Grup pompare amestec (GPA) = „graficul prost al apei”
GPAGPA = grup de pompare și amestec este, pe românește, „graficul prost al apei”. O soluție inventată ca să compenseze instalații gândite slab. În loc să faci direct temperatură joasă, produci apă fierbinte și apoi o „strici” prin amestec.
Sună sofisticat. În realitate: consum mai mare, control mai prost, confort mai slab.
COP (eficiență) pompă de căldură
De ce evităm GPA? Cascadarea ineficiențelor
1. Strică eficiența
Centrala sau pompa de căldură poate lucra direct la temperaturi joase. Cu GPA, o forțezi să urce temperatura, ca apoi să o cobori artificial.
Eficiența scade imediat. La pompă de căldură, diferența e brutală (COPCOP = coeficient de performanță = putere termică dezvoltată : putere electrică absorbită prăbușit).
Curbe de adaptare meteo pompă de căldură
2. Consum electric inutil
Apar două (trei) pompe în plus, care merg non-stop. Curent aruncat pe geam.
3. Reglaj primitiv
Temperatură fixă, reglată manual. Afară vremea se schimbă continuu, dar instalația rămâne „bătută în cuie”.
Automatizare adaptată încălzire în pardoseală
4. Confort slab
Oscilații, inerție, reacții lente. Exact ce nu vrei de la pardoseală.
Reglare temperatură încălzire în pardoseală – Urzeala temperaturilor
5. Complicații inutile
Mai multe piese = mai multe reglaje = mai multe probleme.
Probleme încălzire în pardoseală
6. Răcire compromisă
În loc să ai 18–20°C pentru răcire, ajungi la 24–26°C după „amestec”. Practic inutil. Pentru noi IPATIPAT = încălzire în pardoseală cu agent termic; în șapă = sistem umed; fără șapă = sistem... = IRPATIRPAT = încălzire și răcire prin pardoseală cu agent termic (în șapă).
Răcire prin pardoseală: aceeași instalație 2-în-1
Cum trebuie să funcționeze corect
Sursele moderne (centrală în condensație, pompă de căldură) fac deja temperaturi joase, direct.
Asta înseamnă:
- adaptare meteo continuă
- temperatură variabilă, nu fixă
- eficiență maximă
- instalație simplă
Încălzirea în pardoseală nu are nevoie de „amestec”. Are nevoie de temperatură corectă, livrată direct.
Mitul: „nu duce pompa”
Clasic de șantier. Și complet greșit.
Instalația este un sistem închis:
- ai tur și retur
- nu „urci” apa la dușul de la etaj
- pompa învinge doar frecarea din țevi
Returul rece ajută turul cald (efect de contragreutate).
Rezultat: pompa din centrală duce fără probleme o casă întreagă (și de 500 m²), dacă instalația e gândită corect. Trebuie să învingă doar pierderile de presiune din circuit (inel închis).
Pompa „nu duce” încălzirea în pardoseală − mit golitor de buzunar
Debitele mari = iluzie
Vezi 4 l/min pe buclă și zici „wow”.
Realitatea:
- ~3,5 l/min sunt recirculați din retur
- ~0,5 l/min vin de la sursă
Adică învârți apă în gol. Mult debit ≠ căldură.
Cât trebuie să fie debitul la încălzirea în pardoseală?
Când are sens GPA
Puține cazuri reale:
- ai două regimuri de temperatură (pardoseală + calorifere „mici”)
- extinzi o instalație veche
- sursa nu poate modula temperatură joasă
În rest, e doar o cârjă.
Cel mai bun grup de pompare și amestec
Concluzie
GPA nu e „upgrade”. E workaround.
- mai mult consum
- mai puțin control
- eficiență mai slabă
Un sistem corect:
- funcționează direct pe temperaturi joase
- se adaptează automat
- este simplu și zvelt
Fără „amestec”. Fără improvizații.
Infografic
Salut,
Suntem in etapa in care se realizeaza instalatia termica pentru o casa plan parter de 140 de mp. Punem incalzire in pardoseala si cate un radiator pe baie (2 bai).
Vom avea urmatoarea centrala: Centrala termica in condensatie Buderus Logamax Plus GB 172 IK – 30 kW negru si 2 distribuitoare. De asemenea, vrem sa montam actuatoare si centre de comanda pe fiecare distribuitor.
Nu prea ne pricepem si intrebarile mele ar fi:
1. este necesar grup de pompare si amestec pe distribuitoare? Deoarece constructorul spune ca el nu pune grup de pompare si distribuitoare pentru ca nu este necesar.
2. cum trebuie legate radiatoarele de la bai la instalatie?
Multumesc anticipat!
1. Vă rog să recitiți mai atent articolul ăsta care, de fapt, este total-anti-grup-de-amestec.
În schimb, centrala Bu. nu v-aș recomanda-o.
2. Puteți citi mai multe în temă de proiectare încălzire în pardoseală.
Aceeași întrebare o au ~ toți clienții.
Des, nu este nevoie de aport de căldură pe lângă cea prin pardoseală.
Când calculele impun aport, propunem încălzirea în pereți, nu calorifer.
Alt avantaj al pardoselii calde: nu se văd calorifere, nu încurcă.
Vara nu merge încălzirea în podea, dar nici în calorifer.
Prosopul se usucă de la podea, pe un suport de la Ikea.
Stropii dușului se evaporă în 10..15 minute.
Evident, e alegerea utilizatorului. Dacă va fi calorifer, alimentarea lui o propunem direct din distribuție, nu din o cale în plus a distribuitorului.
Distribuție PPR 32 mm, înseamnă că se pun 2 teuri 32*20*32 (sau 32 egal cu reducție).
Poate fi și varianta cu o cale separată pe distribuitor. De aici, va fi țeavă PPR 20 mm, racordată cu semiolandeze de 20*3/4”.
Dacă alegeți să-l alimentați cu țeavă PEX, ar trebui să apelați la niște tije L, speciale pentru racord calorifer, cca 200 lei/set.
În cel mai negru caz, se poate monta un calorifer de baie electric. Așteptăm confirmare: folosire sau nu calorifer de baie.
Mulțumim.
Salutare,
Ma bucur nespus ca am gasit site-ul dumneavoastra, m-am lamurit cu o groaza de chestii. Unde ati fost pana acum ???
Am cumparat o casa cu clasica incalzire in pardoseala la parter si calofirere la etaj.
Din motive personale am modificat proiectul in asa fel incat, etajul e cu intrare separata, asa ca am pus inca o centrala la etaj.
La parter a ramas un singur calorifer in garaj si incalzirea in pardoseala. Inevitabil a ramas si grupul amestec incalzire in pardoseala cu pompa.
Am cateva nelamuriri:
1) Se poate renunta la grup amestec si sa controlez temperatura in caloriferul din garaj doar din robinet (ma intereseaza doar sa fie atmosfera dezmortita) ?
2) Se poate sa fie mai eficient fara grupul amestec ?
3) Poate face fata pompa centralei la intreaga incalzire in pardoseala daca elimin grup amestec cu pompa ?
Va multumesc anticipat.
1. Da.
2. Cert, nu că se poate.
3. Idem 2.
Multumesc mult 🙂
Vă salut, din nou, și vin iar cu rugămintea de a mă sfătui ce decizii să iau în continuare.
Am luat o CT Genus one 24kw, contrar recomandărilor instalatorului (P+E, 170m2, calorifere garaj, încălzire pardoseală în restul casei).
Când a realizat instalația casei, a montat și cele necesare pentru o pompă de amestec (pompă de egalizare). Citind aici, am tras concluzia că nu am nevoie de această pompă.
Instalatorul supărat foc, „să îmi facă nenea de la Cluj instalația, că egalizare nu se mai face de mult, pompa aia face tot”.
Cică, așa e făcută instalația și nici să vrea, nu mai poate monta acum centrala fără pompă. De egalizare nici nu se pune problema. Sunt tare deznădăjduită. Nu știu ce e de făcut. Dacă aș încerca să găsesc alt instalator mai înțelegător, e posibil să se monteze centrala fără acea pompă? Dacă până la urmă cedez și fac precum nenea instalator, ce deservicii mi se vor aduce, în afară de costul în sine al pompei?
Mulțumesc din suflet
Stupidă acea egalizare = face amestec. Adică: CT trebuie să facă 50°, să meargă amestecul cu vreo 35°.
Chemați pe oricine de pe OLX. Găsiți ciubucari (non-celebri) de după masa, care lucrează la compania de apă, termoficare etc. Să monteze doar CT, fără nicio altă pompă, nicio egalizare de gen. În rest, vă ajut io cu cea mai mare plăcere și chiar interes.
–
N-aveți pentru ce mulțumi. Ce spun io e ceva elementar, de bază. Deloc rocket science.
Pentru mine rocket science = să schimb un ștergător de parbriz. Nu știu, nu am păreri, nu mă bag.
Simplu. ¯\(°_o)/¯
Majoritatea centralelor murale, chiar si cele in condensatie, au valoarea debitelor pompelor incorporate de pana intr-un mc/h.. Dar si pentru acel 1,0 mc/h presiunea dezvoltata de pompa este mica poate 1mCA (depinde de model).. Prin urmare, pentru valori de 1,4 sau 2,3 mc/h va fi necesar sa montezi o pompa suplimentara,
valoarea debitului pompei de recirculare din CT Artiston murala .
Debitul pompei = 0.9m3/h
La 8kw si dt=5K , debitul in IPAT trebuie sa fie de 1.37m3/h
La 8kw si dt=3K ==== > 2.29m3/h
Calculul pierderilor de presiune intr-o conducta cilindrica :
Berechnung von Strömungswerten eines zylindrischen Rohres
Corect. Însă, ca proiectant pot alege Δt 8, sau 10, ori peste 12°C. Oricum, vorbim despre debite și temperaturi de calcul.
Salut Bogdan.
Va trebui sa ma rabzi, eu sunt Electro nu hidro.
Am facut hidro da’ nu mi-o placut sau nu am avut profesorii potriviti …
Ca anecdota, daca nu luam in calcul preistoria (antediluviana sau cum o fi fost), cand se pare ca omenirea avea alta viziune asupra fenomenelor naturii, mai ales a electricitatii, hidraulica a precedat cu mult electricitatea.
Cand electricitatea era (re)descoperita, hidraulica era bine pusa la punct.
Asa ca atunci cnd au descoperit ca electricitatea face ceva care semana foarte bine cu o curgere (curent, ala de ma trage la sale), i-au zis tot curgere (curent), dar electrica.
Ca sa mai vorbim de lipsa de imaginatie …
O gramada de formule fundamentale din electricitate sunt modelate dupa hidraulica … din lipsa de imaginatie pare-se.
Paradoxal, desi hidraulica este bine stapanita, putini o au la indemana si o cunosc.
Iar electricitatea, aparent e usor de priceput la nivel babesc insa in realitate, NIMENI nu stie ce este (natura ei mai exact).
Stim ca exista, ne-am cam prins care-i treaba cu manipularea ei dar nu stim CE E.
Curg electronii aia prin fire ca lichidele prin tuburi oare ?
Clasicii zic una, cuanticii alta, nicicare parere nu poate fi complet si total confirmata nici infirmata.
Putini recunosc ca habar n-avem care e natura electricitatii si mai ales, efectele ei de la subatomic la cosmic.
Buuuuun.
Hidraulica amu si mai ales pompa.
M-am uitat pe unele diagrame si acolo arata ca la legarea serie creste doar presiunea iar la paralel doar debitul.
Desigur, mintea mea neinstruita a intuit ca la legarea seriei va creste intr-o oarecare masura si debitul iar la cea paralel si presiunea.
Adica, morisca aia din corpul pompei va fi ajutata sa se-nvarta mai usor.
Mai usor = mai repede, mai repede = mai mult debit.
Totusi, n-am de unde sti real, nu m-am jucat cu asa ceva.
Pe de alta parte, am vazut ca pompa CT isi regleaza turatia in limite largi prin electronica CT, ce va face insa pompa externa ?
Va merge continuu ?
Daca e „desteapta”, va ajusta automat turatia ?
PS
Ok, de acord, CT24 duce hidraulic si 400mp atata timp cat dimensionarea tevilor si echilibrarea hidraulica este facuta cum trebuie.
Pentru cultura mea hidraulica, sa zicem 200mp incalziti, circuite nu mai lungi de 100m, ce debite uzuale (la temperaturile minime de afara sa zicem de -15) se pot intalni ?
Putem considera deltaT intre 5 si 10 grade.
Salut Bogdan.
Intrebarea batea mai spre punctul 2.
C aputere Termica, centrala duce lejer, precum ai zis.
Pompa de la pct 2. este cea cu buba.
Poate sa duca sau nu.
As prefera folosirea doar a CT, fara pompa externa, nu de alta dar cea interna va fi mai performanta decat ce se pune in exterior.
Are debit ajustabil liber functie de toti celilalti parametri pe care-i are la dispozitie CT si e corelat cu temperatura,
Pe de alta parte, o pompa externa montata serie pe traseu determina doar cresterea presiunii, nu si a debitului.
Te pomenesti ca debitul creste ca efect secundar ?
Pai si atunci electronica CT ce zice cand vede ca turatia pompei proprii creste peste limita maxima impusa ?
Mda! Aș spune: hidraulica pare mai grea decât electrica. Sau: la electrice se pricepe mai multă lume. Heh!
—
Pompa din CT nu va avea de suferit deloc. Doar, cum există 4 grupuri de pompare-amestec în toooate instalațiile de pordo’ din Ro!?
Pompa centralei nu știe că e doar o pompă pe retur, sau vreo 4 pompe prin instalație.
Că pun pompă după pompă după pompă (1 → 2 → 3 pompe) ⇒ Δt (tur – retur) mic-mic-mic, °C.
—
Ingineria asta ar fi așa:
1. Câți bani investesc.
2. Câți bani dau pe exploatare.
3. Ce confort îmi aduc banii de la punctele 1 și 2?
4. E vreo diferență de confort să merite poluarea produsă de atâta echipamentu’?
—
Nu oblig (cum aș putea?) cititorii să facă una sau alta.
Doar expun din instalații care CHIAR funcționează.
Da. Pompa dintr-o centrală de 24 poate duce 200..300..400 m² de încălzire în pardoseală. Însă, contează dimensionarea țevilor și echilibrarea hidra. Cu cât mai înaltă casa, cu atât e mai ajutată pompa.
✔
Fie așa neagră acea deltă de 6+°C. Cât timp este sub -15°C. 10 zile pe iarnă? Cât Δ°C simțim sub talpa care atinge parchetul? Dacă purtăm păpucii furați dintr-o cameră de hotel?
–
Actuatoarele alea cu Δt constant încearcă să repare oricare punct de mai jos luat separat. Darmite, toate simultan?
1) sursă prea mare de căldură, neadaptată
2) în apă temperatură prea mare, fixă, 50°C, neadaptată
3) același pas în toată clădirea, neadaptat
4) dezechilibrare hidraulică, debite neadaptate
5) șamd
Salut Bogdan.
Se cam exagereaza ce-i drept cu grupul asta (si butelia cateodata)…
La o instalatie IPAT existenta, doar parter, (125mp) se doreste extindere (la mansarda, 60mp) tot cu IPAT (fsck calorifere).
Proiectul initial a calculat toata instalatia astfel incat pompa CT sa faca fata debitului cerut in cel mai rece moment al anului.
S-a mers pe ideea temperaturilor mai mici si debite aproape de maxim.
Pentru acest regim, debitele pe fiecare circuit (1 circuit / incapere) sunt intre 100 si 150L/h.
Tur/retur = 38/32 grade (calculat).
CT cu modulare si senzor ext + int.
La extindere, pompa CT nu va mai putea oferi debitul dorit (conform calculelor).
Unii ar sari la grupul amintit sau, mai rau, si un puffer.
Cel mai simplu ar fi legarea noilor circuite pur si simplu si alegerea altei curbe din meniul CT astfel incat Ttur sa creasca.
Scade debitul dar creste temperatura, pentru pastrarea puterii.
Treaba centralei cum isi regleaza intern T/Debit.
Dezavantaje ?
S-ar fi putut dimensiona totul altfel din faza de proiectare, tinand cont de o eventuala extindere, lasand rezeva ?
Cel mai lung circuit are 100m.
Tot citesc ca CT fac fata la 200mp dar asta presupun ca in ideea in care totul a fost dimensionat corespunzator de la inceput.
Îmi cer scuze că nu identific întrebarea.
—
1. CT 24 kW duce 200..300..400+ m².
2. Pompa proprie centralei: a) ar putea duce și b) n-ar putea duce.
2b înseamnă o altă pompă interpusă pe returul centralei. Ocupă 25 cm cu tot cu racorduri. Interpunerea, poate avea loc abia dacă omul constată că, totuși, pompei din CT nu i-ar strica un ajutor.
—
Adică, nu amestec în instalație niciun grup-de-pompare-amestec.
„Pompa dintr-o centrală de 24 poate duce 200..300..400 m² de încălzire în pardoseală. Însă, contează dimensionarea țevilor și echilibrarea hidra. Cu cât mai înaltă casa, cu atât e mai ajutată pompa.”
Ce inseamna concret : dimensionarea tevilor ? Adica in loc de tevi de 17 x 2mm ( Rehau ) sa folosesc tevi de 20 x 2mm , fiindca pierderea de presiune la teava de 20mm e mai mica ca si la teava de 17mm ?
De ce , cu cat mai inalta casa , cu atat e mai ajutata pompa ?
Mai înaltă instalația, mai mare aportul efectului de termosifon. Vă rog, vedeți Echilibrare hidra.
Buna ziua,
Va multumesc pentru toate sfaturile date in mesajele anterioare. Pana la urma am convenit cu dezvoltatorul sa fac pe cont propriu incalzirea in pardoseala la casa. Doar ca in cazul asta trebuie sa fac pe cont propriu si instalatia de apa de la interior.
Firma dvs. se ocupa si de instalatii de apa la interior ? Aveti pe site un articol foarte bun despre distributia inelara de apa rece si calda. Asa ca m-ar interesa sa fac ambele lucrari cu dvs: incalzirea in pardoseala + instalatia de apa. Casa este in Floresti, Cluj.
Pot sa va sun saptamana viitoare marti la nr de telefon afisat in sectiunea de contact de pe site sa discutam mai multe detalii ?
Va doresc un Paste fericit !
Facem și sanitare. Vorbim săptămâna viitoare.
Cele bune!
@Bogdan, ma refeream la o butelie de egalizare care cica trebuie adaugata in sistemul asta de incalzire in pardoseala impreuna cu pompa suplimentara.
Asa mi-a zis o alta persoana care se ocupa de instalatii(nu cine lucreaza la mine): daca adaug o pompa de circulatie suplimentara trebuie neaparat sa pun si o butelie de egalizare.
Of, of, of! Mă doar bila. Heh! Știm ce egalizează o butelie?
De ce trebuie acea butelie de egalizare „a drepturilor omului”? Hmm!
Aș recomanda citire Butelie de egalizare! La ce, de ce, când se impune folosirea ei?
–
Dimpotrivă: butelia de egalizare IMPUNE folosirea unei (unor) alte pompe.