Grup pompare amestec (GPA) = „graficul prost al apei”
GPAGPA = grup de pompare și amestec este, pe românește, „graficul prost al apei”. O soluție inventată ca să compenseze instalații gândite slab. În loc să faci direct temperatură joasă, produci apă fierbinte și apoi o „strici” prin amestec.
Sună sofisticat. În realitate: consum mai mare, control mai prost, confort mai slab.
COP (eficiență) pompă de căldură
De ce evităm GPA? Cascadarea ineficiențelor
1. Strică eficiența
Centrala sau pompa de căldură poate lucra direct la temperaturi joase. Cu GPA, o forțezi să urce temperatura, ca apoi să o cobori artificial.
Eficiența scade imediat. La pompă de căldură, diferența e brutală (COPCOP = coeficient de performanță = putere termică dezvoltată : putere electrică absorbită prăbușit).
Curbe de adaptare meteo pompă de căldură
2. Consum electric inutil
Apar două (trei) pompe în plus, care merg non-stop. Curent aruncat pe geam.
3. Reglaj primitiv
Temperatură fixă, reglată manual. Afară vremea se schimbă continuu, dar instalația rămâne „bătută în cuie”.
Automatizare adaptată încălzire în pardoseală
4. Confort slab
Oscilații, inerție, reacții lente. Exact ce nu vrei de la pardoseală.
Reglare temperatură încălzire în pardoseală – Urzeala temperaturilor
5. Complicații inutile
Mai multe piese = mai multe reglaje = mai multe probleme.
Probleme încălzire în pardoseală
6. Răcire compromisă
În loc să ai 18–20°C pentru răcire, ajungi la 24–26°C după „amestec”. Practic inutil. Pentru noi IPATIPAT = încălzire în pardoseală cu agent termic; în șapă = sistem umed; fără șapă = sistem... = IRPATIRPAT = încălzire și răcire prin pardoseală cu agent termic (în șapă).
Răcire prin pardoseală: aceeași instalație 2-în-1
Cum trebuie să funcționeze corect
Sursele moderne (centrală în condensație, pompă de căldură) fac deja temperaturi joase, direct.
Asta înseamnă:
- adaptare meteo continuă
- temperatură variabilă, nu fixă
- eficiență maximă
- instalație simplă
Încălzirea în pardoseală nu are nevoie de „amestec”. Are nevoie de temperatură corectă, livrată direct.
Mitul: „nu duce pompa”
Clasic de șantier. Și complet greșit.
Instalația este un sistem închis:
- ai tur și retur
- nu „urci” apa la dușul de la etaj
- pompa învinge doar frecarea din țevi
Returul rece ajută turul cald (efect de contragreutate).
Rezultat: pompa din centrală duce fără probleme o casă întreagă (și de 500 m²), dacă instalația e gândită corect. Trebuie să învingă doar pierderile de presiune din circuit (inel închis).
Pompa „nu duce” încălzirea în pardoseală − mit golitor de buzunar
Debitele mari = iluzie
Vezi 4 l/min pe buclă și zici „wow”.
Realitatea:
- ~3,5 l/min sunt recirculați din retur
- ~0,5 l/min vin de la sursă
Adică învârți apă în gol. Mult debit ≠ căldură.
Cât trebuie să fie debitul la încălzirea în pardoseală?
Când are sens GPA
Puține cazuri reale:
- ai două regimuri de temperatură (pardoseală + calorifere „mici”)
- extinzi o instalație veche
- sursa nu poate modula temperatură joasă
În rest, e doar o cârjă.
Cel mai bun grup de pompare și amestec
Concluzie
GPA nu e „upgrade”. E workaround.
- mai mult consum
- mai puțin control
- eficiență mai slabă
Un sistem corect:
- funcționează direct pe temperaturi joase
- se adaptează automat
- este simplu și zvelt
Fără „amestec”. Fără improvizații.
Infografic
Salut Bogdan,
Incerc sa raspund la intrebarile bonus.
Bonus 1, viteze economice
Daca punem diametre mici la conducte, costul e mic dar pierderile de sarcina sunt mari -> putere de pompare mare -> consum electric mare.
Diametre mari -> cost mare de achizitie, consum electric mare.
Daca facem doua grafice, cost vs diametru, putere vs diametru, daca luam intersectia aflam solutia cea mai economica si implicit si viteza economica (?)
Bonus 2:
Imaginea de mai sus. Pompa trebuie să aibă cel puțin înălțimea (de pompare) țevii Inlet. Dacă aș umple prin Outlet (de jos în sus), aș avea nevoie de pompă mai mare?
Nu, pompa va trebui sa aiba aceeasi putere deorece vrem sa poata pompa pana la aceeasi inaltime.
Interesant este ca va trebui sa efectueze mai putin lucru mecanic (in medie la jumatate) deoarece trebuie sa invinga doar diferenta de nivel care este variabila in functie de cata apa e in recipient.
In stanga: Toata cantitatea livrata trebuie sa treaca pe la inaltimea inlet (Hmax)
Lucru mecanic = mgH
Presiunea pompei => ro * g * H
In dreapta: Nu toata cantitatea trebuie sa treaca pe la intaltime H (inlet).
La finalul umplerii am ridicat in „medie” toata cantitatea de apa de la 0 la H/2.
Inseamna ca lucru mecanic efectuat de pompa va fi la jumate si presiunea pompei >= ro * g * h (creste liniar de la 0 la ro * g * Hmax)
Bonus 3:
De ce se foloseau (rar acum) castele de apă, de ce pompa nu dădea presiune direct către consumatori?
Consumul de apa nu este constant pe parcusul zilei, probabil exista cateva varfuri.
Daca pompam intr-un turn de apa pe parcursul zilei, putem avea o pompa de putere mai mica decat daca ar trebui sa putem sa pompam direct la N consumatori simultan.
Dezavantajul acestei abordari este ca tot timpul trebuie sa pompam la o inaltime mare (consum energetic mare) pe cand daca am pompa direct la consumator (fara castel) am consuma doar atat cat este nevoie.
In schimb, am avea nevoie de pompe mai puternice ca sa putem asigura debit la toti consumatorii in momentul de varf.
Bonus 4:
Motivul pentru care castelele de apă au forma de con întors?
Viteza cu care curge apa jos = sqrt(2 * g * h)
H mare -> viteza curgere jos mare -> debit mare pentru consumatori
Castelul cu forma de trunchi de con, cu baza mare sus asigura un centru de masa mai ridicat => un volum mai mare de apa in partea superioara (inaltime mai mare) => pot asigura viteza de curgere in partea de jos mai mare -> debit mai mare (la consumatori sunt tevi de diametru mai mic)
Bonus ⑤ 300 €/lucrare (cel mai dificil)
De ce pot asocia adaptarea meteo (OpenTherm-ul) de la IPAT cu castele de apă, orice formă (cilindru, con/ciupercă, sferă, clopot etc.)? De ce nu și sistemele on/off cu grup de pompare amestec (GPA) și cu/fără actuatoare și cu/fără automatizare learning, autoechilibrare hidra?
Castelul de apa inmagazineaza energie potentiala din care se utilizeaza doar atat cat este necesar – cati consumatori sunt in acel moment si exact ce debit au nevoie, foarte similar cu ce se intampla la OpenTherm unde se modifica temperatura dorita si implicit CT moduleaza puterea.
La sistemele ON/OFF, CT lucreaza la putere maxima sau deloc (bine, exista o modulare cand se ajunge aproape de temperatura fixa de iesire).
Bonus ⑥ 200 €/lucrare (dificil)
De ce conductele de canalizare au diferite forme: cerc, ou cu capu-n jos, clopot turtit?
In cazul conductelor de tip ou cu capu-n jos/clopot turtit, in partea inferioara avem sectiunea mai mica decat in partea superioara si implict viteza de curgere va fi mai mare si defavorizeaza depunerile pe conducta (densitatile mari ajung in partea de jos in mod natural) pentru ca nu au timp sa se depuna.
In situatia inversa, cand baza este mai mare conducta favorizeaza depunerea => zone de curatare a conductelor, cilindrii largi verticali, la intrarea in cilindru viteza apei scade deci densitatile mari au timp de depunere si se pot acumula pe fundul cilindrului (similar depunerilor aluvionale din lacurile de acumulare).
Uau! Mersi, mersi pentru răspunsuri. N-am avut timp nicicum să răspund azi. Voi încerca să verific mâine.
Eu iti multumesc – mi-ai dat foarte multe idei 🙂
tot dau refresh ¯\_(ツ)_/¯
Zile de foc. Am citit pe fugă, dar nu am reușit să analizez, scuze-eee. Încerc să fiu corect.
Ok, nu-i bai, spor, dau refresh mai rar 🙂
Bonus 1, viteze economice, 100 € ok
Corect. Vitezele economice sunt sugerate în nomograme de către fabricanți. O viteză prea mare poate da și un zgomot peste cel recomandat de normative.
Bonus 2, 100 € ok
Pompa trebuie să aibă cel puțin înălțimea (de pompare) țevii Inlet. Dacă aș umple prin Outlet (de jos în sus), aș avea nevoie de pompă mai mare?
Corect, nu.
Bonus 3, 100 € (neacordat)
De ce se foloseau (rar acum) castele de apă, de ce pompa nu dădea presiune direct către consumatori?
Castelul de apă asigura o presiune constantă consumatorilor casnici, dar mai ales celor industriali, unde trebuie să fie exact debitul și presiunea potrivite (de pildă, răcirea unui strung). Nu existau pompe cu turație variabilă. O ditamai pompa (grup) de cartier (oraș) trebuia să pornească pentru un biet robinet. Mă rog, existau vase de expansiune sanitare imense.
Bonus 4, 200 € (neacordat)
Motivul pentru care castelele de apă au forma de con întors?
Presiune (mai) constantă către consumatori, înălțime mică = volumul cel mai mare. Con întors vedem mai mult în curtea fabricilor.
Bonus 5, 300 € (cel mai dificil) ok
De ce pot asocia adaptarea meteo (OpenTherm-ul) de la IPAT cu castele de apă, orice formă (cilindru, con/ciupercă, sferă, clopot etc.)? De ce nu și sistemele on/off cu grup de pompare amestec (GPA) și cu/fără actuatoare și cu/fără automatizare learning, autoechilibrare hidra?
O pompă fără turație variabilă (să spunem un hidrofor) face ba presiune mare, ba stă = on/off, pornit/oprit. Vasul de expansiune compensează, totuși, consumurile foarte mici fără pornirea pompei. O pompă modulantă (sau cu convertizor de frecvență adăugat unei pompe de puț, de pildă) = presiune constantă, indiferent că merge o baterie de bideu sau 3 dușuri + udat grădina. Da, castelul de apă = modulare = temperatură constantă în casă, nu histerezis, ba 23°C-oprire ba 21°C-pornire, ca un hidrofor-de-2-lei.
Bonus 6, 200 € (dificil) (jumate = 100 € ok)
De ce conductele de canalizare au diferite forme: cerc, ou cu capu-n jos, clopot turtit?
Motivul final ar fi:
– când ∃ un teren orizontal (câmpie, Arad, Timișoara să spunem) și trasee lungi de canal = folosesc oul întors să pot folosi o pantă foarte, foarte mică, adică să nu cobor cu canalul din A în B 12 metri sub pământ, evit folosirea căminelor de rupere de pantă (cost în plus); și
– când ∃ un teren în pantă (cum e Los Angeles cu tramvaie trase de troliu) folosesc forma de clopot să micșorez panta pe care o are deja dealul.
Te rog, combate-mi răspunsurile dacă le consideri incorecte.
PS
Tot respectul pentru bonus 2. Atenție, însă, mgh = corect = energia potențială (nu ρgh, nu densitatea). Într-adevăr, vâscozitatea ar conta pentru pierderile de sarcină.
Re. 3, in Oradea vedeam un turn intre blocuri in fiecare zi, nici nu m-am gandit la consumatorii industriali
poza aici.
Re. 4, volumul e acelasi si daca il intoarcem invers, dar consider ca e mai avantajos cu baza mare in sus pentru ca avem o masa de apa mai mare la o inaltime mai mare – pun mai jos inca o data raspunsul meu initial:
Viteza cu care curge apa jos = sqrt(2 * g * h)
H mare -> viteza curgere jos mare -> debit mare pentru consumatori
Castelul cu forma de trunchi de con, cu baza mare sus asigura un centru de masa mai ridicat => un volum mai mare de apa in partea superioara (inaltime mai mare) => pot asigura viteza de curgere in partea de jos mai mare -> debit mai mare (la consumatori sunt tevi de diametru mai mic)
Re. 6, nu m-am gandit la aplicatia asta, foarte interesant, multumesc.
TL;DR; multumesc frumos pentru articole, foarte utile. Revin cu intrebari legate de PdC in curand 🙂
Con întors = volumul cel mai mare pentru aceeași pierdere de înălțime. Dacă era cu baza jos, aceeași pierdere de înălțime ar da volumul cel mic de apă către consumatori. Scopul nu e să-l golesc cât mai repede ci să asigur un volum imens de apă la cca aceeași presiune, cu diferențe de numai 0..0,5 mCA, de pildă. Într-adevăr, conservarea energiei = mgh = mv²/2, de unde rezultă formula ta cu viteza, însă independent de m (masă) că se simplifică.
Interesant, da, formele respective de țevi de canalizare au ele scopul lor. Rotunde = de serie, tipice, mai ieftine.
Bonusul va fi reducere din manopera lucrării de încălzire în pardoseală. Poate fi transferat unui amic, oricui.
Da, un oraș cu dealuri are mai puține castele de apă că profitau de înălțimea dealului să monteze un rezervor. Oradea evident că are ceva mai multe castele.
Salut Bogdan!
Datorita tie am reusit sa scad consumul cu aprox. 3mc/24h (7mc/24h). Iti multumesc foarte mult! Dar nu am reusit sa fac centrala sa mearga fara opriri.(3-4/24h)
1. Curba dicteaza o temp. de ex:830-28° dar 831 imi arata 30°-31°. 832-26°. Nu intra in recirculare.
2. La etaj am inteles cum ar trebui sa fac reglarea hidraulica dar parterul e open space+ casa scarii(h6m) +garaj(calorifer)+ baie(î.p+portprosop) distribuitor 8cai.
3. Daca la etaj in camere sunt 21° si la parter 22°=dezechilibru sau nu este nici o problema?
Multumesc anticipat si sper sa nu mai deranjez!
Mă bucur c-ai reușit cu economia. Mi se pare consistentă, sub jumate, uau!
1) Probabil, termostatul dă comandă de off, oprire. 238 = 1, viteză pompă crescută?
2) La parter, unde ar fi mai cald = obturare.
3) La parter, închide parțial robineții de 1” mai mult de 45°. Nu din toate buclele.
Multumesc mult! M-am exprimat gresit. Am scazut consumul de la 10mc la 7-7,5mc. Am sa pun 238=2, reiau reglarea hidraulica de la 0 si revin cu un ultim consum, mai ales ca se anunta -7° in urm. zile. Alta problema ar fi ca apr. lenta suna chiar si pe 40. O pot lasa asa sau trebuie sa cresc obligatoriu? Centrala este Clas One, daca modific 231 si 233 trebuie calibrare? Mai poate scadea consumul si de aici? Multumesc inca o data! Toate cele bune
238 = 1 maxim, nu 2 modulant.
Nu știu ce să spun cu sunetul.
Aprinderea lentă ar trebui să fie cât mai mică.
Eu știu că orice schimbare de putere = recalibrare.
Salut Bogdan,
Iti multumim ca existi. Articolele tale m-au ajutat mult sa fac treburi bune la bunici si la parinti. Insa fara rezolvare la mine acasa. Mi se pare atat de prost facut (principiul lor: sa punem acolo tot, ca alege el ce-i trebuie) ca fara indicatiile tale concrete nu am curajul sa ma bag.
Instalatie de 7 ani, pentru o casa P+M (110 mp utili), incalzire in pardoseala cu gresie peste tot (cu interventii clare la arhitect care era exact ca si in descrierile tale – ultra destept – sau nu).
Pe acest link am pus pozele din cele doua distribuitoare si cele 3 intrebari. Te rog cum iti permite timpul sa vezi daca mai pot sa fac ceva sau doar la „renovare”.
Iti foarte multumesc 🙂 . Sanatate multa, energie si putere de munca sa faci mult bine oamenilor de peste tot.
Hmm, cred c-ai cam sărit peste text. Știu, e lung, sorry.
Singurul răspuns: grupul pleacă.
Multumesc pentru raspuns, poza iau ca raspuns si pentru celelalte 2 intrebari.
Nu am sarit, m-au ajutat sa corectez treburile la bunici, parinti, instalatiile fiind mult mai simple. Am citit majoritatea articolelor din zona „pardoseala”, chiar si comentariile. Unele chiar de mai multe ori. M-am regasit in multe, doar ca ei aveau centrale ca lumea (din 2021 🙂 ) sau alte diferente majore si nu eram sigur ca se aplica aceeasi reguli si in cazul meu. Momentan atat am putut intelege cu capul asta, eu fiind din zona Electro, si acolo predau studentilor(conform glumelor probabil predau ca nici pe alea nu le inteleg), asa ca hidro si termo buuum pentru mine. Clar, nu este pentru toti acest domeniu. Multumesc.
Cât timp e grupul acolo, nu prea aș avea ce recomanda eu. Cu grup și echilibrare termică din termostate, cred că e plin internetul de povețe. Nu cred că e cazul să mă adaug și eu unisonului.
Salut Bogdan,
Partea asta rezolvata. Iti multumesc.
Pentru CT Ariston Clas Premium Evo (22 kW) am citit in cartea tehnica, pot atasa senzor (sonda) exterior (sper ca am inteles bine). Am si vazut oferta brandului, un senzor cu fire, compatibil. Pentru cazul meu firul senzorului ar trebui sa aiba >4 m (nu am gasit informatii cu cati m vine din fabrica) ca sa pot sa pun afara, altfel doar de pe terasa as putea sa iau temperatura, terasa care iarna este inchisa cu o prelata (temperatura fiind mult diferita, 5/6 grade celsius).
1. Sonda brandului permite inlocuirea cablului de conexiune? Se recomanda? Totusi este vorba de rezistente.
2. Poti recomanda alt senzor compatibil, poate wireless?
3. Unde as putea sa scot senzorul este catre Vest. Este in regula?
Pentru setarile centralei, am citit articolul, am citit cartea tehnica…mai trebuie cel putin 1 doctorat ca sa pricep ceva. Cel care se ocupa de centrala a zis ca vorbesc prostii cand am desenat ce imi doresc. ‘Oi vedea cum rezolv si partea asta.
0. Acceptă senzor, da. E un termistor NTC de 1 kOhm.
1. Se recomandă sub 4 m. Poate fi orice cablu de 1 leu de termostat. Poate fi montat sub horn. E o dată de intrare într-un soft, soft pe care-l manipulăm cum vrem.
2. Poate fi fără fir, da.
3. Unde e mai comod. Nu m-aș complica deloc. Vezi pct. 1.
Am explicat cât de bine am putut setările. Poți scrie în comentariu ce nu înțelegi. Probabil, ‘oi essplica mai bine.
Cablu sub 40 m, pardon.
Multumesc frumos.
Revin cu rezultate.
°◡°/
Salut Bogdan!
Casa 120 mp(p+e), incalzire in pardoseala, 2 distribuitoare 8 cai+ grupuri amestec. As vrea sa anulez grupurile insa nu stiu sigur daca face fata doar pompa centralei(Ariston Clas One 24kw). Imi poti spune cum pot calcula, afla daca se poate fara GPA?Multumesc frumos si Sarbatori Fericite!!
Calcul foarte simplu = avem client cu casă de 440 m², living cu h 6,5 m (de vreo 4 ori mai mare față de 120 m²), Genus One 24, nicio pompă externă. Pompa din Genus = pompa din Clas.
Multumesc.
Cp.
Salut Bogdan!
Confirm functionarea fara pompe externe (pompa CT tur.max-ok, tur.75%-ok). Am o problema cu alegerea curbei. Pe 0.2 se opreste flacara si recircula apa, insa scade temp. interioara. Pe 0.5 a functionat non-stop (16.00-8.00 7.5m3 consum) fara sa creasca temp. int. peste 21.6 (22° setata in TA on/off). CT este in garaj iar intre ea si distribuitor este un calorifer. Temp pe tur 30° iar pe termometrul atasat pe distribuitor 25° (nu stiu daca functioneaza bine). A trebuit sa urc temp. pe tur la 35° ca sa urce la int. cu 0.2°. Cred ca gresesc eu pe undeva dar nu am idee unde. Multumesc anticipat si scuze pentru deranj!
Câte termometre atâtea valori; nu le consider întru-totul. Curbele trebuie alese. Dacă 0,5 nu face față, înseamnă că cere casa mai multă energie. Un client tocmai și-a luat termometre de lemn din Dedeman cu 6 lei; puse în același loc, arată aceeași valoare; a făcut 22° în toate încăperile; curba 0,4 după ce a încercat-o pe 0,3.
Casa 177mp utili, P+M, merge brici pompa centralei 🙂 fara alte pompe, grupuri…
Mersi pentru susținere, confirmare, Utz.
Intrebare scurta, grupurile de amestec sunt Uponor Smart Fluvia cu pompe Grundfos UPM 3 Auto-L, uitandu-ma pe schematica grupului de pompare, am vazut un asa zis ventil de echilibrare care din diagrame inteleg ca ar inchide amestecul (ei scriu ca poti regla puterea din el, prin asta ma gandesc reglaj de kw). Eu l-am pus aproape de closed si vad ca turul care intra in distribuitor, dupa pompa, este sensibil mai cald decat era inainte. Are ceva daca pun pompa pe CP1 sau CC1 si inchid de tot ventilul de echilibrare ca sa nu mai faca amestec? Pot face share la o poza de pe google photos?
Nu înțeleg întrebarea, cer scuze.
Da, trimite un link cu poza, te rog.
Salutare din nou, aceasta e poza cu piesa în sine.
Mersi pt. poză, mai învâț câte ceva. Mda, eu știind ce rol are un grup, nu le prea cunosc decât pe cele unde merg să rectific instalație existentă. Mă descurc pe teren.
–
Da, amestecul se poate închide de tot. Eu, totuși, nu cred că va închide amestecul total. Echilibrarea s-ar referi între 2..3.. grupuri de amestec. Nu înțeleg de ce ține omul cu dinții de grupul ăla. Păi, dacă mă încurcă îl dau jos, chiar dacă am dat bani. 50 W * 24 h * 30 z = 36 lei/lună, cât gazul de apă caldă vara, 4 persoane. 36*2 = 72 lei, cât o încălzire toamna-devreme, primăvara-târziu.
Nu țin cu dinții de grupul ăla dar dacă ii spun soției sa le dam jos acum, cred ca ma omoară. Cel mai probabil o data cu trecerea perioadei reci le vom scoate. Mulțumesc mult de răspuns
Ok.
Ce se intampla in cazul in care pompele din distribuitoare functioneaza, fie pe viteza constanta sau presiune constanta, cu amestecul oprit (deci functioneaza doar ca pompe) dar centrala este comandata sa dea ACM sau oprita? Am observat ca incepe sa vina apa rece pe tur.
Pompele respective recirculă și mai degeaba, consumă energie electrică. Hidraulic nu se întâmplă nimic rău, nu se strică nimic.
Le-am scos din priza de tot, amestecul oprit, dat pompa la centrala pe viteza maxima, vad ca totusi apa circula prin debitmetre, cele deschise la maxim indicand chiar si 1l/minut. Le voi tine asa o perioada sa vad daca functioneaza. Ma gandeam ca palele de la pompele din distribuitoare vor incetini apa dar se pare ca nu e foarte incetinita. Revin cu feedback daca functioneaza
Da e ok 1 l/min. Clientul cu casa de 440 m² are cca 0,4..0,8 l/min. E pe curba 0,5 de adaptare meteo. Dacă erau mai mici debitele, urcam curba pe 0,6..0,8, probabil.
Se scurteaza mult durata de viata a pompei din centrala daca merge pe 100%? Suprafata de incalzit e 140mp dispus pe P+M. Acum vad ca diferenta dintre tur si retur e de circa 4 grade in conditiile in care afara sunt -3 grade, curba setata 0.6 cu +2grade (nu reuseam sa incalzesc o camera de sus)
Scopul în viața a pompei de circulație = circulație agent termic.
O pompă de căldură merge tot sezonul rece pe căldură, tot sezonul cald pe răcire. Deci, pompa de circulație merge 365 de zile pe an.
Mai trebuie lucrat puțin-puțin la echilibrare. Cu curaj: obturat living etc. încăperi mai calde.
Daca in distribuitor nu am posibilitatea de a inchide turul (am doar robinetul termostatat), pot inchide doar din retur ca sa fortez apa calda sa se duca la distribuitorul de sus?
Da, evident, poți folosi doar returul. Atenție, de multe ori închidem mai mult de 45°, într-atât că acel robinet de retur pare închis. Poți pune o etichetă: Nu umblați la acest robinet!, în caz că ar putea interveni altcineva sau uiți. Ori, dată jos maneta.
Buna ziua,
Interesante articole; felicitari pentru implicare!
Va rog cateva sfaturi la urmatoarea situatie:
– Casa regim inaltime/suprafata: S(50m2)+P(60m2)+2E(2x70m2) bine izolata, zona Bucuresti;
– centrala Vitodens B1HF care se amplaseaza la parter, si care va alimenta coloana principala sau un distribuitor/colector principal.
– ACM cu termoboiler “BC2S CD2 300 ARI EU2”
– etajele sunt impartite in doua si fiecare jumatate are cate un distribuitor (9cai cu debitmetre) avand 4 bucle pardoseala (16mm) de cca. 80m si cate 5 radiatoare de aluminiu (8m lungime maxima traseu/ radiator cu 19 elemenți aluminiu), regim unic de temperatura.
– parterul si subsolul nu sunt inca amenajate, dar vor avea fiecare cate un distribuitor cu 5 bucle pardoseala (80ml) si cate 3 radiatore.
Intrebari:
1. Este corect sa leg in acelasi distribuitor pardoseala si radiatoarele, ele avand acelasi regim de temperatura?
2. Pentru alimentarea distribuitoarelor, care varianta este preferabila:
2.a. Coloana unica (Cu 35mm redus la 28mm la etaj2) la care racordez distribuitoarele folosind Cu 28mm ( 8 cai subsol, 8 cai parter, 2x 9 cai et.1 si 2×9 cai et.2) sau,
2.b. coaloane separate pentru fiecare etaj folosind teava Cu 28mm?
3. Este suficienta pompa centralei, sau este necesar suplimentar o pompa generala (in situația in care avem coloana unica) respectiv una pe coloana (in situatia in care avem coloane separate pe etaje), ?
4. Ar fi necesare BEP/Mini puffer in vreuna din situatii/ipoteze?
5. Are rost in situatia aceasta sa montez filtru antimagnetita/ separator magnetic namol, dar un degazor?
6. Pentru reglajul/ controlul temperaturii interioare, ce ati recomanda; as dori un control separat pe cele 6 zone principale.
Multumesc anticipat!
Daniel
Am convenit cu mulți cititori, pe acest site suntem pertu. Sper să nu consideri lipsă de respect.
–
1. Da.
2a. Noi facem doar ramificat.
2b. Vezi 2a. Diametrele = ok, cred. Fără calcule nu confirm.
3. Avem client casă 440 mp utili, CT 24 kW, nicio altă pompă. Se poate interpune oricând; are 13 cm, după cum scrie în acest articol.
4. Nu. Cred că nu ai citit foarte foarte atent acest articol.
5. Filtru antimagnetită.
6. Automatizările simple sibotherm.
Multumesc pentru raspunsul prompt!
Nedumerirea referitoare la BEP/puffer/dublu T apropiate, era in contextul in care ar fi fost necesara o pompa suplimentara.
Daca totusi s-ar adauga in timp o pompa suplimentara, unde ar fi pozitionata aceasta?
Numai pe bara comună de retur (sau tur). Adică, imediat sub centrală. O pompă doar pe o ramură va dezavantaja total pe celelalte.
Bună ziua,cum poate sa fie un randament ok,la 440 metri pătrați având în vedere ca pompa centralei da maxim 1mc/h,nu este o diferență mare de temp. tur -retur?jumătate de bucla calda,jumate rece fiind un debit foarte mic,o părere….
1m³/h * Δt3°C ⇒ cca 3,49kW
1m³/h * Δt5°C ⇒ cca 5,81kW
1m³/h * Δt8°C ⇒ cca 9,3kW
Cât crezi că ar consuma acea casă?
În plus, așternerea țevi în formă de melc, înseamnă medie, anume media dintre cel mai cald tur și cel mai rece retur, sau cel mai rece tur și cel mai cald retur.
Întrebarea nu trebuia să se refere la randament, ci la confort. Mai clar: la confortul de sub taplă, chipurile clientul ar simți diferența dintre tur și retur. Hmm! Oricum, noi propunem șapă cât mai groasă 6..7..8 cm peste țeavă + finisajul. Cam cât se va simți diferența (tur – retur) sub talpă?
La CTgaz cu cât returul e mai rece cu atât mai mare eficiența arderii, condensare mai puternică șamd.
Buna ziua,
Pentru GPA-ul din filmul de prezentare youtube la care faceti trimitere in articol (emmeti/purmo), la care se refera Alex, deschizand capul termostatic si inchizand bypass-ul (pozitia 0) nu se ajunge in situatia echivalenta cu inexistanta GPA?
Multumesc.
Nu.
În plus, inexistență GPA = bani pentru ce anume?
Salut, acest lucru l-am presupus si eu, ca inchizand bypassul practic o sa ajunga in distribuitoare doar apa de pe tur, adica calda incat sa nu fie nevoita centrala sa incalzeasca apa degeaba.
Insa cum a confirmat Bogdan, si eu pot confirma ca nu rezolva problema, apa de pe tur si retur tot se amesteca in GPA
Salut! Ma bucur ca am gasit site-ul tau.
Am o casa de 150m2 cu ipat pe parter si etaj.
Centrala este un Genus One 24 si mai detin legat la distribuitori un grup de amestec și pompare Purmo TempCo Fix Eco 3, cu pompa electronică Grundfos, FEX3ATFZVDBB0500 ( unul la parter, altul la etaj)
In afara banilor irositi deGeaba cu aceste GPA am urmatoarele probleme:
– evident ca apa din centrala trebuie sa o incalzesc la 50 de grade pe tur pentru a avea 30 in IPAT
– centrala ajunge foarte rapid la temperatura de 55 de grada, flacara se opreste, iar temperaturile scad pe tur si retur, deci practic se plimba mai multa apa rece prin pardoseala decat calda
– acest ciclu de pornire-oprire centrala se intampla foarte des cu pauze de 3 minute
– am reusit oarecum sa micsorez puterea maxima de incalzire a centralei de la 60% la 20% ceea ce face centrala sa functioneze mult mai mult fara oprire, insa acest lucru a determinat ca pardoseala sa se incalzeasca foarte greu (1 grad in 3 ore, costisitor si inacceptabil, nu?)
In afara faptului ca trebuie cu siguranta sa scot ambele GPA si sa le pun pe olx, ai idee daca acestea au legatura si cu functionarea, zic eu in nestiinta de cauza, gresita a centralei?
Multumesc anticipat.
Nu, funcționarea greșită a centralei nu e influențată de grupuri. Doar partea de temperatură agent și când debitele cerute de pompe sunt sub cel dat de propria pompă a centralei. În schimb, setările din fabrică pentru calorifere nu sunt deloc potrivite pentru IPAT Obligatoriu de făcut setările centralei.
Multumesc pentru raspuns, am citit articolul despre setarile centralei, si am modificat parametrii.
Centrala nu se mai opreste insa in 2 ore de utilizare continua, temperatura interioara abia a creacut cu 0,2 grade.
Da. Ăsta e motivul că scriu despre regim de transfer termic staționar versus tranzitoriu enervant.
Am distribuitoru fara reglare temperatura simplu doar cu electrovalva si cuplat la salus, ii ok?
Da, (mult) mai ok față de grup amestec. Centrala face direct temperatură joasă. Simplu.
Salutare,
Am 2 distribuitoare de RADIATOARE cu debitmetre, cu cate 5 circuite fiecare (5 la etaj, 5 la parter). Pompa din centrala e una cu debit fix (max): Grundfos UP15-60 SO CIL. Inca nu am montat actuatoarele la distribuitoare. Debitele le-am reglat la 1.5l/min la fiecare circuit. Intrebarea e daca atunci cand unele circuite vor fi inchise de unitatea de control (la comanda termostatelor din camere) – ce se intampla cu pompa? – pompa nefiind cu reglare automata a debitului; vor fi zgomote in tevile de cupru? Ce anume sa iau in consideratie?
Pot apărea zgomote, da. Cred că pompa are trei trepte. Se poate folosi prima treaptă, dacă va fi cazul.
Grundfos UP15-60 SO CIL nu are trepte: LINK
Deci ar fi o mare problema sa inteleg? Sa iau in calcul inlocuirea ei din centrala cu un Grundfos Alpha2 sau alt tip?
MULTUMESC!
Probabil, zgomotul nu va fi atât de mare. În funcție de confortul acustic aș schimba pompa. Nu cred că va fi un zgomot exagerat. Oricum, aș recomanda echilibrare hidraulică bună, astfel actuatoarele vor fi deschise 24/7.
Echilibrarea hidraulica e facuta; debitele sunt reglate in jur de 1l/min (+/- 0.3). Nu am testat, inca, cu toate actuatoarele legate la UC (unitatea de comanda) si cu toate termostatele din camere activate.
Inca 2 intrebari 🙂 :
1. Daca intr-adevar apar zgomote mari prin tevile de Cu (ingropate in zidul de caramida, izolate cu ARMACELL),
cu ce tip de pompa, model, pot inlocui actuala pompa din centrala?
2. Temperatura de tur e reglata la 64 grade (CT 32 KW, conventionala, fara ACM (boiler extern)). Termostatele, unitatea de control, distribuitoarele si actuatoarele sunt Moehlenhoff. Se pare ca TERMOSTATUL oprește semnalul de încălzire la fiecare 10 minute timp de aprox. 3 minute – fiind specific lui Möhlenhoff, deci nu un PWM adevarat. Trebuie sa anulez acest comportament (daca se va putea) sau e in avantajul centralei?
Multumesc mult!.
1. Eu sunt fan Grundfos. Dar, pompa trebuie să poată lua comenzi de la CT. Deci, service-ul știe dacă și ce model ar putea înlocui actuala pompă.
2. După comportament, aș spune că e un PWM adevărat. Nu e un TPI, în schimb. Avantaj centrală = număr porniri/opriri cât mai mic, ca la un hidrofor.
Multumesc mult pt. toate raspunsurile 🙂
O ultima intrebare: nu reusesc sa-mi dau seama la cat sa reglez debitmetrul pt. de ex. un singur circuit lung de ~8m (teava Cu) cu radiator Vogel&Noot de 600×2000; se urmareste un dT=10-12K pe turul si returul radiatorului? asta ar insemna pe debitmetru valori de 0.5l/min, 1l/min, 1.5l/min, 2l/min? Cum verific ca am debitul optim reglat pe debitmetrul distribuitorului de radiatoare? Mentionez ca centrala (conventionala) are reglata temperatura de tur pe 65.
Urzeala temperaturilor. Se urmărește confortul termic, nuuu se urmărește niciun Δt fix, of, of. Acel Δt îl stabilim noi pentru proiectare, să avem o bază, că doar nu facem un infinit de ipoteze cu un infinit de Δt-uri câte sunt în realitate. Debitul optim = confortul optim. Nu pot spune eu o valoare fixă. Cine crede că poate spune așa ceva e mai tare ca Mama Omida.