Cât costă confortul termic
„Cele mai bune calorifere” este o formulare înșelătoare. Întrebarea corectă nu este „care calorifer e mai bun?”, ci „ce fel de transfer termic oferă confortul cel mai plăcut?”. Degeaba discutăm despre centrală, pompă de căldură, automatizări sau aplicații, dacă nu înțelegem mai întâi cum simte omul căldura în casă.
Confortul termic nu începe de la sursa de căldură, ci de la felul în care căldura ajunge la corpul nostru. Aici se face diferența dintre încălzirea prin pardoseală și caloriferele clasice.
Transferul termic: conducție, convecție, radiație
Căldura se transmite în trei moduri simple: prin conducție, prin convecție și prin radiație. Mai există și căldura latentă, implicată în evaporare și condensare, dar pentru confortul dintr-o locuință primele trei sunt cele importante.
Conducția înseamnă contact direct. Convecția înseamnă mișcarea aerului cald sau rece. Radiația înseamnă transfer direct de energie între suprafețe și corpuri, fără să depindă în primul rând de aer. Exact aici apare marea diferență dintre aerul cald și căldura plăcută.
De ce radiația este cea mai plăcută căldură
Radiația încălzește direct omul, podeaua, pereții, mobilierul și toate suprafețele din încăpere. Nu încălzește mai întâi aerul și abia apoi, indirect, corpul uman. De aceea, radiația dă o senzație de confort mai rapidă și mai naturală.
Aceeași logică o știm instinctiv. Soarele de iarnă este plăcut. Un șemineu este plăcut. O sobă este plăcută. Nu pentru că „bagă aer cald”, ci pentru că radiază. Omul simte confort când primește radiație caldă și disconfort când „vede” suprafețe reci care îi fură căldura.
De ce convecția oferă confort mai slab
Caloriferele clasice de tablă, aluminiu și multe alte corpuri de încălzire încălzesc în principal aerul. Aerul cald urcă, se strânge sus, iar omul rămâne mai jos între pereți, geamuri și podele mai reci. Rezultatul este cunoscut: termometrul arată destul de mult, dar confortul real tot lipsește.
Cu încălzirea prin convecție, omul ajunge să ceară temperaturi interioare mai mari ca să se simtă bine. Cu încălzirea radiantă, aceeași stare de confort apare la temperaturi mai joase. Asta înseamnă și confort mai bun, și consum mai logic.
Cât simte omul: 21°C sau 25°C
Într-o casă încălzită majoritar radiant, confortul termic este perceput de regulă pe la 20,5–22,5°C. Într-o casă încălzită majoritar convectiv, confortul apare de multe ori abia pe la 24–26°C. Diferența nu este mică. Este uriașă, atât pentru confort, cât și pentru costuri.
Asta explică de ce mulți oameni spun că „la calorifere trebuie mai cald”. Nu pentru că ar fi mai frig în sens matematic, ci pentru că transferul de căldură este mai prost pentru corpul uman.
Pereții devenind mai reci, pe ger lumea „urcă” termostatul de pe 24ºC pe 26ºC — pentru a compensa efectul de „radiație rece”.
Încălzirea în pardoseală: suprafață radiantă, nu „plită”
Încălzirea în pardoseală nu funcționează ca o plită și nu încălzește casa prin aer cald. Ea funcționează în principal ca o suprafață radiantă mare, uniformă, cu temperaturi joase și confort foarte bun.
Asta este cheia. Nu temperatura mare a apei, nu șocurile termice, nu pornit-oprit. Ci o suprafață mare, stabilă, care radiază plăcut și reduce senzația de „radiație rece” de la pereți, ferestre și podele.
Caloriferele nu sunt toate la fel
Mulți spun „radiatoare” despre orice calorifer, dar în realitate nu toate corpurile de încălzire radiază la fel. Unele sunt aproape numai convectoare. Altele au o componentă radiantă mai serioasă. Geometria contează enorm.
Cu alte cuvinte, nu materialul este totul. Nu „oțel”, „aluminiu” sau „fontă” decide singur confortul, ci felul în care corpul de încălzire transferă căldura: mai mult prin radiație sau mai mult prin convecție.
Radiatoare, convectoare și convecto-radiatoare
Dacă un corp de încălzire transmite căldura în principal prin radiație, va oferi un confort mai bun. Dacă transmite căldura în principal prin convecție, va încălzi mai ales aerul și va cere temperaturi interioare mai mari pentru același confort perceput.
Așa-numitele „calorifere” de tablă standard sunt, în mare parte, convectoare. Fonta, corpurile tubulare și unele modele simple fără aripioare convective au o componentă radiantă mai bună. Însă, chiar și cele mai bune radiatoare rămân sub o pardoseală radiantă bine făcută.
De ce încălzirea mixtă este, de obicei, un compromis prost
Formula clasică „încălzire în pardoseală la parter și calorifere la etaj” este vândută des ca o soluție echilibrată. În realitate, este de multe ori doar un compromis prost îmbrăcat frumos. De ce ar conta mai puțin confortul la etaj? De ce ar fi acceptabil aerul cald sus și radiația jos?
Dacă radiația oferă confort superior, atunci logica tehnică merge în direcția încălzirii radiante peste tot unde este posibil. Restul sunt, de regulă, obiceiuri de piață, inerții de proiectare și comoditate de execuție.
Radiația rece: disconfortul pe care mulți nu îl înțeleg
Cel mai enervant disconfort termic nu este doar frigul din aer, ci radiația rece a suprafețelor reci. Pereți reci, geamuri reci, pardoseli reci, colțuri reci. Acolo simți că „te trage”, chiar dacă aerul din cameră pare suficient de cald.
Încălzirea radiantă reduce (sau chiar elimină) tocmai acest efect, pentru că ridică temperatura suprafețelor și echilibrează schimbul de radiație dintre corpul uman și mediul înconjurător. Asta înseamnă confort real, nu doar cifre pe termostat.
Dacă tot alegi calorifere, alege radiație, nu aer cald
Dacă cineva alege totuși încălzirea cu calorifere, confortul cel mai bun îl va obține din corpuri cu componentă radiantă cât mai mare. Radiatoarele din fontă, cele tubulare și modelele simple, fără multe aripioare convective, sunt mai aproape de ideea de confort real decât convectoarele clasice.
Cele mai slabe pentru confort sunt convectoarele care funcționează practic ca niște hornuri plate: aer rece jos, aer cald sus, curenți de aer, suprafețe reci rămase reci și confort obținut doar prin temperaturi mai mari în cameră.
Caloriferele din tablă de oțel: ieftine, compacte, dar slabe la confort
Caloriferele din tablă de oțel sau elemente din aluminiu sunt populare pentru că sunt ieftine, compacte și au puteri mari raportate la dimensiune. Pentru piață, sunt perfecte. Pentru confortul uman, mai puțin.
Ele încălzesc în principal aerul, nu omul. De aceea, sunt o soluție bună pentru buget și spațiu, dar o soluție modestă pentru confort termic. Sunt exact standardul de compromis de care piața s-a îndrăgostit.
Caloriferele din fontă și cele tubulare: mai aproape de ideea bună
Fonta și corpurile tubulare au o componentă radiantă mai bună și, implicit, un confort superior față de convectoarele clasice. Dezavantajele sunt altele: costul.
Totuși, dacă discuția este strict despre confort, acestea stau mult mai bine decât multe calorifere moderne „eficiente” care, de fapt, doar mută mult aer cald prin cameră.
Încălzirea în pardoseală bate caloriferele prin fizică, nu prin modă
Încălzirea în pardoseală nu este mai bună pentru că „așa se face acum”, ci pentru că lucrează cu fizica în favoarea omului. Suprafață mare, temperatură joasă, radiație dominantă, uniformitate, confort perceput la temperaturi interioare mai mici.
Exact de aceea, comparația reală nu este între „pardoseală modernă” și „calorifere vechi”, ci între radiație și convecție. Iar aici, rezultatul este clar.
Concluzie: care sunt cele mai bune „calorifere”
Cele mai bune „calorifere” sunt, de fapt, suprafețele radiante. Adică încălzirea prin pardoseală. Dacă discuția este despre confort termic real, radiația câștigă.
Dacă tot alegi corpuri clasice, atunci are sens să alegi unele cât mai puțin convective și cât mai radiante. Dar adevărul simplu rămâne acesta: nu caloriferul de tablă este standardul de confort. Este doar standardul de compromis.
Infografic
Salut Bogdan,
Am schimbat un calorifer de otel in camera fiicei mele. Am pus unul de 22x600x1400. Am luat un turcism ieftin, de zgarcit ce sunt. In specificatiile lui spune ca grosimea tablei este 1.11 mm, iar grosimea tablei convector este de 0.30-0.35 mm. Cred ca am reusit „performanta” sa iau caloriferul cu cea mai subtire tabla de pe piata. Desi, ma uitam la un Kermi X2 si are grosime de doar 1.13 mm. Iar cel mai mult am vazut la Purmo, de 1.25 mm, iar la grosimea tablei convector vad ca are 0.50 mm.
Intrebarea mea este: influenteaza grosimea tablei „the heating performance”? Adica daca are o tabla mai subtire, caloriferul se va incinge mai putin, generand un consum mai mare si implicit un randament mai slab? Am masurat cu un termometru digital, tip pistol, temperatura la suprafata caloriferului, si, la cel nou temperatura este la fel ca la celalate din casa (48 de grade, avand turul setat in centrala la 50 de grade). Insa daca masor temperatura pe suprafata aceea cu „grilaj” de deasupra caloriferului (de deasupura tablei convectoare) la toate caloriferele din casa am 47-48 de grade, la asta nou am doar 42-43 de grade.
Daca grosimea tablei nu influenteaza heating performance, de ce trebuie sa fie cat mai groasa? Strict ca sa reziste in timp mai bine caloriferul?
Calorifer cu o geometrie bună = suprafață mare. Adică, acele șanțuri să fie adânci, aripioarele pe toată înălțimea, late șamd.
Grosimea tablei = mai slab/mai bun mecanic, nu termic. Alea subțiri se dilată-contractă mai tare, cu timpul grilajul se îndoaie.
Eu am robineti de tur cu reglaj hidraulic pe ei.
Va salut. Recent am cumpărat o casă pe care acum o renovam . Mă gândeam la instalarea unui sistem de încălzire în pardoseală in toate încăperile, inclusiv baie. Ne întrebăm dacă în acest caz un calorifer de tip scăriță mai are randament având în vedere temperatura scăzută din instalația de încălzire prin pardoseală. Considerăm că un asemenea calorifer ar fi util având în vedere că mai poți usca 1-2 prosoape. Ce părere aveți? Care ar fi variantele tehnice posibile?
Mulțumesc anticipat.
Aceeași întrebare o au ~toți clienții.
Des, nu este nevoie de aport de căldură pe lângă cea prin pardoseală.
Când calculele impun aport, propunem încălzirea în pereți, nu calorifer.
Alt avantaj al pardoselii calde: nu se văd calorifere, nu încurcă.
Vara nu merge încălzirea în podea, dar nici în calorifer.
Prosopul se usucă de la podea, pe un suport de la Ikea.
Stropii dușului se evaporă în 10..15 minute.
Evident, e alegerea utilizatorului.
Dacă se dorește calorifer, alimentarea lui o propunem direct din distribuție, nu din o cale în plus a distribuitorului.
Distribuție PPR 32, înseamnă că se pun 2 teuri 32*20*32 (sau 32 egal cu reducție).
Poate fi și varianta cu o cale separată pe distribuitor. De aici, va fi țeavă PPR 20 mm, racordată cu semiolandeze de 20*3/4”.
Dacă alegeți să-l alimentați cu țeavă PEX, ar trebui să apelați la niște tije L, speciale pentru racord calorifer. Cca 200 lei/set.
O varianta este caloriferul electric, cost~300 lei. Nu as sfatui puteri mai mari de 1000W. Eu am unul de 1500W ulei si a trebuit sa-l termostatez caci frigea in draci dupa 1-2 ore de functionare. Ca sa nu am stres l-am alimentat din holul exterior baii direct din doza caci plaja termostatului incepe de la 20 C.
„Voi scrie acel articol despre super-recuperare-centralizată.”
sa il pui si acesta pe lista de articole 🙂
Tiiimp ╰（‵□′）╯
Salut,
Cred ca trebuie sa mai verifici treaba cu radiatia, convecție și conductia. Cât % reprezinta fiecare la temperatura agentului de 50 60 grade celsius? Radiatia la temperatura asta nu e importanta zic eu.
Încălzirea în pardoseală (pereți, tavan) → aproape 100% radiație.
Deși, temperatura podelei are 23..25°C.
–
În cazul caloriferelor, contează geometria lor, nu temperatura.
Aripioare convective → convecție mare.
Geometria caloriferelor de fontă ale „lui Ceaușescu” → radiație peste 95%.
Caloriferele IRSAP → majoritatea radiație.
Dacă e 90% radiație atunci dacă ne îmbrăcăm în negru în casa ne încălzim mai bine :). Eu zic ca e conductie și convecție și neglijabil radiatie
Soarele cum dă căldură? Ne bate convecția cosmică? De ce e mai frig la munte? Credeți că dacă nu ne dă șemineul în urechea stângă, nu e radiație? Când ne trage la șale, nu cedăm căldură prin radiație? Normativele român, german etc. de ce au un adaus de diminuare a efectului de „radiație rece”?
Probabil, n-ați accesat linkurile din articol. Thermal radiation.
Încălzirea prin pardoseală (pereți, tavan) cum dă căldură? Aaa, ok. Prin ridicarea prafului, să înțeleg?
Of!
EU nu v-am spus nimic de ridicarea prafului. Soarele da caldura prin radiatie electromagnetica dar soarele „lucreaza la alte temperaturi” si suprafete.
Va recomand cu „caldura”
exista un mic calculator si puteti verifica care este cantitatea de radiatie termica de la un calorifer de aluminiu de 2 mp.
Mulțumesc de recomandare. Nu văd mare diferență de radiație între 50 și 80°C în calorifer. Neglijabil, chiar.
Simplu: orice corp cedează căldură spre corpul mai rece. Evident: prin radiație, convecție, conducție.
Geometria caloriferelor spune: câtă radiație, câtă convecție.
Dacă va fi mai mică temp. în calorifer ⇒ vor scădea ambele: și radiația, dar și convecția.
Încercați un calorifer de la IRSAP. Îmi veți da dreptatea în realitate. Interesant: se simte radiația chiar la 24..25° în apă. De altfel, ca podeaua.
Nu degeaba costă atât IRSAP-ul. Radiație = confort.
Va salut. In vara doresc sa instalez incalzirea in pardoseala si am rugamintea sa-mi spuneti daca stiti si alta firma/model de pompa de caldura aer/apa in afara de Nibe, care sa aiba COP 5. In zona nu avem gaz si am inteles de la primarie ca nici nu o sa vedem gaz in urmatorii 5-10 ani.
Atenție maximă!
NU contează COP-ul cât randamentul de EXPLOATARE.
Degeaba am pompă de căldură super scumpă, dar fac 60°C în apa de pe tur.
Degeaba am pompă de căldură super scumpă, dar nu adaptez puterea ei la necesarul cerut de casă.
Chiar pompele sol-apă, incredibil de scumpe, sunt degeaba dacă fac tot timpul 60°C pe tur.
¯\_(ツ)_/¯
–
Atenție, iar!
COP-ul depinde major de:
1. temperatura de afară și
2. temperatura turului.
Chiar NIBE are COP-ul de 5 DOAR când afară sunt peste +10° și turul sub 35°C.
–
Pompele de căldură aer-apă se împart în:
a. split (2 bucăți) = unitate afară + unitate înăuntru.
Legate între ele cu cupru moale pt. agent frigorific. Similar cu aerul condiționat știut.
Unitatea interioară conține: schimbător de căldură agent frigorific – apă, pompă de circulație, supape de siguranță, vas de expansiune și multe alte componente.
Unitate interioară = foarte scumpă, ușor de montat.
Componente separate (fără unitate interioară) = varianta mai ieftină, dar multă muncă de montat.
b. monobloc = ambele unități într-o singură carcasă, cea de afară.
Avantaj = jumate prețul, ușor de montat.
Dezavantaj = se ia curentul, îngheață apa din afara casei. Se folosește antigel, sau se speră că nu se ia curentul ore în șir.
–
Aș alege varianta b.
Puteti sa-mi recomandati un model monobloc pentru suprafata de 150 mp, tensiune trifazica. Aceste pompe de caldura sunt si cu senzor interior si exterior ca modelele de centrala Ariston?
In mare doresc sa-mi fac singur toate lucrarile, pentru incalzirea in pardoseala o sa apelez la dvs. pentru proiect si materiale. Multumesc anticipat pentru timpul acordat.
Immergas Audax e foart ok.
La fel, Ariston. Pompele de căldură Ariston au
aceeași automatizare ca centralele pe gaz.
Unitatea de afară clar că are senzor de exterior.
Toate firmele ar trebui să aibă S ext.
–
Panoul de control Immergas se montează oriunde în casă.
În living se stă cel mai mult.
Are și senzorul de interior.
Nu toate firmele au și S int.
–
Oriucm, cel mai important este S ext
și curba potrivită acelei case.
Cel interior influențează doar.
–
Dacă aveți timp, un articol interesant:
OpenTherm: de la on/off în viitorul modulant
Am inteles 🙁 cand credeam si eu ca fac o noua casa cu aport de aer mai bun in casa ( normal ca cum o fi el afara). Doar ca eu, de exemplu, dimineata aerisesc, dar pana a doua zi dimineata nu mai aerisesc ( pe timp de iarna), normal ca prin deschiderea usii principale se mai face transfer si prin alte scurgeri de neetansietati
Of! Of!
Geamurile au microventilare. De obicei, scumpe 😉
Se pot prevedea în pereți ceva găuri. Gata.
Noi, inginerii vechi non-pasivi-moderni-solari spunem: VENTILARE NATURALĂ ORGANIZATĂ.
Că io „organizez” găurile alea. Da. Aerul ăla tb încălzit.
Si atunci de ce este o chestie obligatorie la casele pasive? E doar marketing? Co2 in camerele de noapte nu e chiar asa mare cum zic? Nu ajuta la a avea un aer proaspat? Ei zic ca si energia folosita pt incalzire se diminueaza…
Io nu cunosc reglementări date de vreun stat pentru case pasive. Mă rog, sunt nepregătit.
Îmi trimiteți standardele europene, americane?
De ce să fie același standard în Brazilia cu cel din Romanica, sau Siberia?
–
Io aș citi aici: PHIUS = Passive House Institute US, Inc.
–
PS
Nu mă interesează denumiri inteligente, super materiale, bla, bla.
Rezultateee. Energia consumatăăă. Să văd facturileee!
Ok. Sunt pe glob câteva zeci de mii de case într-adevăr pasive. Atât.
Toate treaba ca avem mult co2 in camerele de dormit dimineta, nu sunt adevarate?
Heh!
Normal că împrospătăm aerul. Și nu doar cel din dormitor.
Dar, aerul intră și natural, fără vreo morișcă electrică. Chiar fără să sune.
În România îl încălzesc cu gaz. Paritate bani gaz curent 1:4.
Deocamdată facem curent electric cu gaz și cărbuni.
Normal ca nu inteleg toate intrebarle tale 🙂 dar atunci de ce la case pasive este o chestie obligatorie? E doar marketing, chiar nu ajuta la imbunatatirea aerului, consum mai mic de energie?
Cum îmbunătățesc aerul?
Este doar un recuperator de ENERGIE, nu de calitate a aerului.
Recuperez vreun oxigen?
Stau într-un Berlin poluat. Pun recuperator de căldură și trăiesc 1.000 de ani?
–
Într-o casă de om avem geamuri. Le deschidem.
Într-o clădire de birouri, doar șeful are geam.
–
Consum curent electric cu acel recuperator. Energie, deci.
–
Nu sunt expert în case pasive. Nici n-am de gând.
Dar, Jucu România nu e Veneția, Dallas. Unde umiditatea e insuportabilă.
Ne doare capul, mergem la Tarnița, nu în Iulius Mall.
–
PS
Voi scrie acel articol despre super-recuperare-centralizată.
Pe majoritatea clienților mei am reușit să-i conving să renunțe.
Cum să compar confortul – dat de o cramă răcoroasă, de radiația șemineului – cu buzele uscate de circulația acelui aer „curat”, „recuperat”, în creier sunat?
Salut, sa inteleg ca nu prea esti fan ventilatiei cu recuperare de caldura?
Centralizată?
Cu o singură gură de refulare pe încăpere?
Fără centrală de tratare aer?
Depinde.
–
Pentru o casă de locuit n-aș monta.
În schimb, într-un living de fumători aș pune (probabil) un recuperator de tip: pranaromania ro.
Probabil = supradimensionez încălzirea pentru volumul de aer rece mai mare decât non-fumători.
Paritate bani: gaz – curent electric = 1 – 4.