Ventilare cu recuperare caldura pareri: eficienta ??

Q: Cu VRC fac ce umiditate vreau în casă? Sau e nevoie de CTA?

E nevoie de CTA = centrală de tratare a aerului. – Echipament de climă complexă, pentru clădiri comerciale, birouri, spitale, hale industriale (poate fi și în casă de om C.T.A. light). – Include secțiuni modulare: baterii de încălzire/răcire (apă caldă, apă rece sau agent frigorific direct), umidificare, dezumidificare, recuperare de căldură (roți entalpice, plăci), secțiuni de ventilatoare de mari dimensiuni. Bun. Și în V.R.C. pot fi adăugate baterie de încălzire, baterie de răcire pentru a condensa vaporii legată la o pompă de căldură, „împroșcare” cu apă pentru aer prea uscat etc. N-am considerat această industrie în calculul nostru.

Cuprins

Podcast: Ventilare cu recuperare de căldură – eficiență sau doar calitate aer?

Am PdC și IPAT, investesc în ventilare cu recuperare de căldură?

Articolul nu e destinat publicului larg, ci beneficiarilor noștri care ne întreabă: „Ce părere aveți despre VRC?” Iar, altă parte din beneficiari, oricum, au deja VRC.

VRC = ventilare (centralizată) cu recuperare de căldură
HRV = Heat Recovery Ventilator
ERV = Energy Recovery Ventilator (reglează și umiditatea)

Articolul e lung, întortocheat (scuze), frate cu postarea Casa castel versus structura ușoară.

Interesante • Zehnder (Elveția): How to Boost the Air Quality in Your Home, Reddit (USA) Calitatea aerului chiar și cu ERV.

Toți beneficiarii noștri (proiect/lucrare încălzire/răcire în pardoseală) au ajuns la noi din 2 motive:
1. Informare pe internet zeci de zile, sute de ore, ♡ favoriții noștri 😉
2. Au văzut mulțumirea vecinului, cumnatului, colegului sau Recenziile Google.

Toți sunt super preocupați de cel mai bun confort cu cea mai bună eficiență. Evident că aproape toți ne întreabă: „Am observat că nu prea sunteți de acord cu ventilarea centralizată cu recuperare de energie. De ce?”. Sperăm că articolul ăsta lămurește motivul nostru.

Pe scurt:
Energetic
Cu IPAT și PdC exploatate optim (adaptare meteo cu COP maxim, putere potrivită a PdC, preparare apă caldă cu boiler cu PdC proprie etc.), VRC nu aduce nicio economie de energie. Dimpotrivă, pe vreme mai blândă, ventilatorul VRC consumă mai mult decât compresorul PdC pentru a încălzi aerul proaspăt.
Calitate aer, zgomot
Calitatea aerului sau zgomotul rămân principalele motive pentru instalarea sau nu a unei VRC. VRC va fi foarte utilă într-o zonă aglomerată de oraș, dar mai puțin necesară în Dezmir, CJ ori Râșnov, BV. Acolo, va depinde de om: – se simte captiv într-o casă cu ferestre închise? – vrea să audă ciripitul, să simtă mirosul anotimpului? sau – preferă liniștea maximă din casă? – comoditatea de a nu deschide manual un geam?

Avantaje și dezavantaje ventilare centralizată cu recuperare de căldură

Avantaje VRC

Calitatea aerului: filtrare particule (praf, polen, spori) și reducerea posibilelor mirosuri externe (trafic, fum de lemne, agricultură) – mai ales dacă admisia e bine poziționată și cu filtru carbon activ.
Zgomot redus: geamurile pot sta închise 24/24h, 365 zile/an, deci nu mai intră claxoane, trafic sau vecini gălăgioși.
Comod: flux de aer proaspăt constant, nu mă ridic de la Netflix să deschid vreun geam.

Dezavantaje VRC

Poziționare greșită a admisiei → dacă e lângă parcare, coș de fum sau ghena de gunoi, mirosurile sunt aduse direct în casă.
Întreținere deficitară → filtre colmatate, sifon de condens uscat sau schimbător neigienizat pot genera mirosuri și zgomote interne.
Mirosuri volatile → filtrul standard nu oprește mirosurile volatile; pentru astea e nevoie de filtru cu carbon activ, care însă se colmatează mai repede și costă mai mult. COV = compușii organici volatili (gaze de eșapament, solvenți) trec aproape nestingheriți prin schimbător.
99% din clienții noștri se tem că distribuitoarele de IPAT sună și cutiile sunt urâte (zgomot zero și pot fi finisate, mascate). Grilele de ventilare (exclusă mascarea) sunt mai atrăgătoare ochiului? Le-aud fâșâitul înainte de-a adormi?
Punem în ultimul rând prețul instalației (vreo 7k € echipamente, tuburi, accesorii, montaj) și prețul construcției tavane și pereți falși.

În majoritatea cazurilor, investiția în VRC e pentru calitatea aerului, nu pentru eficiență, nu este un „economizor de bani”.

În articol am considerat o casă 150m^{2 utili}, P+E, pompă de căldură, încălzire în pardoseală, 4 oameni (adulți cu copii sau seniori). Necesarul de aer proaspăt (O₂) per persoane, nu per volum, va fi același indiferent de mărimea/volumul casei.

Ventilare centralizată cu recuperare de căldură: păreri tehnice și economice

În cât timp amortizez investiția în VRC? De fapt, amortizez vreodată ventilarea centralizată cu recuperare de căldură?

„Dacă vrei să-L faci pe Dumnezeu să râdă
Povestește-I despre planurile tale”
Valuri mari – The Motans

Probabil amortizez cândva, dacă încălzirea e cu calorifere sau ventiloconvectoare, iar sursa de căldură e un cazan „antic” pe gaz.

Cu VRC fac economii de bani, dacă am pompă de căldură și încălzire în pardoseală?

Nu. Nici vorbă de economii de bani. Dimpotrivă, va consuma mai mult curent ventilatorul decât pompa de căldură. În plus, trebuie să adăugăm și întreținerea minimă necesară pentru păstrarea performanțelor: eficiență ≥85%, zgomot scăzut, consum ventilator ≤40 W.

Câtă energie economisesc pe sezon rece cu VRC față de o PdC cu IPAT și deschid geamurile?

Economia de energie e pe minus, de fapt. Cu ventilare, consumul de energie electrică pentru încălzirea aerului proaspăt e mai mare cu cca 55…110 kWh electrici pe perioada septembrie – mai, și în cazul că ventilația își păstrează performanțele din pliantul PDF.

Știm, nu ne crede nimeni. Vă rugăm să ne atrageți atenția pentru eventuale greșeli în calculele de mai jos: aritmetică, ipoteze, scenarii.

Cu VRC am mai mult oxigen decât cu deschiderea geamurilor?

Nu. E vorba de același aer exterior, fie că intră în casă natural, fie forțat/mecanic (ventilatorul/ventilatoarele aspiră și refulează aerul).

Cu VRC fac ce umiditate vreau în casă? Sau e nevoie de CTA?

E nevoie de CTA = centrală de tratare a aerului.
– Echipament de climă complexă, pentru clădiri comerciale, birouri, spitale, hale industriale (poate fi și în casă de om C.T.A. light).
– Include secțiuni modulare: baterii de încălzire/răcire (apă caldă, apă rece sau agent frigorific direct), umidificare, dezumidificare, recuperare de căldură (roți entalpice, plăci), secțiuni de ventilatoare de mari dimensiuni.

Bun. Și în V.R.C. pot fi adăugate baterie de încălzire, baterie de răcire pentru a condensa vaporii legată la o pompă de căldură, „împroșcare” cu apă pentru aer prea uscat etc. N-am considerat această industrie în calculul nostru.

Dacă nu am VRC, cum aerisesc casa?

Dimineți cu ferestre deschise – Mirabela Dauer

În dormitorul nostru ne dorim o ventilare continuă.

Termopane cu micro-ventilare sau ventilare naturală organizată.

Mai există ventilare mecanică organizată?

Rar. Proiectele noi prevăd din ce în ce mai puțin (cam deloc) prize/evacuări dedicate în pereți.

Fără nicio compromitere a eficienței energetice, putem face niște găuri mici: în partea de jos a fațadei pe care bate vântul adesea, o străpungere sus pe fațada înspre care pleacă vântul. Grilele pot fi cu închidere, reglare debit, chiar cu filtru.

Dar, de ce toată lumea care vrea eficiență pune VRC? De ce casele moderne „trebuie” să fie cu VRC?

The V.R.C. e la modă, e „sustenabilă” și „verde lime”.

Da, într-o clădire de birouri, unde numai șeful are geam, care oricum nu se poate deschide – iar, restul prin birouri iluminate numai artificial – V.R.C. este vitală, fără ea, lumea nu are oxigen. Idem în mall-uri și alte clădiri cu amprenta la sol cât Casa Poporului.

Vreau să scap de poluarea și zgomotul orașului. Efectiv nu pot sta cu ferestrele deschise.

Clar, dacă am postat casa taman în mijlocul celui mai aglomerat sens giratoriu din oraș, da, fac cu nervii de atâtea claxoane românești; așa că apelez la ventilarea centralizată, că pot sta cu geamurile închise 24/24h, 365/365 zile.

Cât despre poluare, nu credem că filtrele obișnuite fac din eșapament oxigen O₂ pur. Într-adevăr, sunt persoane cu anumite alergii; filtrele prin care intră aerul pot reține particles, wildfire smoke, pollen, mold spores, Best air purifiers to help free your home from dust and allergens, tried and tested. Filtre pe care nu le putem pune pe gard, încât să se joace copiii prin curte în O₂ pur.

Într-adevăr, în calculul nostru, incorect, n-am adăugat consumul aspiratoarelor pentru praful din casă netrecut prin filtrele unei ventilări centralizate. Dar, putem folosi purificatoare locale în ce camere vrem: silențioase, eficiente (3-15W) cu WiFi, senzori de impurități, de calitate a aerului șamd.

Am făcut blower door test (test de etanșeitate), cum interpretez rezultatele?

Casă foarte etanșă (rezultate bune la blower test):
– aerul NU mai intră natural, prin infiltrații;
– oxigenul și evacuarea umidității devin dependente de deschiderea geamurilor sau de un sistem de ventilare (V.R.C. sau măcar micro-ventilare).
– V.R.C. chiar devine „necesitate de igienă” (nu de economie de energie).
Casă mai „lejeră” (rezultate mai slabe la blower test):
– infiltrațiile naturale aduc deja aer proaspăt;
– consumul energetic pentru încălzirea acestui aer intrat poate fi considerat în volumul necesar de aer proaspăt;
– investiția în V.R.C. are mai puțin sens, pentru că aerul proaspăt intră și iese, oricum, prin neetanșeitățile anvelopei.

Blower door test:
n50 > 4.0 h⁻¹: infiltrații semnificative ⇒ V.R.C. degeaba;
1.5 < n50 < 4.0 h⁻¹: casă modernă ⇒ V.R.C. sau micro-ventilare;
0.6 < n50 < 1.5 h⁻¹: casă foarte etanșă (nZEB) ⇒ V.R.C. sau ventilare naturală mai puternică;
n50 ≤ 0.6 h⁻¹: casă pasivă ⇒ V.R.C., că altfel am făcut degeaba tavane și pereți falși și nu mai admir esteticele grile.
Adică: Seal tight, ventilate right!

Ventilare natural? suprapresiune & depresiune — **Ventilare naturală suprapresiune & depresiune**

Ventilare naturala 3 tipuri de drumuri — **Ventilare naturală: 3 tipuri de drumuri**

Ce înseamnă ventilare cu recuperare de căldură?

Aerul cald care iese încălzește aerul rece care intră în casă, printr-un schimbător de căldură aer-aer.

Care sunt pierderile de căldură ale unei clădiri?

ANVELOPA
Pierderi prin anvelopă (pereți, ferestre, uși, acoperiș și spre sol): prin conducție (transfer termic: transmisie) finisajul interior cald, pierde căldură către fața exterioară rece, sticla interioară caldă cedează căldură către fața exterioară a sticlei de afară etc.

AERUL PROASPĂT
Cu ventilare forțată (mecanică) sau prin deschiderea geamurilor, trebuie să încălzim aerul rece introdus, de pildă de la 0°C la 22°C cu IPAT (sau la 26°C cu calorifere?). De ce 26°C la calorifere? Așa vrea soția •. 😉

Care este diferența dintre încălzirea prin pardoseală și încălzirea prin calorifere?

Uau! Ce întrebare simplă, dar ce răspuns complicat! Bine, nu fac diferența asta chiar majoritatea inginerilor de instalații. (Profii univ.? Cei care fac normative?)

Cel mai important articol din site, Transferul termic, este total neglijat de toată lumea. Toți citesc „avioane”: Cea mai bună centrală, Cea mai eficientă pompă de căldură, Cea mai cea țeavă de IPAT etc.

Încălzire prin șapă → încălzire finisaj → radiație către om

ÎNCĂLZIRE: șapă → om
Oamenii capătă căldură direct prin radiație de la parchet, gresie majoritar; dar, și de la pereți, tavan. Prin convecție, este încălzit și aerul, dar nu aerul încălzește direct omul; aerul ajunge și el la o temperatură plăcută pielii. Ok.

RĂCIRE: om→ șapă
De data asta, transferul e invers, omul cedează căldura lui prin aceeași radiație către șapă și în mai mică măsură pereților, tavanului. De asemenea, și aerul capătă o temperatură plăcută pielii. Dar, același fenomen: nu aerul răcește direct omul – hop și el – devine mai rece, atât.

Încălzire cu calorifere → aer cald → convecție către om

Vorbim de caloriferele de tablă sau aluminiu, preferatele românilor. Mai puțin nasoale dpdv termic și eficiență sunt radiatoarele de tip IRSAP, Cordivari, fontă; dar nu le mai cumpără nimeni.

Nasol, omul e încălzit indirect: prima dată aerul devine cald, se ridică, stă la cucurigu în tavan; iar apoi, aerul încălzește omul prin convecție. Convecție = pielea omului e înconjurată, scăldată de aerul încălzit. Dar, pereții (clădirea) fiind mai reci, omul cedează căldură directă prin radiație către aceștia, „radiație rece”. Pentru a diminua efectul enervant de radiație rece, soția pune termostatul pe 26°C – clar, sub tavan sunt vreo 30°C.

Căldură de la structură la aer și de la aer la clădire

Cu încălzirea în pardoseală, clădirea caldă încălzește aerul interior. Invers, cu calorifere sau ventiloconvectoare, aerul cald încălzește structura casei.

De câte ori schimbăm tot volumul de aer din toată casa?

Normativele (ASHRAE, SR EN 16798, STAS 6648-82, Manualul instalatorului) recomandă: 20-30m³/h/persoană până la 60m³/h/persoană pentru activități fizice, gătit intens. Să considerăm 30m³/h/persoană și 4 persoane prin casă.

Care este volumul de aer necesar?

Necesar de aer proaspăt = 30m³/h/persoană × 4 persoane × 24h = 2.880m³/zi/casă. Nu contează mărimea, volumul casei, ci acest volum de aer proaspăt pentru oameni, suficient și pentru elementele de construcție.

Pe lună, volumul va fi: 2.880m³/zi/casă × 30 zile = 86.400m³/casă, indiferent de mărimea ei.

În calculele de mai jos considerăm necesarul de aer proaspăt pe om, nu pe suprafață/volum. Deci, desconsiderăm faptul că pentru aerul proaspăt am putea deschide doar geamurile din camerele locuite, nu toate geamurile casei.

De câtă energie e nevoie să încălzim aerul rece într-o lună?

Ce greutate are aerul din casă?
Aerul are o densitate de 1,2kg/m³ în condiții normale de temperatură și umiditate.

Câte kilograme de aer încălzim pe lună?
86.400m³/casă/lună × 1,2kg/m³ (densitate aer) = 103.680kg/lună. Peste 100 de tone de aer într-o lună?

Energia necesară încălzire aer de la 0°C la 22°C
Q = m × c_p × ΔT (masa, căldura specifică, diferența de temperatură)
103.680kg × 0,00028kWh × 22°C = cca 640kWh/lună

Bine, oamenii nu prea schimbă aerul după norme. 640kWh este o energie incredibil de mare. După părerea noastră, energia pentru aerul proaspăt e de vreo 3 ori mai mică în realitate, cel puțin iarna în jur de 0°C și mai frig.

Așa că, în calculele de mai jos folosim ipoteza unui consum de 640 : 3 = 215kWh/lună, aer de la 0°C la 22°C (IPAT).

Energie pentru încălzire aer rece cu încălzire în pardoseală

Structura caldă încălzește omul și aerul. Tot structura va ceda energie termică pentru încălzirea aerului rece intrat în casă = 215kWh/lună.

Energie încălzire aer rece cu calorifere

Aceeași casă are nevoie de aceeași cantitate de aer proaspăt, indiferent că vorbim de calorifere, ventiloconvectoare și ventilare mecanică centralizată, locală sau naturală (geamuri sau micro-ventilare sau găuri intenționate). Deci, e nevoie de aceiași 640kWh/lună.

Având calorifere, deci aer mai cald și pereți mai reci, simțim confort termic pe la 24..26°C (cât vor doamnele), cei 640kWh/lună pentru IPAT devin:
640kWh : 22°C (ΔT cu IPAT) × 25°C (ΔT cu calorifere) = 727kWh.

Desconsiderăm că o parte din aerul încălzit (26 de tone/lună), la ventilarea VRC sau deschiderea geamurilor, iese instantaneu, fără să apuce să încălzească omul, clădirea. O poveste tehnică foarte complexă, complicată, regim tranzitoriu de transfer termic, vârfuri mari de temperatură interioară sub-confort etc.

Câtă energie salvează ventilarea cu recuperare?

Eficiența ventilării cu recuperare se află între 80% (unitățile obișnuite) și 93% (ventilarea premium găsită în casele pasive sau nZEB). Să considerăm o medie de 85%.

Din 215kWh/lună, ventilarea centralizată recuperează 215kWh × 85% = 183kWh termici/lună, o energie importantă pentru 0°C temperatura aerului proaspăt. Deci, destul de tentant pentru a apela la ventilare cu recuperare de energie.

Cât consumă ventilatorul unei ventilări centralizate?

Ventilatoarele consumă în medie de la 25-30W (premium în case pasive, nZEB) la 40W unitățile medii, chiar 60W cele de buget decent. Să considerăm 40W. Atenție! Ăștia 40W sunt în condiții ideale: tubulatură, armături, filtre întreținute, curate, fără baterii de încălzire/răcire, fără dezumidificare, funcționare constantă 24/7, fără boost, cu un amortizor de zgomot.

Consum lunar de energie electrică ventilator
40W × 24h × 30z = cca 30kWh/lună

Iarăși atenție! Ventilatoarele pot consuma lejer peste 100W în condiții de boost sau depuneri pe filtre, pe tubulatură, existența clapetelor, reglărilor etc. Să rămână eficiența din pliantul PDF, trebuie plătită mentenanță.

De citit: Ventilare cu recuperare de căldură locală/centralizată și μ-ventilare în tâmplărie & găuri în pereți.

Cât consumă PdC cu IPAT pentru încălzire aer rece intrat natural?

Beneficiarii noștri cu încălzire în pardoseală și pompă de căldură, la 0°C afară au raportat COP mediu 5–7; considerăm COP 6.

Ce înseamnă COP 6 pentru încălzirea aerului proaspăt?
Pentru 215 kWh termici/lună, PdC consumă 215 / 6 ≈ 36 kWh electrici/lună pentru geamuri deschise.

Cât economisesc dacă am PdC, IPAT și ventilare cu recuperare de căldură?

Economie electrică netă la 0°C
Recuperare 85% din 215 kWh ⇒ 183 kWh termici salvați pe lună.
Echivalent electric economisit/salvat (COP 6): 183 / 6 ≈ 30,5 kWh electrici/lună cu VRC și pompă de căldură.
Minus ventilatoare de ≈ 40 W ⇒ ~30 kWh/lună.
Net: energie pompă de căldură – energie ventilator = 30,5-30 ≈ 0–1 kWh/lună (practic pe zero).

Economie de energie electrică pentru aerul proaspăt la 0°C și sistem de ventilare cu recuperare perfect întreținut și exploatat, fără să deschid vreun geam:

0..1kWh/lună × 1,45 lei/kWh (sep. 2025) ≈ sub 2 lei/lună

Să spunem că am exagerat cu COP-ul de 6 prea mare, că e nevoie de mai mult aer proaspăt etc.
640kWh/lună (de 3 ori mai mult aer) cu media de 0°C afară × 90% (veci performanța asta) recuperare = 576kWh/lună recuperați.
576kWh/lună : 4 (COP mai prost @ 0°C) = 144kWh/lună consumați de PdC pentru a încălzi aerul rece.
30W, ventilator super performant, veci 😉 × 24h × 30z = 21kWh/lună.
144kWh/lună – 21kWh/lună = 123kWh/lună recuperați cu media de 0°C afară.
30kWh/lună recuperați cu media de 10°C afară × 9 luni reci = 270kWh/sezon recuperați.
Deci, da, cu încălzire mai ineficientă decât cea Sibotherm (automatizare ON/OFF sau calorifere etc.) ar exista o economie de energie de 200-300kWh/sezon × 1,45lei/kWh (sept. 2025) = 290-435 lei/sezon. Oricum, sub banii pe mentenanță.

Cât economisesc la 10°C afară

Cei 215 kWh/lună la 0°C devin 215 × (12/22) ≈ 117 kWh/lună termici la 10°C.
Recuperare 85% ⇒ ≈ 100 kWh/lună termici.
COP ≈ 8 ⇒ economie electrică ≈ 100 / 8 = 12,5 kWh/lună.
Minus ventilatoare ≈ 30 kWh/lună ⇒ net ≈ –17,5 kWh/lună (cost suplimentar).

Cât economisesc pe sezonul rece cu ventilarea cu recuperare de căldură?

Pe întreg sezonul septembrie–mai, media temperaturilor exterioare este moderată, deci:
– luni reci: net ≈ 0 kWh/lună economie;
– luni blânde: net negativ (–10…–20 kWh/lună); plătesc mai mult cu VRC.

Estimare sezon: ~55…110 kWh electrici în plus cu VRC vs fără, adică ≈ 80…160 lei/sezon la 1,45 lei/kWh (sept. 2025).

Mentenanță VRC

Ca VRC să rămână performantă (eficiență ≥85%, zgomot scăzut, consum ≤40 W), ar trebui o întreținere medie spre extinsă: deci ~200-300 €/an (sept. 2025).

Mentenanța nu e un moft, e condiția ca VRC să rămână silențioasă și să nu devină ea însăși sursa de praf și mirosuri în casă.

Tabel comparativ: întreținere minimă vs întreținere medie vs întreținere „premium / extinsă” pe 10 ani, pentru o ventilare de ~150-160 m², 4 persoane, debit ~120 m³/h, eficiență ≥85%, consum ≤40 W. Sume orientative în € și lei (rată de schimb estimată ~5 lei/€).

Componentă / Tip întreținere	Frecvență	Cost estimativ anual (mediu)	Exemplu concret din piața românească / note
Filtre (prefiltru + filtru principal)	2× pe an	~ 40-80 €/an (~ 200-400 lei/an)	Filtre de clasă G4 / F7 etc.; prețuri în magazine: filtre G3/G4 la ~80-150 lei; filtre fine (F7) ~250-350 lei în funcție de marcă. De exemplu, seturi pe Ventilation-Recuperare etc. preturi filtre fine G4/F7 în ~200-350 lei fiecare. (Ventilation Experts)
Verificare & curățare internă (schimbător + ventilatoare)	o dată la 2-3 ani	~ 50-100 €/an (media pe termen)	Dacă firma face o intervenție ~150-250 € la fiecare 2-3 ani, media anuală scade la ~50-100 €.
Curățarea / igienizarea canalelor / tubulaturii	o dată la 5-7 ani	~ 50-100 €/an mediu	Cost total de igienizare poate fi 300-700 lei sau mai mult, depinde de lungimea și accesibilitatea tubulaturii. Împărțit pe 5-7 ani dă cifre mai mici anual.
înlocuiri / reparații mici (clapete, garnituri, elemente de amortizare, senzori etc.)	sporadic, dar estimat ~1×/an	~ 20-50 €/an	Garnituri etanșare, mici reparații / înlocuiri pot interveni uneori, nu sunt majore dacă sistemul e bine proiectat.
Consum electric & filtare pierderi	continuu, dar influențat de întreținere	cost variabil, dar nu o componentă „mentenanță” directă	Menținerea filtrelor curate și a canalelor curate reduce pierderile de presiune, deci reduce consumul. Dacă se neglijează, consumul poate crește semnificativ.

Cât costă mentenanță sistem de ventilare centralizată pe an? (sept. 2025)

Categorie întreținere	Cost anual estimat (€)	Cost anual estimat (lei)
Minimal (doar filtre + verificare la nevoie)	~110-150 €	~ 550-750 lei
Mediu (filtre + service periodic + mici reparații)	~180-250 €	~ 900-1.250 lei
Extins / premium (inclusiv igienizare, eventual înlocuiri mai frecvente, garanții extinse)	~250-350 €	~ 1.250-1.750 lei

Răcire cu existența unei VRC

Rezultatele vor fi similare cu sezonul rece. Când va fi caniculă de peste 35°C recuperez ceva. Iar, când va fi o căldură moderată, economia că folosesc VRC este din nou „cu minus” față de energia electrică folosită de compresorul PdC pentru răcirea aerului, O₂-lui cald intrat în casă.

Ventilație cu recuperare de căldură păreri: eficiență sau doar calitate aer?