Temperatură joasă – senzor exterior pentru IRPAT

Modificat în
AI-ul SiboGPT la dispoziția beneficiarilor 24/7

Clădirile și instalațiile nu țin cât brățările dacice. Îmbătrânesc. Diferența este cum le exploatezi.

La IRPAT, durata de viață nu o salvează brandul țevii, distribuitorul lucios sau „materialele premium”. O salvează regimul de lucru:

  • temperaturi joase;
  • presiuni mici;
  • variații lente;
  • apă bine dez-aerisită;
  • cât mai puțin oxigen în instalație.

Salvatorul discret? Senzorul exterior. Da, piesa aia banală. Nu cutia „smart” cu 14 meniuri și aplicație care îți arată frumos cum consumi prost.


Util: Automatizarea Sibotherm


Ce face senzorul exterior

Pompa de căldură citește temperatura de afară și adaptează temperatura apei pentru IRPAT.

Afară mai cald → apă mai rece.
Afară mai frig → apă ceva mai caldă.

Simplu. Fizică, nu magie cu WiFi.

La Sibotherm, IRPAT lucrează cu temperatură medie a agentului termic între 23°C și 33°C în sezonul rece. Adică 24/7 adaptare meteo, nu pornit-oprit ca becul din baie.

De ce contează temperatura joasă

Temperaturi mari + variații mari = stres în instalație.

Țeava, fitingurile, distribuitoarele, garniturile, pompa de circulație, tot sistemul suportă dilatări și contracții. Două are apă caldă, trei ore rece, apoi iar caldă. Super tratament, dacă vrei să îmbătrânească mai repede.

Temperaturi joase + variații lente = instalație relaxată, chiar ca „depozitată”.

IRPAT nu are nevoie de apă fierbinte. Pardoseala este o suprafață mare. Exact de asta funcționează excelent cu temperatură joasă.

PdC iubește IRPAT

Pompa de căldură este eficientă când produce apă la temperatură mică.

Ceri 28°C în apă? Zâmbește.
Ceri 45°C? Se uită urât la tine.
Ceri 50°C? Felicitări, ai cumpărat PdC ca s-o chinui.

Pompa de căldură nu trebuie tratată ca un cazan pe lemne cu siglă modernă. Lucrează cel mai bine continuu, modulant, cu apă joasă și debit stabil.

Valabil și pentru centralele pe gaz.

Confortul real

Confortul nu înseamnă să oprești și pornești căldura după nervii unui termostat.

Confortul înseamnă:

  • aer stabil;
  • pardoseală ușor caldă;
  • fără salturi;
  • fără „acum e cald, peste două ore e rece”;
  • fără reglaje zilnice din butoane.

Cu adaptare meteo corectă, IRPAT livrează exact cât cere casa. Nu prea mult, nu prea puțin.

„Feels like” în casă

Temperatura joasa - feels like
Aer 0°C, resimțit ca -5°C.
-5°C înseamnă temperatura corpurilor solide.
Ăsta e motivul că lumea cu calorifere setează termostatul pe 25°C, pentru că pereții au 19-20°C.

La meteo există „resimțit ca”. În casă e la fel.

Nu contează temperatura aerului. Contează temperatura suprafețelor: pardoseală, pereți, mobilier. Când ajungem la o cabană, degeaba aerul are 20°C, dar pereții abia 9°C, simțim un disconfort enervant.

IRPAT cu temperatură joasă încălzește uniform suprafețele. De asta confortul e mai bun la 22°C în aer decât într-o casă unde aerul e încălzit agresiv, iar suprafețele rămân reci.

Presiune joasă

Nu ai nevoie de presiuni mari ca să „meargă bine”. Ai nevoie de apă în instalație și de presiune suficientă pentru înălțimea casei.

Presiuni mici = solicitări mici.

Nu transformăm instalația într-un test de anduranță. Nu e concurs de bari.

De ce fără termostate care taie tot

IRPAT are inerție. Multă.

Dacă îl comanzi brutal ON/OFF, obții întârzieri și supracorecții:

  • termostatul cere căldură;
  • pardoseala începe lent;
  • apoi încălzește și după ce termostatul zice stop;
  • după aceea se răcește lent;
  • apoi iar cere.

Adică exact dansul prost al unei automatizări care n-a înțeles masa termică.

Adaptarea meteo nu taie. Modulează.

Asta e diferența dintre control și bâțâială.

Cum se reglează

Se alege o curbă meteo pentru PdC. Dacă în casă este prea rece, curba se ridică puțin. Dacă este prea cald, se coboară.

Nu zilnic. Nu la fiecare nor. Nu după cum ți se pare după cafea.

Se reglează în primele săptămâni, apoi sistemul își face treaba.

Concluzie

Pentru PdC/CTgaz + IRPAT, regula este simplă:

temperatură joasă, presiune joasă, variații lente, adaptare meteo continuă.

Asta înseamnă:

  • confort maxim;
  • consum minim;
  • durata de viață cea mai lungă;
  • PdC/CTgaz exploatată corect;
  • IRPAT stabil, nu isteric.

Restul — termostate multe, butoane, „smart”-uri și reglaje manuale zilnice — sunt bune pentru cine vrea să se joace de-a centrala. Noi preferăm instalația care funcționează.

Infografic

Temperatura joasa - senzor exterior pentru IRPAT















A fost de folos articolul?
5★ pe Google? Mersi.


Despre autor

Lasă un comentariu

146 de comentarii la „Temperatură joasă – senzor exterior pentru IRPAT”

  1. Ai idee daca la Vitodens 100 (an 2010) trebuie activat? si cum? daca tot e acolo de 9 ani, l-am si verificat si e in parametrii, sa imi foloseasca :))

    Răspunde
  2. Sa inteleg ca cu un senzor extern pus la centrala, nu mai trebuie sa umblu manual sa dau pe 1, 2, 3….depinde cat de frig e afara? Butonul pe cat trebuie sa stea daca este pus senzorul?

    Răspunde
  3. Salut, chiar ca fain articolu.. m-am luat dupa tine, un Ariston Genus one, dar deocamdata doar senzor extern, si nu prea muta temperatura dupa curba, astept un senzor intern sa vad daca incepe dansu.

    Răspunde
    • Imposibil.
      Dansul ar tb să fie deja.
      1 grad contează foarte mult.
      Pentru pardoseală imens.
      23C perioada asta. 33 când -15C.
      Deci, o plajă de numai 10 grade. Dar, vitală 😉

      Răspunde
      • Îmi pun senzor extern, deci se poate și fără setări în parametri arătați de tine? Își face el singur treaba? Am doar încălzirea în calorifere. Dacă senzorul își face treaba singur, după montarea senzorului în centrală ea trebuie pregătită în vreun fel…mod auto..etc?

        Răspunde
        • Unele modele de centrale funcționează după senzor imediat ce este legat.
          Altor modele trebuie să le spunem din setări să funcționeze după senzor.
          În manualul centralei sigur scrie cum se folosește S.ext.

          Răspunde
  4. lemn, 104 m2, un nivel, pereti 15cm – izolatie polistiren 8cm, vata 15cm cu aluminiu spre interior, tavan 10cm – vata cu aluminiu pe interior si polistiren extrudat 5cm, orientare fata (latura lunga) sud-est, calorifere robineti termostatati, distribuitor, sonda externa, termostat 0,1 grade, preferinta 19grade 24/24, peretele din spate(14m) nu este exterior ci de’a lungul lui se afla doua incaperi, atelier si depozit de cherestea) neincalzite.
    crezi ca tinta pe care mi’am propus’o de 100 m3/luna de gaz metan, in medie, pe 7 luni de sezon rece, doar pentru incalzire, ar fi rezonabila?
    daca nu, cam cat crezi ca ar fi minimul?
    crezi ca as face o economie care sa justifice cheltuiala daca mi’as cumpara o sonda interna?

    Răspunde
    • A.
      100 mc gaz = cca 1.050 kWh/lună : 30 zile : 24 ore = 1,46 kWh/oră necesar mediu cerut de casă.
      Da. Propunerea va fi satisfăcută, cca 100 mc/lună = 700 mc/7 luni.
      Apa caldă menajeră consumă 0,35..0,50 kWh/oră media lunară gospodărie România.
      B.
      Sonda internă NU e vitală. N-ar merita pentru constant 19C.
      C.
      Senzorul exterior reglat cum trebuie bate orice altă automatizare.
      De probat curbele cele mai joase, astfel încât termostatul să arate mereu 18,9C. Niciodată 19,5+C.

      Răspunde
  5. Inca o data. Ma inclin.
    Semnat: ing service.
    Si surpriza, dupa ce te-am descoperit am aflat ca sunt in anumite subiecte cu vaca!
    Ps: more content please (un fel de modulare 1:10 numai că pe blog)

    Răspunde
    • Din multe comentarii pot fi articole.
      Însă, nu am timp.
      Doi ani lucram până la 1 noaptea pentru articolele astea.
      Am obosit, pare-se.
      Vor fi articole și mai mici, și mai mari.
      ‘oi modula cumva 😉

      Răspunde
  6. Buna ziua,
    Am un apartament de 3 camere cu calorifere la care am montat termostate danfoss.
    Mai este nevoie sa cumpar un senzor exterior de temperatura si termostat de interior?
    Multumesc anticipat.

    Răspunde
    • Senzorul ajută pentru
      – confort
      – facturi
      – „menajare” instalație.
      Temperaturi joase și constante = viață lungă instalație, dilatări, contractări reduse șamd.
      Să spunem că facturile nu sunt foarte mari, oricum.
      Într-adevăr pentru un apartament n-ar fi „obligatoriu”.
      Depinde de centrală. Acceptă senzor? Trebuie controler separat?
      Probabil, temperatura minimă a centralei este 35C.
      Încercați manual!
      Puneți centrala pe cea mai mică temperatură.
      Când sunteți sub confort, măriți cu 2..3 etc. grade C!

      Răspunde
  7. Buna ziua d-le Bogdan si, multumesc pt. raspunsurile primite.
    1. Nu stiu ce se intampla cu serverul dv. sau este eroare de la mine, nu pot accesa toate paginile cu raspunsuri si intrebari. Cum dau click pe o pagina imi arata eroare de genul „Corrupted Content Error” in descriere eroare in transmisie. In acest topic erau 15 pagini iar astazi vad doar 8…?

    2. Mai aveam o mica intrebare : este corect (bine) ca sa adaugam in centrala in loc de apa de la robinet , apa distilata ? Unii mai vorbesc si de antigel …
    Mentionez inca o data : nu am acces la intrebarile/raspunsurile dv. si nu stiu daca ati vorbit despre aceste subiecte.

    Cu respect.

    Răspunde
    • Da. Este ceva problemă cu comentariile.
      Atntigel = Mă duc la schi în Austria, nu pune nimeni pe foc. Apa din instalație nu înghețată. Nasol cu antigelul, că are coeficientul de dilatare mai mare decât apa.
      Apă distilată = apă fără minerale. Niciun producător de CT nu spune de apa asta. Heh!
      Repet! De citit manualele tehnice, NU site-ul ăsta, sau forumuri.

      Răspunde
  8. Buna ziua,
    1. Pe langa centrala, radiatoare, mai trebuie si tevi PPR. A aparut generatia a IV -a de tevi polipropilena abreviate PP-RCT. Spre exemplu brandul BASALTTHERM – de la WAVIN Pilsa . Zic ei „O adevarata capodopera in materie de tevi, din generatia PP-RCT si fibra bazaltica . Este o ţeava unică, dezvoltată pentru instalaţiile sanitare şi de încălzire centrală.” Grosimea peretelui mai mica decat la cea clasica …etc.

    2. La raspunsul anterior mi-ati sugerat un tabel in excel ” Calcul calorifer funcție de temperatură” dar unde pot gasi instructiunile de completare ? Daca ar fi un link , ceva …
    Va multumesc anticipat.
    Cu respect.

    Răspunde
    • 1. PP = polipropilenă. R = reticulat.
      Probabil, RCT = reticulat.
      Oriucm, trebuie verificate datele tehnice și banii.
      Unele sunt pentru apă rece și presiuni foarte mari etc.
      Despre rugozitate, pierderi liniare șamd = prea complicat.

      2. În celulele galbene puneți datele dvs.
      Adică: temperaturile din tabelul furnizorului, temperaturile reale, temperatura aerului, necesarul de căldură.
      Așa aflați factorul de corecție de temperatură. Mai sunt încă 5 factori 😉 Dar, să-i neglijăm deocamdată.
      Așa, să complic: de mascare, de culoare, de racordare, de altitudine + unul ce nu mi-l amintesc acum.

      Răspunde
Mastercard Visa
Termeni și condiții · Confidențialitate și cookies · Date facturare · ANPC · Platforma SOL