Cât costă confortul termic
„Cele mai bune calorifere” este o formulare înșelătoare. Întrebarea corectă nu este „care calorifer e mai bun?”, ci „ce fel de transfer termic oferă confortul cel mai plăcut?”. Degeaba discutăm despre centrală, pompă de căldură, automatizări sau aplicații, dacă nu înțelegem mai întâi cum simte omul căldura în casă.
Confortul termic nu începe de la sursa de căldură, ci de la felul în care căldura ajunge la corpul nostru. Aici se face diferența dintre încălzirea prin pardoseală și caloriferele clasice.
Transferul termic: conducție, convecție, radiație
Căldura se transmite în trei moduri simple: prin conducție, prin convecție și prin radiație. Mai există și căldura latentă, implicată în evaporare și condensare, dar pentru confortul dintr-o locuință primele trei sunt cele importante.
Conducția înseamnă contact direct. Convecția înseamnă mișcarea aerului cald sau rece. Radiația înseamnă transfer direct de energie între suprafețe și corpuri, fără să depindă în primul rând de aer. Exact aici apare marea diferență dintre aerul cald și căldura plăcută.
De ce radiația este cea mai plăcută căldură
Radiația încălzește direct omul, podeaua, pereții, mobilierul și toate suprafețele din încăpere. Nu încălzește mai întâi aerul și abia apoi, indirect, corpul uman. De aceea, radiația dă o senzație de confort mai rapidă și mai naturală.
Aceeași logică o știm instinctiv. Soarele de iarnă este plăcut. Un șemineu este plăcut. O sobă este plăcută. Nu pentru că „bagă aer cald”, ci pentru că radiază. Omul simte confort când primește radiație caldă și disconfort când „vede” suprafețe reci care îi fură căldura.
De ce convecția oferă confort mai slab
Caloriferele clasice de tablă, aluminiu și multe alte corpuri de încălzire încălzesc în principal aerul. Aerul cald urcă, se strânge sus, iar omul rămâne mai jos între pereți, geamuri și podele mai reci. Rezultatul este cunoscut: termometrul arată destul de mult, dar confortul real tot lipsește.
Cu încălzirea prin convecție, omul ajunge să ceară temperaturi interioare mai mari ca să se simtă bine. Cu încălzirea radiantă, aceeași stare de confort apare la temperaturi mai joase. Asta înseamnă și confort mai bun, și consum mai logic.
Cât simte omul: 21°C sau 25°C
Într-o casă încălzită majoritar radiant, confortul termic este perceput de regulă pe la 20,5–22,5°C. Într-o casă încălzită majoritar convectiv, confortul apare de multe ori abia pe la 24–26°C. Diferența nu este mică. Este uriașă, atât pentru confort, cât și pentru costuri.
Asta explică de ce mulți oameni spun că „la calorifere trebuie mai cald”. Nu pentru că ar fi mai frig în sens matematic, ci pentru că transferul de căldură este mai prost pentru corpul uman.
Pereții devenind mai reci, pe ger lumea „urcă” termostatul de pe 24ºC pe 26ºC — pentru a compensa efectul de „radiație rece”.
Încălzirea în pardoseală: suprafață radiantă, nu „plită”
Încălzirea în pardoseală nu funcționează ca o plită și nu încălzește casa prin aer cald. Ea funcționează în principal ca o suprafață radiantă mare, uniformă, cu temperaturi joase și confort foarte bun.
Asta este cheia. Nu temperatura mare a apei, nu șocurile termice, nu pornit-oprit. Ci o suprafață mare, stabilă, care radiază plăcut și reduce senzația de „radiație rece” de la pereți, ferestre și podele.
Caloriferele nu sunt toate la fel
Mulți spun „radiatoare” despre orice calorifer, dar în realitate nu toate corpurile de încălzire radiază la fel. Unele sunt aproape numai convectoare. Altele au o componentă radiantă mai serioasă. Geometria contează enorm.
Cu alte cuvinte, nu materialul este totul. Nu „oțel”, „aluminiu” sau „fontă” decide singur confortul, ci felul în care corpul de încălzire transferă căldura: mai mult prin radiație sau mai mult prin convecție.
Radiatoare, convectoare și convecto-radiatoare
Dacă un corp de încălzire transmite căldura în principal prin radiație, va oferi un confort mai bun. Dacă transmite căldura în principal prin convecție, va încălzi mai ales aerul și va cere temperaturi interioare mai mari pentru același confort perceput.
Așa-numitele „calorifere” de tablă standard sunt, în mare parte, convectoare. Fonta, corpurile tubulare și unele modele simple fără aripioare convective au o componentă radiantă mai bună. Însă, chiar și cele mai bune radiatoare rămân sub o pardoseală radiantă bine făcută.
De ce încălzirea mixtă este, de obicei, un compromis prost
Formula clasică „încălzire în pardoseală la parter și calorifere la etaj” este vândută des ca o soluție echilibrată. În realitate, este de multe ori doar un compromis prost îmbrăcat frumos. De ce ar conta mai puțin confortul la etaj? De ce ar fi acceptabil aerul cald sus și radiația jos?
Dacă radiația oferă confort superior, atunci logica tehnică merge în direcția încălzirii radiante peste tot unde este posibil. Restul sunt, de regulă, obiceiuri de piață, inerții de proiectare și comoditate de execuție.
Radiația rece: disconfortul pe care mulți nu îl înțeleg
Cel mai enervant disconfort termic nu este doar frigul din aer, ci radiația rece a suprafețelor reci. Pereți reci, geamuri reci, pardoseli reci, colțuri reci. Acolo simți că „te trage”, chiar dacă aerul din cameră pare suficient de cald.
Încălzirea radiantă reduce (sau chiar elimină) tocmai acest efect, pentru că ridică temperatura suprafețelor și echilibrează schimbul de radiație dintre corpul uman și mediul înconjurător. Asta înseamnă confort real, nu doar cifre pe termostat.
Dacă tot alegi calorifere, alege radiație, nu aer cald
Dacă cineva alege totuși încălzirea cu calorifere, confortul cel mai bun îl va obține din corpuri cu componentă radiantă cât mai mare. Radiatoarele din fontă, cele tubulare și modelele simple, fără multe aripioare convective, sunt mai aproape de ideea de confort real decât convectoarele clasice.
Cele mai slabe pentru confort sunt convectoarele care funcționează practic ca niște hornuri plate: aer rece jos, aer cald sus, curenți de aer, suprafețe reci rămase reci și confort obținut doar prin temperaturi mai mari în cameră.
Caloriferele din tablă de oțel: ieftine, compacte, dar slabe la confort
Caloriferele din tablă de oțel sau elemente din aluminiu sunt populare pentru că sunt ieftine, compacte și au puteri mari raportate la dimensiune. Pentru piață, sunt perfecte. Pentru confortul uman, mai puțin.
Ele încălzesc în principal aerul, nu omul. De aceea, sunt o soluție bună pentru buget și spațiu, dar o soluție modestă pentru confort termic. Sunt exact standardul de compromis de care piața s-a îndrăgostit.
Caloriferele din fontă și cele tubulare: mai aproape de ideea bună
Fonta și corpurile tubulare au o componentă radiantă mai bună și, implicit, un confort superior față de convectoarele clasice. Dezavantajele sunt altele: costul.
Totuși, dacă discuția este strict despre confort, acestea stau mult mai bine decât multe calorifere moderne „eficiente” care, de fapt, doar mută mult aer cald prin cameră.
Încălzirea în pardoseală bate caloriferele prin fizică, nu prin modă
Încălzirea în pardoseală nu este mai bună pentru că „așa se face acum”, ci pentru că lucrează cu fizica în favoarea omului. Suprafață mare, temperatură joasă, radiație dominantă, uniformitate, confort perceput la temperaturi interioare mai mici.
Exact de aceea, comparația reală nu este între „pardoseală modernă” și „calorifere vechi”, ci între radiație și convecție. Iar aici, rezultatul este clar.
Concluzie: care sunt cele mai bune „calorifere”
Cele mai bune „calorifere” sunt, de fapt, suprafețele radiante. Adică încălzirea prin pardoseală. Dacă discuția este despre confort termic real, radiația câștigă.
Dacă tot alegi corpuri clasice, atunci are sens să alegi unele cât mai puțin convective și cât mai radiante. Dar adevărul simplu rămâne acesta: nu caloriferul de tablă este standardul de confort. Este doar standardul de compromis.
Infografic
Mai mult de jumatate din continut a fost bascalie (ieftina in general), deci citesti mult si te chinui sa extragi informatia din multele balarii
se vede ceva?
da, se vede foarte clar
multa vorbaraie paralela cu subiectul Se pare ca este o preluare de pe google translate cu exprimari confuze si greoaie
Așa e, exprimări greoaie. Mi-ar plăcea să văd textul de unde aș fi copiat. Uau, chiar aș da un bonus de 1000 € celui care găsește un articol similar în orice limbă de pe Terra.
In cazul in care iau Purmo Hygiene nu cistig daca iau model 20 in loc de 10? Sint 2 panouri radiante fara nici un fel de aripioare de convectie. Aveti idee cam cit din putere se pierde la folosirea lor cu pompa de caldura (40 sau 45 pe tur) ? In tabelele date de Purmo e specificata puterea doar pt 75°C/65°C si 70°C/55°C.
Calculator putere calorifer
Am citit despre articolul dvs despre montajul caloriferelor tur/retur.
Totusi nu m am dumirit cum se monteaza cel mai eficient pentru caloriferele inalte din aluminiu(4/6 elementi de 180cm). E clar ca acolo e mult mai mica latimea decat inaltimea. Tur retur pe acceasi parte sau in cruce?! Multumesc mult
Fără să intru în detalii & justificări tehnice, aș recomanda legare pe aceeași parte.
Da, am citit acel articol, dar cele propuse de tine sint enorm de scumpe( cele italienesti), iar din cele asa zis igienice am gasit cu lungime maxima de 2300 ceea ce nu echivaleaza niciodata cu 33/600/2000. Mai ai o recomandare de la Romstal din cite am vazut, dar acelea sint total inestetice (nu traiesc singur asa ca risc sa dorm in cotet cu caloriferul in brate). Nu merge totusi ca si compromis 33/600/2000?
Da, sunt scumpe. Dar, dacă faci bani/eficiență, culmea, ieși mai ieftin. Io recomand așa clienților: din toată suma alocată pentru calorifere cumpărați radiatoare.
Cele de la Romstal pot arăta foarte bine vopsite, chiar cu orice culoare glossy, fancy etc.
Salut. E adevarat ca prin supradimensionarea caloriferelor putem lucra cu acestea cu temperaturi mult mai joase si cu eficienta termica sporita? Ca ex in loc de 22/600/1200 sa pun 33/600/2000. Multumesc.
Da.
PS N-aș recomanda caloriferele din tablă. Vezi Nu calorifere de-2-lei. De care?
Cunosc personal oameni care au probleme de circulatie atunci cand ajung in spatii cu incalzire in pardoseala (picioare umflate, dureri etc) Unul dintre ei e sanatos, vreo doi au context de probleme reumatismale. La momentul asta, cam asta ar fi principalul contraargument impotriva incalzirii in pardoseala.
Da, așa e. Și eu cunosc. Însă, nu e vorba de temperaturi sub 27..28..max. 29° sub talpă. Unii clienți ni se plâng că nu sunt suficient de calde podelele. Toamna, primăvara au pe podea 23..25°, pe la -18…-15° au cca 27°. Trebuie să le explic că încălzirea în pardoseală nu face plită din podea.
Ah si cireasa de pe tort pt comentariul anterior: dupa o evaluarea sumara ( calculatorul vostru pt estimare de pret) vs estimare calorifere + tevi + distruibuitor. Pretul pt investitia initiala e comparabil la incalzirea in pardoseala vs calorifere. Diferentele semnificative sunt la zona de capete termostate vs termostate de camera + actuatori. In rest cam tot pe-acolo.
Ce presetari de necasar termic folositi pt calculatorul de oferta pret incalzire pardoseala (transfer termic pereti/tamplarie/acopers/fundatie)?
Nu am mai făcut de mult timp o comparație de preț pardoseală versus calorifere. Aș înclina să spun că poate fi chiar mai scump cu calorifere. Ar trebui să actualizez textul și prețul.
–
Oferta din configurator se bazează pe o medie a lucrărilor și proiectelor noastre. Oferta estimează materialele foarte aproape de realitate. Ideea e că, în urma calculelor, știm unde vine țeavă deasă (pas mic), unde vine țeavă rară (pas mare), însumată rezultă cantitatea din ofertă.
În ofertă, încă nu considerăm (presetăm) niciun necesar de căldură. Dacă e bine izolată casa, alegem temperaturile de calcul ale agentului mai mici. Dacă e mai slab izolată, alegem temperaturi ale apei prin țevi mai mari.
Destul de complicat, dar dacă e mai izolată casa, nu înseamnă că punem pași doar de 20..22,5..25 cm, iar pentru casele cu necesar mai mare, nu punem numai pași de 5..7,5..10 cm.
Confirm, casa bine izolata spre foarte bine, zic eu, avem pasi pusi de Bogdan si de 7.5cm (baie pe colt exterior pe nord) si de 10, 20, 25cm
ok, dar temperatura mai mare a apei prin tevi nu va duce la o temperatura mai mare a suprafetei?
Hmm, bună întrebare. Dacă e într-atât de slab izolată clădirea încât trebuie să facem agentul termic prea cald, peste 29°C sub talpă (33° băi, 35° zone lângă pereți că nu umblăm frecați de ei) încercăm aport de:
1) o bandă de contur 0,5..1 m pe lângă pereți cu pas de 5 cm;
2) aport de căldură în perete (un brâu de 0,5..1 m, jos), de preferat pe peretele exterior;
3) chiar aport de calorifer; de preferat radiator (fontă, Irsap, Cordivari), nu de-2-lei din tablă = convector = aer cald.
In dispunerea tevilor se tine cont si de mobilare (acolo unde e oarecum evidenta) cum ar fi bucataria, sau dormitoare? Cat de mult va reduce din performata un pat de dormitor trantit in mijlocul unei camere mici (3/3.5 de pilda) ?
Ce grosime practicati la pachetul tevi + sapa? (fara polistiren sau stratul de finisaj?
Ce solutii propuneti pt situatii in care pardoseala parter nu e dreapta (diferente de 4 cm intre centrul placii si extremitati)?
Pfui, multe întrebări.
1. Nu ținem cont de nicio mobilă, obiect sanitar, frigider etc. Peste 7 ani, poate, va fi cu totul altă mobilă, altă familie chiar.
2. Mobila reduce radiația directă, da. În schimb, preia căldură prin conducție și radiație. Va radia la rândul său.
3. Despre grosime și multe altele în articolul Șapă.
4. Noi propunem (sugerăm), nu ne băgăm în seamă, nu contăm; e cam treaba arhitectului. Timid, propunem îndreptare din polistiren = mai ieftin, mai eficient termic. Firma de șape aleasă dă cotele, se pot face îndreptările. În burtă, evideeent, șapa e duluri-duluri, nu contează. La fel, va fi o grosime de 4,5 în pct. X, 9 cm în Y. Deci, inerții termice diferite = contează la pornirea încălzirii = regim tranzitoriu. În staționar (constant), nu ne mai interesează inerția dată de diferențele astea de grosime. Despre inerție și regimuri termice în articolul Automatizare.
Salut!
Daca folosesti calorifere Kermi x2, si teava PPR Aquatherm, ambele vandute doar de Romstal, nimic rau in asta, vei iesi mult mai scump decat incalzirea in pardoseala.
Iti spun din experienta.
In acelasi timp, pardoseala e strans legata de spatialitate, iti poti permite sa te ridici cu minim 7-9 cm peste actuala cota, de mesterii care iti pun pachetul, gresia, etc, dupa si tot asa.
La calorifere, toata lumea se pricepe la spart pereti, tencuit, gletuit, lavabila.
Si daca pui si conserve in loc de radiatoare, atunci clar e mai ieftina instalatia cu calorifere, decat pardoseala, dar in timp, vei cheltui mai mult, pe gaz de ex.
Balanta e cea mai buna, radiatoarele fac o diferenta imensa, tot din experienta!
°◡°/
Dar de caloriferele de la Cordivari ce parere aveti, merita banii? Sunt tot tubulare din otel, made in Italy, dar ceva mai ieftine decat irsap.
Ce rușine mi-e! Nici nu știam că ∃ și calorifere Cordivari. Io aș spune: Cordivari să fie. Doar e oțel. Dacă vopseaua e mai nasoală, dat cu șprei peste 10 ani.
Amu și mie mi-e rușine, că n-am fost atenta. Io mă uitam la Cordivari tubular Ardesia, care au preturi mai abordabile la Romstal, da’ doar pe site-ul producătorului se spune că modelul asta-i din otel carbon, nu otel inoxidabil.
No, și pe lângă asta mai sunt caloriferele de fonta de la Viadrus, tot mai domoale la preț decât astea tubulare de inox.
Amu io m-am mutat intr-o casa unde 2/3 din calorifere-s tubulare (nu fonta, îs mai subtirele, ceva otel vopsit. Pe unul mai scorojit se vede oleacă de rugină, deci nu-s nici inox). Iar cealalta treime-s convectoare de tabla. Pe astea din urma le-aș cam înlocui, da’ cu ce? Cu tubulare de fonta, otel carbon, sau inox? Că mă amețesc atâtea opțiuni și materiale.
Pot fi din țevi de oțel simplu. Se pot vopsi. N-aș recomanda fontă combinată cu acele calorifere tubulare. Altă inerție termică. Încercați tot tubulare, chiar dacă sunt ceva mai scumpe și din oțel simplu. Alea de tablă de 2 lei, credeți că ar fi din tablă inox?
Salut Bogdan,
Robinetul unui radiator dintr o camera pe care nu o folosesc a ramas blocat pe inchis. Am incercat ca sa il deschid si am ramas in mana cu capacelul alb (s-a rupt filetul). Pot sa fortez cu un patent “tumburusul” care e acum la vedere? Sau mai bine las totul asa si chem un instaaltor sa schimbe robinetul? Pana atunci sa inchid si robientul de retur sau nu are rost?
Patent = rol de căpăcel. Se poate fura un căpăcel din Leroy.
Nu reusesc nici cu patentul. Ma tem sa nu rup țumburușul si sa dau in altele. Sa incerc si cu mai multa determinare?
Mersi frumos de ajutor,
Alex.
Hmm! Când sunt chestii înțepenite, instalatorii încălzesc cu lampa, lovesc cu blițu’. Dacă e calorifer de termoficare, n-aș exagera. Dacă e instalație proprie, aș roti cu forță țâmburucul (spunem noi).
Am reusit sa il misc cred ca 1 mm. Acum intra apa in calorifer si se incalzeste, dar nu il mai pot inchide… Este o camera pe care o folosesc pentru depozitare si nu as vrea sa incalzesc mereu. Nu vreau acum sa schimb robinetul si sa pun un cap termostatat. Merge sa mai inchid din retur ca sa nu incalzesc camera la cote normale si sa fac un pic de economie? Ar fi suficient un 15 grade in camera aia.
Trebuie eliminat fenomenul de gelivitate: îngheț-dezgheț din pereții exteriori. Adică, să aibă peste zero grade. Pot fi 7..12° în cameră. Dacă e izolat termic peretele, liniștit: 7°.
Ok, si pot inchide caloriferul din retur daca robinetul de tur este blocat pe deschis acum? Sau eventual sa las robinetul de retur la minim sa incalzesc camera mai putin?
Robinet retur = a) reglaj hidraulic; b) închidere-deschidere.
Robinet tur = doar închidere-deschidere.