Clădirile și instalațiile nu țin cât brățările dacice. Îmbătrânesc. Diferența este cum le exploatezi.
La IRPATIRPAT = încălzire și răcire prin pardoseală cu agent termic (în șapă), durata de viață nu o salvează brandul țevii, distribuitorul lucios sau „materialele premium”. O salvează regimul de lucru:
- temperaturi joase;
- presiuni mici;
- variații lente;
- apă bine dez-aerisită;
- cât mai puțin oxigen în instalație.
Salvatorul discret? Senzorul exterior. Da, piesa aia banală. Nu cutia „smart” cu 14 meniuri și aplicație care îți arată frumos cum consumi prost.
Util: Automatizarea Sibotherm
Ce face senzorul exterior
Pompa de căldură citește temperatura de afară și adaptează temperatura apei pentru IRPAT.
Afară mai cald → apă mai rece.
Afară mai frig → apă ceva mai caldă.
Simplu. Fizică, nu magie cu WiFi.
La Sibotherm, IRPAT lucrează cu temperatură medie a agentului termic între 23°C și 33°C în sezonul rece. Adică 24/7 adaptare meteo, nu pornit-oprit ca becul din baie.
De ce contează temperatura joasă
Temperaturi mari + variații mari = stres în instalație.
Țeava, fitingurile, distribuitoarele, garniturile, pompa de circulație, tot sistemul suportă dilatări și contracții. Două are apă caldă, trei ore rece, apoi iar caldă. Super tratament, dacă vrei să îmbătrânească mai repede.
Temperaturi joase + variații lente = instalație relaxată, chiar ca „depozitată”.
IRPAT nu are nevoie de apă fierbinte. Pardoseala este o suprafață mare. Exact de asta funcționează excelent cu temperatură joasă.
PdC iubește IRPAT
Pompa de căldură este eficientă când produce apă la temperatură mică.
Ceri 28°C în apă? Zâmbește.
Ceri 45°C? Se uită urât la tine.
Ceri 50°C? Felicitări, ai cumpărat PdCPdC = pompă de căldură. Pe site-ul nostru PdC se referă adeseori la pompă de căldură aer-apă... ca s-o chinui.
Pompa de căldură nu trebuie tratată ca un cazan pe lemne cu siglă modernă. Lucrează cel mai bine continuu, modulant, cu apă joasă și debit stabil.
Valabil și pentru centralele pe gaz.
Confortul real
Confortul nu înseamnă să oprești și pornești căldura după nervii unui termostat.
Confortul înseamnă:
- aer stabil;
- pardoseală ușor caldă;
- fără salturi;
- fără „acum e cald, peste două ore e rece”;
- fără reglaje zilnice din butoane.
Cu adaptare meteo corectă, IRPAT livrează exact cât cere casa. Nu prea mult, nu prea puțin.
„Feels like” în casă
-5°C înseamnă temperatura corpurilor solide.
Ăsta e motivul că lumea cu calorifere setează termostatul pe 25°C, pentru că pereții au 19-20°C.
La meteo există „resimțit ca”. În casă e la fel.
Nu contează temperatura aerului. Contează temperatura suprafețelor: pardoseală, pereți, mobilier. Când ajungem la o cabană, degeaba aerul are 20°C, dar pereții abia 9°C, simțim un disconfort enervant.
IRPAT cu temperatură joasă încălzește uniform suprafețele. De asta confortul e mai bun la 22°C în aer decât într-o casă unde aerul e încălzit agresiv, iar suprafețele rămân reci.
Presiune joasă
Nu ai nevoie de presiuni mari ca să „meargă bine”. Ai nevoie de apă în instalație și de presiune suficientă pentru înălțimea casei.
Presiuni mici = solicitări mici.
Nu transformăm instalația într-un test de anduranță. Nu e concurs de bari.
De ce fără termostate care taie tot
IRPAT are inerție. Multă.
Dacă îl comanzi brutal ON/OFF, obții întârzieri și supracorecții:
- termostatul cere căldură;
- pardoseala începe lent;
- apoi încălzește și după ce termostatul zice stop;
- după aceea se răcește lent;
- apoi iar cere.
Adică exact dansul prost al unei automatizări care n-a înțeles masa termică.
Adaptarea meteo nu taie. Modulează.
Asta e diferența dintre control și bâțâială.
Cum se reglează
Se alege o curbă meteo pentru PdC. Dacă în casă este prea rece, curba se ridică puțin. Dacă este prea cald, se coboară.
Nu zilnic. Nu la fiecare nor. Nu după cum ți se pare după cafea.
Se reglează în primele săptămâni, apoi sistemul își face treaba.
Concluzie
Pentru PdC/CTgaz + IRPAT, regula este simplă:
temperatură joasă, presiune joasă, variații lente, adaptare meteo continuă.
Asta înseamnă:
- confort maxim;
- consum minim;
- durata de viață cea mai lungă;
- PdC/CTgaz exploatată corect;
- IRPAT stabil, nu isteric.
Restul — termostate multe, butoane, „smart”-uri și reglaje manuale zilnice — sunt bune pentru cine vrea să se joace de-a centrala. Noi preferăm instalația care funcționează.
Infografic
Bogdan,am gasit zebre prin alte articole dar nu si in cel cu urzeala.
Admit ca imi scapa lucruri.
Eu as avea tur-retur 6 grade in cele mai reci momente.
In rest probabil mai mic, treaba centralei cu senzorii ext si int, va fi pusa pe Auto.
La Text mai blande nu-mi bat capul, probabil diferente si mai mici.
Vorbim doar de regim permanent, tranzitoriu 1-2 ori pe an, la pornire si oprire.
Daca as fi ales un tur-retur maxim de 4 grade, depaseam cu 30% debitul maxim al pompei din CT asa ca am umblat la deltaT.
Utz, vorbim de placa de beton.
In casete, peste solul original decopertat, bagat 25-30cm sort 16/32 nivelat cu amestec de 8-16 si margaritar de 4-8 apoi spatiile mici umplute cu nisip.
Folie peste, apoi 15cm EPS150.
Peste acesta alta folie si placa beton de 10cm cu armatura sus si jos.
Asta e o placa flotanta.
Pe ea se fixeaza tubulatura apoi se acopera cu o sapa de 5cm total sau 33mm peste tubulatura
Asta ar fi sapa in contact/aderenta cu placa.
Nu se izoleaza deoarece placa e izolata, inclusiv pe laterale, cu 2-3 cm din acelasi EPS.
Intrucat calculatorul de necesar energie pe care il folosesc nu are decat varianta superuzitata de tuburi prinse peste polistiren si apoi sapa, am echivalat ce am eu cu o sapa de 15cm grosime in care tuburile se afla la 11cm inaltime.
Înțeles. Să trăiți! (◕‿◕)¯/
Salut Bogdan.
1. Eram curios de eficienta CT la reducerea Ttur de la 38 la 35 sau la 32.
Asta ar insemna o reducere a Tmedie de la 35 la 32 la 29.
Nu cred ca exista diferente relevante de eficienta a functionarii CT.
3. Am recitit de mai multe ori articolele respective si nu am gasit nimic despre efectul Zebra.
Am mai citit ceva documentatie in lb. engleza insa tot nu-mi e clar exact la ce sa ma astept.
Ce am eu ar fi echivalent cu o “sapa” de 15cm grosime in care tuburile sunt incastrate la 11 cm inaltime.
Pentru aceasta situatie, la un pas de 20cm, Ttur 38, Tretur 32, as vrea sa stiu cam ce temperatura ar fi intre 2 tuburi.
T calculata a “sapei” este de 26 grade.
Voi cauta ceva simulatoare online dar nu ma astept la minuni.
1. Cazanele pe gaz au condensare bună când temperatura este mult sub punctul de rouă al vaporilor din gazele arse. Ăsta e motivul, că un retur rece e util. Condensează bine vaporii.
2. În Urzeala temperaturilor scriu despre zebră. Chiar alte articole, mă rog.
Vorbesc despre regimuri staționar = cel mai bun. Tranzitoriu = disconfortul maxim. Vezi Automatizare.
—
Pot vedea simulatoare. Sunt pentru o situație din acel context, timp real etc.
Una e gerul Bobotezei, cu urcare în casă de la 5 grade la 22. Alta e: -3 grade afară, păstrare constantă 22° în casă.
—
Oricum, clienții noștri au tur-retur de 1..2..5 grade. Uneori chiar 0 grade (25,4 tur; 24,6 retur). Deci, de unde zebră?
Foooarte important: funcționarea sursei de căldură continuu, constant, fără opriri = regim staționar pururi. Zebră zero.
Nea Nelu, placa e flotanta sau sapa? Ce dimensiune are polistirenul ce l-ati pus?
Salut Bogdan.
1. Ce diferenta de eficienta ar fi daca la incalzirea in pardoseala scad Ttur de la 38 la 35 sau chiar 32 grade ?
Evident, avand grija din pas si deltaT sa pot obtine puterea ceruta.
Nu preconizez diferente mari iar de scadetea uzurii nu-mi bat capul.
2. La placi flotante (placa nu e legata de fundatie, sta intre peretii acesteia intr-o tava de polistiren, izolata dedesubt si pe margini/laterale) de beton armat, grosime 10cm, peste care se fixeaza tubulatura si apoi sapa cu gresie sau fara, grosime placa + sapa 15cm, adica peste tevi 33mm, la incaperi mari cu 2 circuite, unde pasul e de 20cm, se vor simti oare diferente notabile de temperatura intre locatiile tuburilor si spatiul dintre ele?
Asta e pt. mine un aspect al confortului, temperaturi cat de cat uniforme.
Sau monoblocul placa/sapa va atenua asta ?
Ttur sa o luam de 38 grade.
1. Contează temperatura medie pentru șapă. Adică: (tut + retur) : 2 = 30°, de pildă. Pot fi 35/25, 33/27 șamd.
2. Prin site explic:
A. Eficiență de ardere (gaz, lemn), sau eficiență putere dezvoltată : putere consumată (CT electrice, pompe de căldură de orice fel).
Pentru ardere, contează relativ puțin că 30, sau 50° pe tur. Returul să fie foarte rece. În schimb, pentru pompe de căldură contează maxim că tur de 25, sau 30°. Ce să spun despre 25 versus 50..60°!?
B. Randament de exploatare. Adică: cer 22°, dar văd pe termometru 24° ⇒ randament de exploatare incredibil de PROST.
—
Pentru gaz contează cel mai mult B. Pentru pompe de căldură contează B, dar și A.
Evident, temperaturile joase duc și la viață lungă: echipamente, instalație, finisaje.
—
3. Efectul de zebră. Găsiți explicații în URZEALA TEMPERATURILOR. Cred că v-ar fi util și articolul: TEMPERATURĂ ȘAPĂ, FINISAJ.
nu prea am inteles prima parte, la a doua parte, sa inteleg ca poti seta sa faca un Tmin si un Tmax? chiar daca centrala nu poate controla sub 30 grade? cum se poate afla care centrale accepta astfel de setari?
Tmin 30, Tmax 42. Așa, T apă va fi între aceste valori, oricare ar fi T afară. Nu știu toate softurile tuturor automatizărilor. Ar fi culmea.
cele proiectate de tine :), la restul cer si mai sus.
pai are 3 curbe din cate inteleg, daca pun pe 1 zice temperatura joasa da doar la -2.5grade arata 30grade, deci ce este peste aceasta temperatura inteleg ca nu porneste centrala, pe 6 de la 60 grade in sus si mai este una de mijloc, care inca nu imi dau seama unde sa pun butonul ca zice „setare de livrare” si acolo incepe de la 20grade temperatura si 35 grade apa. Doar atata poate centrala mea Viessmann 100 de 35kW cu Pmin 11kW
Cele proiectate de mine au probleme cu echilibrarea, normal. Să iau bani pe deplasare-echilibrare. Leu cu leu se face suta. ¯\_(ツ)_/¯
–
Unele echipamente (CT, pompe de căldură, controlere) nu au curbe impuse din soft. Dar, mai ok, zic io. În schimb, ceva mai greu de setat. Se impun: de la 20° în sus afară să facă t min în țevi și sub o temperatură afară să facă T max în țevi. Indiferent că -10, sau -22°C, T în apă = Tmax impus de om. Invers pentru cald afară.
Dupa ce am legat senzorul cum trebuie, se pare ca merge, acuma nu prea pot sa imi dau seama foarte bine cum sa il setez din cauza ca nu e asa frig si centrala are Tmin>30grade, dar am vazut ca ceva adapteaza, acuma cum a fost mai frig, oprea apa ba la 38grade, cum s-a facut mai frig, oprea la 41grade.
Pe minimum posibil. Nu e nevoie de 30+° nici pe la -1..-5°. Multe case, abia sub -10° afară, pretind 30+°C în apă.
Buna seara.
Dupa ce am citit mai multe articole ale dvs. ma gandesc sa achizitionez un Ariston Genus One,un senzor de exterior si un senzor de interior Ariston Cube cu fir.
Acum folosesc un termostat on/off programabil. Daca in intervalele programate schimb temperatura in mod manual,la sfarsitul intervalului,termostatul revine in mod programat.
Cu ansamblul pe care intentionez sa-l achizitionez,pot face acelasi lucru?
Daca da,programarea pe intervale orare se face din centrala sau din Cube?
Din centrală faceți programarea orară.
Buna ziua. Aveți dreptate, nu m-am exprimat eu corect. Vroiam pe scurt pașii la montarea senzorului extern. Și ce setări mai trebuie facute in centrală. Vroiam să zic, că actual centrala merge pe modul auto.
Noi facem setările așa.
Cu timpul, le tot schimbăm.
Bună ziua dl Bogdan. Am un Ariston genus one. Nu i-am pus senzor extern. În această vară vreau să îi montez. Acum centrala merge pe un termostat programabil. Deci,când îi voi pune senzorul să o reglez pe 0,6 sau cum arătați dumneavoastră din pași 0,2…0,4.Centrala nu va mai sta pe modul auto? Făcând această, eu aici văd că s-ar face economie: ar merge pe tur la o temperatura de 40-50°,timp de 30-40 de minute, nu cum merge acum pe modul Auto-70° pe tur un 25de minute. Sau dacă aveți dumneavoastră timp poate îmi spuneți exact pașii. Vă mulțumesc.
Îmi cer scuze: nu am înțeles prea bine. Dar, cred că ăsta ar fi răspunsul.
Auto = temperatură variabilă în apă, funcție de meteo. De la 35 la 65°C, de ex.
Fix 70° nu este modul Auto, este modul „Auto oprit”.
Dacă nu e legat senzorul extern, CT dă eroare. Adică, nu sunteți pe mod Auto.
Verificați parametru 421!
–
a. Merge 30 minute pe 50° → putere 20 kWh/h. Într-o oră = 10 kWh.
b. Merge 1 oră pe 35° → putere 6 kWh/h. Într-o oră = 6 kWh.
Deci: a > b.