Unde facem lucrări? Nu doar în Cluj.
Facem lucrări de montaj încălzire în pardoseală în județul Cluj (Cluj-Napoca, Florești, Apahida, Dezmir, Baciu, Feleacu, Turda, Câmpia Turzii, Dej, Gherla)
și
oriunde în țară — Botoșani, Teleorman, Tulcea, Timiș, Ilfov etc.
Ce fel de lucrări?
În principal: Încălzire/răcire în pardoseală cu agent termic (IRPATIRPAT = încălzire și răcire prin pardoseală cu agent termic (în șapă)) în Cluj și în țară.
- Încălzire/răcire în pardoseală cu agent termic (IRPAT);
- Montare pompă de căldură — instalații noi sau existente (folosite sau nefolosite);
- Instalații sanitare − dacă facem și montajul IRPAT.
Pentru transparență totală, în pagina Ce (nu) facem sunt descrise lucrările pe care nu le executăm (ex: intervenții mici, reparații la instalații făcute de alții etc.).
Nu facem lucrări de IRPAT fără proiect tehnic (Cluj sau țară)!
Multă lume din Cluj ne întreabă: „Cât costă montajul pe mp?”.
Nu facem lucrări de încălzire în pardoseală fără proiectul tehnic realizat de noi. De asemenea, nu lucrăm după „proiectul” pe care îl are clientul (adesea acel pas de 10 cm peste tot scos la imprimantă de magazinul de bricolaj). Calitatea Sibotherm e garantată de proiectarea proprie.
Link: Temă proiect încălzire în pardoseală
În Cluj (chiar și prin țară, observăm) pot fi oferte mai ieftine, dar fără proiect tehnic elaborat. Diferența se vede iarna, în confort și în factură, mai ales cu pompă de căldură.
Cât costă încălzirea în pardoseală în Cluj sau în țară?
Prețul este transparent și detaliat. Nu există costuri ascunse „de șantier”.
Link detalii preț: Încălzire/răcire în pardoseală preț
De ce Sibotherm în Cluj sau în țară? Ce facem diferit?
Principala diferență față de piața locală și națională este filozofia din spatele instalației: inginerie, nu „complicații”. Căutăm simplitate, fiabilitate și confort cu eficiență maximă, eliminând complexitatea inutilă care umflă devizul.
- Proiectare reală, nu simplă aritmetică. Nu folosim „celebrul” pas de 10 cm peste tot. Fiecare încăpere are necesarul ei de căldură, deci pașii de montaj ai țevii vor fi diferiți (între 5 și 25 cm) pentru a asigura o temperatură uniformă în toată casa. Te rog, vezi articolul despre de ce pasul de 10 cm peste tot este o greșeală.
- Adaptare meteo, NU ON/OFF. Aceasta este diferența fundamentală. Sistemele noastre funcționează continuu, adaptând temperatura agentului termic (cu o medie tur/retur între 23°C și 33°C) în funcție de temperatura exterioară, 24/7. Asta înseamnă confort constant și consum minim. Majoritatea pieței folosește sisteme ON/OFF cu termostate, care pornesc și opresc brutal instalația, creând variații de temperatură, disconfort și un consum mai mare. Să nu rămânem în epoca cazanelor pe lemne „smart”. Te rog, vezi articolul despre Problemele încălzirii în pardoseală cu termostate ON/OFF.
- Fără componente inutile. Datorită adaptării meteo, eliminăm complet necesitatea unor echipamente care complică și scumpesc instalația: grupuri de pompare și amestec (GPAGPA = grup de pompare și amestec), puffere, butelii de egalizare, termostate de cameră și zeci de actuatoare. Sistemul nostru este hidraulic simplu, zvelt, eficient și fiabil.
- Consum dovedit redus. Casele echipate de noi au un consum mediu de ±3,5 W/m² în lunile de iarnă, mult sub standardul unei case pasive. Poți vedea cât consumă concret beneficiarii noștri.
- Apă caldă menajeră separată. Pentru prepararea apei calde, propunem un boiler cu pompă de căldură proprie, independent de pompa de căldură pentru încălzire/răcire. Asta aduce eficiență maximă pentru ambele sisteme și prelungește durata de viață a echipamentelor, instalației, finisajelor.
- Sistem hidraulic simplificat. Folosim o distribuție ramificată de la sursa de căldură la distribuitoare, nu un alt distribuitor mare în camera tehnică. Este mai simplu, mai ieftin și mai eficient.
- Instalații sanitare durabile de apă rece și caldă: Sistem ramificat (cu teuri) din PPRPPR = polipropilenă random copolymer care are presiune de lucru de 20 bari și temperatură maximă de lucru de 95°C. Evităm sistemele PEXPEX = polietilenă reticulată care „duc” numai 6 bari și 60°C.
- Recirculare apă caldă menajeră: Comod și eficient apa caldă vine caldă în secunde, fără așteptare, fără aruncare ACMACM = apă caldă menajeră (sanitară) răcită prin țevi și distribuitoare.
- Asistență tehnică: Înainte de lucrare și după lucrare oricâți ani − prin e-mail ori telefon cu om sau prin inteligența artificială SiboGPT non-stop 265/265.
Cea mai bună carte de vizită? Cele 5,0★ pe Google din peste 900 de recenzii reale.
Răcire prin radiație de pardoseală
Verile în Cluj/țară devin tot mai toride. Cu sistemul nostru, aveți inclusă opțiunea de răcire prin radiație de pardoseală. Pompa de căldură comută automat pe răcire (sau manual din controler sau telefon), menținând casa răcoroasă pasiv, fără curenți de aer condiționat.
Nu veți putea face răcire prin radiație de pardoseală sau va funcționa total incoerent dacă:
- Termostatele „smart” nu au funcție de răcire;
- Există grupuri de pompare și amestec;
- Pompa de căldură este supradimensionată;
- Țeava de IRPAT e prinsă în placă cu nuturi − contact foarte slab între țeavă și șapă.
Cum primesc o ofertă?
Procesul este digitalizat și simplu. Completați formularele de mai jos pentru a primi o ofertă personalizată:
- Formular ofertă încălzire/răcire în pardoseală
- Notă: Dacă acceptați oferta de încălzire, putem oferta și instalațiile sanitare.
- Formular ofertă montaj pompă de căldură
Sau prin:
- mail@sibotherm.com: Avem nevoie de suprafețele utile per etaj și județul.
- Telefon: +40758438289.
Top județe cu proiecte și lucrări Sibotherm în 2025
- Ilfov – 85
- Cluj – 82
- Brașov – 34
- Argeș – 23
- Timiș – 21
- Prahova – 19
- București – 18
- Dâmbovița – 16
- Dolj – 15
- Constanța – 14
- Iași – 14
- Hunedoara – 12
- Bihor – 11
- Sibiu – 11
- Neamț – 8
- Teleorman – 8
- Tulcea – 8
- Mureș – 7
- Giurgiu – 7
- Ialomița – 7
☏ Alte firme propuse
9⁰⁰ → 17⁰⁰, luni → vineri
nu după 17⁰⁰, nu sâmbătă, nu duminică
Nu colaborăm cu nimeni:
- instalatori,
- arhitecți,
- constructori,
- firme de șape,
- firme de panouri voltaice
- alți proiectanți.
Alte firme înseamnă că nu suntem noi, grup Sibotherm. Relația dvs cu ei va fi total independentă de noi. Serviciile, produsele lor n-au nicio legătură cu noi; doar propunem firmele (persoanele) de mai jos, nu le impunem.
Service pompe de căldură Cluj
Vă rugăm: numai pentru aparate ieșite din garanție și doar în Cluj și limitrofe.
reparații orice marcă de pompă de căldură
i-ții, echipamente de frig: rezidențial, comercial, industrial
0745514338, Alin /Cluj-Napoca + 100km
Service, VTP/AF centrale Cluj
Vă rugăm: doar pentru CTgazCTgaz = centrală termică pe gaz după garanție, Cluj-Napoca și limitrofe.
reparații orice marcă de CTgaz
0772213911, Victor /Cluj-Napoca
Automatizări, echilibrare hidra
încălzire în pardoseală, calorifere, sanitare
spălare instalații, echipamente, rectificări, optimizări
0740283217, Horațiu /Cluj
horatiubora@gmail.com
Smart home
HVAC, IRPAT, smart home, automatizări
iluminat, ventilat, acces, siguranță, media
0744132133, Sergiu /Cluj
popescunsergiu@gmail.com
shhi.ro
Gaz
branșament, utilizare
0752125670, Zolii /Cluj
0745501561, Pavel /Cluj
Apă, canal
branșament & exterioare
0745501561, Pavel /Cluj
Salut !
Stii vreo pompa de caldura aer apa cu modulare mare a puterii gen 1KW-8KW?
Vreau sa o folosesc cu incalzire in pardoseala cu temperatura egent termic 30-35 grade.
Conform calculului termic am nevoie de 8Kw la -15 grade exterior pentru a mentine 22 grade in inrterior.
Problema este ca la un +10 grade exterior am nevoie de mai putin de 4 Kw cat ofera minim pompa de caldura (m-am gandit la un Zubadan 8 kw care ofera minim 4 kw).
As vrea sa evit folosirea unui puffer pentru perioada mai calda(folosit ca sa nu porneasca des pompa si eventual sa bag in el si energia de la niste panouri solare) ca sa nu se opreasca des pompa.
M-am gandit daca nu exista pompa de caldura cu asa factor mare de modulare sa folosesc un puffer pe care sa-l incarc printr-o serpentina de ca pompa de caldura, prin alta serpentina de la niste panouri solare si energia sa o scot prin alta serpentina, sa o trec printr-un grup de amestec care sa-mi tina o temperatura de tur de de la 35 grade in jos in functie de temperatura exterioara, agent termic care sa-l circul in pardoseala prin distribuitor.
Daca ar exista o pompa cu grad mare de modulare nu m-as mai chinui cu puffer, grup de amestec si solar si as folosi direct pompa comandata de un senzor extern sa modulez temperatura agentului termic pe tur.
Crezi ca exista o alta solutie sa pot folosi Zubadanul mai jos de 4kw fara porniri si opriri dese?
Mi se pare destul de robusta Zubadanul de asta m-am oprit asupra ei si oricum cam toate pompele de caldura de 8kw au puterea minima cam pe acolo.
Crezi ca solutia expusa mai sus cu pufferul si grup de amestec este viabila?
Multumesc.
Foarte bună întrebare! Sper să nu mă acuze iar cititorii că pun în față italienii, nu germanii, nu japonezii.
Immergas-ul poate face 1,04 kW la +2°C și 1,36 kW la +7°. Immergas Audax.
Într-adevăr puterile sub -10° sunt mici. În ultimii 35 de ani, ianuarie, măsurate, nu estimate, temperaturile medii în București = -1°.
În Windows 10, aplicația de vreme arată temperaturile medii de-a lungul anilor. Verificați zona dvs.
1. Nu mi-aș face probleme că intră ore bune în funcțiune o rezistență electrică suplimentară în ianuarie. Deloc toamna și primăvara.
2. Pachetul Mitsubishi costă 29.000 lei, fără termostat modulant. Immergas 13.500 lei. Pot pune 2 bucăți. Aș verifica prima iarnă consumul cu o bucată. A 2-a o adaug doar dacă.
3. Mi se pare foarte aiurea să fac cu pompa 50°C cu un COP prost, în loc să am cea mai mică temperatură și cel mai bun COP. Exact motivul pentru care vecinul unui client (Mitsubishi 8 kW mono) a apelat la noi pentru că avea incredibil de stupidă configurare: Mitsubishi 8 mono (model mai vechi 5 ani) făcea aceleași 60°C cu COPul cel mai prost. Acumula într-un puffer de 2 lei, clar că de o tonă (mamă!). De aici grupurile de amestec pompare coborau la 40°C. Tot din puffer trăgea agent pentru serpentina boilerului. Incredibil! Evident c-am pus pufferel de 100 litri, mai scump chiar decât al său de 1000 l, boilerul legat pe direct cu Mitsubishi, date jos GPA-urile. Cca 2,5 ori mai mică factura. Nu-i mai sare siguranța. Alt confort. Bine, boilerul mi se pare cam submarin de 300 litri, dar a vrut să-l păstreze.
Altă stupiditate de supra-dimensionare românească: are o pompă exagerat de mare, 32-80. Fluxostatul dădea încontinuu eroare de debit insuficient. Heh, firma îl punea să tot curețe ceva filtru Y. Mamă! De fapt, debitul era prea mare. De-asta dădea eroarea. N-am schimbat mastodontul de pompă. Dar, am obturat robineții (ambii, deci) maxim, aproape perpendicular pe țeavă.
4. Despre solare… io sunt anti. Alegerea utilizatorilor. Clujul are 2 ore de soare în ianuarie, măsurate de-a lungul a 35 de ani.
–
PS Limpede că folosesc adaptarea meteo pentru pompele de căldură de mai sus.
Salut! Am o casa din caramida porotherm si polistiren exapandat de 10 pe exterior. La interior pe peretii de caramida as vrea sa vin cu profil metalic, vata minerala de 5, OSB si placa rigips. Peretii de compartimentare planuiesc sa-i fac tot cu profil metalic, vata minerala de 10 si 2 placi de rigips pe fiecare fata. Intrebarea mea este, fac aceste finisaje si compartimentari inainte sau dupa montarea incalzirii in pardoseala + sapa?
Aș recomanda compartimentarea înainte. Așa, simplific mult partea de rosturi (care oricum țin de cții, nu de iții): structural, marginal, de contracție, de dilatare.
Faceți după, doar dacă veți re-compartimenta pe viitor. Cum sunt acum birourile închiriate. Că poate vine altă firmă și vrea altă compartimentare, sau spațiu total deschis.
Salut!
Am vazut ca la teava de 17 ai scris lungimea unui circuit de 120m. Am in casa un circuit de 130m, e ok sa ramana asa? Sau sa ma pun sa il modific! Mersi
Avem un circuit de 178 m. Funcționează perfect.
—
În funcție de debitul caloric (kWh/h) ce trebuie vehiculat ⇒ debitul volumetric.
Exemple. Considerăm 500 W pe o bucă. Adică, un living mare cu 1.500 W ceruți, 3 bucle. Q caloric = 3 x 0,5 kWh/h pe buclă.
① Δt = 10°C ⇒ volumetric 0,72 l/min. Pierderi liniare (Purmo 17) = 1,3 mmH₂O/m. 10 m x 1,3 = 13 mmH₂O/buclă că 130, nu 120 m.
② Δt = 5°C ⇒ volumetric 1,44 l/min. Pierderi liniare (Purmo 17) = 6,0 mmH₂O/m. 10 m x 6,0 = 60 mmH₂O/buclă că 130, nu 120 m.
Deci, cam fix-pix pierderi în plus.
0,5 kW pe buclă sunt ceruți când Bobotează, nu ziua muncii, 6 mai.
O pompă din centrală face cam 5.000 mmH₂O. Ok, fie 2.500 ¯_(ツ)_/¯!
—
Deci, 130 m = foooarte ok. Așa să-i rămână numele!
poză
Aproximativ aceleasi valori si in exemplul din imaginea de mai sus : 1600W cu ecart 10C ===> debit 138L/h , si pierdere de 1.2mbar/m
Chiar si lungimea de 136m la teava de 17mm e OK
Recomandare : pierderea maxima de presiune recomandata de 250mbar ( 25kPa ) pentru un circuit nu trebuie depasita .
Noi încercăm număr minim de circuite. Uneori, avem bucle de peste 130 m.
Super utile informatiile.
1. Banuiesc ca avand instalat si configurat corect senzorul exterior si interior, nevoia de reglaje de pe panoul CT dispare.
2. O alta mica curiozitate.
La o incapere marginala de dimensiuni mici, cu 1 singur perete ext sa zicem, unde vrei max 18 grade cand in restul incaperilor sunt 20, conform calculelor, la Ttur aleasa debitul va fi foarte mic, 15-20L/h.
Ccircuitul din aceasta incapere ar avea cam 10-20m lungime.
Ce-ar fi daca s-ar inseria pe returul unui alt circuit cu debit mult mai mare, gen 120L/h.
Δt (tur – retur) pentru celelalte circuite este 6 grade.
Acum din start pornim de la o Ttur cu 6 grade mai mica (returul altui circuit).
Evident ca pentru acest nou circuit hibrid Δt (tur – retur) va fi ceva mai mare decat pentru celelalte sa zicem cu 2-3 grade dar, per global, Δt (tur – retur) va suferi foarte mici modificari.
Salut Bogdan.
Anonimul de mai devreme eram eu.
Ceva eroare la IT …
1.Cand ziceam de CT gaz ca au trepte ma refeream la pompa.
Nu stiu vreuna din gama 3-4 mii lei sa aiba debit reglabil continuu.
2.Sunt CT electrice cu invertor dar astea mai ieftine au doar trepte.
3. Doream sa spun ca in conditiile in care nu exista pe piata RO CT gaz sub 24kW, peste necesarul incalzirii in pardoseala, Pmax nu e asa important fiind deja satisfacut. Pmin, asa cum ai precizat in nenumarate randuru, e alta poveste.
De ex, alpha2 de la grundfoss are 3 trepte de turatie/debit.
Stiu ca in CT sunt pompe customizate insa alpha2 e o referinta buna.
Asadar, in conditiile in care ai 3 trepte discrete, 5w, 22w, 45w ( cu debitele aferente) la pompa CT, ajustari mai fine se potface doar din Ttur.
Nu am gasit prin manualele CT ce metode ar folosi insa fizica adta dicteaza.
La un debit fix (circuitele deja sunt incastrate in pardoseala deci ceilalti parametri sunt fixi) poti varia puterea doar din temperatura.
Sau am eu o lacuna jenanta ?
1. Ok. Oricum, au modulare continuă: și arzătorul, și pompa.
2. Daaa. Am clienți care au adăugat convertizor. Nu știu să fie CT electrice cu el încorporat.
3. Heh! Ok. Dar, să evităm acumularea + să facem 2 dușuri deodată (când ∃ caz), rezultă Pmax poate conta.
4. Depinde de model. Grundfos Alpha2 L.
Adică, toate brandurile au și varianta modulare continuă: Ferro, Dab, Wilo ș.a.
De pildă, Immergas și Ariston permit impunerea unui Δt (tur – retur) fix. În funcție de câtă putere consumă casa în timp real (se face mai frig, că vine noaptea; urc de la 21 la 22°C; se deschide dormitorul de oaspeți) pompa va tura paletele mai tare, sau invers. Setările se fac din tabloul obișnuit, cu +/-. Pot impune turație minimă, turație maximă. Între valorile astea pompa variază învârtelile. Să reglez pompa din Bosch, trebuie să dau tabla jos și apăs butoanele pompei. Ca pe o pompă din grupuri de amestec.
Multumesc Bogdan pentru raspuns.
Am citit articolul cu termoficarea si m-am amuzat.
Baietii si fetele alea aveau un regim mai bun de adaptare meteo ca supersculele astea moderne ce se condenseaza pe ele.
Daca alegeau motivul corect, si nu o faceau totdeauna, era pentru ca faceau economie pentru alte sectoare si, mai ales, nu puteai sti ce pui de neam de mare goanga e pe la cine stie ce puica prin vecini …
Si de-i infrigura oaresce instrumentalistica era bai mare … capete cadeau …
In general, din aceleasi motive de economie, mai lasau oprite 2 pompe din 6, ca deh, la etajul 5 in sus oricum e frig …
Ok, acum cu instrumentalistica noastra.
Ma bucur ca CT astea „moderne” au oarece modulatie si pe putere si pe debit.
Dar tot paleste cu ce ar trebui.
0-maxim continuu sau macar in pasi de 5%.
Pai de n-ar fi electricitatea asa scumpa, as face un incalzitor ad-hoc (chiar si din termoplonjoane) cu reglaj de la 0 la jdemii de W cu pas de 100W sau mai mic.
Un corp de pompa eficienta antrenata de un motor asincron eficient, extern, comandat de un invertor (daca e trifazic) sau pur si simplu divizoare capacitive (daca e monofazat) aduce debit intre 0-max in pasi oricat de fini vrea muschiu’.
Automatizarea – un vechi (sau nou) PLC uitat pe undeva sau chiar si aiuritul Arduino cu cate shield-uri de intrari vrea acelasi muschi.
Softul e usor, se pot face formule, si de invatare daca se vrea.
Senzori potop, sute de vrea acelasi muschi, pe la fiecare colt.
Mai pui si un dispay touch cu transmisie wireless si are tot prostu’ pe telefon starea caldurii …
Asa, se poate controla perfect confortul ajustand permanent temperatura+debitul.
Acum, real, CT au o Pmin si o Pmax (nu foarte interesanta pentru incalzirea podelei).
Iar debitul are 3 trepte, nu se ajusteaza continuu.
Bun zic unii, evident, mai bun decat una, maxim.
Iepurele poate sa sara de unde nu te astepti totusi.
Din motive de simplificare a vietii, e bine ca din calcule sa se aleaga schema de incalzire (T tur, ecart, pasi) pentru temperatura critica (sa zicem cea minima zonala) astfel incat debitul prin sistem sa nu depaseasca debitul maxim furnizat de pompa CT.
Altfel, alta pompa, separator hidraulic sau mai bine – puffer … sau alte jmecherii – bucuria Doreilor.
Insa, in majoritatea anului, T ext < pompa ridica steguletul – vrea la baie …
Am vazut o specificatie de CT la care debitul max =1000L, dar greu, cel mai bine intre 800 si 900 L/h.
Ce optiuni pot fi ?
Scaderea temperaturii pe acel circuit … vana amestec … scump.
Legarea acestuia pe returul unui alt circuit, mai putin pretentios ?
Daca sunt mai multe astfel de incaperi, cuplarea lor in serie?
Eventual, la fel, pe returul altcuiva ?
PS
Totusi, nesuruband jdemii de regulatoare de debit ca sa am habar, ce vor face acestea cand CT va reduce debitul general, ca ele nu stiu asta. Nu au „regulator dinamic” sau comunicant cu CT.
Presupun ca in practica nu prea conteaza dar sunt totusi curios.
Stiu ca se practica prostia cu actuatoarele dar eu nu-s fan.
Mai bine o vana cu servomotor (mai scumpa) comandata de acleasi dispozitive de automatizare amintite mai sus.
1. CT moderne chiar modulează, nu treptează = sar câte ±2..5 kW.
2. Centralele electrice cu convertizor pot face de la 1 W la 9.000 W. Există pompe de căldură cu convertizor.
3. P min și Pmax = foarte importante pentru pardo’ și calo’, ventilo’ ș.m.a.
5. Cu 100 l/h pot duce foarte mulți kilowați. Depinde de ecartul tur – retur.
6. Calculele + exploatarea de apoi se fac pentru același regim de temperatură, într-o casă de locuit. Nu: 30°/dormitor 1 și 35°/dormitor 2 șamd. Într-o hală industrială, evident, vor fi regimuri mult-diferite de temperatură + diferite sisteme: perdele de aer cald, radiație de sus, aeroterme de tavan, ventilo în șapă, pardo’. O hală am proiectat-o așa: doar o țeavă perimetrală, colorată brun, temperatură joasă = doar radiație (convecție enervantă neglijabilă). În birouri: registre din aceleași țevi.
7. Io propun caselor de locuit nr. de actuatoare = ZERO. Reglaje hidra + adaptare înainte de automatizare, Automatizările infinit de simple, sau alte post-uri.
O mica curiozitate.
In mod uzual calculele necesarului de energie se fac pentru o temperatura minima, sau mai bine zis pentru temperatura din zona climatica corespunzatoare.
Evident, aceasta se va atinge doar iarna, din cand in cand.
Pentru temperatura medie de iarna sau pentru media pe fiecare luna de iarna, ca sa nu mai spu de primavara si toamna, avem nevoie de caldura mai putina.
Cum obtinem caldura mai putina de la aceeasi sursa?
Scadem debitul ?
Atunci ce se intampla cu regulatoarele de debit ?
Scadem temperatura pe tur ?
Asta ar fi usor de realizat cu senzorul de temperatura exterior / interior si o centrala care sa stie ce sa faca cu ele.
Ambele ?
Uaaau! Ce întrebare bunăăă!
Despre chestia asta am scris mult, interesant (zic) în articolul anti-termoficare Mica centrală de apartament versus Termoficare. De ce pe vremea lui Ceașcă era mai bine cu termoficarea? Fochiștii avea’ așea: 1. grafic cu temperatură lipit pe perete = închideau din cazane la 35°, aprilie și 2. opreau din pompe = din 400 m³/h, lăsau doar 20 m³/h. Foooarte tare. Dar, erau ingineri + subingineri + fochiști + tanti birouri + directori + + + m.a.€. Tehnic se numeau: 1. reglaj calitativ °C și 2. cantitativ m³/h. 1 + 2 = mixt. 1 poate exista fără 2 și invers. Durată de viață, eficiență = 1-le. 1 + 2 = eficiență și pentru transportul ăla de cărat agentul 007 termic prin țevi.
–
Automatizarea modernă = DELOC milioanele alea de cable, reglete, senzori de șapă ș.m.a.€.
Automatizarea modernă = sursă cu putere variabilă de la 0,1 kW la 40 kW. Un roto-percutor are de la 0 la 3.000 învârteli/min. Ca primarii ¯_(ツ)_/¯. Bine, ei sunt pe 3.000/veci, pe 0 când dorm.
Top μCT gaz
a. Puterea centralelor este variabilă cu frigul de afară. Frigălău = bicepși maximi kW.
b. Temperatura din apă se adaptează după meteo.
c. Pompele centralelor sunt modulante = turații variabile.
Ca termoficarea: b + c, doar b, doar c. Puterea a, trebuie să se adapteze perfect după b sau/și c. Deci, ⚠ fooorte important este a-ul, puterea.
–
Bucureștiul are -1°C media/ianuarie/ultimii 35 ani, măsurat nu prognozat. Întreg sezonul rece (sept. – mai) are 8+°. ⚠ O informație foarte utilă, mai ales celor cu pompe de căldură.
Multumesc pt. raspunsuri.
Legat de hol, el e magistrala, calea de legatura intre toate incaperile si CT.
Daca ar fi sa pun 1 circuit la fiecare incapere de 15mp (q=56w/mp) si 2 la cea de 24mp (q=68w/mp), nu am terminat calculele termice inca, deocamdata doar necesarul de caldura, holul avand latime de 1,2m, as avea 1/3 din lungimea lui parcurs de 3 circuite si restul parcurs de 8 circuite.
Cam mult pentru un hol.
Chiar daca ara 7m lungime.
Eventual las loc in izolatie pentru a trage toate circuitele pe acolo iar prin hol doar circuitul cel mai scurt.
Doar ca asa pot sa ma trezesc cu aer pe circuite intrucat partea din celelalte incaperi va fi cu cca 15cm mai sus decat traseul pana la CT.
E vremea sa-mi caut un loc mai intens de dat cu capul.
Nicio pb cu aerul. Umplerea să fie corectă! Doar, țevile din pereți cum urcă 3 metri Δh?
Salutari Bogdane, si, din nou, felicitari pentru spunerea lucrurilor cam asa cum sunt.
Cu folclor de Ferentari / Chicago, ca sa priceapa omu’.
Am mai avut un comentariu mai lung despre EPS/XPS & co. dar nu a aparut, poate butonistica mea e slaba azi …
Am observat cateva tendinte in desenele postate de tine si, desi sunt multe preferinte proiectantistice, exista cateva tipare (dupa ochiu meu).
La fiecare am pus cateva intrebai / curiozitati.
1. Incaperi mici gen bai, care, daca sunt situate una langa alta, sunt impreuna pe un singur circuit.
Tinand cont ca sunt de dimensiuni relativ mici, si pentru confortul sporit, au T=100mm.
Cu ce incaperi se mai pot conecta acestea ?
Evident, unele cu regim similar dar imaginatia e slaba acum … tot asteptand virusul asta care nu mai vine …
2. In general, exista un „hol” care este deservit de toate celelalte circuite care trec pe acolo.
Eventual unul dintre ele (care o fi mai scurt sau la indemana) face o spirala pe unde nu trece altceva.
Explicatia ar fi ca este un spatiu de tranzit, nu trebuie confort deosebit.
Pentru o locuinta familiala, chiar si cu 8-10 membri, exista situatii care pot impune circuit separat aici ?
3. Folosirea de circuite lungi, preferabil apropiate ca valoare de lungimea maxima pentru tubul respectiv (100m-16mm, 120m-17mm).
Asta implica automat mai putine circuite – distribuitoare mai ieftine si mai putina Increngatura Ficofita pe la inghesuieli.
Sa luam totusi doua incaperi „uzuale”, una 24mp si alta 15mp.
Oricare poate avea unul sau 2 pereti cu exteriorul si te miri ce geamuri, deci necesarul de caldura/pasul va fi diferit.
Cea de 24mp cel mai probabil va fi deservita de 2 circuite.
Cea de 15mp insa ? Unul singur ?
Evident, sunt necesare datele complete.
Eu de ex., am elevatia izolata exterior cu EPS de 150mm, 50mm coborand perimetral in sol pana la adancimea de 50cm.
Nu exista placa peste elevatie, fiecare incapere avand o placa armata flotanta de 10cm.
Peste ea va fi asezata tubulatura incalzire si acoperita cu sapa de pamant (2 parti nisip si una argila + fibre gen paie, iuta, canepa), mai degrama Rammed Earth, umiditatea fiind mica in compozitie.
Se indeasa bine pe langa tuburi si cam cum o fo’ inghesata, cam ase o ramane.
Continut foarte mic de apa, contractii aproape inexistente.
Greutate „sapa” 50mm.
Densitate sapa cca 1,7t/mc comparata cu betonul de cca 2,3t/mc.
Nimic intre beton si pamant – contact termic maxim.
Am vrut masa mare imlicand inertie mare pentru ca se cam sta pe aici non stop.
Suprafata se trateaza cu mai multe straturi de ulei de in care, dupa ce polimerizeaza, determina suprafata sa devina impermeabila si foarte rezistenta la abraziuni.
De ce pamant ?
DIn experienta fiziologica amai multora:
– senzitiv mai cald
– senzitiv, mai „moale” la calcat, nu dur precum gresia sau betonul
– a busit plodozaurul suprafata cu vre-un OZN ? No proble, e doar pamant.
Sub placa se afla 15cm EPS150 si 25-30 cm sort 16-32 nivelat cu margaritar, nisip.
Perimetral, placile sunt separate de elevatie prin XPS 20mm (voi vedea ce fac cu perimetrala pt. dilatare).
Nu exista punti termice intre placa si elevatie.
Structura casei este de lemn (grinzi si stalpi, nu bete americane si OSEBEU ca sa n-o incline sorin ovidiu vantu’) peretii exteriori fiind umpluti cu „Argila usoara” – Light Straw Clay – practic paie din baloti, amestecati cu foarte putin iaurt de argila – doar cat sa le umezeasca – cca 10kg argila (masa uscata) / ml de zid.
Grosimea zidului cu tot cu tencuiala de var-nisip este de 50cm.
Lambda tentativ la acest perete este echivalent cu cca. 30-35cm polistiren. Decent.
Constructie parter, pod nelocuit (mansardabil – tribul creste) acoperit cu vata bazaltica de 30cm planificat (40cm dorit).
In general izolatie mult mai buna ca la o structura cu caramida goala si cadre beton unde sunt punti termice peste tot.
Ideea fundamentala este de a folosi apa cat mai rece, 25 – max 30 pe tur si 20 max 25 pe retur.
Am ceva planuri cu colectoare solare, don’t hate me.
As fi curios daca la aceste temperaturi nu este mai bine a folosi 2 circuite mai scurte in paralel decat unul lung apropiat de lungime amxima a tubului.
Initial, am dorit folosirea a 2 cuptoare racheta, unul pentru o latura a casei (cea cu dormitoare si bucatarie) si altul pentru cealalta (living, bai).
Randament ardere / stocare cat nu a visat america si nici o piesa in miscare deci nimic ce sa se strice.
Gandit si realizat corect, cosul se autoamorseaza si e suficient tirajul natural, Tiesire cos tipic 60 grade iar Tsoba / masa termica de stocare tipic 40 grade.
Radiatie cat cuprinde intrucat masa de stocare era un „pat de pamant” pe laturile lungi ale incaperilor.
Poti sta pe el cum stateau babele (sau pisica) in spatele sobei de la Humulesti.
IPAT era gandita secundara, de rezerva oarecum.
Lemnul ramas din constructie plus toaletarile arborilor din imprejurimi mi-ar ajunge cativa ani.
Plus ca arborii sunt sustenabili, regenerabili si primaria ii taie gratuit.
Eu doar ca Scufita Rosie, adun vreascuri pt Bunicuta.
Dar timpul necesar realizarii lor incepe sa dispara, sefa de trib are tigaia de fonta in mana si nu are chef de clatite … momentul deciziilor.
O CT pe gaz in condensatie (hei Ariston Genus One) + cateva butelii de propan nu crapa bugetul (ahem, prea tare) si ofera caldura + ACM de imediat.
Happy wife, Happy life.
Asa ca, ceva opinii, injuraturi la intrebarile mele ?
Tare-s curios, ca specialistii loco-lnici din diverse domenii, dupa ce mi-au raspuns cum se face x sau y, m-au trimis peste Prut cand i-am intrebat „Da’ de ce-i asa si nu altfel?” adica justifica fratica ca sa priceapa si la IO neuronu’ singuratec.
PAX MUNDI
Am identificat 3 întrebări.
1. Io propun doar adaptare meteo, fără absolut niciun termostat, niciun actuator. Așa, pot cupla dormitor cu baie șamd. Evident, omul pune termostat în dormitor. Dacă are buclă comună cu baie, dormitor închis = baie închisă. Băilor le dau căldură încontinuu. Deci, pun buclă separată în baie, chiar de doar 19 metri.
2. Un hol are un necesar de căldură incredibil de mic. Pun țevile de „trecere” pe unde presupun că umblă omul, niciodată buclă proprie holului. Cu adaptarea meteo, căldura continuată, niciodată oprită, șapa capătă cam aceeași temperatură (în aceeași încăpere). Există, da, situații când o consolă de balcon face transmisia căldurii simțită. Ceva-ceva mai rece podeaua înspre acea consolă. De obicei, nu stă omul desculț acolo cu orele. Încerc din proiectare să aglomerez vreo 6 tronsoane la pas de 5 cm spre balconul ăla.
3. Hidraulică. Pierderi de presiune liniare. Pun o buclă de 150 metri, calculez pierderile, știu diametrul, debitul caloric, rezultă pompa: cât de mare? Dacă am pompa centralei termice: variabila devine lungimea unei bucle, nu mărimea pompei. Deci, acele lungimi le consideră proiectantul cum „are chef”. Exact ca pentru un horn. Cel mai des, casa impune o înălțime. Știu puterea cazanului. Îmi rămâne doar să aleg diametrul, singura variabilă.
Dupa ce ti am citit forumul si postul asta de mai multe ori 😉 am decis sa nu pun gresie sau parchet, vreau sa ramana un beton slefuit peste incalzirea in pardoseala. Intrebarea e: ce fel de sapa trebuie folosita pentru a se putea slefui ulterior? Incalzire cu pompa de caldura aer apa. Mersi anticipat 😀
Șapă încălzire în pardoseală. Tocmai finalizat.
Șapă uscată = ± șapă fluidă. Ambele pot fi elicopterizate. Trebuie vorbit cu o firmă de șape. Uscată mai ieftină; fluidă mai scumpă.