Pompa de caldura preț explicat aer-apă sol/apă-apă

Răcire prin pardoseală

Insolație și efect de seră

Nici aerul condiționat nu elimină cu succes cele două fenomene:

• insolația și
• efectul de seră.

Insolația este o măsură a energiei radiației solare primite de o suprafață dată într-un timp dat. Suprafața înseamnă atât ferestre cât și perete.

Efectul de seră depinde foarte mult de suprafața vitrată. Pentru a elimina aceste efecte cea mai eficientă este copertina de-a lungul întregului perete, sau – mai puțin eficiente dar foarte utile – jaluzelele exterioare. Într-adevăr, jaluzelele sunt mai eficiente iarna vs copertină. Dacă există buget, folosire ambele variante plus copaci a căror frunze cad toamna – vara au frunze și fac umbră, iarna razele solare „scaldă” peretele.

Există modele ce fac doar căldură = mai ieftine. Multe PdCPdC = pompă de căldură. Pe site-ul nostru PdC se referă adeseori la pompă de căldură aer-apă... aer-apă fac și răcire (reversibile). Unii clienți folosesc instalația de încălzire în pardoseală pentru răcire vara, confort de cramă, superior aerului condiționat. Lângă Cluj-N., Brașov, utilizatorii ne spun că n-au folosit-o că n-a fost cazul. În schimb, AR, BC, centru Cluj-N. CTCT = centrală termică, IF etc. pornesc răcirea.

Răcire prin pardoseală sau tavan?
Încălzirea în pardoseală o numim tehnic așa: încălzire prin radiație de pardoseală, deci, transferul/confortul termic e dat de radiație, nu de convecție (aer cald). Interesant: podeaua încălzește prin radiație omul, dar – atenție! – și pereții + tavanul. În același timp, pereții, apoi tavanul capătă căldură și prin conducție (prin material – cărămidă, beton armat). Cu adaptarea meteo (sibotherm) = funcționare încălzire 24/24, șapa radiază și conduce permanent căldura, așa că pereții – chiar și tavanul – capătă aproape aceeași temperatură cu a finisajului (parchet, gresie). Deci, toate cele 6 fețe ale unei încăperi au aproape aceeași temperatură, evident, finisajul ușor mai cald.
Exact același lucru se va întâmpla pentru răcire; cu o șapă de ±24°C (permanent 24/7) răcim și pereții (tavanul) spre 24°C. În funcție de căldura de afară, putem avea în aer 24,5..26°C, un confort excelent simțit prin radiație (mai ales spre cele 6 fețe ale încăperii) când afară sunt 38°C.

Cum funcționează răcirea?
Simplu: turul e mai rece, returul mai cald, de pildă 19/25°C.

Va fi condens pe țevi, distribuitor?
Nu. Turul minim nu va fi ca în mall-uri de 5..7°C, că de cca 18..19°C. Adică, peste punctul de rouă (dew point pe orice aplicație de vreme).
ℹ️ Avem clienți care setează mai jos, 16..14..chiar 12°C, fără probleme de condens, sau podea prea-rece.

Va fi prea rece sub talpă?
Nu. Șapa, pereții nu devin sloi de gheață, au cca 23..26°C – ca iarna, de altfel. Instalația va funcționa identic: 24/7 cu aceeași adaptare meteo.

Cum calculez necesarul de răcire?
Calculele sunt extrem de complicate, permit marje foarte largi între minim și maxim, consideră aportul electrocasnicelor, oamenilor, insolația ș.m.a. Evident că poate fi un proiect destinat răcirii, însă, considerăm relevant calculul pașilor pentru încălzire. De ce?

• Durată – căldura merge cel puțin septembrie – mai; răcirea cel mult ½ din iulie – ½ din august.
• Istoric – cu pașii și reglajele hidraulice pentru încălzire, clienții noștri au folosit cu succes instalația pentru răcire. Nu am avut plângeri.

Necesar răcire vs încălzire
Feedback beneficiari: cea mai mare factură de răcire e de 3..4 ori mai mică decât cea mai mare factură de încălzire. Cu alte cuvinte, puterea PdC dimensionată pentru încălzire este mai mult decât suficientă pentru răcire.
Atenție! Ăsta e încă un motiv să nu supra-dimensionăm puterea PdC. Sugerăm folosirea rezistenței electrice de backup pentru momentele geroase, sub -15..-5°C. Beneficiarii care au ales PdC cu putere peste cea sugerată de noi au întâmpinat probleme la pornirea pe răcire. Vezi Setări PdC.

Trebuie să fac altă echilibrare hidraulică?
Nu neapărat. Clienții noștri au păstrat exact aceleași reglaje hidraulice; spun că s-au bucurat de confort bun pe răcire. Doar au comutat PdC pe răcire și au ales curba potrivită de adaptare meteo răcire cu temperatură înaltă.

Copertină & echilibrare hidraulică
Unul dintre beneficiari (Reghin) ne spune că a deschis puțin debitmetrele pentru livingul aflat la sud (vitrate mari fără copertină), simțea o temperatură mai mare versus încăperile dinspre nord.
Dacă există buget, v-am sugera să montați copertină pe întreaga latură a peretelui sudic, nu doar peste fereastră. Astfel, evitați și efectul de insolație geam + perete, nu doar efectul de seră dat de sticlă, efect care va exista și dacă folosim aer condiționat.

Ar fi mai bine cu pas de 10 cm peste tot și termostat în fiecare cameră?
Nu. O singură dată am făcut varianta asta (2015) unui client la recomandarea inginerilor Uponor. Recomandau pas de 10 cm peste tot + termostate și actuatoare. Nu am obținut confortul optim nici pe răcire, nici pe încălzire. Se pare că propunerea noastră (pași diferiți, calculați) pentru încălzire se potrivește foarte bine și pe răcire, chiar fără supradimensionare având în vedere și răcirea.

Aport de țevi în pereți, tavan vs aer condiționat
Dacă într-adevăr, într-un living la SV – nu toată casa, perete de sticlă nu scumpă, fără copertină, insolație, s-ar dovedi că răcirea prin podea nu face față, aș cântări investițiile: țevi prin pereți, tavan versus 1 buc aparat de ACAC = aer condiționat (pompă de căldură aer-aer). Aș inclina spre un AC = a) dezumidifică; b) AC = pompă de căldură aer-aer. Sistemele prin pereți, tavan sunt exagerat de scumpe.

Radiația rece, inerție vs climatizare
Pentru încălzire cu pompă de căldură aer-apă propunem clar încălzire în pardoseală și inerție termică cât mai mare (șapă groasă, tencuială după șapă etc.). Uite că aceeași inerție ajută și la răcire. Nu mai contează într-atât că soarele iese din nori și se face instantaneu cald.
Climatizarea face și dezumidificare și poate purifica aerul. Ar fi 2 variante: a) leg dezumidificator cu pompa de căldură + purificator de sine stătător; b) montez și un aer condiționat.
Oricum, insistăm pentru montarea copertinelor și/sau jaluzelelor exterioare înaintea aerului condiționat (AC). Descurajăm folosirea AC-lui.

Cum comand răcirea?
Uite cum automatizare simplă propusă de noi (termostat unic modulant pentru zona locuită și termostate on/off de câmp în camerele nelocuite) funcționează perfect și pe răcire. Simplu: din panoul propriu pompei de căldură, comut de pe încălzire pe răcire. Trecerea poate fi automată: aleg +22°C afară stop încălzire, +28°C afară start răcire. Pentru încăperile unde nu se dorește răcire și nu au termostat = închidere retur cu căpăcelul din dotarea distribuitorului – nu se închide din debitmetru tur, pentru a păstra echilibrarea hidraulică făcută pe încălzire.

Ce fac cu actuatoarele și termostatele on/ff de câmp?
Ar trebui folosite termostate și cabluri pentru ambele comenzi: căldură/răcire. Un alt motiv să profit și să folosesc numai automatizarea proprie pompei de căldură = defel complicată și eficientă. Dormitorul de oaspeți (cu termostat de câmp doar încălzire) nu se răcește, pentru că actuatorul e NC = normal (closed) închis, deci e închis pe timpul verii (peste 22° în cameră).

Păstrez adaptarea meteo?
Da. Nu folosesc niciun termostat ON/OFF: Este vorba de alt grafic de compensare meteo, separat de cel al încălzirii. Mai cald afară ⇒ mai rece apa; mai rece afară ⇒ mai caldă apa.

Păstrez funcționarea 24/7?
Evident, ca la încălzire, și răcirea trebuie să funcționeze continuu, constant. Dacă noaptea apa atinge temperatura din grafic, PdC se oprește.