.
Caloriferele IRSAP → majoritatea radiație.
Dacă e 90% radiație atunci dacă ne îmbrăcăm în negru în casa ne încălzim mai bine :). Eu zic ca e conductie și convecție și neglijabil radiatie
Soarele cum dă căldură? Ne bate convecția cosmică? De ce e mai frig la munte? Credeți că dacă nu ne dă șemineul în urechea stângă, nu e radiație? Când ne trage la șale, nu cedăm căldură prin radiație? Normativele român, german etc. de ce au un adaus de diminuare a efectului de „radiație rece”?
Probabil, n-ați accesat linkurile din articol. Thermal radiation.
Încălzirea prin pardoseală (pereți, tavan) cum dă căldură? Aaa, ok. Prin ridicarea prafului, să înțeleg?
Of!
EU nu v-am spus nimic de ridicarea prafului. Soarele da caldura prin radiatie electromagnetica dar soarele „lucreaza la alte temperaturi” si suprafete.
Va recomand cu „caldura”
exista un mic calculator si puteti verifica care este cantitatea de radiatie termica de la un calorifer de aluminiu de 2 mp.
Mulțumesc de recomandare. Nu văd mare diferență de radiație între 50 și 80°C în calorifer. Neglijabil, chiar.
Simplu: orice corp cedează căldură spre corpul mai rece. Evident: prin radiație, convecție, conducție.
Geometria caloriferelor spune: câtă radiație, câtă convecție.
Dacă va fi mai mică temp. în calorifer ⇒ vor scădea ambele: și radiația, dar și convecția.
Încercați un calorifer de la IRSAP. Îmi veți da dreptatea în realitate. Interesant: se simte radiația chiar la 24..25° în apă. De altfel, ca podeaua.
Nu degeaba costă atât IRSAP-ul. Radiație = confort.
Va salut. In vara doresc sa instalez incalzirea in pardoseala si am rugamintea sa-mi spuneti daca stiti si alta firma/model de pompa de caldura aer/apa in afara de Nibe, care sa aiba COP 5. In zona nu avem gaz si am inteles de la primarie ca nici nu o sa vedem gaz in urmatorii 5-10 ani.
Atenție maximă!
NU contează COP-ul cât randamentul de EXPLOATARE.
Degeaba am pompă de căldură super scumpă, dar fac 60°C în apa de pe tur.
Degeaba am pompă de căldură super scumpă, dar nu adaptez puterea ei la necesarul cerut de casă.
Chiar pompele sol-apă, incredibil de scumpe, sunt degeaba dacă fac tot timpul 60°C pe tur.
¯\_(ツ)_/¯
–
Atenție, iar!
COP-ul depinde major de:
1. temperatura de afară și
2. temperatura turului.
Chiar NIBE are COP-ul de 5 DOAR când afară sunt peste +10° și turul sub 35°C.
–
Pompele de căldură aer-apă se împart în:
a. split (2 bucăți) = unitate afară + unitate înăuntru.
Legate între ele cu cupru moale pt. agent frigorific. Similar cu aerul condiționat știut.
Unitatea interioară conține: schimbător de căldură agent frigorific – apă, pompă de circulație, supape de siguranță, vas de expansiune și multe alte componente.
Unitate interioară = foarte scumpă, ușor de montat.
Componente separate (fără unitate interioară) = varianta mai ieftină, dar multă muncă de montat.
b. monobloc = ambele unități într-o singură carcasă, cea de afară.
Avantaj = jumate prețul, ușor de montat.
Dezavantaj = se ia curentul, îngheață apa din afara casei. Se folosește antigel, sau se speră că nu se ia curentul ore în șir.
–
Aș alege varianta b.
Puteti sa-mi recomandati un model monobloc pentru suprafata de 150 mp, tensiune trifazica. Aceste pompe de caldura sunt si cu senzor interior si exterior ca modelele de centrala Ariston?
In mare doresc sa-mi fac singur toate lucrarile, pentru incalzirea in pardoseala o sa apelez la dvs. pentru proiect si materiale. Multumesc anticipat pentru timpul acordat.
Immergas Audax e foart ok.
La fel, Ariston. Pompele de căldură Ariston au
aceeași automatizare ca centralele pe gaz.
Unitatea de afară clar că are senzor de exterior.
Toate firmele ar trebui să aibă S ext.
–
Panoul de control Immergas se montează oriunde în casă.
În living se stă cel mai mult.
Are și senzorul de interior.
Nu toate firmele au și S int.
–
Oriucm, cel mai important este S ext
și curba potrivită acelei case.
Cel interior influențează doar.
–
Dacă aveți timp, un articol interesant:
OpenTherm: de la on/off în viitorul modulant
Am inteles 🙁 cand credeam si eu ca fac o noua casa cu aport de aer mai bun in casa ( normal ca cum o fi el afara). Doar ca eu, de exemplu, dimineata aerisesc, dar pana a doua zi dimineata nu mai aerisesc ( pe timp de iarna), normal ca prin deschiderea usii principale se mai face transfer si prin alte scurgeri de neetansietati
Of! Of!
Geamurile au microventilare. De obicei, scumpe 😉
Se pot prevedea în pereți ceva găuri. Gata.
Noi, inginerii vechi non-pasivi-moderni-solari spunem: VENTILARE NATURALĂ ORGANIZATĂ.
Că io „organizez” găurile alea. Da. Aerul ăla tb încălzit.
Si atunci de ce este o chestie obligatorie la casele pasive? E doar marketing? Co2 in camerele de noapte nu e chiar asa mare cum zic? Nu ajuta la a avea un aer proaspat? Ei zic ca si energia folosita pt incalzire se diminueaza…
Io nu cunosc reglementări date de vreun stat pentru case pasive. Mă rog, sunt nepregătit.
Îmi trimiteți standardele europene, americane?
De ce să fie același standard în Brazilia cu cel din Romanica, sau Siberia?
–
Io aș citi aici: PHIUS = Passive House Institute US, Inc.
–
PS
Nu mă interesează denumiri inteligente, super materiale, bla, bla.
Rezultateee. Energia consumatăăă. Să văd facturileee!
Ok. Sunt pe glob câteva zeci de mii de case într-adevăr pasive. Atât.
Toate treaba ca avem mult co2 in camerele de dormit dimineta, nu sunt adevarate?
Heh!
Normal că împrospătăm aerul. Și nu doar cel din dormitor.
Dar, aerul intră și natural, fără vreo morișcă electrică. Chiar fără să sune.
În România îl încălzesc cu gaz. Paritate bani gaz curent 1:4.
Deocamdată facem curent electric cu gaz și cărbuni.
Normal ca nu inteleg toate intrebarle tale 🙂 dar atunci de ce la case pasive este o chestie obligatorie? E doar marketing, chiar nu ajuta la imbunatatirea aerului, consum mai mic de energie?
Cum îmbunătățesc aerul?
Este doar un recuperator de ENERGIE, nu de calitate a aerului.
Recuperez vreun oxigen?
Stau într-un Berlin poluat. Pun recuperator de căldură și trăiesc 1.000 de ani?
–
Într-o casă de om avem geamuri. Le deschidem.
Într-o clădire de birouri, doar șeful are geam.
–
Consum curent electric cu acel recuperator. Energie, deci.
–
Nu sunt expert în case pasive. Nici n-am de gând.
Dar, Jucu România nu e Veneția, Dallas. Unde umiditatea e insuportabilă.
Ne doare capul, mergem la Tarnița, nu în Iulius Mall.
–
PS
Voi scrie acel articol despre super-recuperare-centralizată.
Pe majoritatea clienților mei am reușit să-i conving să renunțe.
Cum să compar confortul – dat de o cramă răcoroasă, de radiația șemineului – cu buzele uscate de circulația acelui aer „curat”, „recuperat”, în creier sunat?
Salut, sa inteleg ca nu prea esti fan ventilatiei cu recuperare de caldura?
Centralizată?
Cu o singură gură de refulare pe încăpere?
Fără centrală de tratare aer?
Depinde.
–
Pentru o casă de locuit n-aș monta.
În schimb, într-un living de fumători aș pune (probabil) un recuperator de tip: pranaromania ro.
Probabil = supradimensionez încălzirea pentru volumul de aer rece mai mare decât non-fumători.
Paritate bani: gaz – curent electric = 1 – 4.
Multumesc pentru raspuns. Doresc o alternativa viabila la incalzirea in pardoseala. Casa este P+1+M, pereti Ytong Forte de 30cm, tencuiala Baumit var interior 2 cm, tencuiala Baumit exterior aprox 3 cm, izolata cu Multipor de 20 cm, aprox. 200 m2 utili, cu geamuri rehau geneo tripan coeficient de transfer termic Uf=0,79W/m2K ( aprox 40 m2). In mansarda urmeaza o izolatie de aprox. 30-40 cm( studiez inca ca variante- canepa, lana, placi fibrolemnoase, perlit sau celuloza) as putea spune ca ar fi un concept de casa pasiva, inclusiv ventilare cu recuperare de caldura varianta descentralizata .Am gazul tras in casa. Doresc sa utilizez un sistem de joasa temperatura.Ce ma sfatuiti sa aleg intre calorifere si incalzirea in plinta??( am un fetis pentru covoare si podea de lemn ) Ventiloconvectoarele nu ma incanta deoarece sunt zgomotoase. Insist cu intrebarea intrucat in dulcele targ al Iesilor am primit ceva oferte de la firme ‘’de renume ‘’ cu centrale de 40kw cu mentiunea -Sefu esti la limita , ar fi bine de 50 kw ( cam dublu fata de calculele mele chiar si cu doua bai, respectiv sauna in garaj-glumesc ). Sunt deschis la propuneri inteligente .Multumesc.
Nu am nicio propunere inteligentă.
Încălzire în pardoseală în șapă (uscată = mai ieftin) + pardoseală din lemn.
Urzeala temperaturilor
CT 24 kW mai mult decât necesar.
Putere centrală termică
Iarna asta am pornit o casă de 400 mp cu o biată CT de 24 kW.
Dacă veți avea 2 dușuri simultane = boiler.
Cum aleg un boiler?
Salut. Am o casă în Iași cu aproximativ 200m2 utili. Problema este în felul următor :Trebuie să mă hotărăsc ce sistem de încălzire voi folosi,dar îmi plac foarte mult covoarele (de lana)și podeaua de lemn (sunt mai țăran). Nepotrivit pentru un sistem de încălzire în pardoseala. Un sfat te rog. .. Despre încălzirea în plinta cu agent termic părere ai? Mulțumesc.
Unei hale i-am propus și proiectat încălzire cu o țeavă perimetrală. Funcționează perfect.
Se poate și în plintă.
Sau, întrebați de încălzire în pardoseală sistem uscat?
Salut!
Puteti sa ma ajutati cu un sfat in legatura cu procedura corecta pentru aerisirea caloriferelor?
Daca are importanta, detin centrala termica.
Multumesc anticipat!
Are importanță maximă.
Echilibrarea hidraulică/termică = vitală.
Altfel, menținem 6 camere pe 25°C, să fie în alte 3 încăperi măcar un 20°C.
Au mai cerut cititorii, dar nu am tiiiimp.
Va fi un articol despre dez-aerisire.
Dezaerisire ar fi termenul corect, de fapt 😉
Salut!
Rog sa ma ajute cineva cu o informatie daca stie.
Nu mai conteaza ce si cum a fost facut.
Am 3 calorifere irsap piano verticale, cu conexiune pe mijloc cu robinet bitub.
Se poate modifica configuratia astfel incat sa adaug un cap termostatic pe partea laterala,
dar sa nu mai schimb bitubul actual?
Am inteles ca in calorifer ar fi o diafragma/supapa/ventil care ar permite asta ca si la Purmo.
Nu bag mâna în foc pentru modelul avut de dvs.
Dar, în datele tehnice Piano Vertical scrie doar că are racorduri de 1/2.
Am montat chiar anul ăsta. Era doar un calorifer fără niciun robinet termostatat.
Caloriferele ce au acel robinet incorporat vin cu capul termostatic în pachet.
Șanse zero, deci.
Repet. Poate, poate aveți un model foarte nou.
Clienta mea a dat 1000 € pe 12 robineți termostatați. Fără capi. Irsap, da.
Oricum. Dacă e mai friguroasă una din încăperi, faceți reglaj hidra din acel robinet H.
Obturați camerele mai calde.
Salut!
articole excelente.
sper sa ne auzim la anul pt. proiectare sistem de incalzire in pardoseala la viitoarea mea casa.
pana atunci un articol despre bjorn heizung?
ms…
o zi faina!
Mi-a mers la inima acest articol. Felicitari! Eu le-am păstrat pe cele de fontă + oțel bucătărie și baie, curățate, vopsite robineți noi și retur diagonală și n-am treabă cu căldura iarna conectat la termocalor.
🙂
Am vrut numai sa zic ca tare imi place portprosopul ala cromat. Cat e halatul și de unde?
Naumovici spune ca nu e scump. E de la Batman, parca.
Am gasit ceva similar la Radox. O seama de nimica, vreo 500 de lire :)))
Buna ziua!
As dori un sfat in privinta achizitionarii de calorifere. Am un apartament de 78 m utili și am nevoie de 4 calorifere principale. M-am hotarat sa iau de aluminiu modelul de la Nova Florida SEVEN B4, 600x100mm, 182W in felul urmator: 18 elementi 15, 18, 18. Blocul este pe cadre, apartamentul are soare pe el 70 % din zi pe toate geamurile, peretii exteriori sunt din bca gros de 60 cm. Ma puteti sfatui daca fac o alegere buna? Voi folosi o centrala in condensare de la Vaillant de 26kW. Cu dimensionarea aleasa de mine, ajung undeva aproape de cei 30% necesari supradimensionarii caloriferelor. Elementul de aluminiu este la pretul de 40 ron momentan la Romstal. Astept pareri. Multumesc.
Alegerea matarialului? Alegerea marcii? Alegerea puterilor?
+30% ce-ar reprezenta?
Buna ziua!
Am achizitionat centrala model Ariston Alteas One și intr-o luna intentionez s-o montez. Firma cu care urmeaza sa execut lucrarea nu m-a lamurit in privinta alegerii caloriferelor. Va rog sa ma ajutati in vederea cumpararii unor radiatoare de otel pt. un apartament de doua camere (sufragerie = 22 mp, dormitor = 15 mp, bucatarie = 10 mp, baie = 5 mp). Pereti exteriori 60 cm grosime, termopane).
Multumesc!
Daca nu refolositi caloriferele existente, io as calcula noile calorifere în functie de puterile celor vechi.
Trebuie sa stiu tipul și numarul de elementi. Sau, poze: OptimSibo@gmail.com
Calorifere din fonta, model „rusesc” cu 10 elementi, 25 ani vechime. La fel ca marime și in dormitor și in sufragerie.
Un calorifer Purmo 22/600/1000 = 20 elemente. Aproximativ.
Problema este sa fie PROPORTIONAL instalata puterea pe încaperi.
Puteti merge cu echivalare și asa, supradimensionat de exemplu:
1. 10 elemente = 1*22/600/1000 Purmo.
2. 6 elemente = 1*22/600/600 Purmo etc.
PS
1. Caloriferele avute sunt super. Le spalati și echipati. N-are nimic centrala. Astea vechi au ceva namol prin ele. Cele noi au un ulei urât. Mai nasol pentru CT, daca nu le spalati și astea noi.
2. Cele vechi = radiatie. Cele noi = convectie.
Puteti sa ma sfatuiti și pe mine sa fac o alege in vederea achizitionarii unor radiatoare de otel? Am câteva probleme in alegere: nu stiu ce marimi sa iau și cu cate panouri? Sunt pro radiatoare otel cu înaltimea de 60 cm. Nu-mi permit altceva 🙁
Nicu,
Pretul cel mai bun este pentru caloriferele cu h = 60 cm și de tip 22 = 2 panouri tabla ondulata + 2 rânduri de aripioare convective în interior.
Marimea?
Geometric nu te prea intereseaza. Uita-te dupa: 1. PUTERE calorica, W; 2. greutate, kg. 22/600/1000 = 33+ kg.
Citeste: Top instalații degeaba!
Mi s-au recomandat de catre instalator urmatoarele radiatoare de otel:
Parter
in sufragerie am 2 ferestre, adica 2 buc de 1400x60x22 si
dimensiunea camerei este de 6.3×4.3×2.4m (Lxlxh), dimensiune hol (casa scari) 3×3.3x5m recomandare 1200x60x22,
dimensiune baie 1.5x3x2.4m. Cerinta mea 1000x60x22,
dimensiune bucatarie 4.9×3.3×2.4 recomandare 1400x60x22.
Mansarda
2 dormitoare cu dimensiunile 3×4.3×2.4m mi s-a recomandat in fiecare, cate un radiator de 1400x60x22,
hol(casa scarii) recomandare 1200x60x22,
dormitor 4.9×3.3×2.4m recomandare 1400x60x22 și baia 1.5x3x2.4m. Cerinta mea 1000x60x22.
Ce parere aveti de recomandare? Ma mai încadrez la o centrala de 24 kW. Instalatorul a zis ca nu.
Sa spunem c-ar fi PURMO = puteri ok.
22/600/1000 = 1709 W la 75/65°C. Vezi tabel puteri!
Am înteles 9 calorifere:
2 1400
1 1200
1 1000
1 1400
2 1400
1 1200
1 1200
9 8800 TOTAL
Deci, ai asa: 8,8 m x 1709 W/1 m = 15039 W = 15 kW.
Pun pariu ca ai luat/vei lua calitate sub Purmo = putere sub 15 kW.
ATENTIE! Nu te lua dupa puterile la 90/70°C! Astea erau pe vremea lu Nea Nicu’.
Centrala din anul 2018 face maximum 80-82°C.
PS
Io stiu ce spun ezermeshterii: PUNE DE 30 kW CEL PUTIN, SA NU SE FORTZEZE! 😉
Nu-l enerva! Atâta le treb’e oamenilor, sa contrazica instalatoru’. C-o pus-o.
Va spune: „Mă lasi cu ăla de pe internet! Serios. Fă-ti tu instalatia, că văd că stii mai bine ca mine. Hai, PA!”
Alternez intre firmele: Vision de la Romstal și Mastas sau Feroli de la Dedeman.
Ce pare aveti de astea și pe care imi recomandati?
Parerea mea nu e cea mai buna despre niciuna.
Nu recomand niciuna.
Socoteala cred ca e gresita. Sunt 10 radiatoare: 6×1400, 2×1200 și 2×1000=12800 , adica 12,8×1709 = 21875 W = 21 kW. Gresesc?
Ai înteles ideea.
Trebuie facute calculele cu puterile caloriferelor ce le vei lua.
Mastas: la deltaT60 = 90/70/20 face 2099 W. La 75/65/20 face 1639 W.
Cu Mastas = 16,4 kW.
Repet: NU metri conteaza, ca puterea în Watti.
Sper ca nu-s din foita de aluminiu peretii 🙂