De cele mai multe ori întrebările „Grosime sapa incalzire in pardoseala” sau „Cât mă înalț cu încălzirea în pardoseală” sunt echivalente cu „Cea mai subțire șapă posibil: ultra slim”.
Variante grosime șapă IRPAT
| Grosime totală sistem IRPATIRPAT = încălzire și răcire prin pardoseală cu agent termic (în șapă): polistiren + șapă + finisaj | Grosimi straturi sistem încălzire/răcire în pardoseală (cm) |
| Exemplu 1 cu șapă uscată: 10..11 cm | = XPSXPS = polistiren extrudat 3,0 + țeavă 1,7 + șapă peste-țevi 4,5 + finisaj 0,5..1,5 cm. Cea mai întâlnită situație, șapă uscată, uzual, economic. Țevile de apă și termice tur, retur vor fi la acest nivel, încastrate în XPS, izolate cu spumă adeziv de polistiren. |
| +2..3 cm pentru cabluri țevi de apă rece, caldă | Planeitate: Adăugare un prim strat de polistiren XPS 2..3 cm între cabluri electrice și țevi de apă neordonate. Frecvent la parter, mai rar la etaj. Dacă se folosesc 2 straturi de polistiren, pot fi ambele de 2 cm, agrafele nu vor atinge placa. |
| Exemplu 2 cu șapă uscată: 8,5..9,5 cm | = XPS 2,0 + țeavă 1,7 + șapă peste-țevi 4,0 + finisaj 0,5..1,5 cm. Polistirenul mai subțire permite o șapă flotantă mai subțire. |
| Șapă fluidă | Cu șapă fluidă (autonivelantă), grosimile de mai sus pot deveni mai scunde cu 1,0 cm. |
| Ultra slim | Cea mai subțire încălzire în pardoseală 16mm + finisaj |
XPS = polistiren extrudat, EPS = polistiren expandat
Grosime sistem IRPAT cu un strat de polistiren
Grosime sistem IRPAT cu două straturi de polistiren
Grosime sistem IRPAT fără polistiren
Șapă în aderență — face priză cu stratul suport (placa).
Șapa este în aderență, face priză cu stratul suport.
Articole utile
Șapă subțire la încălzirea în pardoseală. Mit vândut ca eficiență.
Șapa groasă nu este niciun Bau-Bau al eficienței: rezistența termică
Grosimea șapei în funcție de grosimea polistirenului
Înălțime de prevăzut pentru încălzirea în pardoseală
Șapă cu grosime variabilă = ok
Încărcări (kgf/m²) și grosimea șapei: Ce spun tabelele producătorilor?
Poze șapă
Propunem șapa uscată.
Salutare!
Casa locuita P+M, incalzita cu radiatoare si un cazan peleti (scumput, 2 saci/24 inclus un boiler 200l acm) + doua AC (12000 btu each) pe incalzire setate la 24*C, ambient 21*C doar cand sunt temperaturi peste -5 grade cu un consum cumulat aprox. de 7-800w/h (bit noisy) + usi deschise. La parter placa este compusa din: pamant+balast-pietris+xps 5 cm+placa 15 cm+trasee electice si termice si xps 5 cm intre aceste trasee+sapa 4-5 cm+parchet 0,8 cm quickstep ar mai fi loc pe vreo 3-4 cm pt ipat, la mansarda doar sapa. Se doreste un upgrade: sistem ipat mini/uscat/pereti sau radiatoare potrivite pt pdc? Intentionez sa adaug o pdc aer-apa actualului sistem. Ce solutie ai sugera? Shmeker saitu’! Multumesc.
Aș sugera încălzire în pardoseală. Noi nu ne mai ocupăm de sisteme umede mini, nici de cele uscate.
Dacă nu IPAT, aș sugera radiatoare (nu convectoare de tablă). Pot fi de fontă sau cele tubulare de tip Cordivari sau Irsap, PdC & radiatoare.
Aceeași mână in contact cu lemnul nu devine o mânuță.
E vorba doar de conductivități / rezistențe termice diferite ale materialelor și de timpul de transfer termic prin aceeași suprafață A.
Să considerăm și o balustradă de aluminiu (aceeași formă geometrică precum cea de lemn și cea de inox). Cum va fi suprafața acoperită de aceeași mână e aceeasi (palmă cu 5 degete)
transferul termic de la 36 grade C spre cele 22, se face mai repede prin suprafața in contact cu metalul decât prin aceeași suprafață de contact cu lemnul care nu e bun conductor termic.
(A lemn = A metal = A palmă)
Neuronul e păcălit intr-un timp mai scurt la contactul cu metalul decât la contactul cu lemnul.
(Ai și tu oarecare dreptate că lemnul o avea și aer in material dar asta înseamnă că e izolator, nu că suprafața de contact e mai mică) mai departe …aceeași palmă stă in contact cu materialul AER ambiant care are tot 22 grade C (iar suprafața de contact prin care se face transferul termic e aceeași palmă).
La contactul cu care material va simți neuronul mai repede senzația de frig?
Mersi pentru mesaj și explicații.
Conductivitatea e o proprietate a fiecărui material în parte. Conductivitatea se referă la trecerea căldurii prin materialul însuși, nu la trecerea căldurii de la un material la altul. Trecerea căldurii de la un material la altul se referă doar la suprafața de contact.
De ce se fac aripioare convective (cum e radiatorul de la mașină)? Să crească suprafața de contact cu aerul. Iar, apoi, depinde de conductivitatea materialului ca temperatura de pe partea cu aerul să ajungă pe partea cealaltă, la interiorul țevii.
Neuronul simte cel mai pronunțat temperatura când suprafața de contact e cea mai mare-eee, adică vorbim de cel mai lis material din lume, quantum stabilized atom mirror.
Caldura mâinii se pierde mai repede la contactul cu metalul decât cu lemnul (rezistențe / conductivități diferite / transfer termic diferit)
…de aceea și caldura de sub fundul lucrătorului ce stătea pe pachetul de polistiren, comparativ cu banca de lemn.
Lemnul fiind mai “izolator” față de fer, căldura mâinii va scădea mai lent la contact “nu se va pierde” așa repede ca la inox.
Felicitări pentru “sait”!
“Simplu e cel mai bun”
Lemnul e mai poros; adică, ba material, ba aer (gol) ⇒ suprafața de contact e mai mică ⇒ implicit, transferul termic e mai mic. Mersi.
Buna ziua. Se doreste montarea unei incalziri in pardoaseala pt o locuinta de 75m. Am luat legatura cu o firma si mi s a spus ca vor proceda in felul urmator: izolatie ext 5cm; peste care se va veni cu o folie, nu placa tacker, nuturi, ci o folie pe care – din cate am inteles – o va insemna la fata locului; peste folie plasa de buzau de care se va prinde teava de 17×2 de la purmo. Sapa va fi de 8cm. Doresc o parere, nu stiu daca materialele folosite sunt ok. Multumesc.
Mi se pare un sistem foarte ok. Cred că vorbim de Purmo Pexpenta, nu PE-Xa și ext = polistiren extrudat (XPS).
Importante ar mai fi: calcularea pașilor, echilibrarea hidraulică, sursa de căldură cu adaptare meteo și putere minimă foarte mică, sub 3kW.
Mi s a spus ca va fi montata la pas de 15 (chiar 12,5) la interior, spre exterior la pas de 10 spre preti. Circuitele nu mai lungi de 80-90ml. Multumesc.
Ok, înseamnă cu nu pași calculați, ci aceiași peste tot (orice încăpere). Ar fi ok și așa, însă echilibrarea hidraulică va fi mai dificilă.
Da, teava pexpenta, iar izolatia de 5 cm de extrudat.
Ok.
PS: pe internet in cazuri asemanatoare (la straini doar ex schluter bekotec sau NuHeat LoPro Max) am vazut ca folosesc doar placi cu nuturi si o sapa chiar si de doar 8mm. Nu as putea folosi si folie tacker ? La asemenea grosime ajuta cumva acele nuturi sapa sa fie mai „rezistenta” la fisuri sau de ce doar asta se foloseste ?
Orice izolație termică sub șapă = șapă flotantă, deci este nevoie de o grosime a șapei peste acea izolație.
Izolație termică înseamnă: polistiren expandat (EPS) cu nuturi, polistiren expandat (EPS) de tip tacker, polistiren extrudat (XPS), PIR, PUR șamd.
M-aș îndoi să pună șapă de doar 8mm peste izolație termică. Probabil, vorbim de șapă în aderență = poate fi vorba de placă cu nuturi și goluri, fără izolație; când șapa va face priză cu stratul suport (placa de rezistență din beton armat).
Cred că ar fi de folos să citești cu răbdare întregul articol, nu printre rânduri. Găseai toate răspunsurile în articol.
Salutare,
Am primit o casa „la gri” de la parinti (pe exterior este terminata, mai trebuie doar interiorul, incalzirea, instalatia de apa ) doar ca a fost gandita de la inceput pentru incalzirea cu calorifere.
Din ce am masurat ma pot inalta cu maxim 10-9cm la parter si la etaj cu maxim 7cm. (chiar intru cu 1cm peste cota de la tocul usii de la intrare, ce se deschid in exterior, am zis ca nu se observa asa mult oricum)
Nu am izolatie deloc sub placa, si nu stiu ce sa sacrific pentru a fi totul mai ok (planuiesc sa folosesc o centrala pe peleti cu gazeificare, pt cand o sa ajunga gazul si la mine).
Sa sacrific din izolatie sau din inaltimea sapei (fluida ) ?
Ma gandeam sa merg pe o izolatie pir de 4cm si sapa de 2cm peste teava, insa as pune o folie schluter ditra pentru a preveni crapaturile gresiei.
(iar la etaj unde vreau sa pun spc planuiesc sa folosesc o folie asemanatoare, pentru spc)
Crezi ca ar fi ok asa sau ar trebui sa mai scad un cm din izolatie si sa fac sapa de 3cm ?
De asemenea, la o grosime asa mica merita sa folosesc placi pir in loc de XPS ? (avand in vedere ca e pret de 3-4 ori mai mare )
Șapa aderentă (fără folie, fără izolație termică) = poate avea orice grosime.
Șapa flotantă (peste izolație termică) = trebuie să aibă o anume grosime pentru a avea o anume rezistență mecanică.
Pierderile spre sol sunt relativ mici, deloc relevante.
Deci, n-ar fi la alegerea ta, ci va trebui să ai o grosime minimă, de fapt, cât mai mare a șapei în cazul ăsta.
Nu contează că PIR, că XPS, că PUR, că etc., ci contează conductivitatea termică, λ (W/mK) cât mai mic. Rezistența termică, R = g÷λ.
Mai sint si altii care afirma ca sapa fluida e mai buna decat aia semiuscata :
Nu-ti trebuie facultate de sape sa stii ca sapa semiuscata are mai mult aer oclus decat sapa fluida , si ca aerul din sapa scade coeficientul de transfer termic al sapei .
@paulvagrin
Te rog sa consulti un reprezentant tehnic de la Purmo sau Tece. Sapele semiuscate au continut mare de aer si izoleaza, adica diminueaza randamentul sistemului de incalzire in pardoseala. Sapele fluide sunt mai omogene. Aditivul la care faci referire face parte din pachetele standard de incalzire in pardoseala. Fibre de PP se pun oricum.
Video cu șapă
Aerul oclus ( aerul neintentionat ) din sapa semiuscata ii mult mai mare ( ex: 8% ) decat aerul oclus dintr-o sapa fluida ( < 1% ) pe baza de ciment .
Adica porozitatea sapei semiuscate e mult mai mare decat a sapei fluide pe baza de ciment .
Contractiile dupa 90 zile trebuie sa fie mai mici de 0.4mm/m .
Contractiile betonului sint : plastice ( in primele 24 de ore ) , contractii de uscare si autogene .
Evident ca sapa cu mai putin aer oclus va avea un coeficient de transfer termic mai mare decat sapa semiuscata ( cu mult aer oclus )
Cu cat densitatea betonului ( mortarului / sapei ) e mai mare , adica mai putin aer oclus , si transferul termic va fi mai bun ( mai mare ) .
E vorba de fizica , nu-i rocket science .
Mersi pentru luminare, Luk.