Pompă de căldură mai mică și rezistența de backup

Rezistența, baubaul eficienței

Să nu cumva să pornească rezistența aia electrică, că s-a dus COP-ul pe copcă? 

Pentru mulți, rezistența electrică e baubaul eficienței. Lumea e sfătuită să cumpere o pompă de căldură (PdCPdC = pompă de căldură. Pe site-ul nostru PdC se referă adeseori la pompă de căldură aer-apă...) mai mare să nu consume rezistența de backup deloc, nici la -10°C, nici la -20°C.

Însă, compresorul unei PdC mai mare evident că va consuma mai mult versus o PdC mai mică. Dacă facem suma, consumul compresorului unei PdC mai mici + rezistența câteva ore pe iarnă va fi mai mic decât consumul unei PdC mai mare fără rezistența în funcțiune.

Tabel consum compresor

Modele PdC	Diferență consum electric pe oră	Diferență energie în 10h	Diferență energie în 24h, 1 zi	Diferență energie în 168h, 1 săpt.
8-6kW	0,570kW	5,7kWh	14kWh	96kWh
12-6kW	2,460kW	24,6kWh	59kWh	413kWh
12-8kW	1,890kW	18,9kWh	45kWh	318kWh
16-8kW	2,910kW	29,1kWh	70kWh	489kWh

Compresor mai mare = consum mai mare

Compresorul unei PdC de 12kW consumă cu 2,46kW (59kWh/zi) peste o PdC 6kW și cu 1,89kW (45kWh/zi) peste cea de 8kW. Bine, e vorba de consumurile maxime.

O rezistență electrică de 3kW ar consuma 60kWh în 20 de ore, sau doar 6kWh dacă va merge 2h dimineața de pildă. Or, compresorul funcționează 24/7.

Evident că diferențele de consum nu sunt chiar cele din tabel, însă ne putem face o idee despre consumuri PdC mai mici + rezistență și doar compresorul PdC mai mari.

Consumurile depind enorm de: adaptare meteo sau comenzi ON/OFF, tipul instalației (pardoseală sau calorifere), dar mai ales de prepararea ACMACM = apă caldă menajeră (sanitară) – all-in-one sau hydrotank cu serpentină.

O PdC supradimensionată clar că va consuma mai mult când nu e ger versus o PdC mai mică. În schimb, PdC mare va avea infinite enervante porniri-opriri (ping-pong).

PdC Hyundai R290 vs R32

Da, PdC Hyundai cu R290 sunt mai puternice pe ger, dar evident că și compresorul consumă mai mult, nu că R290 ar face un COPCOP = coeficient de performanță = putere termică dezvoltată : putere electrică absorbită mai bun al PdC. Vezi Hyundai R290 vs. R32: puteri și COP.

Inerție termică = nefuncționare rezistență

Frigul cel mai mare e dimineața în jurul orei 6, să alegem -15°C. Presupunem că o PdC mai mică ar face față cu compresorul până la -12°C. În setările pompei de căldură trebuie să fi îndeplinite simultan 3 condiții:

1. Temperatura exterioară; de pildă la peste -10°C rezistența nu pornește.
2. Temperatura agentului termic să nu fie atinsă de compresor. Ex. setată de curba de adaptare meteo la 35°C pe tur, putem alege un ΔT condiție pentru rezistență: 5°C. Adică, dacă apa are 35-5=30°C, rezistența nu pornește.
3. Timp de întârziere funcționare rezistență; poate fi o oră sau 3 ore.

Dacă dimineața de la ora 5 la 7, temperatura de afară e -15°C, rezistența electrică nu va porni atât timp cât cele 3 condiții nu sunt atinse concomitent.

Clădire = puffer imens

Disconfort termic? Deloc. În 2−3 ore, chiar dacă e ger de -15°C, temperatura din casă scade 0,1−0,3°C, valoare infimă față de cei cu termostate ON/OFF cu histerezis de pornit-oprit de ±0,5°C (plajă „idealisimă” între vârfuri de 1°C).

Adică, fără pornirea rezistenței electrice în casă nu e nevoie să punem cojocul pe noi; profităm de bateria termică existentă în betoanele și cărămida casei înseși.

Orientare est
Dacă pompa e pe est, vede prima rază de soare și-și reia elanul.

Clădirea-și permite să cedeze 0,2°C din sutele sale de tone.
Nu alegem o hardughie de PdC care merge în ping-pong 95% din sezonul rece.

SiboGPT

Top eliminare frică de ger

1. PdC + centrală pe gaz;
2. PdC + centrală pe GPL;
3. Două PdC mici cu funcționare în cascadă.

Oricum, beneficiarii noștri (cu frică, fără frică de ger) nu folosesc rezistența electrică (feedback): Cât consumă o pompă de căldură în instalații Sibotherm?