De cele mai multe ori întrebările „Grosime sapa incalzire in pardoseala” sau „Cât mă înalț cu încălzirea în pardoseală” sunt echivalente cu „Cea mai subțire șapă posibil: ultra slim”.
Variante grosime șapă IRPAT
| Grosime totală sistem IRPATIRPAT = încălzire și răcire prin pardoseală cu agent termic (în șapă): polistiren + șapă + finisaj | Grosimi straturi sistem încălzire/răcire în pardoseală (cm) |
| Exemplu 1 cu șapă uscată: 10..11 cm | = XPSXPS = polistiren extrudat 3,0 + țeavă 1,7 + șapă peste-țevi 4,5 + finisaj 0,5..1,5 cm. Cea mai întâlnită situație, șapă uscată, uzual, economic. Țevile de apă și termice tur, retur vor fi la acest nivel, încastrate în XPS, izolate cu spumă adeziv de polistiren. |
| +2..3 cm pentru cabluri țevi de apă rece, caldă | Planeitate: Adăugare un prim strat de polistiren XPS 2..3 cm între cabluri electrice și țevi de apă neordonate. Frecvent la parter, mai rar la etaj. Dacă se folosesc 2 straturi de polistiren, pot fi ambele de 2 cm, agrafele nu vor atinge placa. |
| Exemplu 2 cu șapă uscată: 8,5..9,5 cm | = XPS 2,0 + țeavă 1,7 + șapă peste-țevi 4,0 + finisaj 0,5..1,5 cm. Polistirenul mai subțire permite o șapă flotantă mai subțire. |
| Șapă fluidă | Cu șapă fluidă (autonivelantă), grosimile de mai sus pot deveni mai scunde cu 1,0 cm. |
| Ultra slim | Cea mai subțire încălzire în pardoseală 16mm + finisaj |
XPS = polistiren extrudat, EPS = polistiren expandat
Grosime sistem IRPAT cu un strat de polistiren
Grosime sistem IRPAT cu două straturi de polistiren
Grosime sistem IRPAT fără polistiren
Șapă în aderență — face priză cu stratul suport (placa).
Șapa este în aderență, face priză cu stratul suport.
Articole utile
Șapă subțire la încălzirea în pardoseală. Mit vândut ca eficiență.
Șapa groasă nu este niciun Bau-Bau al eficienței: rezistența termică
Grosimea șapei în funcție de grosimea polistirenului
Înălțime de prevăzut pentru încălzirea în pardoseală
Șapă cu grosime variabilă = ok
Încărcări (kgf/m²) și grosimea șapei: Ce spun tabelele producătorilor?
Poze șapă
Propunem șapa uscată.
Buna ziua,
O intrebare, daca dupa turnarea sapei peste tevi, exista posibilitatea sa nu fi iesit perfect drept, se poate turna un strat subtire de sapa autonivelanta? Si care ar fi grosimea maxima acceptata in cazul confimarii.
Multumesc frumos.
Șapa autonivelantă are înscripții pe sac (ambalaj). Un ex. pentru 2..20 mm grosime.
Nu ma vor influienta negativ in randamentul incalzirii, adica daca mai adaug inca 20 mm maxim la cei 6.5 existenti?
Multumesc frumos.
Va influența, sigur că da. Însă, doar în regimul tranzitoriu = la re-pornirea instalației, nu la menținere. Va fi un articol despre staționar versus tranzitoriu enervant.
INTERESANT -Pfuu, numai bogatani, altruisti sau care nu au citit de la inceput p’aci caci de raspunzi corect ai proiectu’ aprope gratis. Sa ma risc io – zic ca-i vorba de conductivitate, conductia termica a inoxului e mult mai mare decat a lemnului. Asa deci si prin urmare mana la ~37 grade va ceda mult mai repede caldura inoxului la 22 grade deci il vei simti mai rece. Nu-i iluzie dar e perceptie caci neuronu’ a sesizat asta de multe ori si intotdeauna vei percepe metalul mai rece decat lemnul.
Zic bine? Seara placuta!
PS – cred ca hacheru’ a fost angajat de sau e nevasta unuia ca mine care de vreo cateva zile nu se dezlipeste de sait cu orele…
Of! Răspuns greșit. Nu e conductivitatea. Poate, întreabă Exarhu la Morning Glory ‘ntr-o zi.
Indiciu: vorbesc în articol de contact, nu de Compact, nu de RIP Radio Contact. Nu e greu.
100 € sunt pt. lucrare. Dar, să facem 50% pt. doar-proiect.
–
Mi se pare de bază și cel mai funny articolul: conducție, convecție, radiație din sait.
Nu e vorba de densitatea diferita a materialelor? Inoxul are o densitate mai mare si face un „contact” mai bun.
M-ai prins. Da, densitate mai mică ⇒ porozitate mai mică. Să spunem palma are 10 cm². Pe lemn va fi S.contact = 5 cm², pe inox S.contact = 9,9 cm². Conducția merge prin acele suprafețe de contact. Deci, cu inoxul avem un transfer mult mai mare dinspre bară spre mână.
–
Gresie, parchet, covor au aceeași temperatură, de fapt.
Însă, simțim, chipurile, mai rece gresia, față de parchet; mai rece parchetul față de covor.
Si primesc ceva? De fapt, iti eram dator.
Da. 100 € pt. lucrarea din 2021.
Uraaa ＼(＾O＾)／
Lemnul balustradei de obicei este lacuit (si parchetul are un strat superficial de protectie asemanator) asa ca suprafata de contact este ACEEASI. Nota bene: era specificat clar BALUSTRADA, asa ca in conditii real life consider ca raspunsul cu conductivitatea era mai aproape de adevar. Ce treaba sa aiba densitatea ? O teava de otel (fi 6 cm sa zicem, cu 2 mm grosime perete) daca o consideri ca un corp solid are 2 kg/m, densitate comparabila cu o balustrada de stejar de acelasi diametru (1.7-2 kg/m). Pierderea de caldura este mai rapida in cazul otelului, pe baza conductivitatii termice mai crescute a acestuia (fara ca aerul din interiorul tevii sa se incalzeasca semnificativ in primele minute). In plus, tot datorita conductivitatii termice a metalului, suprafetele ADIACENTE (pe care mana NU este in contact) se vor incalzi si ele, ceea ce amplifica pierderea de caldura, astfel ca senzatia de rece apare mai repede (resimtita ca atare de receptorii din piele).
Este vorba doar de contact. Cum simțim o gresie și un parchet care au exact aceeași temperatură? Dar, un covor lățos? Greutatea înmagazinează mai multă energie, nu temperatură.
Cum simțim două balustrade cu aceeași temperatură: una din bară de cupru plină, alta din țeavă de cupru? La fel. Doar că bara plină, evident, are mai multă energie înmagazinată. Se va încălzi mai lent de la mână, dac-o menținem acolo.
Mersi pentru mesaj.
Bună seara. Îmi cer scuze pentru comment. Probabil o sa vi se para aiurea. Tot vad in ultima vreme unii domni care recomanda sapa de 8mm. Ce părere aveți. Ii puteți găsii pe YouTube.
Sunt cu casa la etapa aceea și nu prea am idee ce și cum.
Mulțumesc mult.
Într-o casă de locuit (24/7/365) inerție termică mare = avantaj.
Șapă de 8 mm, inerție mică de tot.
Probabil, în birouri, clădiri cu orar.
Io nu știu cum acoperă țeava cei 8 mm de șapă?
A fi un fel de Minitec, sau mai este ceva firma (Bjorn Heizung) care pui placa si peste direct finisajul, de regula sisteme folosite la renovari, unde nu ai inaltime.
Da. Mersi.
Despre Bjorn (încălzire uscată) am mai scris.
–
E vorba de șapă 8 mm peste nuturi.
Deci: 20 + 8 = 28 mm aprox. Așa, da.
Evident, nuturi fără polistiren expandat (EPS) dedesubt, fără vreo folie = șapă în aderență.
Buna ziua,
Ma confrunt cu urmatoarea problema – am nevoie de o sapa foarte subtire peste tevile de incalzire. Am vazut sistemul de incalzire de la rehau – rautherm speed plus renova, pe care il prezentati si dumneavoastra aici, dar cu toate eforturile mele, nu am gasit ce fel de sapa se toarna peste tevile acelea ( forumuri, vanzatori , etc etc ). In cazul de fata rehau prezinta sistemul, nu si tipul de sapa care se toarna peste.
Multumesc.
Șapă fluidă, în aderență.
Pe Youtube, căutați vă rog Uponor Minitec.
Recomandarea cu sapa de 45mm se considera de la polistiren sau de la teava?
Adica inaltimea sistemului si pardoselii ar fi: polistiren 30mm + teava si sapa 45mm + finisaj 20mm?
Sau polistiren 30mm + teava aprox 20mm + sapa 45mm + finisaj 20mm?
Polistiren de 3 cm ⇒ șapă 4,5 cm peste țeavă. Deci, a 2-a sumă.
De ce pe casa punem 10, 15+, in pod 20+ dar sub casa sa punem 5, pamantul “tine” mai cald, dar totusi are numai vreo 5-8 grade.
5..8° lângă casă. Pe mijlocul casei, cât să aibă?
Oricum, un demisol neîncălzit are iarna 8..12+°C.
—
Bun. Contează și banii, nu? Câți bag, câți scot?
Aici în lumea virtuală, io pot recomanda izolație sub placa de structură de 20 cm, sub șapă de 20 cm, că nu mă doare tastatura.
Salut,
Am o intrebare. Te rog frumos sa imi spui daca diferenta de grosime din prima imagine unde explici straturile si anume cei 9 cm de izolatie conteaza asa de mult fata de 3 cm de exemplu?
Vreau sa ridic primul nivel la casa si as vrea sa stiu la ce inaltime il ridic.
Multumesc anticipat.
O zi buna.
Izolație cât mai groasă = cât mai bine oriunde pe anvelopă casă șamd.
Dar, de la o grosime în sus nu mai merită investiția.
Io spun că sub placa-peste-pământ să fie un polistiren de 3..5 cm. Peste placa-de-rezistență, tot așa 3..5 cm.
Dacă aveți izolație sub casă, n-aș pune peste placă mai mult de 5 cm.
Într-adevăr, avem clienți care au pus polistiren chiar de 8..15 cm.
Uite aici un video, recent, despre importanta izolarii fundatiilor
De acord.
:))))) las ca poate se intelege, sunt eu mai greu de cap poate. Acest executat corect mi se pare mau usor la cea fluida, totusi e fluida, intra singura prin toate zonele, cea uscata trebuie „impinsa” :), cel putin asa vad eu. Dar oricum diferenta de bani e maree
Am adăugat, schimbat text. Mersi. (°°)/
E scumpă fluida (autonivelanta).
deci sa inteleg ca faza, la cea fluida, ca intra mai bine pe langa teava sau chiar sub teava, daca sunt ceva distantiere si incalzeste mai bine sapa avand un contact mai bun,nu este chiar asa relevant?
╰（‵□′）╯
Incredibil. Mă voi strădui mai tare cu textul.
DACĂ SUNT EXECUTATE CORECT, AMBELE FAC ACELAȘI CONTACT, m².
Probabil trebuie sa citesc de mai multe ori, ca nu am inteles, sapa fluida, face sau nu contact mai bun ca sapa uscata?
Voi completa, să fie evident. Au aceeași porozitate. Deci, același contact.
Într-adevăr, în execuție, cea uscată poate fi mai „aerisită”.