Chiar dacă pentru noi sunt relevante termic numai grosimea (δ) și conductivitatea (λ) materialului folosit pentru izolarea casei, mulți ne întreabă ce densitate să aleagă pentru polistiren sau vata minerală etc.
Termic, nu ne interesează câte kg/m³ are izolația.
✓ Densitate potrivită ⇒ locul potrivit dpdv mecanic
✓ Grosime mare ⇒ rezistență termică mare
Rezistență densități diferite
Considerăm EPS Hirsch Porozell.
Conductivitate EPS80, λ = 0,039 W/mK (Watt/metru și grad)
Conductivitate EPS100, λ = 0,035 W/mK
Rezistență EPS80, R = 15cm grosime : 0,038 = 3,95 m²K/W
Rezistență EPS80, R = 15cm grosime : 0,035 = 4,29 m²K/W
Adică, EPS100 cu densitate mai mare are rezistență termică mai mare cu 🤔 9%.
Preț EPS80 15cm: 62 lei/bax (sept. 2025, muralshop)
Preț EPS100 15cm: 78 lei/bax
Adică, EPS100 e cu cca 26% mai scump. Obțin cam o treime (26:9=3) la rezistență față de investiția mai mare pe EPS100 vs EPS80.
Dacă permite geometria, aș folosi EPS cu densitate mai mică, dar grosime mai mare. Cu câte procente de bani dau în plus, cam cu atâtea procente câștig la rezistența termică.
Densitate mare
Polistirenul expandat cu densitate mai mare (EPS 100) este mai rezistent la presiuni mecanice, lovituri sau tasare decât vata minerală sau EPS 50. Acest lucru e important pentru fațadele expuse unde pot fi lovite sau pentru montarea finisajelor grele (tencuieli, piatră, ș.a.).
Densitate mică
Polistirenul cu densitate mai mică e mai sensibil la montaj (dacă nu e lipit bine, se poate curba sau desprinde) și se deteriorează mai ușor sub influența căldurii, apei sau a înghețului.
Polistirenul cu densitate mică este mai ieftin decât cel cu densitate mare, dar aproape la fel de eficient dpdv termic ca cel cu densitate mai mare. Dacă nu mă interesează neapărat rezistența mecanică atunci, nu aș da banii pe un polistiren cu densitate mare.
Vată bazaltică
Vata minerală bazaltică (plăci) este mai rigidă față de cea minerală de sticlă (sul). Orice tip de vată ofertă o izolare fonică foarte bună. Vezi și Izolație termică polistiren vs vată minerală bazaltică ori Polistiren grafitat sau vată minerală bazaltică.
Care este marele avantaj al vatei bazaltice?
Primul motiv al investiției mari în vata bazaltică este rezistența la foc, incombustibilă (Euroclasa A1). Însă, dacă am nevoie de izolare fonică și nu există solicitări mecanice, poate fi vata de sticlă, cu mult mai ieftină (achiziție și montaj), tot incombustibilă (Euroclasa A1).
Punct de topire: vată bazaltică = 1000°C; vată de sticlă = 600-700°C. Scopul nu e să recuperăm izolația după un nedorit foc, ci să câștigăm timp pentru evacuare. Motiv că la casele de locuit, legislația actuală nu impune vata, cum e în industrie sau în cazul unor clădiri cu public larg.
Vată de sticlă
Vata minerală de sticlă este mai elastică și mai puțin densă. Dacă nu mă interesează o anume rezistență mecanică, aș alege vata minerală de sticlă care este mai ieftină decât vata minerală bazaltică și aproximativ aceleași performanțe dpdv termic.
Unde pot folosi vata de sticlă?
Vata de sticlă este ideală pentru poduri, mansardă, șarpante, tavane, pereți ușori.
Polistiren extrudat
Polistirenul extrudat este caracterizat de o rezistență mecanică foarte mare și e aproape insensibil la apă. De asemenea, este un excelent izolator termic: peste vată, polistiren expandat șamd.
Unde pot folosi polistirenul extrudat?
Unde există umiditate, solicitări mecanice sau disponibilitate mică pentru grosime: sub placa peste sol, fundații, soclu, șpaleți, copertine, stâlpi, buiandrugi, console, chiar pereți fațadă.
Polistiren expandat
Știe toată lumea, polistirenul expandat are o rezistență mecanică mai mică decât cel extrudat. Se poate rupe chiar la manipulare, la bătaia vântului ținut în mână etc. Chiar și EPS 150-200 e mai puțin rezistent decât orice extrudat.
Unde pot folosi polistirenul expandat?
Acest tip de polistiren este folosit pentru izolarea pereților exteriori sau interiori, a acoperișurilor sau a pardoselii. Nu este folosit sub placa pe sol, fundații șamd unde ar putea ajunge apa sau soclu unde ar putea fi lovit.
Polistiren expandat grafitat:
Polistiren grafitat sau normal – păreri tehnice
Alte materiale
PUR: Spuma poliuretanică e un material cu densitate deosebit de mare. E foarte bun izolator termic. Există în formă de plăci (scumpe) sau pulverizat (uneori, util la mansarde, sub șarpantă). Prea scump, dar plăcile pot fi folosite ca suport pentru țevile de încălzire/răcire prin pardoseală.
PIR: poliizocianurat, izolează termic mai bine decât extrudatul, dar are densitate, rezistență mecanică mai mică. PIR-ul e foarte scump, de ce le mai multe ori nejustificat în case de om.
Există și alte materiale de izolare termică, dar foarte scumpe și folosite extrem de rar în case de locuit.
- Celuloză: Un material ecologic, fabricat din hârtie reciclată tratată ignifug. Se aplică prin suflare în cavitățile pereților, planșeelor sau în poduri, umplând perfect toate spațiile.
- Plută: Un material 100% natural, ecologic și regenerabil. Oferă o bună izolare termică și fonică și este permeabilă la vapori, lăsând peretele „să respire”.
- Fibre de lemn: Plăci rigide sau flexibile fabricate din resturi de lemn. Sunt o alternativă ecologică la vata minerală, având proprietăți bune de izolare termică și o capacitate mare de a regla umiditatea.
- Panouri vidate de termoizolare (VIP): O tehnologie de înaltă performanță, constând într-un miez poros închis într-un înveliș etanș, vidat. Oferă o izolație de câteva ori mai bună decât materialele tradiționale la aceeași grosime, dar cu un cost mult mai ridicat.
- Aerogel: Unul dintre cele mai eficiente materiale izolatoare cunoscute, fiind extrem de ușor (peste 90% aer). Se găsește sub formă de pături flexibile și este folosit în aplicații speciale unde spațiul este foarte limitat.
- Spumă fenolică: Izolație premium cu performanță ridicată și clasă de foc A – rară, scumpă, dar excelentă.
- Lână de oaie: Material natural, regenerabil, reglează umiditatea, dar necesită tratamente antiinsecte.