Internet: 10cm de la perete
Știm că tot internetul spune că țevile de încălzire în pardoseală trebuie pozate la 10..15 cm față de peretele exterior (chiar și față de cel interior). Că țevile de încălzire în pardoseală „n-au ce căuta” (în aceeași pardoseală) și sub mobilă, duș sau veceu. Justifică tehnic cineva?
Dar, mai știm și că (prin vest, evident) unii chiar pun câteva tronsoane de țeavă caldă la baza pereților exteriori, sub tencuială. Cu asta suntem perfect de acord; dar, înseamnă o muncă triplă față de încălzirea în pardoseală simplă. Motiv că propunem tencuială după șapă, vezi de ce în Inerția termică și răcirea.
Termostate „smart”
Mda! Pe același internet, normal că toți „experții” folosesc automatizare „smart”, centralizată la încălzirea în pardoseală. Dar, cu tone de șapă caldă și pereți calzi, încălzirea devine și mai lentă, gestionarea căldurii și mai enervantă, spre imposibil de controlat cu termostate ON/OFF care vor da vârfuri lungi de prea cald și prea rece.
Internet și normativ
Pe internet, cele 3 (sau 5) tronsoane la pas de 5 cm lipite de perete „ie” numite, citez: „o poveste tristă”. 😉 Ok, nici nu pretindem că tronsoanele astea sugerate (și) de noi aduc eficiența absolută.
Să profităm de sfaturile de pe net! Hai să ne topim de cald pe mijlocul încăperii - că sunt destule țevi înghesuite de încălzire în pardoseală - și să răbdăm (de) frig lângă pereții exteriori, în duș, pe veceu, pe insula din bucătărie. Ura, hai cu economia!
Internetul continuă să ne surprindă și să ne enerveze când vedem „dezinformare termică”. Dar, ca pe net, însuși normativul NP 031-1999 (Încălzire în pardoseală) spune același lucru – Nuuu lipi țeava de perete! Citez: „serpentina trebuie să fie plasată la mai mult de: 10 cm de la un zid finisat.” Normativele românești ni se par depășite, incoerente și, de cele mai multe ori, imprecise (lasă interpretări „la greu”). Totuși, au bunul simț de a scrie că putem respecta prescripțiile fabricanților.
De ce frig la 22-23°C?
Și în apartamente, și în case, pe super ger lumea spune: „Am urcat termostatul pe 24..25°C că mie și copiilor ne era frig în casă, dragă.”
De ce nu ne mai simțim bine la aceleași 22 sau 23°C. Simplu: pereții exteriori (puțin și cei interiori) devin și mai reci pe ger de -15..-5°C. Ridicăm temperatura aerului să compensăm radiația rece – pierderea căldurii omului (prin radiație) către pereți, sticlă, corpuri solide (mobilă, duș etc.).
Degeaba evit să încălzesc peretele exterior – chipurile, pentru a face economie – apoi, cresc temperatura aerului că aceiași oameni simt frig în aceeași casă cu același aer de 22°C.
De ce lipim țevile de perete sau vitrate și chiar punem 3 (sau 5) tronsoane la pas de 5 cm în zonele respective? Simplu, încercăm să eliminăm cel mai iritant disconfort termic, radiația rece. Cam nasol, chiar dacă aerul are 22°C, tot „te trage frigul” de la peretele de 16°C. Cam în câte case românești moderne vedem dușul pus pe colțul casei? Of! În majoritatea.
Decupat din manualul Instalații de ventilare și climatizare: „În concluzie, confortul termic depinde de temperatura medie între temperatura aerului si cea a pereților înconjurători. Diferența dintre cele două temperaturi trebuie sa fie (cât) mai mică și trebuie să se raporteze la valoarea de 20 …22°C când pierderile de căldură ale corpului uman sunt reglate.”
Când lipim țevile de pereții interiori sau exteriori urmărim tocmai aces lucru: să creștem către om temperatura pereților (iarna) și să scădem temperatura pereților (vara). În plus, creștem energia termică înmagazinată de pereți. Lucru ce ajută la încălzire, dar mai ales la răcire: Tencuială înainte sau după șapă – inerția și răcirea.
Interesant de lecturat: Casa castel versus structura ușoară.
Lipim țevile: cum și de ce




Într-adevăr, pozele noastre sunt mai urâte, nu „dau bine”.
Indiferent de mărimea pasului încăperii (12,5 sau 22,5cm), lângă pereții exteriori (cu, sau fără geam/ușă) propunem 3 tronsoane de țeavă cu pas de 5 cm (melcat, înseamnă tur-retur-tur). Utilizatorul poate opta pentru un număr mai mare de astfel de tronsoane, cu atenție la lungimi de țeavă și temperatura șapei. Amintim că unii fabricanți de parchet impun temperaturi de maxim 27°C. În cazul nostru, prin adaptarea meteo cu funcționare 24/7, nu există riscul să atingem 27°C sub parchet, gresie.
Cum fac 3 tronsoane la 5 cm?




Perete cald, confort constant
Să lipim țevile IPAT de pereții exteriori și interiori. Chiar pot fi câteva tronsoane la pas de 5cm atât lângă pereții exteriori, cât și lângă cei interiori. Șapa să atingă cărămida, adică tencuiala să fie după șapă, sau pornește de la 12-15cm peste placa de rezistență. Pereții înmagazinează mai multă energie = util pentru încălzirea, dar mai ales, pentru răcirea radiantă.
Sistem complet, nu doar țevi
Structura clădirii funcționează ca o baterie termică: pe ger, dimineața când e cel mai frig, nu e nevoie de rezistența de backup a pompei de căldură; iar pe caniculă, nu e nevoie de aer condiționat, cu excepția probabilă a unui perete cu geam imens spre sud, sud-vest fără umbrire (jaluzele exterioare, copertine, pergole).
Nu automatizare ON/OFF
Clar, cu automatizarea obișnuită ON/OFF centralizată (termostate „smart”, reglete, actuatoare), un astfel de sistem (tone de structură) va fi imposibil de gestionat într-o casă de locuit. Noi folosim ca automatizare numai adaptarea meteo cu funcționare 24/7 și echilibrarea hidraulică.
Bani vs materie cenușie
Adaptarea meteo, în afară de materia cenușie 🧠, nu costă absolut nimic, zero barat. Toate PdC și CTgaz o au deja din fabrică.
Automatizarea centralizată, pe care utilizatorul n-o va înțelege niciodată, își va prinde urechile în setările pentru 13 termostate, costă o groază de bani. Una obișnuită poate costa 1.500€, dar o automatizare WiFi, learning poate depăși lejer 3.000€ fără montaj și fără setările irritant de complicate care cer „un pic de Facultatea termostatelor PWM centralizate”.