Incalzire in pardoseala Cluj

296 de comentarii la „Incalzire in pardoseala Cluj”

1. Comparatii-debite
   Comparatii debite ,lungimi si ecart diferit la teava de 17mm
   De ce nu-i bine sa avem ecart de 10C la incalzirea in pardosea ?
   Fiindca la ecart mare avem si putere mai mare . Din cauza efectului de zabra si a lipsei confortului ?
   Pana la ce valori ale pierderii de presiune liniara se poate merge ?
   In manuale tehnice apare valoarea de 250mbar ( pierdere totala : liniara + locale )
   Pana la cati mbar/m se accepta pierderile de presiune ? Maxim 0.4mbar/m ? Sau se poate merge si pana la 0.6mbar/m asa cum apare in imaginea de mai sus ?

   Răspunde

   • Dle, Luk, iar teoria chibritului? Proiectați dvs exact cum considerați! Ok. N-am nimic împotrivă.
     Vă rog să citiți atent atent: Urzeala temperaturilor.
     Temperaturi de calcul = niciodată în realitate. Și așa, ar fi 1 zi pe an de -18° în Cluj = temperatura exterioară de calcul.
     Chiar cu toată rușinea, aroganța, habar n-am, io cred că-mi pierdeți timpul degeaba.

     Răspunde

     • Ok.Ma scuzati . Nu-i vorba sa proiectez eu , ca nu ma pricep . Doar am intrebat , n-am dat cu parul.
       Va dau dreptate cu temperatura minima de calcul . Foarte putine zile pe an ating acea temperatura.
       Puteti sa-mi ignorati mesajul asta si sa nu-l publicati , si chiar v-as ruga sa stergeti mesajele mele care vi se par inoportune . Va multumesc

       Răspunde

     • Ideal = best deal = sursa de căldură să poată da exact 10; 5; 2,5; 1,25; 0,75 kW Modulareee putere, kW! Adaptare temperatură agent 007.
       Interpretare.
       ΔT poate fi mai mare, sau mai mic, în funcție de puterea cerută de casă într-un moment dat.
       ΔT se adaptează în funcție de cerințe.
       V-am inteles perfect . Si imi cer scuze daca v-am agasat cu intrebarile mele .
       Dar din punctul meu de vedere omiteti un lucru .
       Daca se impune un ΔT mic , fiindca asta ii cerinta casei , si pompa centralei nu poate satisface cerinta asta , in mod normal se impune o pompa exterioara care sa poata oferi un debit ( mai ) mare , adica implicit un ΔT mic .
       Aici e toata nedumerirea mea . Ca pentru a modula ΔT-ul in functie de cerinte , avem nevoie de o pompa care sa poata modula .
       Dar daca pompa centralei e limitata , si nu poate oferi un debit ( mai ) mare , adica un ΔT mic , atunci va fi ceva de genul „lasa ba ca merge asa” , cea mai des folosita sintagma folosita la noi .

       Răspunde

       • Citiți, vă rog, prin site despre reglaje termice: calitativ și cantitativ.
         Calitativ = temperatură. Deci, o cresc cât vreau.
         Calitativ = debit. Deci, dau cât debit vreau, sau am.
         #șîeu automatizare de câmp

         Răspunde

         • „Calitativ = debit. Deci, dau cât debit vreau, sau am.” = pana unde poate pompa centralei. Doar atat.
           Daca pompa centralei poate maxim 1m3/h , degeaba vreau eu debit de 1.7m3/h. Ca nu poate mai multe .

         • Limba română: debit cât am = debitul e limitat, că e vorba de pompa din CT. Deci, dacă debitul maxim devine insuficient, recurg la temperatură.

         • „Calitativ = temperatură. Deci, o cresc cât vreau.
           Calitativ = debit. Deci, dau cât debit vreau, sau am.”
           Daca avem senzor exterior + termostat modulant , si centrala ii pe modul : Auto , ce mai regleaza proiectantul sau utilizatorul ? Nimic . Nu mai poate . Doar sa seteze parametrii centralei . Atat.
           It’s out of control . Controlul ii detinut de termistor si de termosatul modulant.
           Avem nevoie ca atat arzatorul centralei sa moduleze cat si pompa interioara a centralei , in functie de cat cere casa ( iar casa cere in functie de temperatura exterioara )
           Iar daca avem o pompa exterioara , e bine sa fie modulanta si pompa exterioara , pentru a putea satisface necesarul termic cerut de casa prin cresterea debitului ( si scaderea ecartului )
           Dar daca totul e modulant si e pe pilot automat , noi ( utilizatorii ) sau proiectantii nu putem decat sa ne lasam in mana tehnologiei . Gresesc ?
           Adica daca totul ii pe automat , noi n-avem ce sa mai reglam . N-avem cum . Am incredintat toata comanda tehnologiei .
           Putere automata , debit automat , ecart automat , consum de gaz automat , comandat de senzorul extern + senzorul intern ( termostat modulant )
           Automat = modulant = cat cere casa in timp real.

         • Suntem arhi-plini. Dacă vreți, în pagina proiectare, pun mailul dvs ca și colaborator pentru proiectare. Veți proiecta perfect, clienții vor profita de un proiect perfect, nu de o versiune beta, cum facem noi.

         • „Limba română: debit cât am = debitul e limitat, că e vorba de pompa din CT. Deci, dacă debitul maxim devine insuficient, recurg la temperatură.”
           Aveti dreptate . Am omis eu ultima parte a ceea ce ati scris .
           Doar ca daca centrala ii pe modul automat cu senzor extern si termostat modulant , singura setare care se poate face e sa setez centrala pe curba 0.6 ( de exemplu ) , ca la -15C sa am 40C pe tur.
           De acolo incolo , totul ii modulant si automat , si nici proiectantul nici utilizatorul nu mai poate face nimic ( atata timp cat e pe modul automat )
           Se regleaza ( moduleaza ) automat in functie de caldura ( energia termica ) ceruta de casa in timp real. Gresesc ? Eu asa inteleg modularea ( invertorul ) . Folosim masina fara sofer cu inteligenta articiala , si masina se conduce singura .
           Adica e climatronic de la masina , si nu-i clima manuala ( AC ) , doar ON-OFF.

         • Sinteti ironic . D-voastra ati zis ca discutam , ca de aia ( aceea ) sintem inginieri , si NU artisti ( noaptea vesel , ziua trist )
           Nu ma pricep la proiectare de instalatii termice . Dupa cum v-am mai zis , doar incerc sa inteleg logica dimensionarii .
           Daca v-am ofensat , imi cer scuze .

         • Sint total confuz in legatura cu dT variabil la pompa externa , in functie de necesarul termic al casei in timp real.
           Unii zic ca doar adaptarea necesarului termic sa se faca doar din temperatura si nu din debit .
           „Adaptarea la necesarul casei o faci din temperatura tur.
           Senzorul exterior al centralei comanda temperatura pe tur.
           Nu incerca sa variezi debitul la IPAT ca nu castigi nimic.
           Pune o pompa cu turatie variabila controlata electronic cum ar fi Wilo Yonos Pico sau Grundfos Alpha L.
           La IPAT se recomanda ca pompa sa fie setata pe modul Presiune Diferentiala Constanta.
           E tot ce ai nevoie.
           Algoritmul pentru reglarea turatiei este deja incorporat in pompa.”

         • Dle, Luk. Vă rog să trimiteți doar un comentariu pe săptămână.
           –
           Io am spus foarte clar despre ce-am învățat la facultate. Că, pe forumuri, sunt păreri, fie!
           Reglaj calitativ și reglaj cantitativ făceau fochiștii pe vremea lui Ceaușescu și acum, probabil (sper de altfel). Și da: pe unele centrale folosim doar cel calitativ = temperatură.
           Dacă nu înțelegeți, n-am altfel cum să explic. Poate vă ajută linkul ăsta.

         • Ok . Nu va mai poluez blogul.
           Eu va cred ceea ce afirmati ,doar ca informatia legata de delta T variabil si modulare e doar pe jumatate dezvoltata.
           Fiindca in cazul unei pompe externe , ceea ce si D-voastra ati recunoscut ca atunci cand se impune o proiectati , atunci ce se intampla cu modularea si cu delta T variabil ?
           Cum obtinem modulare si delta T variabil , daca intre centrala si IPAT se interpune o pompa electronica ?
           Aici deja e pauza …
           Nu-i pomenit nicaieri ca pompa electronica trebuie setata pe modul : Constant Pressure ( CP1 , CP2 , CP3 ) ( Presiune Diferentiala Constanta ) , sau pompa Grundfoss Alpha 3 are un mod de setare special pentru noi , astia neavizati , mod care se numeste : Underfloor Heating si are si o icoana specifica pe displayul pompei .

     • Aici aveti perfecta dreptate : Daca utilizatorul intelege fenomenul , sa NU decida doar proiectantul singur , fara sa se consulte cu utilizatorul , daca pompa centralei e suficienta pentru a avea ΔT mic sau mare , in functie de cerintele casei .
       Fiindca pompa centralei limiteaza ΔT-ul , prin debitul maxim pe care-l poate oferi si la ce putere electrica consumata a pompei : P60% , P80% etc.
       „Proiectantul cu utilizatorul hotărăsc folosirea unui ΔT constant.
       Proiectantul cu utilizatorul hotărăsc dacă plafonează puterea pompei pe 80% din putere. 45 kW x 0,8 = 36 W = 16 lei/lună.”

       Răspunde

     • „Omul poate avea super pompe electronice, super-Wilo-Grundfos, super actuatoare, super termostate, super grupuri hidraulice R., super CT germane, super Nibe, că ΔT ideal, diferența ideală dintre tur și retur, rămâne dată de puterea modulată, adaptată a sursei de căldură.
       Δ[bine – rău] = mic, mic, 0 vă doresc! Unde „bine” = mareee. ”
       ΔT mic si putere mare , se poate doar cu un debit mare . Si daca pompa centralei nu poate oferi debitul necesar ΔT-ului mic , raman doua variante : 1. ΔT cu valoarea oferita de pompa centralei
       2.ΔT mic obtinuta cu o pompa exterioara care poate satisface cerintele de moment de caldura ( putere termica ) a casei

       Răspunde

       • Hmm! Păi, dacă nu cere casa kilowați cât China, unde-i bagă pompa aia de cartier?

         Răspunde

     • Aveti dreptate din viata reala ca la o casa „normala” functioneaza incalzirea in pardosea doar cu pompa centralei . Fiindca -18C e temperatura de calcul , dar doar cateva zile pe an coboara asa de jos .
       Daca consideram ca necesarul termic al unei case normale ( pana la 200 – 250m2 utili ) in majoritatea cazurilor e de circa 60% din necesarul termic calculat la Text = -18C , atunci pompa interioara va putea oferi un debit de pana 1m3/h si un dT intre 5C si 10C , fara a mai fi nevoie de o pompa exterioara si butelie de egalizare .
       Sau daca casa e foarte bine izolata , si necesarul termic ii redus , asta ajuta si mai mult ca pompa interioara a CT/PC sa „duca” instalatia .
       Noi sintem neavizati , si n-avem experienta D-voastra , mai ales de practica in domeniul instalatiilor termice , atat proiectare care si exploatare ( setari de exploatare , si optimizarea randamentului de exploatare )

       Răspunde

       • Omul poate adăuga o pompă. Nu interzic.
         100 de Wați curent = 0,4 kW gaz = necesarul mediu orar de făcut apă caldă pt. o familie cu 3..4 persoane.

         Răspunde

     • Uponor-Pierderi-Presiune
       Avand in vedere ca la acelasi debit si aceeasi lungime de teava , pierderea de presiune la teava de 20mm e mai mica de 3 ori decat la teava de 17mm , dar pretul tevii de 20mm e dublu fata de teava de 17mm , se merita sa folosesti teava de 20mm la incalzirea in pardosea , doar fiindca pierderea de presiune e mai mica de 3 ori ca la teava de 17mm ?
       Putem folosi teava de 20mm la pas de 15cm , iar teava de 17mm la pas de 5/10/15cm amestecat .
       Dar totusi pretul tevii de 20mm ii dublu fata de teava de 17mm.
       Chiar daca putem folosi cu teava de 20mm o pompa cu inaltimea de pompare mai mica decat in cazul tevii de 17mm . Ce parere aveti ?

       Răspunde

       • Poate fi țeavă de 20 mm. Ok.

         Răspunde

2. Salut Bogdan.
   Te rog să detaliezi, ce este și ce înseamnă, efectul de autoreglare a temperaturii, la încălzirea în pardoseală, și care sunt condițiile ca sistemul să se autoregleze. Mulțumesc.

   Răspunde

   • Senzor de temperatură exterioară = OpenTherm

     Răspunde

   • Da, mulțumesc. Cred că nu am știut să explic ca să mă fac înțeles. E vorba de acea „însușire” a încălzirii în pardoseală, care când ajunge să fie într-un transfer de căldură, intre suprafața pardoselii și aer, de 3-4 grade diferență, și care la un aport de căldură solară din exterior, sau aport din interior, oameni mai mulți, cuptor aragaz, etc, nu se mai produce fenomenul de supraâncălzire, sistemul intrând în așa numitul fenomen de auto- reglare termică. Vroiam să înțeleg mai bine fenomenul, dar și condițiile ce trebuie să îndeplinească sistemul pentru a se auto- echilibra. Pot să mai spun că nu intervine în sistem când se întâmplă acest fenomen nici un fel de termostat. Vreau să vă felicit pentru această platformă despre încălzire, care este singura din România, de acest nivel de profesionalism. În România, față de alte țări nu există informație de calitate despre încălzirea în pardoseală, excepție această platformă a dvs. domeniul care se estimează că va avea vânzări pentru 2023, de peste 4 miliarde euro. Mulțumesc, pentru această platformă.

     Răspunde

     • ◉‿◉/

       Răspunde

3. Cred ca aveti dreptate . Nu-mi scade rangul sa recunosc asta.
   Dar dupa cum v-am spus , alegerea curgerii turbulente in colectorul Spirala de PDC a fost in anul 2014. Am intrebat pe forumul nemtesc despre cat consuma pompa de recirculare la curgere turbulenta pe partea de colector si am primit raspunsul de mai jos:
   would be surprised if you get a qualified answer to this question – difficult to measure and what counts is the overall result (COP) and not a special component at a special operating point. Today modulating brine heat pumps are widespread and replace the fixed-speed brine heat pumps. And the modulating ones run most of the (partial load) time with laminar flow in the brine circuit.

   Răspunde

   • Nu e vorba de rang. Doar discutăm. Mi se pare normal să fie puncte de vedere diferite, chiar dacă suntem ingineri, nu artiști.

     Răspunde

4. Beispiel-Rechnung: 5 kW Heizleistung x 2000 h/a = 10.000 kWh/a Heizwärmebedarf / 125 m2 Wohnfläche = 80 kWh/ m2a
   Am mai vazut asta la nemti ca de la consumul de energie termica trec la puterea termica calculand 2000 de ore pe an .
   In cazul asta au trecut de la putere la energia termica .
   De ce 2000 de ore , nu-mi dau seama .

   Răspunde

5. Si in fisierul .pdf de mai jos scrie ca la circuitul cel mai defavorizat ecartul trebuie sa fie de max 5C.
   Si ca intotdeauna ii recomandat a se utiliza cel mai mic pas de montaj .
   Toate astea sint conform standardului EN 1264
   ==============
   The curves given in graph A.1 apply for a temperature differential [σ] with the following
   limit: 0 k < σ ≤ 5 k
   The value [σ] is the difference between the system’s delivery and return temperatures
   To apply this formula, we select the worst case room, i.e. the one with the greatest
   thermal power demand (not including the bathrooms). The thermal differential [σ] is
   set to be no greater than 5 K: if necessary, the panel in a room can be powered with
   more than one radiant circuit.
   It is advisable always to use the smallest value of the pitch (gap between adjacent
   pipes in the radiant panel).
   SIZING RADIANT FLOORSYSTEMS

   Răspunde

   • Dle Luk, este întrebare? Este afirmație? Haideți să punem pe site toate manualele de proiectare din lume! Poate, pe undeva-mi găsiți ceva hibe, să mă combateți. Heh! Ok.
     –
     Vă rog să trimiteți: cât consumă pompa de circulație pentru circuitele din pământ – curgere turbionară. Le aștept mai mult decât interesat. Mulțumesc.

     Răspunde

     • V-am trimis , dar poate n-ati reusit sa activati comentariul.
       In pompa de caldura Nibe sol-apa de 6kw e o pompa Grundfos Magna 25-100 , care consuma intre 10W – 185W

       Răspunde

       • Vă ceream Wații pentru pompa care reușește să facă acea curgere turbionară. Comentariul de care spuneți nu l-am primit. Nibe nu prea ie nemți. Bine, de parcă ar mai conta cu globalizarea asta. Doar, Google și Microsoft n-‘or fi indieni.

         Răspunde

         • Mă gândeam io. Scriem să părem inteligenți. Nu tot ce e nemțește se mănâncă… de mine.

     • Baza de date cu consumul pompelor de caldura din Germania :

       Răspunde

       • Of! Observ că nu-mi răspundeți nicicum.
         CÂȚI KW CONSUMĂ POMPA DE CIRCULAȚIE PT. POMPA DE CĂLDURĂ SOL-APĂ NEMȚEASCĂ (NU NIBE) CARE REUȘEȘTE SĂ FACĂ O CURGERE TURBIONARĂ PRIN 300 M DE ȚEAVĂ PE 32 MM? De fapt, ar fi vorba de cca 4 circuite de 300 m.
         Mulțumesc mult.

         Răspunde

6. Document .pdf despre cum se dimensioneaza un sistem de incalzire in pardosea
   Curs – Comparatie sisteme de incalzire in pardoseala – (II).pdf

   Răspunde

   • Dle, Luk, repet:
     1. curgere laminară: de-a lungul țevilor = pierderi de sarcină liniare. Pentru astea exisă nomograme cu vitezele economice și încărcările termice (volumetrice). M-aș îndoi să decidă vreun proiectant curgere turbionară de-a lungul țevilor. Așa, apare cavitație în pompe. Sau, pun pompele să tragă dintr-un puffer, că acolo se liniștesc apele = curgere laminară pe avalul pompelor. În amonte poate fi turbionară. Mă rog. Super-complicat. Mă gândesc că acel ghid (de unde ați decupat) se referă la cum să evităm turbionarea de-a lungul țevilor.
     2. curgere turbionară: în coturi, teuri, robineți, filtre, bla-bla = pierderi de sarcină locale, pe care, sh!t, nu le putem evita. Pentru astea există niște coeficienți pe care îi punem în ceva formule cu viteza etc. De-asta se laudă UPONOR hidraulic: cu fitinguri ce pot păstra diametrul țevilor și evitarea curgerii turbionare = pierderi de sarcină locale minime. V. îmbinarea cu manșon alunecător! Copiat, oricum, și de Rehau, și de Purmo.
     –
     Liniare + locale = pierderile totale, care trebuie să fie mai mici decât disponibilul dat de pompă.
     
     IDEAL = pierderi totale mici-mici. Dacă pierderile astea ar fi zero = n-am avea nevoie de pompe nici de 10 Wați măcar.
     –
     ¯(°_o)/¯ totuși, simplu aș spune.
     –
     PS
     Credeți că degeaba încearcă Uponor să facă rugozitatea cât mai mică (țeavă super-lisă), pentru turbionarea, sau pentru laminarea curgerii?

     Răspunde

7. Mai jos se poate vedea ce scrie in memoriul tehnic de la un proiect de incalzire in pardosea.
   Ceea ce nu inteleg e ca : intr-un loc scrie temperatura de tur/retur de 31/28°C conform calculului si in alt loc deja apare 35/30.5°C .
   Pai ori e una , ori e alta . De ce apar doua temperaturi de tur/retur diferite ?
   ==========
   3.2.1 PARAMETRII CLIMATICI EXTERIORI
   – temperatura exterioară convenţională de calcul iarna text=-15°C
   – temperatura medie (zilnică lunară) vara tem=20.2°C
   – temperatura maximă zilnică vara tev=tem+Az=30.5°C
   3.2.2. TEMPERATURI INTERIOARE DE CALCUL
   Temperaturile interioare convenţionale de calcul s-au stabilit conform STAS sau la cerinţa beneficiarului. 23-24°C pentru toate incaperile.
   3.3 PREZENTAREA ŞI JUSTIFICAREA SOLUŢIILOR ALESE
   3.3.1 VALORILE REZULTATE ÎN URMA CALCULELOR
   Necesarul de căldură pentru încălzire rezultat din calcule este 3.7kW.
   Puterea instalată a sistemului de încălzire in pardoseala DCP1si DCP2 este 5446 W.
   Pentru a acoperi necesarul de apă caldă menajeră respectiv, puterea instalată de încălzire si pentru a avea o solutie cât mai simplă si eficientă s-a ales o pompa de caldura aer-apa, de 8 kW, monofazic.
   Sistemul de încălzire in pardoseala a fost dimensionat la o temperatura a agentului termic de 31/28°C conform calcului realizat.
   La iesirea agentului termic din unitatea interioara, este montat un rezervor de acumulare de 60l cu rol de rupere a presiunii, din care rezervor avem un grup de pompare, care alimenteaza circuitul de incalzire, dupa cum urmeaza:
   – 1 circuit de încălzire pt retea de incalzire in pardoseala care este alimentat cu agent termic la parametri de 35/30.5°C, mixarea realizandu-se prin o vana cu trei cai servomotorizata, cu debit nominal de 1.1 mc/h, Kvs=4 mc/h.
   Pentru preluarea dilatarilor si protectia instalatiei de suprapresiune s-a prevazut un vas de expansiune inchis cu sac de butil, avand volumul de 24l.

   Răspunde

   • Evident, inginerii de la Romstal au propriile păreri. Mi se pare perfect normal. Io am alte păreri. Alți ingineri au alte abordări șamd. Nu există proiectarea ABSOLUTĂ. Heh! Într-un proiect de casă P + E, numai pardoseală, n-aș pune niciodată grup de amestec. Romstal-ul să pună. Deci, puncte de vedere diferite.
     –
     FACULTATEA DE INSTALAȚII
     Am mai spus: principiile, fizica, școala șamd n-o poate combate niciun curs de la niciun brand. Și la Uponor, Rahau, LoopCad, Romstal, Grundfos, Viessmann, Weishaupt etc. există niște ingineri. Ca noi. La un curs pot observa ceva nou, o piesă nouă, o abordare nouă, o părere șamd. Dar, un curs nu va fi NICIODATĂ bază de proiectare. Of! Fac 5 ani de facultă, dar un biet curs e peste mine? Veci.

     Răspunde

     • Sint de acord cu D-voastra legat de grupul de amestec , ca nu trebuie grup de amestec , daca in casa exista doar un singur regim de temperatura , adica daca in casa va fi doar incalzire in pardosea fara radiatoare/calorifere . Aici sint perfect de acord cu D-voastra .
       Cursul e de la Romstal , intradevar , dar informatia din acel curs vine de la Uponor , si anume :
       cum se citeste o Nomograma de dimensionare termica .
       Asta a fost scopul meu cu postarea acestui curs , despre cum trebuie citita Nomograma de dimensionare termica pentru alegerea pasului de montaj in functie de finisaj , si de necesarul termic al camerei respective ( desiguar ca la calculul necesarului termic e nevoie de temperatura minima exterioara de calcul a localitatii unde e cladirea , de temperatura dorita in casa , de ecart si de finisajul dorit )

       Răspunde

       • Dle Luk, nu sunt verificator de proiecte. Nu verific alții cum concep un proiect. Noi considerăm același regim de temperatură. Adică, impunem niște temperaturi de calcul: exterioară, interioară, tur, retur. În normative există temperaturi recomandate. Dar, io pot considera pe dormitor 22° (în normativ 20°), că așa vrea clientul. Tur/retur = 40/32° că așa vreau io, proiectantul. Dar, 40/32° rămâne regimul de temp. pe toată clădirea. În același timp, un proiectant poate considera n-șpe regimuri de temperatură. Rezultă n-șpe amestecuri șamd. Mie mi se pare foarte foarte dificil de calculat cu n-șpe regimuri; de asemenea, mai greu de gestionat în exploatare.
         –
         PROIECTAREA ȘI LUMEA REALĂ
         Temperaturile de calcul nu le vom regăsi niciodată în lumea reală. După echilibrarea hidraulică, niciun circuit nu va avea perfect 40/32°. Temperaturi de calcul = valori de referință, la care ne referim, raportăm. Nu e ceva absolut, ca zero absolut, 0 K = −273,15 °C = −459,67 °F. A+++ de la o mașină de spălat = e mai ok decât una doar A+, dar nu știm o valoare absolută pentru o electrocasnică A+++. Nici anvelopa n-o putem calcula perfect, porozitatea șapei, regimul nu e perfect staționar, pot exista aporturi de căldură șamd. Of, of, câte variabile sunt în ecuație!
         –
         INGINERI AUTO
         Să facă o mașină, lucrează sute (mii) de ingineri. Pot ei spune exact cât consumă mașina aia? Darmite, noi, un biet inginer pentru încălzirea unei case!?

         Răspunde

8. La proiectarea incalzirii in pardosea e indicat ca , curgerea sa fie turbulenta , adica numarul Reynolds sa fie peste 2400 ?
   Sau n-are importanta daca e curgere laminara ? Nu-i un impediment sa avem curgere laminara ?
   Adica , concret nu-i mai bine sa evitam curgerea laminara ?
   D-voastra cum proiectati ? Cu curgere turbulenta sau laminara ? Sau n-are importanta ?
   Cum e mai bine ?

   Răspunde

   • Ideal = curgere laminară. În coturi, teuri etc. e curgere turbulentă = pierderi locale. Căldura merge de la apă la țeavă prin convecție. Viteza apei mare = transfer mai mare. Să fie doar curgere turbionară în toată instalația, ne-ar trebui pompe de cartier. Plătim mai mult curent decât gaz.

     Răspunde

     • „In these formulas, αturb=2 200 W/(m²K) and αlam=200 W/(m²K). Both values are average values. To characterise if the flow is turbulent ore laminar the Reynolds-equation can be used ν/Redw⋅=. Where d is the internal diameter of the pipe, w is the average velocity of the flow and ν is the kinematic viscosity of the water with an average value of 8,0*10-7 m²/s. Laminar flow is recognised if Re < 2 320 applies."
       Citatul de mai sus e din standardul EN 1264 care stabileste regulile dupa care se dimensioneaza sistemele radiante ( incalzire/racire in pardosea , pereti si tavan )
       Avand in vedere aceste valori ale coeficientului de transfer termic la curgerea turbulenta in comparatie cu : curgerea laminara , n-ar fi mai indicat ca la dimensionare sa se urmareasca ca in tevi sa avem curgere turbulenta ?
       Dupa cum v-am zis , la teava de 17mm x 2mm , lungimea de 150m si debitul de 90L/h avem o pierdere de presiune de 95mbar si o curgere turbulenta.
       Q = V x 1.16 x dT = 90L/h x 1.16 x 5C = 522W
       Prin urmare cu un debit de 90L/h si un ecart de 5C putem produce o putere termica de 522W.

       Răspunde

       • Corect. Un curs nu strică. Heh! Mersi pt. link, oricum.

         Răspunde

         • Nu stiu . Nu ma pricep . De aceea va intreb pe D-voastra .
           Dar la teava de 17mm , 150m , 90L/h , curgere tubulenta si 95mbar pierdere de presiune , viteza e de : Strömungsgeschwindigkeit: 0,19 m/s
           Stiu ca nemtii , la colectorul orizontal pentru pompa de caldura sol-apa cu teava de 32mm si : 3 x 300m in pamant ( Slinky collector , colector spirala ) , au urmarit sa aiba curgere turbulenta , fiindca transferul termic intre sol si teava PE de 32mm e mai mare decat in cazul curgerii laminare .

         • Dvs afirmați, nu întrebați. Dar, ok, nu contează.
           –
           Transferul depinde de viteză. Viteză prea mare în țeavă = curgere turbionară. Nasol, turbionar = pierderi imense de sarcină = pompa de circulație consumă inuman de mult.
           –
           Acele țevi prin pământ nu sunt încălzire în pardoseală, sau, mă rog, instalație termică interioară. Cât consumă pompa de recirculare a nemților? Vă rog scrieți dvs, să nu caut io. Că dacă acea pompă absoarbe vreo 500 de Wați, ce-am făcut? Mda, poate consumă doar 50 Wați, nu știu.
           –
           500 Wați * 24 re * 30 zile = 360 kWh * 0,65 lei/kWh = 234 lei. Puțin? Hmm!

9. Calcul temperatura medie :
   Calcul-Temperatura-Medie
   Rehau-Variatie-Temperatura

   Răspunde

   • Nu știu ce încercați să demonstrați. Io nu proiectez de azi-de-ieri. Nici nu contează de când. Contează cum. Din facultă, prin ’95, le-am înțeles. Vă rog, citiți o nomogramă de dimensionare. Să nu bag pe gât Purmo, pun nomogramele de la: mama-pardoselii-în-Rămânia–Rehau și ultimate-quality–Uponor.
     
     
     Nu văd unde e impusă diferența dintre tur și retur. Este o temperatură medie. Că e cu logaritm în baza „e” (ln, logaritm natural – încă predau mate, uau!) whatever. De fapt, atenție, vorbim despre temperaturi de calcul, adică niște valori fixate, de referință, cu care să putem calcula. În realitate, neîntâlnite never jamais.

     Răspunde

     • Nu incerc sa demonstrez nimic. Doar incerc sa inteleg , ca , cu o densitate mai mare de tevi , adica cu un pas mai mic , se poate utiliza o temperatura pe tur mai redusa , chiar daca se recircula o cantitate mai mare de apa , decat in cazul unui pas mai mare si impplicit consumul de energie ( consum de energie termica produs de sursa de caldura ) va fi mai mic decat in cazul unui pas mai mare fiindca se va utiliza o temperatura pe tur mai redusa .
       Pas mic = temperatura pe tur mic = cantitate de apa recirculata mai mare
       Pas mare = temperatura pe tur mare = cantitate de apa recirculata mai mica

       Rehau-Diagrama-Dimensionare-Termica
       Rehau-Diagrama-Pierderi-Presiune
       Rehau-Diagrama-Debit

       Răspunde

       • Ok. Înțelegeți așa: doar încăperile cele mai dezavantajate termic au pasul cel mai mic. Restul casei se raportează la valorile fixate deja pt. acele camere dezavantajate. Pt. dezavantajate, pot impune pas de 5, sau 10, sau 15 cm, cât vreau io, proiectantu’. Evident, restul încăperilor vor avea pași mai mari: 10, 17,5, 25, 35 cm. Simpluuu.

         Răspunde

       • Luk, ti se trage de la ultimul video cu Tifui de pe Case Bune :)?

         Răspunde

   • Formula asta de calcul al temperaturii medii cu logaritm natural sau :
     (TempTur + TempRetur)/2 – Tint , va rezulta aproximativ acelasi rezultat
     De ex : 35C/30C si Tint = 22C va rezulta : (35+30)/2 = 65/2 = 32.5
     32.5 – 22 = 10.5
     Cu formula logaritmului natural va rezulta : 10.3
     In Diagrama de Dimensionare Termica transpunem pe orizontala la dreapta rezistenta termica a finisajului pana la intersectia cu graficul pasului dorit , dupa care acel punct il transpunem pe verticala pana la intersectia cu temperatura medie calculata mai sus ( adica 10.5 ) , si de acolo o traspunem din nou pe orizontala la stanga sa vedem puterea termica produsa pe m2 ( W/m2 )
     Exemplul de Diagrama de Dimensionare termica din manualul tehnic Rehau.

     Răspunde

10. Proiectare incalzire pardosea , Manual Tehnic Rehau :
    Rehau-Variatie-Temperatura
    Rehau-Temperatura-Tur
    Conform standardului de proiectare a instalatiilor de incalzire in pardosea EN 1264 , in manualul tehnic de la Rehau apare scris ca : ecartul ( dT ) la circuitul cel mai defavorizat poate fi de maxim 5C
    Iar variatiile de temperatura trebuie se fie minime , si asta se obtine printr-un pas cat mai mic , adica o distanta cat mai mica intre tevi ( 5cm ), fiindca temperatura chiar desupra tevilor e mai mare decat temperatura intre tevi ( asa scrie in manualul tehnic de la Rehau )
    Temperatura medie a agentului termic se calculeaza cu acea formula in care apare si logaritmul natural , si NU se calculeaza adunand ( Temp tur + Temp Retur ) / 2 ( a se vedea imaginile de mai sus )

    Răspunde

    • Heh! Ok. De-aia folosim Purmo? Ecart de maxim 5°? Of! Citiți mai atent, totuși! Cu Δt = 5° se calculează cel mai dezavantajat circuit. Și așa, un proiectant pune ce Δt-uri are chef.

      Răspunde