4,5 bari, 3 ore
✅ probă de presiune cu aer înainte de șapă
min 4,5 bari/3 h fără abateri = relevant
pe timpul turnării șapei, verificăm manometrul; fără abateri de presiune = niciun incident (țeavă spartă / tăiată, găurită; îmbinare desfăcută)
0 bari după turnare șapă (scoatem presiunea)
(extras din normativ I13)
SPĂLARE [De verificat calitatea apei!],
UMPLERE, DEZAERISIRE; PROBA LA RECE: verificare rezistență mecanică și etanșeitate la presiune;
4,5 bari = presiunea minimă de probă;
3 ore = timpul cât trebuie să se păstreze fără abateri;
ℹ️ Presiunea se va păstra câteva zile, doar până după turnarea șapei, 1..2 zile! Apoi, instalația va fi adusă la presiunea de lucru, sau chiar 0 bari.
ℹ️ Presiunea de probă pe timpul turnării șapei = observăm manometrul să nu existe scăderi de presiune bruște, ceea ce ar însemna străpungere, tăiere, înțepare, desfacere vreun racord șamd. Pentru țevile de tip PEX-a, presiunea ajută și la păstrarea secțiunii de cerc în cazul apăsării, lovirii; nu e cazul țevilor de tip PEX-c care își păstrează forma secțiunii de cerc și la apăsări, loviri.
ℹ️ Dacă nu există sursa de căldură funcțională (CT gaz, PdC, CT electrică, cazan lemne) propunem proba de presiune cu aer. Apa nu se poate scoate din instalație, pe timp de iarnă există riscul de înghețare; singura rezolvare = antigel în instalație.
PROBA LA CALD: verificare etanșeitate, comportare la dilatare/contractare, circulație agentului termic;
PROBA DE EFICACITATE: verificare temperaturi atinse în încăperi [sezon rece, sub 0°C afară] fără implicarea automatizării;
Eficacitatea sistemului depinde de echilibrarea hidraulică și reglajele termice efectuate manual!
Proba de eficacitate trebuie trecută fără aplicarea automatizării (termostate, actuatoare ș.a.)!
Temperaturile interioare de calcul (±0,5°C) trebuie obținute simultan, fără alternare între încăperi!
PROBA DE FUNCȚIONARE A UTILAJELOR ȘI APARATELOR: verificare armături, aparate de măsură și control.
Pe larg în Umplere, aerisire, probe, spălare.
Proba de presiune incalzire in pardoseala
Cea mai valoroasă informație = știm că țeava nu are niciun viciu de fabricație.
Tehnic îi spune: probă de verificare rezistență mecanică și etanșeitate la presiune.
Este o probă la rece. Există și la cald = când merge arzătorul din CT gaz, sau compresorul unei pompe de căldură; sau rezistența electrică dintr-o CT electrică. Despre lemne, peleți vorbim prea rar.
Cu apă sau cu aer?
Normativul românesc și majoritatea prescripțiilor tehnice ale fabricanților recomandă proba la rece de presiune cu apă.
99% din casele în construcție nu au încă branșamentele de apă și de gaz; curentul electric e pe organizarea de șantier (sau încă nu e buget pentru pompa de căldură). Așa că: facem proba de presiune cu aer.
Umplerea cu apă o facem abia când există contor de gaz (respectiv când ∃ PdC). Nu riscăm înghețul, nu plătim antigel apoi să-l scoatem.
Case renovate sau branșamente existente
Când este vorba de o casă în renovare, iar sursa de căldură există sau se poate monta simultan cu instalația nouă de încălzire în pardoseală, evident că ne convine umplerea, aerisirea, spălarea și proba de presiune cu apă.
Termene de timp
Atenție! Mulți clienți sunt convinși că vor avea branșamentul de gaz (sau electric) după o lună de la turnarea șapei, sau că va fi respectat graficul de execuție al constructorului. Aș spune că peste 50% din utilizatori montează sursa de căldură abia după trecerea iernii.
Putem goli buclele după proba cu apă?
Nici eu, nici colegi mei nu știm cum am putea scoate apa din registrele de pardoseală (bucle). Am încercat cu presiune de aer, n-am reușit. Acesta este motivul că nu (mai) facem proba de presiune cu apă până nu există sursă de căldură funcțională (branșament gaz, PdC).
Antigel
Avem clienți (proiect) care își fac ei înșiși instalația. Extrem de puțini nu au încredere în proba cu aer. Fac proba cu antigel. E ok pentru cei cu PdC monobloc (fără freon, non split-ate); rămân cu antigelul în sistem.
În comerț texte = scade frecarea cu țeava 50%; crește transferul termic cu 25%, reduce facturile de energie. Ceee!? Ce tupeu! Păi, hai să punem toți antigel nediluat, cât mai dens = facturile de curent / gaz / lemn / termoficare = zerooo, ura! Texte similare cu folia de aluminiu la încălzirea în pardoseală = cică și-aia augmentează puterea termică cu 30%: ura, ura, ura! Deci, sfat: antigel + țiplă de aluminiu = eficiență-ăăă!
În prezentările comerciale, antigelul e ceva elixir. În ochii noștri nu e chiar elixir: se dilată ceva mai mult decât apa, trebuie schimbat la câțiva ani; vâscos, lipicios (pe mână).
Cine vrea să facă proba cu apă (și antigel) va folosi robineții de mai sus.
Dacă nu există sursa de căldură, facem proba de presiune (4,5 bari) cu aer.
Atenție!
Degeaba facem umplerea perfectă a buclelor, prin robineții din imaginea de mai sus, iar distribuția rămâne goală. Când avem gaz (PdC), pornim centrala ⇒ băgăm tot aerul din distribuție în bucle!
¯\_(ツ)_/¯
Reumplere după montarea centralei (gaz, PdC)
După în-sfârșit-existența sursei de căldură, spălăm instalația de amestecul de apă cu antigel de probă și (re)facem umplerea descrisă aici.
Este corectă proba cu aer?
Ok, ne abatem de la recomandarea (majorității) prescripțiilor tehnice de încălzire în pardoseală și facem proba de presiune cu aer, nu cu apă. Însă, nu am avut niciodată niciun necaz de scurgere ulterioară, nici de circulație din motiv că ar fi fost deformată țeava pe timpul turnării șapei.
Prescripții și normative
Rehau ° Uponor – manuale tehnice
NP 031-99 – Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor de încălzire prin radiație de pardoseală
Pressure Testing of REHAU PEXa Piping Systems (cu aer) – Use an air test if conditions do not permit a water test…
Pressure Testing with Air versus with Water – interesant de citit (nu forum, nu vreun blogger) despre vâscozitatea fluidelor și relevanța probei cu aer
Presiunea și deformarea țevii când se toarnă șapa
PEXc versus PEXa
Țevile de tip PEXc sunt rigide, nu se deformează la apăsare pe generatoare; secțiunea rămâne cerc.
Țevile de tip PEXa sunt (mai) moi, se pot deforma la apăsare pe generatoare, secțiunea devine oval = strangulare, obturare = pierdere de sarcină locală. O prea-mică deformare nu induce pierderi locale (curgerea rămâne laminară).
Șapa deformează țeava?
Șapa fluidă autonivelantă (și cea uscată) creează o presiune peste țeavă. Densitate beton simplu = de 2 ori peste cea a apei. Dar, e vorba de 5..6 cm peste țeavă; anume câțiva cmCA = 2 × 6 cm = 12 cmCA = 0,12 mCA (metri coloană apă). Deci, șapa nu poate deforma țeava, indiferent de tipul țevii – PEXc, PEXa.
După uscare, țeava devine una cu șapa, cum e armătura de fier. Adică: o mașină în garaj, un șemineu în living nu vor apăsa niciodată țeava, ci șapa care e incompresibilă (e beton simplu). Vor putea apăsa țeava doar dacă ar compromite (sfărma) stratul de șapă.
Presiune pe timpul turnării (loviri, tăieri)
Pe șantier, când se execută șapa, pot exista lovituri, scăpări de materiale peste țeavă, străpungeri/tăieri cu obiecte ascuțite șamd. Accidente care ar putea deforma/sparge țeava în acele puncte. Motiv pentru care se propune păstrarea presiunii (preferabil de probă) în instalație pe timpul turnării. Astfel: 1) țeava nu se deformează; 2) observăm presiunea pe manometru.
Fluide compresibile, incompresibile
Într-adevăr aerul e compresibil, apa nu. Anume: cu aer, poate fi o presiune constantă de 5 bari de-a lungul a 120 m de țeavă. Strângem perpendicular pe diametru, aerul fuge de-o parte și de alta, iar punctul de strângere ar rămâne oval. Ok, însă o lovire durează fracțiuni de secundă, nu permanent; țeava revine imediat. Și așa, trebuie să lovim cu barosul să deformăm o țeavă PEXa (PEXc mai greu) cu aer de 4..6 bari. Deci, că scapă cineva capul furtunului de șapă pe țeavă, sau dă un jet concentrat, nu va reprezenta nicio deformare, cu atât mai puțin o deformare permanentă. (Mai sus, e explicat de ce șapa nu poate deforma țeava).
În acest context, unii viitori beneficiari sunt sfătuiți (nu de către noi) să cumpere placă cu nuturi.
Cât timp menținem presiunea după turnarea șapei?
A 2-a zi se poate reveni la presiunea atmosferică, 0 bari.
Presiune mare = îmbătrânire instalație.
Presiunea de probă
Majoritatea surselor de căldură moderne au supape de siguranță la 3 bari = presiunea maximă din instalație.
Presiune de probă (în normativ) = presiune maximă × 1,5 = 4,5; max. 6,0 bari.
Există și alte recomandări în prescripțiile fabricanților.
Timpul de probă
Pentru oricare fluid apă sau aer, absolut nicio scădere de presiune timp de 3..4 ore = probă trecută.
Temperatura ambiantă ar trebui să fie relativ constantă.
Dacă șapa se va face peste săptămâni/luni, presiunea se scade la 0. O readucem când se toarnă șapa.
Scade presiunea în timpul probei
Verificăm absolut toate racordurile țevilor din bucle cu distribuitoarele; dopuri, robineți proprii distribuitorului; îmbinările țevilor de distribuție. Verificăm destul de simplu, cum fac cei de la gaz, cu spumă de săpun. De obicei, avem cu noi detergent (vase/curățat) spumă cu pulverizator; se pulverizează comod în orice punct, ieftin.
Scăpări frecvente:
1) dopurile de capăt ale distribuitoarelor;
2) robinetul sau îmbinarea din punctul de introducere a aerului/apei;
3) îmbinările niplurilor reduse proprii distribuitoarelor;
4) îmbinările propriilor robineți de aerisire sau de golire ai distribuitoarelor.
Dacă se poate monta și porni centrala înainte de șapă, facem umplerea prin centrală până la cca 2,5 bari. Apoi, completăm cu pompă de probe prin robineții-umplere de pe oricare din distribuitoare. Evident că robineții de separare tur, retur de sub centrală se închid.