Pompa de circulație: nu se oprește
Scopul pompei este simplu: să recircule (să „învârtă”) apa.
Nu să stea.
Dacă merge continuu:
- consumă?
- se strică?
Pompele moderne din centrale termice și din pompele de căldură sunt electronice. Consumă foarte puțin și sunt mai fiabile dacă merg continuu, nu pornit-oprit:
- ~5 W pe turații mici
- până la ~90 W în sarcină
Discuția „o oprim ca să economisim” e din altă epocă.
Util: Pompa „nu duce”

Mit: trebuie oprită pompa
Realitate:
Opriri și porniri dese =
- uzură mai mare
- instabilitate în instalație
- confort mai slab
- eficiență (COPCOP = coeficient de performanță = putere termică dezvoltată : putere electrică absorbită) mai slabă
O pompă care merge constant, la turație mică:
- consumă foarte puțin
- ține instalația stabilă
- prelungește durata de viață proprie și a instalației
- COP maxim, facturi minime
Automatizări inutile

Să pui:
- termostate peste tot
- actuatoare
- reglete
- „matrix”-uri de control
…doar ca să oprești o pompă de 5 W:
👉 consumi mai mult pe automatizare decât economisești
👉 complici inutil instalația
Pompa din pompa de căldură
Aici e și mai simplu:
Pompa de căldură funcționează continuu, modulant, adaptat meteo.
- iarna: încălzire 24/7
- vara: răcire
- pompa de circulație merge permanent
Exact asta e funcționarea corectă:
👉 putere variabilă
👉 debit adaptat vremii
👉 fără porniri-opriri inutile
Pompa din centrală termică
Chiar și fără termostat:
- arzătorul se oprește când atinge temperatura
- pompa continuă să recircule apa
Asta stabilizează instalația.
Nu ai nevoie de „inteligență externă” ca să oprești pompa.
Consumul real
Exemplu:
- 5 W × 24 h × 30 zile ≈ 3,6 kWh
- 👉 câțiva lei pe lună
- Diferența că „nu o oprești”:
- 👉 ~1 leu/lună
- Consum afișaje, actuatoare, reglete:
- 👉 zeci de kWh/lună
Concluzie
Pompa nu e problema.
Problema e obsesia de a o opri.
- instalația corectă = circulație continuă, lentă
- confortul vine din stabilitate, nu din porniri-opriri
„Du-te învârtindu-te” nu e glumă.
E modul corect de funcționare.
Nomograme pompe





Infografic









Salut. Totusi, cred ca „pompa nu duce”. 🙂
In toamna ne-am mutat in noua casa unde am facut IP inspirat din ce am citit aici.
Centrala Isotwin T26, fara termostate, actuatoare, vane, pompe etc. Inca nu am reusit sa rezolv cu senzorul extern pentru adaptare meteo, deci controlez temp tur direct in centrala.
Casa are 134 m2 utili. La etaj am intr-o camera 21.3, in alta 20.5, iar la parter cca 21.7 grade, in conditiile in care am setat centrala pe 35 grade tur si afara a fost constant sub zero grade (-3 si chiar -10).
Care o fi problema? Am incercat sa reglez din debitmetre, oferind debit mai mare (1 l/min) in camera rece, dar nu pare sa functioneze.
Acelasi finisaj este in fiecare camera.
Pe centrala apare un debit de cca 960 l/h. Am facut si setarile prezentate aici: Setări Saunier Duval.
Apreciez raspunsul. Multumesc.
Debitul de aproape 1m³/h este suficient. Echilibrarea hidraulică nu e ok. Poți obtura parterul din robinetul de tur (1″).
In camera in care este cel mai frig, adica la etaj, sunt 2 circuite. Ambele cu debit de cca 1, adica cel mai mult din casa. Totusi, este frig. Asta nu o prea inteleg.
Debit mare, nu inseamna ca apa calda ajunge mai repede acolo?
Da, debit volumetric (litri/minut) mare înseamnă debit caloric mare. Dar, camera respectivă (mai rece) poate avea 2..3 pereți exteriori, geam mai mare (ușă exterioară) etc. Probabil, aici trebuia pas de 7,5cm, iar în cealaltă încăpere pas de 20cm. Dacă există pas de 10cm peste tot în casă, echilibrarea hidraulică (termică) e mai complicată.
Inteleg. Da, este pas de 10cm peste tot. Am obturat destul de mult parterul si s-a imbunatatit semnificativ si aceasta camera. Multumesc pentru raspuns!
\(°‿°)/
Păstrăm legătura. Țin pumnii.
Salut Bogdan,
In primul rand multumesc pentru toate informatiile de pe blog – am folosit foarte multe dintre ele – iti datorez cel putin o bere ( macar virtuala ).
Context: Casa cu doua nivele ( IPAT sus si jos ), centrala Ariston Alteas ONE de 24KW, cube rf si senzor exterior, merg pe modul auto, setarile din articolul dedicat aplicate. Am facut o echilibrare hidraulica si termica conform articolului binecunoscut cu oarecare succes – am 2 grade diferenta intre parter si etaj. Am celebrul pas de 10, izolatie sub medie si parchet de 12, colac peste pupaza teava care pleaca din centrala este de 3/4 sau poate mai mica.
Daca totusi nu am debit suficient la etajul casei pot intercala pompa suplimentara ( una dintre cele folosite la GPA ) pe tur ? Am vazut ca ai raspuns in general pe retur dar din pacate acolo nu am spatiul necesar si un filtru Y la care nu as renunta. In plus de asta as evita sa adaug coturi suplimentare samd.
Trebuie ceva separare hidraulica ? Sau pur si simplu taie si monteaza pompa ?
Desigur o sa mai incerc sa mai ajustez echilibrarea dar nu ma astept la minuni. O sa revin cu intrebari si la articolul de echilibrare.
Fără să consideri minune, cu curaj, obturează parterul din robinetul de 1” tur distribuitor. Rotește mult peste 45°, la 65..75°. Măcar încearcă un 8..12 ore.
Salutare,
Daca doresc sa adaug o pompa suplimentara pe retur ip, o pot comanda din centrala sau exista o pompa sa detecteze fluxul de apa creeat de pompa centralei si sa porneasca automat?
Nu doream metoda clasica termosat + releu.
Sanatate!
Din centrală, ar putea inginerul de service să facă, însă complicat.
Există fluxostate separate de cumpărat.
Atentie! CT și pompa de circulație ar trebui să funcționeze continuu, 24/7.
Atenție! Pompa din CT face față pentru case de ~450m².
Buna! Am in total am 14 circuite la parter si 12 circuite la etaj, cu lungimi aproximativ egale, total teava de 17 mm aproximativ 1500 m pentru un total de 145 mp (parter +etaj). Coloanele sunt duse in camera tehnica de la demisol si cam atata. Intrebarea mea este daca pot sa conectez simplu si direct turul si returul la centrala. Oare pompa ar asigura debitul necesar astfel incat sa fie sistemul functional? Daca nu, unde ar trebui si cum sa mai integrez o pompa? Mai pot adauga si un circuit de 3 calorifere medii pe viitor tot pe pompa centralei?
Multumesc!
Desigur că pompa asigură debitul volumetric și înălțimea de pompare. De fapt, este vorba de debitul caloric, NU de lungimile adunate de țeavă.
În cel mai negru caz, după un sezon de pildă, tăiați un tronson de țeavă (retur, sub CT) și interpuneți o pompă, are 130 sau 180 mm lungime.
Evident că pompa din CT va duce și acele calorifere. Însă, ATENȚIEEE! Caloriferele au pe interior un ulei, ăsta trebuie eliminat prin spălare cu apă = jet mult până iese apă cristalină. Dacă nu, acel ulei se poate aduna în debitmetre. Puteți avea pompe de cartier, că tot se vor înfunda cu uleiul ăla.
PS
Un paragraf din Grup pompare amestec de evitat: – Nu duce pompa