De cele mai multe ori întrebările „Grosime sapa incalzire in pardoseala” sau „Cât mă înalț cu încălzirea în pardoseală” sunt echivalente cu „Cea mai subțire șapă posibil: ultra slim”.
Variante grosime șapă IRPAT
| Grosime totală sistem IRPATIRPAT = încălzire și răcire prin pardoseală cu agent termic (în șapă): polistiren + șapă + finisaj | Grosimi straturi sistem încălzire/răcire în pardoseală (cm) |
| Exemplu 1 cu șapă uscată: 10..11 cm | = XPSXPS = polistiren extrudat 3,0 + țeavă 1,7 + șapă peste-țevi 4,5 + finisaj 0,5..1,5 cm. Cea mai întâlnită situație, șapă uscată, uzual, economic. Țevile de apă și termice tur, retur vor fi la acest nivel, încastrate în XPS, izolate cu spumă adeziv de polistiren. |
| +2..3 cm pentru cabluri țevi de apă rece, caldă | Planeitate: Adăugare un prim strat de polistiren XPS 2..3 cm între cabluri electrice și țevi de apă neordonate. Frecvent la parter, mai rar la etaj. Dacă se folosesc 2 straturi de polistiren, pot fi ambele de 2 cm, agrafele nu vor atinge placa. |
| Exemplu 2 cu șapă uscată: 8,5..9,5 cm | = XPS 2,0 + țeavă 1,7 + șapă peste-țevi 4,0 + finisaj 0,5..1,5 cm. Polistirenul mai subțire permite o șapă flotantă mai subțire. |
| Șapă fluidă | Cu șapă fluidă (autonivelantă), grosimile de mai sus pot deveni mai scunde cu 1,0 cm. |
| Ultra slim | Cea mai subțire încălzire în pardoseală 16mm + finisaj |
XPS = polistiren extrudat, EPS = polistiren expandat
Grosime sistem IRPAT cu un strat de polistiren
Grosime sistem IRPAT cu două straturi de polistiren
Grosime sistem IRPAT fără polistiren
Șapă în aderență — face priză cu stratul suport (placa).
Șapa este în aderență, face priză cu stratul suport.
Articole utile
Șapă subțire la încălzirea în pardoseală. Mit vândut ca eficiență.
Șapa groasă nu este niciun Bau-Bau al eficienței: rezistența termică
Grosimea șapei în funcție de grosimea polistirenului
Înălțime de prevăzut pentru încălzirea în pardoseală
Șapă cu grosime variabilă = ok
Încărcări (kgf/m²) și grosimea șapei: Ce spun tabelele producătorilor?
Poze șapă
Propunem șapa uscată.
In Cluj-Napoca unii dezvoltatori imobiliari folosesc ca si sapa de incalzire in pardosea de la statia de betoane cu CIFA : beton C25/30 , doar din doua sorturi : 0-4mm si 4-8mm , si clasa de tasare S5 . Eventual raport apa/ciment = 0.5 , sau poate chiar 0.45 .
Exista plasa metalica de 2mm , 50 x 50mm pentru incalzire in pardosea , dar care se aseaza deasupra ( SI NU SUB ) tevile de incalzire in pardosea , pentru a prelua intinderea sapei ( betonului / mortarului ) , si a preveni aparitia fisurilor / crapaturilor . Sau exista plasa din fibra de sticla pentru incalzirea in pardosea .
(°‿°)/ De apreciat cunoștințele despre rețeta betonului, nu oricare, ci din… Cluj-Napoca.
Betonul se comportă excelent la compresiune și foarte prost la întindere; de-aia se pune armătura. Dar, de unde până unde se întinde șapa? Șapa este cumva vreo grindă de pod, vreo placă de rezistență? Astea, da, sunt supuse la întindere. Avem mii de clienți care n-au pus nicio armătură-n șapă; n-au avut niciodată nicio problemă.
De la contractiile plastice , de uscare si autogene , de acolo se intinde sapa . Si de la dilatare , cand sapa e incalzita .
Daca n-ar fi asa , de ce se monteaza rosturile de dilatare si banda perimetrala de dilatare ?
De ce fisureaza sapa ?
Plasa armare sapa 1000X2000mm menatwork
La pardoselile industriale de ce se monteaza rosturi de dilatare ?
Exista si pardoseli industriale JOINTLESS ( fara rosturi de dilatare )
Doar ca la astea , betonul va fi cu contractii compensate ( Shrinkage Compensating Concrete )
MasterLife SRA – Next Level
of Shrinkage Reducing Admixtures
Shrinkage describes the external changes in the volume of concrete (contraction) which are independent of the loading and caused by changes in the water regime and the chemical reaction (hydration) of the concrete. Shrinkage can be separated into the four types: plastic shrinkage, autogenous shrinkage, drying shrinkage and carbonation shrinkage (usually negligible for construction concrete). Due to shrinkage, concrete may exhibit a severe crack development which favours the ingress of harmful substances, potentially leading to a decreased durability.
MasterLife SLS 200 is specifically recommended for the production of self-levelling screeds hosting the pipes of undefloor heating systems,
thanks to the high thermal conductivity of the cementitious composition.
LINK
Salutare Am zis sa scriu aici inainte sa folosesc formularul de contact ca sa vad inainte daca se poate si poate ajuta si pe altcineva intrebarea Incalzire in pardoseala pentru etaj dar peste parter avem grinzi de lemn dese( deci suporta o sapa) si dulapi de lemn( fosla) de 5cm Problema e ca la etaj pana la usa mai avem doar 5,5 cm inaltime Finisajul va fi din LVT deci raman maxim 5cm pentru sapa Poate realiza Sibotherm ceva tip de incalzire in cazul asta ? Multumesc frumos!
Încălzire în pardoseală peste lemn
Variante de grosime încălzire în pardoseală
Bună seara! Cat costa m2 de șapa llichidala dv? Mulțumesc.
Noi facem încălzire în pardoseală. Articolul spune și despre prețuri aproximative ale șapei. Dar, nu facem șape.
Folia de aluminiu intradevar nu radiaza mai multa caldura.Ai dreptate.
Dar de bariera de vapori aminteste cineva ? Acea folie de aluminiu are rol de bariera de vapori , si NU ca sa reflecta caldura .
Face cineva simulari in Ubakus , daca apare condens sau NU ?
Verifica cineva ce valoare Sd trebuie sa aiba bariera de vapori sa NU apara condens ?
Bariera de vapori se monteaza intotdeauna pe partea calda a stratului termoizolator , adica se monteaza peste izolatia de EPS 120 ( stiu , tie iti place XPS-ul care e mai scump )
Doar ca placa de beton peste sol , ar trebui hidroizolata cu membrana bituminoasa ( sau HD-PE ) , chiar si contra radonului , si atunci nu exista umezeala din beton , prin urmare se poate folosi EPS 120 cu 120kPa si NU-i necesar XPS scump de
300 kPa rezistenta la compresiune.
Dar daca simulezi in Ubakus , peste politiren , ar trebui bariera de vapori , pentru a NU aparea condens.
Si acea folie de parizer ( aluminiu ) are rol de bariera de vapori , si NU de oglinda de termoficare .
Desigur se monteaza si o folie PE ( polietilena ) de 0.2mm .
Dar toata sistematizarea asta pe verticala ar trebui sa fie lamurita de catre arhitect , chiar si pentru a stii unde vine cota +0.00 ( cota finisajului ) , cota de la care se masoara golul de usi , hp ( inaltime parapet ) etc .
Interesant ca de bariera de vapori de sub IPAT , NU pomeneste ( absolut ) nimeni .
1. Și dacă ar radia acea folie, este total irelevant, zero barat; căldura de la țeavă la șapă are loc prin conducție, nu radiație.
2. XPS-ul e clar mai ieftin decât plăcile tacker sau cele cu nuturi. Evident, și mai bun dpdv termic.
3. XPS-ul (polistiren extrudat), spre deosebire de EPS (polistiren expandat), nu este afectat de apă.
4. Spui barieră de vapori? Ok. Vapori de la aer spre șapă (polistiren expandat tacker/nuturi), sau de la șapă spre aer? De unde apă în șapă, Luk? Aa, casa nu e hidroizolată? Ghinion, nu rezolvă țipla asta de aluminiu non hidroizolarea. De ce ți se pare așa interesant că nu pomenește nimeni!? Stai liniștit, toată Rămânia o pomenește și folosește = asta e interesant.
5. Știi că șapa (și tencuiala, clar) are și rolul de a absorbi / a ceda umiditate?
6. Încă nu văd vreun motiv minim pentru acea folie de aluminiu de parizer.
7. Eventual, o folie de plastic: șapă fluidă peste placă de rezistență (planșeu) de lemn.
In imagine, se poate vedea o carte din Cehia cu sectiuni de „Casa Pasiva”
Chiar pe coperta cartii , cu linie rosie punctata se poate vedea bariera de vapori.
Doar ca,chiar pe coperta,au gresit,fiindca bariera de vapori se monteaza intotdeauna pe partea calda a termoizolatiei , adica peste EPS/XPS si NU sub termoizolatie asa cum apare pe coperta cartii.
Nu trebuie sa ma crezi pe cuvant.Pe site-ul Ubakus poti simula stratificarea la podea a diverselor materiale utilizate , si daca nu se foloseste o bariera de vapori cu Sd destul de mare ( poate peste 800m ) va aparea condensul ( cel putin asa arata in simularea de pe Ubakus )
Sub placa din beton al fundatiei se foloseste XPS ( mediu umed )
Peste placa din beton al fundatiei si sub shapa de incalzire in pardosea se poate folosi EPS 100 – 150 , dar trebuie hidroizolata placa din beton al fundatiei cu membrana bituminoasa sau membrana HDPE ( hidroizolatia se foloseste si contra radonului , da stiu , putin au auzit de radon , si contra umezelii care urca prin capilaritatea betonului )
Foloie de polietilena PE de 0.2mm ar trebui folosita in orice caz sub shapa.
Poză1; Poză2
Uita-te te rog la imaginile de mai sus. De ce crezi ca au pus folia de parizar? E pe post de bariera de vapori ( cam slabuta folia asta din imagini , dar asta a fost scopul aplicarii acelei folii )
Se poate simula in Ubakus , ca pentru a NU aparea condens la termoizolatia de sub shapa , e nevoie de o bariera de vapori ( poate cu Sd > 800m ) montata pe partea calda a termoizolatiei.
Bariera de vapori cu Sd > 1500m ii folie aluminizata , fiindca de exemplu folia PE ( polietilena ) = 0.2 are Sd = 40m
Asta tine de fizica constructiilor . E o materie care se preda la facultatea de constructii .
Se poate termoizola peste placă la fundații?
Youtube
Poză3; Poză4
Uita-te te rog la video-ul de mai sus, dureaza doar 02:26 minute si la cele doua imagini de mai sus , la textul ce apare in partea de jos a imaginii.
Nu trebuie sa ma crezi pe cuvant . Poti sa accepti sau NU ! E alegerea ta .
Vreau sa fac o precizare ! Bariera de vapori se monteaza doar pe partea calda a termoizolatiei care inchide anvelopa termica.Adica doar la placa peste fundatie , sau daca casa e cu demisol , atunci peste izolatia care inchide sectiunea verticala a anvelopei termice.
La etaj , in interiorul casei ( in interiorul anvelipei termice ) acolo NU se pune bariera de vapori.
Doar acolo se pune unde e anvelopa termica cu exteriorul , si totdeauna pe partea calda ( interioara ) a termoizolatiei .
E aceeasi bariera de vapori ca si la mansarda , ce se pune pe partea interioara ( spre casa ) care impiedica vaporii din casa sa nu migreze spre termoizolatie ( la mansarda , de obicei vata minerala )
Buna ziua,
Sunt in proces de proiectare casa p+m in sistem icf( pereti exteriori cu 20 cm si 5 cm interior) , iar compartimentarile pe timber frame. Casa nu va avea placa de beton ci doar izolatie , IPAT Si peste , sapa. Ce imi recomandați?
PS: După proiectarea casei, va voi contacta pt proiectarea încălzirii in pardoseala.
Va multumesc
Am uitat sa mentionez ca sunt interesat de o sapa din beton șlefuit pt finisaj.
Ok.
Cer scuze, nu mă prea pricep la construcții, nu înțeleg acei termeni. Nu înțeleg nici la ce se referă întrebarea. Temă proiect IPAT, mersiii.
Buna ziua,
Suntem intr-un proces de renovare a unui apartament mare (140 mp) de la etajul 2/8 dintr-un bloc construit in 1936, bloc consolidat dupa cutremurul din ’77 si partial consolidat in anii ’90. Blocul nu se regaseste pe listele de risc seismic.
Problema noastra consta in faptul ca la renovare nu s-a inlaturat complet sapa veche pana la placa, ci doar finisajele, iar noi dorim incalzire in pardoseala. Parte din acest proces, urmeaza a se turna o sapa noua de ipsos, de 5 cm (19 kg / cm inaltime * m2). Atat arhitectul, cat si constructorul, ne-au asigurat ca nu este nici o problema din punct de vedere structural, dar eu am mari dubii in ceea ce priveste sarcina suplimentara pe care o punem pe planseu, mai ales avand in vedere vechimea betonului. Este adevarat ca la „golire” si inlaturarea finisajelor vechi, s-au scos cam 1.000 de saci de moloz din apartament (deci s-a si usurat, intr-o oarecare masura).
Stiu ca sunt putine informatii pentru a emite o parere avizata, si ca sunt multe alte elemente care pot influenta situatia, dar strict pe ce v-am spus, credeti ca ar fi ok sa turnam acea sapa suplimentara de ipsos?
Multumesc!
Încălzire în pardoseală apartament vechi
Suntem ingineri instalații, nu construcții. O părere avizată o poate avea un ing. structurist.
Salut,
Am citit comparatia intre performanta finisajelor. Foarte interesant si util. Ai avut clienti cu instalari de SPC peste sapa? As fi curios ce au folosit si ce parere ai de Arbiton. SPC/LVT-ul sunt perfecte dpdv termic, insa cele ieftine se zgarie incredibil de usor, iar un SPC/LVT ieftin e cat un laminat scump de 8mm. La laminatul de 8mm cel mai mic R este la Quick step si SwissKrono, undeva la 0.055/0.06, la SPC Arbiton de 5mm e la 0.04.
Cred că nu există finisaj să nu-l fi folosit unul din clienții noștri. Cred că am întâlnit în proiecte toate finisajele posibile și imposibile.
Însă, pentru CTgaz nu e chiar atât de important finisajul; sub 50° CTgaz au deja eficiență de ardere foarte bună.
Pentru PdC este foarte important finisajul; însă, cu funcționare continuă, fără întreruperi de termostate on/off, deci fără să trebuiască recuperată temperatura șapei, finisajului, rezultatele sunt ok chiar cu un finisaj mai rezistent termic.
–
Părerea mea despre finisaje, folii = cu cât mai puțin rezistent termic cu atât mai bine; mărci/branduri nu contează dp meu dv.
Despre rezistențe mecanice șamd nu prea cunoaștem date, nici nu e domeniul nostru; ne plafonăm la partea termică.
Felicitări pentru conținutul publicat. Bine ar fi fost să aplice lumea, măcar jumătate, sau o treime din ce e scris. Vă doresc să fiți sănătos și iubit de cine ia ceva bun din articolele Dvs.
Ne onorează pe toți (birou și instalatori) astfel de mesaje. Sperăm să fie util site-ul pentru cât mai mulți cititori.
Salut Bogdan, tocmai am turnat sapele la casa P+E (120m2 utili) , am pus asa: 3cm XPS grafitat, 2,5cm EPS 100(tacker), teava Uponor de 16mm, la parter 6,5cm sapa semiumeda cu aditiv si fulgi iar la etaj a iesit 7cm de sapa(grosimea sapei e cu tot cu tevi). Incalzirea se va face cu pompa de caldura aer-apa. Ce parere ai despre grosimea sapei cat si a straturilor de sub sapa? e buna asa, eu vroiam un 6cm parter si un 5cm etaj dar pana la urma a iesit cum am mentionat mai sus.
Spre sol pierderile sunt foarte mici. Între etaje incalzite nu contează izolația.
Șapă groasă = inerție termică mare = excelent pentru case de locuit, mai ales când sursa de căldură e PdC.