Întrebarea „Izolație termică polistiren vs vată minerală bazaltică” e pusă, de obicei, greșit. Nu materialul „câștigă” singur, ci combinația dintre:
- locul unde se montează
- grosimea
- conductivitatea termică
- prețul
- rolul cerut: termic, fonic, foc, umiditate, rezistență mecanică
Linia scurtă e asta: pentru case de locuit obișnuite, cu buget normal, polistirenul expandat rămâne de regulă alegerea mai bună pe fațadă. Vata minerală are avantaje reale, dar nu gratuite.
—
Articolul se referă la părerea noastră, nu la „izolarea termică absolută”!
—
Pe scurt despre vata minerală bazaltică
- Rezistența la foc: Într-o casă de locuit, în cazul unui incendiu, familia va ieși afară sub un minut (prioritatea zero).
- Izolare fonică: Deja izolează acustic cărămida și tencuiala, (plus polistirenul expandat de 20 cm).
- Pereții respiră: Ventilarea unei case nu se face prin pereți. Casele au ferestre și uși. Unele au instalație de ventilare.
- Montajul: Trebuie făcut perfect dacă vrem ca vata „să-și facă treaba” perfect.
- Preț: La aceeași grosime – material și manoperă – e mai scumpă vs EPSEPS = polistiren expandat de cel puțin două ori. Diferența de bani poate fi direcționată în jaluzele exterioare (cu telecomandă).
Dacă bugetul este foarte generos, iar banii nu trebuie direcționați limitat, vata minerală va fi o investiție bună, dar nu din motive termice.
Interesant de lecturat: Casă castel vs structură ușoară • eficiență & confort
—
Ce contează cu adevărat: R, nu legenda de marketing
La izolații, interesul real este rezistența termică R.
Formula e simplă:
R = grosime ÷ λ
Asta înseamnă că grosimea bate, de multe ori, „conductivitatea scumpă”.
Exemplu:
- 10 cm material cu λscump = 0,030 => R = 3,33
- 20 cm material cu λieftin = 0,042 => R = 4,76
Adică un material mai ieftin, dar mai gros, poate izola mai bine decât unul „premium”, dar subțire.
—
Conductivitate termică, pe scurt
Vată minerală bazaltică:
- λ ≈ 0,035…0,045 W/mK
Vată minerală de sticlă:
- λ ≈ 0,030…0,040 W/mK
Polistiren expandat EPS:
- λ ≈ 0,030…0,040 W/mK
- EPS grafitat bun coboară spre 0,030…0,035
Polistiren extrudat XPSXPS = polistiren extrudat:
- λ ≈ 0,029…0,037 W/mK
Tradus fără poezie:
- cele mai bune EPS/XPS bat termic vata
- vata bate la foc, fonic și difuzie de vapori
- pentru factură, grosimea și suprafața pierzătoare contează mai mult decât obsesia pentru materialul-minune
Cât contează grosimea față de lambda la termoizolație
—
Unde se pierd banii, de fapt
La multe case din România, problema mare nu sunt pereții, ci geamurile.
Dacă prin pereți + acoperiș + sol pierderea e modestă, dar geamurile sunt „cât China”, discuția despre EPS versus vată devine aproape decorativă.
Cu alte cuvinte:
- geamuri prea mari = pierderi mari
- geamuri slabe = pierderi și mai mari
- copertine lipsă, jaluzele exterioare lipsă = disconfort vara și iarna
Se poate pune vată bazaltică scumpă pe pereți și, în același timp, să se piardă grosul energiei prin suprafețe vitrate exagerate. Inginerie de Instagram.
Eficiență în Ro – geamuri cât China, facturi cât casa
Geamuri mari sau pereți bine izolați: pe unde se pierde căldura
—
Polistiren sau vată bazaltică pe fațadă
Polistiren expandat – avantaje
- preț mai mic
- rezistență termică foarte bună
- permite grosimi mari la bani mai puțini
- montaj mai ieftin
- rezistență bună la apă
- rezistență mecanică decentă
- material curat, simplu de pus în operă
Vată bazaltică – avantaje
- comportare mai bună la foc
- mai bună fonic
- mai deschisă la difuzia vaporilor
- utilă în anumite sisteme și clădiri speciale
Verdict pentru casă de locuit
Pentru majoritatea caselor de locuit, pe fațadă, cel mai bun raport bani ÷ eficiență îl dă:
- cărămidă/BCA 25…30 cm
- EPS 15…20 cm
Nu vata bazaltică e „rea”. Doar că, termic, la același buget, EPS-ul câștigă de multe ori clar.
Polistiren sau vată bazaltică pe fațadă
Merită vata bazaltică diferența de preț
—
Merită vata diferența de preț
Amortizarea diferenței de cost dintre vată și EPS ajunge absurd de lungă, zeci de ani.
Asta spune tot:
- termic, diferența nu e spectaculoasă
- financiar, de multe ori nu se justifică
- mai ales dacă sursa e pompă de căldură, casa e decent izolată și iernile sunt mai blânde
Adică se pot băga mii de lei în plus pentru o economie anuală mică. Sună sofisticat. Financiar, nu prea.
—
Unde folosim, logic, fiecare material
Placă peste sol, fundații, soclu, pereți în pământ
Aici: XPS sau alt material potrivit contactului cu solul și compresiunii.
Nu se pune vată în pământ. Atât de simplu.
Pereți exteriori supraterani
Aici: de regulă EPS 15…20 cm.
Vata bazaltică are sens când există cerințe speciale:
- foc
- fonic
- anumite detalii de sistem sau arhitectură
Acoperiș, pod, mansardă
Aici vata e foarte potrivită, mai ales la grosimi mari:
- 30…40…50 cm
La acoperiș, grosimea chiar contează mult.
Zone de punți termice
Centuri, stâlpi, buiandrugi, atice, console, balcoane:
- aici merită materiale foarte bune termic
- pentru că suprafețele sunt mici, dar riscul de punte termică e mare
—
Mitul „pereții trebuie să respire”
Nu pereții rezolvă ventilația casei.
Ventilarea se face:
- natural, organizat
- mecanic
- sau, minimal, prin deschidere controlată a ferestrelor
A spune că trebuie aleasă vata fiindcă „respiră pereții” e una dintre glumele tehnice care refuză să moară. Umiditatea din casă nu se gestionează cu poezie de marketing, ci cu ventilație și uz normal al locuinței.
—
Buget limitat: unde merită direcționați banii
Dacă bugetul nu e fără fund, ordinea logică e asta:
- geamuri mai „puține” și mai bune
- jaluzele exterioare
- protecție solară exterioară
- EPS suficient de gros pe pereți
- izolație serioasă la acoperiș
- rezolvare punți termice
- abia apoi finețuri scumpe
Nu are sens:
- vată scumpă pe pereți
- geamuri exagerate
- izolație absurdă sub casă
- detalii premium peste tot, dar pierderi mari prin vitrări
Unde merită banii: pereți, geamuri, acoperiș sau sub placă
—
Răspunsul scurt
Alege polistiren când:
- izolezi fațada unei case de locuit
- vrei cel mai bun raport preț/performanță
- vrei grosime mare la cost rezonabil
Alege vată când:
- contează mai mult focul sau fonicul
- sistemul constructiv o cere
- bugetul permite cost mai mare pentru avantajele ei specifice
Alege XPS când:
- e vorba de soclu
- placă peste sol
- fundații
- zone cu umezeală și compresiune
—
Concluzie
Întrebarea corectă nu este „polistiren sau vată bazaltică”.
Întrebarea corectă este:
„Unde izolez, cu ce grosime, cu ce buget și ce problemă vreau să rezolv?”
Pentru casele de locuit obișnuite:
- pereți: EPS
- acoperiș: vată
- soclu, placă, fundații: XPS
Iar peste toate:
- geamuri mai mici și mai bune
- jaluzele exterioare
- punți termice tratate
- grosime serioasă
Asta dă casă caldă, nu materialul „vedetă”.
Infografic
Bună seara!
Sunt impresionat! Ești expertul pe care-l căutam. Vreau să izolez casa pe exterior, cum se spune pe șantier, facem fațada. Dar eu nu vreau să fie o lucrare pe „fațadă”. Ne-am montat ferestre Salamander Streamline care are coeficient termic Uw=1.16 W/mK.
Merită să investesc în izolație vată bazaltică, sau oricum pierd mai multă căldură pe la ferestre? Deci merge și o izolație de polistiren ieftină? Sau măcar să pierd căldură pe o suprafață mai mică, cea a ferestrelor? Și să investesc în vată bazaltică să nu-mi intre șoarecii, să nu-mi răpească păsările și să nu fie inflamabil? Sus, sub acoperiș, totuși aș pune vată bazaltică. Ce părere ai?
Mulțumesc mult!
Calculator rezistență termică pereți
–
Considerăm o grosime de 10 cm.
λ = 0,028 W/mK R = 3,571 m²K/W – XPS Zentyss, expandat
λ = 0,031 W/mK R = 3,226 m²K/W – EPS 80F swisspor LAMBDA Por, extrudat
λ = 0,034 W/mK R = 2,941 m²K/W – Isover PLE 034, vată
⚠ Atenție: vata NU se alege că ar fi mai bună termic!
Cel mai mare avantaj al vatei e cel acustic, pentru casă de om, aș spune. Când pereți din plăci ș.a. cazuri.
În industrie, ne obligă pompierii s-o folosim.
–
Am clienți cu vată și șoareci.
Sau, client cu EPS fără șoareci.
Nu știu ce să spun despre șoareci.
Întrebați amicii care-ce-are și câți șoareci?
–
Un polistiren de 2 lei EPS70 face R = 2,5 / 10 cm. 20 cm → R = 5 m²K/W.
Salutare,
Intentionez sa anvelopez casa cu polisitren de 15cm si ma gandeam daca as putea pune geamurile fixe (cel putin la parter) si sa instalez in perete un „tub” de ventilatie cu recuperare de caldura (costul ar fi undeva la 2000 lei). totul pentru un confort termic mai bun si facturi cat mai mici mici…
Multumesc pentru o opinie si sugestii.
Fără deschidere a geamului = mai greu de șters.
Recuperatorul consumă curent electric.
L-aș monta doar într-o sufragerie, bucătărie de fumători și unde ar fi uscătorul de haine.
Buna ziua,
Am o nedumerire legata de Ytong A+ groseime de 50 cm NF cu U = 0,186 W/m2 linkul aici si lambda de 0,09 W//mK de aici. O fi vreo gresala sau nu am inteles fomula?
λ, W/mK, conductivitate termică = o constantă, nu crește, nu scade.
Bine. Cosniderăm aceleași condiții.
Resistența termică a cărămizii m²K/W depinde de λ și grosime.
m²K/W = mulți metri pătrați și grade diferență să pierd un Watt. Adică, R mare = bine = pierd un Watt pe 5 m², nu pe 2 m².
λ constant. Deci, grosime mare = R mare, grosime mică = R mic.
–
λ = 0,09, R cărămidă va fi
g = 25 cm, R = 2,222 m²K/W
g = 30 cm, R = 3,333 m²K/W.
Fără mortarul de zidit. Cărămida goală.
–
Atenție! Peretele, pe lângă simpla cărămidă are:
– mortar să poată Manole zidi cărămizile,
– buiandrugi deasupra geamurilor (bolțile sunt mai ok),
– stâlpi, că am structura de rezistență a casei,
– cuie să prind izolația termică.
Astea toate scad rezistența medie a peretelui.
Dar, ajută R
– izolația termică (EPS, XPS, vată, spumă, orice),
– tencuiala ext. + int.,
– faianța,
– placări cu rigips.
Pot folosi un mortar mai „izolator” termic. La fel, tencuiala. Șamd.
–
Se consideră transferul prin transmisie doar. Dintre peretele interior și fața exterioară.
Ceva transfer există și prin convecție: aer x perete interior și perete x aer exterior.
Vezi linku de sus pt calcul punct roua, izolatii etc. Cred ca e super.
Da.
Oau. Exista asa postari?!!!
Ma mir si ma bucur. Te intreb ceva, la o mansarda mai bine pun vata ff groasa. Din ce am inteles, polistirenu nu e ok. Bun. Dar ce parere ai despre spuma aia care se pune uda stropita. E si aia cancerigena?
Toate materialele sunt cancerigene. Ca țigările.
În schimb, vata minerală este în loc de oxigen.
În tuburile Linde va fi vată bazaltică în locul O2-lui.
Pescarii bagă vată minerală în apele de munte să se oxigeneze pârâurile pentru păstrăvi.
PUR = super OK. Lambda chiar 0,027 W/mK.
Depinde de celulă închisă, deschisă, model.
Foarte ok că intră în toate cotloanele.
Un avantaj al polistirenului este ca poate fi „pus in opera” doar cu ceva maglavais si fara cuiele alea pe care le pune orice mester (cred ca Baumit au ceva maglavais de genul). Din graba meseriasului cand da gaurile pentru cuie le va da cu percutie … si ia incearca tu sa dai cu percutie intr-o caramida cu goluri sa vezi ce iese 🙂 .
😉
„Ai în casă umiditate relativă cca 60%. Iar, afar’ 80%. Ce te-ntere’? Să respire peretii? Să-ti maresti umiditatea? Dupa-aia, dai banii și p-un dezumidificator să revii la 60%?”
Calculul se face pe umiditate absoluta si nu relativa. Astfel ca, in cazul in care ai afara 60%, in interior 80% si temperatura de afara este mai mica decit cea din interior, umiditatea va migra inspre afara.
Mulțumesc de info. Apreciez. Corect.
Am să corectez: pun sezon iarnă + sezon vară.
Confortul omului = valori ok de: temperatură, umiditate, viteză aer, zgomot, lumină ș.a. prin casa omului.
Spunem: aceeași presiune afară și în casă.
Temperatură afară -10C, Ur = 80% -> Ua = 2 grame/metru cub.
Temperatură casă +20C, Ur = 60% -> Ua = 10 grame/metru cub.
Invers:
Temperatură casă +20C, Ua = 2 grame/metru cub -> Ur = 11,545%.
Medicii spun că optim ar fi 30% < Ur < 60%.
Pai daca e sa vb de sezon iarna / vara, atunci cred ca ar trebui sa avem iarna mai umed, in limitele aceptate, adica sa spunem 50, max 60% ca sa resimtim caldura mai bine, iar vara mai uscat, adica sa spunem 35% – 45% sa resimtim racoarea mai bine.
Punind si astea in ecuatie, s-ar putea ca vata sa iasa in avantaj si vara, si iarna (exceptind pretul si alte cele )… Nu?
Iarna: umiditate absolută afară mai mică decât Ua în casă.
Vara: umiditate absolută afară mai mare decât Ua în casă.
Oricum, în România clima este super-ok.
La frate-meu vara, în Dallas, fumez o juma de țigară și fug înapoi în casă.
Pentr-o clădire imensă cu 15 etaje, cu 2 pereți fără geamuri, unde-s un milion de calculatoare, probabil, s-ar impune vată.
Aici, vorbim de transfer termic și pereți cu geamuri, de casă obișnuită a omului.
La fel, poate, omu’ a pus termopane cu micro-ventilare.
Salut! Cum se evalueaza calitatea izolatiei unei case de catre proprietar? Adica, daca am cumparat o casa, de unde stiu ca e bine/corect izolata? Daca las o anumita temperatura in casa și plec cateva zile, cata caldura ar trebui sa piarda pe ora/zi?
Hmm! Grea intrebare. Greu raspuns 😐
Unui client ii scadea cu sub 1 grad pe zi, 18 la 17C. Afara intre -5..0C. Incalzire pardoseala.
Dar, un calcul rapid: masurat temperaturi perete interior, perete exterior.
Presupunem: aer interior 20C, aer exterior -10C. Ideal ar fi Tint = 20C, Text = -10C. Nasol: Tint = 12C, Text = 0+C.
Adica, diferenta Tint-Text = MARE = superOK izolatia termica. Tint-Text = mic = nasoool.
Daca as sti energia pierduta, as spune exact rezistenta termica a peretelui/anvelopei/etc.
Mie mi-a scazut de la 21 la 15 in doua zile (48h). Text in jur de 0 grade. Cum e?
Io as spune ca e ok. Ar fi 3 grade pe zi.
Conteaza și inertiile termice: a casei + a sistemului de incalzire.
Clientul de care vorbeam, cu pardoseala, sa recupereze ar avea ceva de asteptat. Cu caloriferele de tabla sunt mai rapide: și racire, și re-incalzire. Cu calorifere de fonta, iar, ceva mai lent.
La fel, o casa pe structura usoara s-ar raci mai repede, dar s-ar re-incalzi mai repede. Chiar de ar fi incalzire-n pardoseala.
Perfect ar fi sa stim energia pierduta. Destul de greu.
Masurarea temperaturilor pe perete interior și exterior e cel mai usor de facut.
Frumos!
Îmi puteti spune calculul pentru a afla R? Adica, sa ne calculam și noi acasa din ce construim. Caramida + tencuiala + izolatie.
Multumesc.
Sigur. Este deja pe site @ Proiectezi?
Sunt trecute majoritatea materialelor de pe piata de c-tii de la noi: caramizi, izolatii etc.
În celulele galbene se introduc valorile materialelor. Comparati acel R`! Cel mai mare = cel mai bun.
Cool
Cool va fi-n casa cu CT sub 30 kW?