Casa de cărămidă e ineficientă vs structura ușoară?

Cuprins

Podcast: Casă metalică/lemn va cărămidă: confort și eficiență (viteza poate fi schimbată din ⋮)

Casă metal/lemn vs cărămidă

Structură cărămidă (grea) vs metalică / lemn: confort și eficiență în 2025

Casa pe structura usoara sau caramida – termostat calorifere — **Termostat pentru calorifere – încălzire rapidă pac-pac**

Din cauza inerției termice mari, încălzirea în pardoseală e lentă, foarte lentă – imposibil de controlat decent cu termostate obișnuite smart ON/OFF (pornit/oprit). De-aici vine obsesia pentru materiale ușoare, subțiri, fără inerție, ca să „simtă omul” ceva când umblă la termostat.
Problema reală? În 2025, „experții” n-o știu și n-o aplică pe adaptarea meteo (weather compensation) – singura care oferă cu adevărat:
✔ confort continuu
✔ eficiență maximă
✔ viață lungă pentru pompă de căldură, instalație, construcție
✔ și poluare minimă.

Casa pe structura usoara sau caramida – cost fara inertie termica — **Structură foarte, foarte ușoară, fără inerție termică. Pompa de căldură = om, adică 200W de persoană care nu dansează. 500 de invitați înseamnă vreo 500×0,2kW = 100kW.**

Articolul nu critică în sine construcțiile ușoare – avem clienți care au astfel de case, foarte eficiente termic, gândite cap-coadă. Comparațiile sunt, evident, exagerate – dar intenționat: nu ca să atacăm materiale sau alegeri, ci ca să subliniem cât de importantă e masa termică, șapa, tencuiala, contactul real în obținerea confortului.

Textul vrea să arate de ce aceste case „clasice” – cu șapă groasă, cărămidă, tencuială și geamuri care chiar se pot deschide – nu sunt un Baubau al eficienței, ci exact opusul: în 2025 sau 2125, ele oferă confortul real, adaptat pentru locuit în România. Iar diferența nu e doar de materiale, ci de scop: între case gândite pentru locuire 24/7 și structuri temporare – corturi de botez, expoziții de carte sau alte spații „locuite” când-cum. Nu materialele sunt problema, ci abordarea: una e să proiectezi pentru trai zilnic, alta e să ambalezi spațiul ca pe o vitrină cu etichete verzi.

Confort real, nu cort de nunți și baloane cu heliu (He): De ce șapa groasă și cărămida bat la fund trendurile cu „țiple” încălzite rapid?

Încalzire în pardoseala uscata - rigips întarit cu santuri — **Încălzire în pardoseală uscată – rigips întărit cu șanțuri**

Ce vedem pe YouTube și Instagram? Încălzire în pardoseală, chipurile „cea mai eficientă” e: ușoară și rapidă, șapă mini, cât mai subțire, de ipsos anhidrit, fluidă. Că șapa și tencuiala de beton simplu cu ciment sunt de domeniul trecutului, deloc „eficiente”, deloc „sustenabile”, deloc „la modă”.

Când pornesc beneficiarii noștri încălzirea în pardoseală adaptată meteo? Toamna devreme. Când o opresc? Primăvara târziu. De fapt, pompele de căldură trec singure pe răcire când „văd” că e prea cald afară.

De ce încălzirea în pardoseală trebuie să fie „rapidă” și comandată de 13 termostate smart? Fără nicio justificare tehnică. Așa spune ON/OFF-ul, Facebook-ul și TikTok-ul care încă n-au auzit de adaptare meteo și echilibrare hidraulică.

Articolul nu se referă la casele aflate: în intersecția cu tiruri pe trei benzi, deasupra hornului unei fabrici de ciment sau unui cazan pe lemne ce încălzește fabrica, pe standul ITP, la gard cu stația de sortare deșeuri, sub avioanele care tocmai decolează, peluza nord a Rapidului sau – Hai! – a Universității Craiova, lângă circularu’ ce spintecă butuci de-un metru diametru.

Case ușoare în trend

🪵 1. Timber Frame (structură din lemn stratificat)
Structură: stâlpi și rigle din lemn, pereți placați cu OSB, izolați cu vată
Pro: rapid de montat, ecologic, bună pentru pasivizare
Contra: vulnerabilitate la umiditate, necesită protecție impecabilă la aer și apă
🔸 În trend prin Suedia, Germania, Canada
🔸 În România, apar mai ales în Ilfov, Cluj, Brașov

🏗️ 2. Case metalice (Light Steel Frame)
Structură: profile galvanizate, panouri OSB + vată bazaltică + gips carton
Pro: rezistente la mucegai, foc, insecte; foarte precise
Contra: izolare fonică slabă dacă nu e bine proiectată; sensibilă la punți termice
🔸 Promovate ca „tehnologie industrială adusă în rezidențial”
🔸 Îți trebuie echipă care știe să lucreze milimetric, nu „din ochi”

🧱 3. Case prefabricate / modulare
Structură: module construite în fabrică (lemn/metal), asamblate pe șantier
Pro: montaj în 2–5 zile, pierderi minime
Contra: preț mare dacă vrei calitate reală; personalizare redusă
🔸 În trend pe Instagram, în realitate încă rare la scară mare în România

🧳 4. Case container / micro-living
Structură: container naval modificat + termoizolație + finisaje interioare
Pro: mobilitate, preț mic (teoretic), rapid
Contra: punți termice masive, rugină, spațiu redus
🔸 Bună pentru cabane de închiriat, nu pentru locuit permanent

🍃 5. Case din CLT (Cross Laminated Timber)
Structură: panouri de lemn stratificat lipit în fabrică (CLT)
Pro: rezistență mare, stabilitate dimensională, zero chimicale
Contra: scump, greu de găsit echipe cu experiență
🔸 În trend la arhitecți de lux eco (Germania, Austria, Italia)
🔸 În România, încă experimental

🛖 6. Tiny Houses
Structură: lemn sau metal ușor, de obicei pe șasiu cu roți
Pro: cost mic, mobilitate, autonomie parțială
Contra: disconfort termic, spațiu foarte redus, statut juridic incert
🔸 Trend vizual și de lifestyle (SUA, Canada, Europa de Vest)
🔸 În România: apar mai mult la târguri, folosite ocazional în regim Airbnb

Evident, cu o anvelopă bine izolată termic, geamuri de România, încălzirea adaptată meteo poate funcționa impecabil. Probabil, și răcirea prin radiație de podea.

Glosar smart-eco-trendy: când sustenabilitatea devine marketing cu sclipici

Mic dicționar explicativ al bullȘIC-urilor din construcții: ediția instalații Google Play sau AppStore

🟢 Termeni „eco-trendy” (adesea abuzați):
Sustenabilitate – aer răcit de ventiloconvectoare.
Eco-friendly – organisme împrietenite cu tubulatura de ventilare.
Green building – casă cu becuri LED, oale pentru inducție și automatizare centralizată de pe Temu.
Zero energie / nZEB – case fără Netflix, dar cu puffer la pompa de căldură.
Casă pasivă – casă leneșă, nu fuge, dar are încălzire în pardoseală „rapidă”.
Smart home – adică pot porni regletele de încălzire-n podea cu telefonul, tare de tot!
Net zero carbon – țevi PEX-a în rigips întărit cu șanțuri – pardon, caneluri.
Resilient home – fancy pentru „nu cade la primul vânt”.
Design bioclimatic – adică am pus geamul spre sud, de boiler cu pompă de căldură all-in-one încă n-am auzit.
Eficiență energetică – termostate ON/OFF smart în fiecare cameră, nu mai aprindem becurile că „luminează” afișajele.
Panouri fotovoltaice – văd pe Samsung (am peste 40 de ani, deci S25) că electrocasnicele „verzi” consumă sub 200kWh/lună, așa că: pun pompă de căldură sau iau mașină electrică – ori și, și.
Amprentă de carbon redusă – schimb termostatele, amprenta nu se vede, termostatele noi sunt mai mari.
Recuperare de căldură – nu, nu pufferul mut din cameră, ci tuburile care se-nfundă dacă nu le cureți.
Ventilație cu dublu flux – foarte bine, dar 90% e nefolosită sau blocată de praf.
Iluminare naturală optimizată – până pui draperiile blackout.
Materiale naturale / locale / regenerabile – calcar de la 400 km distanță, dar „local”.
Lemn certificat FSC / PEFC – da, dar la pachet cu PAL melaminat în dulap.
Bune practici BREEAM / LEED / WELL – bune pentru birouri cu PR, rar aplicate acasă.
Construcții modulare / circulare – ca la Ikea, se livrează în bucăți „eficiente”.
Off-grid ready – adică poți trăi fără rețea WiFi, fără Netflix, fără apă plată otrăvită-n rețea. Chiar – mai transmit Antena 3, Buhnici sau Suflete?
Low-VOC / non-toxic finishes – tot cu silicon peste, că „altfel nu ține”.

🟠 Termeni „de impresie artistică”:
Minimalism scandinav – am 3 scaune, 2 lumânări smart și o plantă.
Design sustenabil – grup de pompare și amestec care ține 1000 de ani.
Arhitectură holistică – implică și ceafa vecinului, cumva.
Slow living – eu mă mișc încet, încălzirea în pardoseală e rapidă.
Hygge – pături, ceai și poze pentru Instagram.
Tiny living – până vin părinții în vizită și adorm lângă termoșemineu, actuatoarele sunt închise, s-aud în surdină doar paletele pompei din grupul de pompare.
Biofilie – un ficus pe hol și omul e una cu natura.
Materialitate sinceră – cărămidă neacoperită, dar de design.
Texturi naturale – bețe de bambus desenate pe centrala de ventilare.
Spații fluide – n-am pereți interiori, n-am știut ce-a spus arhitecta.
Casă cu suflet – creată de „atelier de arhitectură poetică”.
Intimitate urbană – adică nu te vede vecinul când ieși în boxeri.
Ritual domestic – în traducere: „dimineața beau cafea la geam”.

🔴 Alarme de bullshit (dacă nu sunt explicate clar):
Casă verde 100% – cum? cu curent din frunze? din fotosinteză?
100% natural – și uraniul e cam natural.
Smart & sustenabil – kilometri de cable susținute de copex către reglete și pompa de căldură.
Viitorul construcțiilor – a fost și polistirenul odată.
Tehnologie revoluționară – cel mai probabil ceva cu panouri pe acoperiș.
Materiale inovatoare – se dizolvă la prima ploaie „mocănească”.
Casă regenerabilă – se reconstruiește singură, evident că nu uită să re-pună senzorii de șapă.
Autonomie completă – până mi se termină gazul din butelie.
Locuință ecologică de lux – contradictio in termini, dar cu piscină infinity.
CTA – centrala tratează aerul, gemurile rămân… închise.. în ele însele, (ne)tratate inuman.

Paradox ° Denumire de „casă pasivă”, dar încălzirea e intermitentă și rapidă: ba e activă – merge, ba uneori e pasivă – stă.

Casă „săraci” non-eco

Când sustenabilitatea aduce doar descrieri pompoase, nu confort. Vezi casa 4.

Nu înțeleg, milionarii ăștia – n-au gusturi moderne? – n-au auzit de structuri ușioare, sustenabile? N-au avut bani de consilieri? Habar n-au de structuri ușoare din: sticlă, metal, lemn și, evident, iar termopan și tripan? Ceva cu pan să fie peretele.

Casa pe structura usoara sau caramida - Elon Musk — 1. Elon Musk n-are bani de termopane, îi dă pe nave spațiale ușoare, casa e grea. Casa n-arată deloc smart, în loc să facă nZEB, Green building, face White building. Arhitecții au ales asize discrete.

Casa pe structura usoara sau caramida - Mark Wahlberg — **2. Mark Wahlberg nu e prea sustenabil, pare cam „activă” casa asta „obeză” cu amprentă cam mare de carbon. Sper să n-aibă niciun confort și facturile să fie mari. Hrr!**

Casa metalica sau caramida - Tina Turner — **3. Tina Turner, zgârcita, înconjura castelul masiv de copaci, doar-doar să nu dea banii pe aer condiționat ușor, pe HVAC-uri cu tuburi eco-friendly.**

Casa metalica sau caramida - baraca birou — 4. Instant office for sale
Construction site hut equipped with quick HVAC
Energy-efficient, Well-insulated, Sustainable, Eco-friendly, Green, High-performance, Low-energy, Low-carbon, Low-E, Airtight, Healthy

Rural Family Home

Mai jos câteva modele de la biobuilds.com – foarte eficiente, cu un interior excelent, calitate în elementele de construcții și instalații recunoscute în UE: Sonae Arauco, Agepan, Pro Clima, Nilan, Soudal, Rehau (evident), Steico, Genvex, Saint-Gobain, Schneider Electric (limpede), Geberit (normal), Grohe (clar).

Rural Family Home
Passive Office
Off-grid Home
Eco-Tiny House
Eco-Retreat House

Casa metalica sau caramida - Sanctuary 2 — **Sanctuary de afară**

Casa metalica sau caramida - Sanctuary 1 — **Sanctuary din interior**

Casa metalica sau caramida - Nomad 2 — **Nomad de afară**

Casa metalica sau caramida - Nomad 1 — **Nomad din interior**

Casa metalica sau caramida - off-grid — **Off-Grid Home**

Casa metalica sau caramida - eco-retreat — **Eco-Retreat Houses**

Anvelopa și pierderile

Casa metalica sau caramida - termopane Burj Khalifa — Pereții de sticlă ai Burj Khalifa sunt un sistem de fațadă extrem de sofisticat, compus din zeci de mii de panouri de sticlă dublă, tratată special (cu straturi reflectorizante și Low-E) pentru a controla aportul solar și a reduce transferul termic, montate într-o structură de aluminiu și oțel inoxidabil, totul fiind proiectat pentru a rezista la condițiile climatice și la forțele fizice extreme la acea înălțime.

Indiferent cum e casa, ușoară sau grea, pierderile de căldură sunt prin anvelopă și pentru aerul proaspăt cu O₂ necesar. Oricum, la -15°C afară, lumea deschide scurt 5..10 minute dimineața și seara.

Pierderi prin	100% anvelopă
Ferestre, uși	50%
Pereți	25%
Acoperiș	20%
Sol	5%

Casa metalica sau caramida - termopan la ocean — **Chinteni-ul (Cluj) seen from above**

Valorile sunt o medie a caselor de ±150m², P+E, media suprafețelor ultimelor 1.000 de proiecte, unde am calculat riguros necesarul de căldură.

Cele 50% nu înseamnă că termopanele sunt proaste – dimpotrivă, vorbim de cele mai bune. „Problema” e că-s prea multe, aria vitratelor, nu calitatea.

– Toți arhitecții, constructorii și instalatorii recomandă izolație termică foarte groasă sub și peste placa pe sol. Nu, nu are sens, pierderile spre sol sunt deja mici cu un polistiren extrudat de 5..10cm dedesubt, 3..5 deasupra plăcii.
– Iar, dacă, ferestrele depășesc 50% din pierderi, după ce să mă mai agit într-atât cu izolarea pereților!?

➤ Sugestie: EPS80 de 15 cm e suficient. Grafitat? Cam degeaba. Vată? Poate doar dacă vreau să dorm mai liniștit în caz de incendiu – sau să bag banii în prevenție reală, nu în marketing mineral.

Confort, conforturi

Substantiv neutru: totalitatea condițiilor materiale care asigură o existență civilizată, plăcută, comodă și igienică. Sinonime: bunăstare, comoditate, tihnă. Antonime: disconfort, inconfort, senzația de „radiație rece” (de exemplu, dacă rama geamului nu e încastrată în șapă și perete calde, senzația apare chiar și cu aerul la 23°C, mai ales lângă suprafețe vitrate mari).

Casa usoara sau normala - castel P cu E — **Clădire grea, masivă vs ușoară și „rapidă”**

Confort real versus iluzia ecologică în construcțiile cu instalații „smart” moderne

Confort termic

Se referă la echilibrul dintre corpul uman și mediu (corpuri solide „ne-umane” și aer).

Casa metalica sau caramida - radiatie — Radiație, conducție; nu curent de aer – convecție.
Într-o casă solidă cu șapă groasă, cele 6 fețe ale camerei (podea, tavan, 4 pereți) participă activ la confort: încălzesc/răcesc prin radiație și conducție, nu prin suflare.
Șapa dă energie pereților prin conducție și radiație, tavanul o primește și el prin radiație și-un pic mic de conducție. Vara, invers: căldura „se scurge” pasiv spre șapa mai rece, stabilă, la 23–24°C.
Fizică simplă, confort real. Mai „smart-home app” de-atât nu se poate.

Avantajele pereților de cărămidă tencuiți și șapei groase:

Cărămida are masă termică mare, stabilizează temperatura interioară
Șapa groasă din ciment acumulează și radiază căldura/răcoarea uniform
Tencuiala pe bază de ciment are inerție termică mai mare decât ipsosul
Structura casei (1 tonă/mp construit) devine un „puffer”, o baterie imensă – astfel, rezistența de backup a pompei de căldură nu pornește (dimineața când e cel mai frig), clădirea-baterie alimentează, cedează vreo 0,1…0,3°C, nici nu le simțim.
Mai mul decât pentru încălzire, clădirea-baterie cu inerția imensă ajută maxim răcirea vara

➤ Rezultat: confort radiant constant, fără oscilații de temperatură, fără curenți de aer.

Repede-repede

Vreau căldură super rapid, control instantaneu? Atunci: aer cald iarna, aer rece vara; n-are ce căuta încălzirea în pardoseală – nici în șapă (umedă), dar nici uscată.

Casa usoara sau normala - pompa de caldura aer-aer — **Pompă de căldură aer-aer**

Util: https://www.energy.gov/energysaver/air-source-heat-pumps.

La Sibotherm convecția e aproape inexistentă. De ce? Șapa e mai caldă decât aerul cu sub 1 grad (ΔT infim dintre aer pe podea și aer sub tavan), în marea parte a sezonului rece, iar pereții și tavanul au temperatura aerului, măsurate cu pistolul IR. Deci, probabil și oricum neglijabil, va fi convecție (mișcare aer) de la șapă, niciodată de la pereți. Așadar, dacă simți „curent” venind de la perete, nu-i de la IPAT – ci de la „centralizata cu recuperare – cu căldură”.

Răcire

Pot răci cu țevile din șapă fără aer condiționat? Da. Probabil, ar fi nevoie de copertine, jaluzele exterioare dacă nu există copaci pentru umbrire naturală – Răcire prin șapă.

Umbrire naturală sau artificială

Indiferent cât de eficientă e pompa de căldură, cât de eficientă e instalația (prin pardoseală, pereți, tavan sau cu aer), cât e de smart automatizarea, consumul va fi considerabil mai mare dacă razele solare bat pe geam și perete: 1. efect de seră + 2. insolație. (shading systems)

Casa metalica sau caramida - copaci pentru umbra — **Umbră naturală vara exagerată de AI. Nu mai e nevoie de nicio răcire, nici prin radiație, nici cu aer. Cum ne ferim noi, oamenii, de soare așa s-ar pune și o casă la o terasă umbrită.**

case eficiente energetic soare iarna — **Iarna, soarele bate sub cornișe, sub copertine, copacii n-au frunze spre deosebire de brazii din poza asta.**

Jaluzele exterioare iluminare insolatie - panouri fotovoltaice — **Umbrire în Barcelona – jaluzele rabatabile**

Casa uaoara sau normala - târnat, copertina, pergola — **Târnaț, prispă, pergolă modernă**
**Ajută și termic, și protejează fațada de expunere la soare, ploaie. Izolație termică mai puțin supusă la dilatare în zilele toride.**

Casa metalica sau caramida - umbrire — **Umbrire – cornișe cât mai generoase – iarna soarele bate cca perpendicular pe casă, iarna bate pe sub cornișe, „lovește” geamurile și pereții.**

Casa metalica sau caramida - copertina 2 — **Copertină – Spre sud, ar trebui să existe ori cornișe, ori copertine pe tot peretele, nu numai peste geam.**

Băi și cămări

Primim cam 900 de cereri de ofertă pe an. Cam 85% din din case au băile cu 2 pereți exteriori și, colac peste pupăză, cămările de alimente sunt înconjurate de 3 pereți calzi. De ce? Ca „pasiv” să răcesc baia și tot „nZEB” să încălzesc cămara!?

Sugestie ° Fac dușul pe 2 pereți interiori de cărămidă caldă ⇒ scap de radiația „rece” (de la mine la pereți), nu mai trebuie să las jetul continuu, ci repornesc apa caldă doar să mă clătesc. Confortabil și eficient, mai bine decât „smart”. Nu?

Beneficiarii revin și ne spun direct: „Știu, știu, băile de la etaj sunt pe colț, livingul are geamul ăla de 6×2,8 metri, dar… ce să fac, șefaaa.” Pentru șefa e plăcut să faci „happy shopping” de perdele, draperii, galerii și toate cele; dar să te speli lângă un perete rece de nord, cu jetul continuu, nu prea e pentru nimeni.

Confort higroscopic

Interval optim umiditate relativă: 40% – 60%.

Casa usoara sau normala - dezumidificator — **Dacă e mai umed în laundry room, pot folosi un dezumidificator.**

Pompa de caldura-boiler aer rece in camara — **Boiler cu pompă de căldură proprie all-in-one poate lua aerul din laundry room – mai cald, deci eficiență mai mare e pompei de căldură – și-l elimină afară.**

Avantajele structurii grele:

Cărămida și tencuiala minerală reglează pasiv umiditatea (higroscopie moderată)
Șapa groasă reduce variațiile bruște de umiditate; o absoarbe, o redă
Materialele grele „tampon” nu generează senzația de aer uscat sau umed excesiv

➤ Comparativ: pereții din gips-carton sau OSB „lucrează” cu aerul și pot crea disconfort vara/iarna.

Clima României – Descriere generală

Clima României este predominant temperat-continentală, caracterizată prin patru anotimpuri distincte și influențată de poziția sa geografică, relief (în special Munții Carpați) și, într-o anumită măsură, de Marea Neagră.
Temperatura:
Temperaturile medii anuale scad în general de la sud (aproximativ 11°C în Lunca Dunării) spre nord (circa 8,5°C în Podișul Moldovei) și, de asemenea, odată cu creșterea altitudinii (ajungând sub 0°C la peste 2000 m).
Verile sunt în general calde spre fierbinți, mai ales în zonele de câmpie din sud și est, unde temperaturile pot depăși frecvent 30-35°C. Temperaturile medii în iulie variază regional, de exemplu, între 18°C și 26°C.
Iernile sunt reci, cu zăpadă, în special în interiorul țării și în zonele montane. Temperaturile medii în ianuarie pot varia de la 0°C pe litoral sau în zone adăpostite din sud-vest, până la -6°C sau chiar mai scăzute în depresiuni.
S-au înregistrat extreme de temperatură de 44,5°C (lângă Brăila) și -38,5°C (în Depresiunea Brașovului).
Precipitațiile:
Cantitatea medie anuală de precipitații scade, în general, de la vest spre est și crește semnificativ cu altitudinea.
Cele mai mari cantități de precipitații (peste 1000-1200 mm/an) se înregistrează în zonele montane înalte, în timp ce cele mai scăzute valori (sub 400 mm/an) sunt specifice Deltei Dunării și unor porțiuni din estul țării.
Vânturile:
Circulația predominantă a maselor de aer este dinspre vest.
Există și vânturi cu caracter regional sau local importante, precum: Crivățul: Un vânt rece și uscat dinspre nord-est, activ mai ales iarna, care aduce geruri puternice și viscolește zăpada în estul și sud-estul țării.
Austrul: Un vânt dinspre sud-vest, adesea cald și uscat vara, dar care poate aduce aer mai cald iarna, topind zăpezile.
Brizele marine: Influentează clima pe litoral.
Vânturi de tip Foehn: Apar în anumite depresiuni subcarpatice.
Influențe Climatice Regionale:
Influențe oceanice: Mai prezente în vestul țării, aducând precipitații mai bogate.
Influențe pontice (ale Mării Negre): Se resimt pe litoral și în Dobrogea, determinând ierni mai blânde și veri ceva mai moderate termic comparativ cu interiorul țării, precum și o umiditate mai ridicată.
Influențe de ariditate: Caracteristice pentru estul țării (părți din Moldova, Bărăgan, Dobrogea continentală), manifestate prin veri secetoase și ierni geroase cu viscole.
Influențe scandinavo-baltice: Se simt în nordul Carpaților Orientali și în Podișul Sucevei, aducând un climat mai rece și umed.
Influențe submediteraneene: Se manifestă în sud-vestul țării (ex: Banat, vestul Olteniei), cu ierni mai blânde.
Climatul montan: Specific Munților Carpați, cu temperaturi mai scăzute și precipitații mai abundente, etajate în funcție de altitudine.

Umiditate CJ, IS, IF, CT

Cluj-Napoca: Cu o umiditate medie anuală de 79%, orașul are cele mai ridicate niveluri de umiditate în decembrie (88%) și cele mai scăzute în aprilie (72%).

Iași: Umiditatea medie anuală este de 71%, cu un vârf în decembrie (85%) și un minim în iulie (60%).

Ilfov: În Bragadiru, umiditatea medie anuală este de 76%, atingând un maxim de 89% în ianuarie și un minim de 68% în iulie.

Constanța: Cu o umiditate medie anuală de 82%, nivelurile cele mai ridicate sunt în decembrie (88%) și cele mai scăzute în iulie (76%).

🌤️ Cluj-Napoca
Iunie: 72%
Iulie: 71%
August: 70%
Umiditatea scade ușor pe parcursul verii, menținând un nivel moderat.

🌤️ Iași
Iunie: 69%
Iulie: 60%
August: 49%
Umiditatea relativă scade semnificativ în timpul verii, atingând un minim în august.

🌤️ Ilfov (Snagov)
Iunie: 72%
Iulie: 68%
August: 66%
Umiditatea relativă scade ușor pe parcursul verii, menținând un nivel moderat.

🌤️ Constanța
Iunie: 71%
Iulie: 68%
August: 65%
Umiditatea relativă scade ușor pe parcursul verii, menținând un nivel moderat.

https://weather-and-climate.com/

Confort acustic (fonic)

Casa metalica sau caramida - acoustic wall & ceiling panels — Acoustic wall & ceiling panels pe perete OSB/rigips. Fără tencuială, familia începe să-și audă vorbele în dublu. Intră pe Temu și comandă panouri ornamentale – ca să le „rețină” ecoul. Bonus: absorb și susurul gurilor de refulare din centralizata recuperantă.

Avantaje:

Cărămida izolează fonic prin masă (legea masei), nu prin absorbție
Șapa groasă reduce zgomotele de impact (pași, obiecte mișcate, scăpate)
Tencuiala ciment cu finisaj mineral reflectă sunetul echilibrat, fără ecou puternic

➤ Rezultat: liniște nativă, fără a depinde de panouri acustice sau tratamente speciale.

Confort vizual (iluminat)

Casa metalica sau caramida - iluminat sticla — Dormitor cu „intimitate” maximă, exterior, interior; lumină în retină și planșeu de sticlă pentru a verifica ce fac ăia de la parter pe canapea.
Iluminat natural (ziua, de la soare). Hopa! E cineva la parter, dragă?

Casa metalica sau caramida - Burj Mamlakah — Iluminat artificial
Burj Mamlaka, Kingdom Centre Riyadh, Saudi Arabia

Realitatea climatică: în România, după ora 16:00 iarna, avem nevoie de iluminat artificial oricum, chiar dacă avem cel mai scump termopan cât peretele. De ce avem pereți de sticlă la dormitoarele din România!?

Avantaje indirecte ale materialelor grele:

Pereții groși reduc reflexiile incomode
Spațiul nu e supraexpus în lumină dură sau orbitoare
Atmosfera e mai calmă vizual, ideală pentru lumini calde, indirecte

➤ Notă: fațada vitrată nu aduce confort vizual dacă oricum tragem draperiile.

Confort – CAI / COV

calitatea aerului interior și compuși organici volatili

Casa usoara sau normala - Purificator aer Dyson HEPA si NO2 — **Purificator aer Dyson HEPA și NO₂**

Contribuția pereților grei:

Cărămida și tencuiala minerală nu emană COV
Nu avem nevoie de vopsele lavabile speciale „eco” pentru a respira aer curat
Șapa și tencuiala corect uscate nu degajă mirosuri sau vapori reziduali

➤ Comparativ: finisajele ușoare și sintetice pot afecta aerul interior împreună cu mobilă ieftină și adezivi volatili

Confort olfactiv

Casa metalica sau caramida - olfactiv — **No comment**

Avantaj general materiale minerale (cărămidă, ciment, ipsos):

Când sunt uscate și curate, aceste materiale sunt practic inodore
Nu emană mirosuri neplăcute

➤ Problemele pot apărea doar dacă au temperatură sub punctul de rouă, absorb umiditate excesivă și permit dezvoltarea mucegaiurilor, care au miros specific.

Confort psihologic / emoțional

Casa pe structura usoara sau caramida – pereti interiori grei — **Structură grea, grea, chiar și mobila**

Casa metalica sau caramida - minimal — **Minimal – dar, cu lumină naturală prin fereastră normală vest + două mici sud**

Cum ajută materialele grele:

Pereții groși dau senzația de protecție, de „cuib” termic și fonic
Texturile minerale, mate, naturale (tencuială de var, ciment, cărămidă aparentă) oferă stabilitate vizuală și calm mental
Șapa turnată și pardoseala solidă nu scârțâie, nu flexează, nu dau impresia de provizoriu

➤ Rezultat: casă serioasă. Nu pod suspendat din șapă mini de ipsos – de doi bani, pardon, doi țentimetri

Confort ergonomic și funcțional

Casa metalica sau caramida - functionalitate — **Ugliest House in America**

Avantajele unei structuri clasice solide:

Permite compartimentări logice și spații cu proporții normale (nu compromisuri dictate de module sau cadre fixe)
Ușile, glafurile, feroneria pot fi integrate corect, nu „adaptate”
Șapa groasă asigură planeitate, stabilitate și spațiu pentru trasee

➤ Rezultat: spații ușor de mobilat și folosit fără improvizații sau bricolaje permanente.

Confort spațial

Casa metalica sau caramida - spatiu — **Spațiu – geam vertical îngust**

Cum contribuie masa termică:

Pereții solizi pot susține deschideri mai mari și spații deschise fără grinzi suplimentare vizibile
O cameră cu proporții echilibrate și pereți reali dă senzația de volum, nu de „cutie mobilă”

➤ Rezultat: spațiu „stabil”, nu „modul mobil”. Percepția de spațiu adecvat nu vine din metri pătrați, ci din proporții corecte.

Confort vibrațional

Casa metalica sau caramida - vibratii — **Vibrații exagerare**

Cum ajută materialele grele:

Cărămida, șapa și tencuiala masivă absorb și amortizează vibrațiile
Nu ai transmisii de vibrații de la instalații, electrocasnice, trafic exterior

➤ Comparativ: structurile ușoare, mai ales metalice sau lemn, pot vibra ușor, mai ales la etaj sau între camere

Geamuri vs ventilare mecanică

Casa usoara sau normala - castel baraca cu etaj — **Într-adevăr, uneori s-apucă păsările de ciripit că ne vine să închidem geamurile.**

Chiar dacă deschidem geamurile, nu înseamnă o casă ineficientă. Oricum, cu inerția termică imensă a structurii, aerul rece la -15..-5°C va fi încălzit în 5..10 minute, după închiderea geamului. 1m³ de aer are 1kg, bietele 400kg de aer pălesc în fața a 200.000kg de clădire, mai grea de 500 de ori față de aerul interior.

Cât consumă clienții noștri cu încălzire în pardoseală și pompă de căldură? Sub 5W/m² util, sub jumatea unei case pasive de 10W/m².

Ciripit sau silencer

Casa usoara sau normala - Ciocârlie — **Ei, lie, lie, ciocârlie,**
**Casele eficiente nu te mai „știe”.**
**Aerul e tratat,**
**Geamul – sigilat,**
**Ciripitul? Aer poluat.**
**Dar, lie, avem senzori smart,**
**Pentru aer… viciat.**
**Lie, lie… lumea cum să fie!?**

Suntem pe chillout; într-adevăr, nu mai ascultă nimeni de Mirabela Dauer: Dimineți cu ferestre deschise!? Este casa viitorului alergică la natură – se ferește de ferestre deschise? Oricum, bine că sunt maaari termopanele.

De ce casa viitorului nu deschide geamurile!? Devenim emo, ne-aruncăm pe geam de la parter!? Ne deranjează ciripitul păsărelelor sau ne bucurăm că CTA-ul e „dotată” cu un atenuator de zgomot – mediu-friendly, evident 😉? Ah, da – în caz că mai trebuie tradus: aerul letal de afară e tratat și devine O₂ curat. Cum altfel?

Iarbă udă sau perii rotative

Casa metalica sau caramida - ventilare centralizata — **Mărie, uite o lie, ciocârlie**!

Casa usoara sau normala - CTA — În sfârșit, Mărie,
Bate geamurile-n cuie,
CTA-ul sustenabil să fie,
Cu marea lui eficienție.

Deschid geamul, sau fereastra are micro-ventilare: mă prind c-a plouat după miros.

Soluții de curățare ventilație

Nu există o „soluție” unică universală sub forma unui produs minune pentru întregul sistem, ci mai degrabă un set de proceduri și tipuri de intervenții, în funcție de componenta care necesită curățare.

Filtrele de aer:
- Principala “soluție” este înlocuirea periodică a filtrelor, conform specificațiilor producătorului unității de ventilație (de obicei la fiecare 3-6 luni, sau când senzorii indică colmatarea). Aceasta este cea mai importantă operațiune pentru menținerea calității aerului și protejarea componentelor interne ale unității.
- Unele sisteme pot avea pre-filtre mai grosiere care pot fi curățate prin aspirare sau spălare, dacă producătorul permite acest lucru.
Grilele de admisie și evacuare (difuzoarele):
- Acestea sunt vizibile și accesibile. Se pot șterge regulat de praf cu o lavetă uscată sau ușor umedă, eventual cu un detergent neutru diluat, dacă sunt foarte murdare.
Recuperatorul de căldură:
- Această componentă sensibilă poate necesita curățare periodică (ex: anual sau la doi ani). Producătorii specifică metoda: unii recuperatori pot fi extrași și spălați cu atenție cu apă călduță și un detergent neutru (fără solvenți agresivi), apoi clătiți și uscați bine. Alții pot necesita doar aspirare atentă. Este esențial să se urmeze instrucțiunile producătorului pentru a nu deteriora lamelele fine ale schimbătorului.
Ventilatoarele:
- Paletele ventilatoarelor pot acumula praf. Curățarea se face de obicei de personal tehnic calificat, prin aspirare sau ștergere atentă, adesea necesitând demontarea parțială a unor carcase.
Tubulatura de ventilație (conductele):
- Aceasta este cea mai complexă parte de curățat. În timp, se poate acumula praf sau alte depuneri. Curățarea profesională a tubulaturii se realizează de firme specializate care folosesc echipamente dedicate:
  - Perii rotative flexibile introduse în tubulatură.
  - Sisteme de aspirare de mare putere pentru a extrage depunerile dislocate.
  - Uneori, inspecție video pentru a verifica starea internă.
- În ceea ce privește “soluțiile” chimice (agenți de curățare, dezinfectanți, biocide) pentru interiorul tubulaturii, utilizarea acestora este un subiect delicat. Ele trebuie aplicate doar de profesioniști, cu produse special avizate pentru sisteme de ventilație, și cu mare precauție pentru a nu contamina aerul interior ulterior cu reziduuri chimice sau pentru a nu afecta materialul tubulaturii. O ventilație corespunzătoare după orice tratament chimic este crucială.

Recomandarea generală: Pentru întreținerea și curățarea corectă, este esențial să consulți manualul tehnic al producătorului unității de ventilație centralizată. Operațiunile complexe, precum curățarea internă a unității sau a tubulaturii, ar trebui lăsate în seama firmelor specializate în servicii HVAC, pentru a asigura o intervenție corectă, sigură și eficientă, fără a deteriora sistemul.

Cărămidă sau Metallica

Casa metalica sau caramida - Metallica — **Enjoy the Silence 🤜🏻🤛🏻 The Sound of Silence**

**¯\(°_o)/¯ Ei, cum prin anii ’90 eram ori depeșiști, ori rockeri, niciodată eco-friendly.**

2,2W/m² relaxat pasivă

Încălzire – 2,2W/m²
Am evitat să ne „lăudăm” la începutul articolului, dar ca bonus pentru cine a citit tot articolul, etalăm: sistemele Sibotherm consumă o medie de 2,2W/m².

Din feedback real (nu estimare), clienții noștri cu PdC aer-apă și IPAT consumă o medie de 2,2W/m² pe sezon rece septembrie-mai, 9 luni. Oricum, sub 5W/m² în cea mai rece lună (ianuarie, sau februarie mai recent).

De pildă, pentru 150 mp utili * 2,2W/mp * 24h * 30 zile * 9 luni = cca 2.100kWh pe tot sezonul rece, medie pe țară. În zone mai calde (AR, CT, IF) mai puțin; în zonele mai reci (CV, MS, SV) mai mult.

Răcire – 0,55W/m²
Nu toți folosesc și răcirea (CJ, BV, IS), dar cei care o pornesc (AR, GR, CT) au declarat consumuri de 4 ori mai mici față de încălzire – cca 0,55W/m² util media per vară.

Apă caldă menajeră – 10kWh/lună per persoană
Boilerul cu pompă de căldură all-in-one consumă cca 40kWh/lună – familii de 4 persoane. Alții ne-au trimis feedback exagerat de jos: 15..30kWh/lună de-a lungul întregului an.

Case pasive, nZEB cu Sibotherm?
Câțiva dintre beneficiari au certificate de „passive house” sau „nZEB”. Apărem și noi prin hârtii – dar, nefiind de acord cu denumirile „sustenabile”, nu considerăm un atu pentru noi. Consumurile de mai sus sunt de la case obișnuite – cărămidă Porotherm, EPS80 de 15cm, pod cu izolație de 20..30cm, placă sol izolată vreo 10cm, într-adevăr termopane high-quality.

Știm, nu ne credeți; dar, cum putem obține consumurile astea? Simplu: profităm de ✓inerția termică și de ✓adaptarea meteo. Adaptare pe care încă și încă n-o folosesc „experții” eficienței chipurile-smart. Inerție termică n-au; în schimb, au inerția mentală a „falsului-verde-modern” la maxim.