Pompe de căldură păreri tehnice ° puteri, ger, COP, cum funcționează.
→evaporare→condensare iar ↺ și ↺ iar (freon & presiuni compresor) ⇒ pompă de căldură, nu ardere brută (cazan gaz, lichid, solid), nu energie electrică ⚡ brută (covorașe electrice).
Cine se gândea că aerul de -20°C ne poate încălzi? Să furăm, să jecmănim de căldură aerul arctic din curtea noastră? Vorbim despre pompe de căldură aer-apă (PdC), sol-apă, apă-apă, aer-aer, consum, montaj, încălzire, răcire, bani.
⚠ ‘mportant!
° PdC aer-apă nu sunt PdC sol-apă (foraj) cele foarte scumpe.
° PdC aer-apă costă decent.
° PdC țin peste 20 de ani.
° PdC sunt convențional, comercial denumite: de 8 kW, puterea dezvoltată diferă extrem de mult în funcție de cele 2 temperaturi:
° aerului de afară (nu putem umbla) și
° apei din țevi (putem umbla).
La fel diferă și puterea absorbită, consumată = bani facturi.
° Te rog, verifică toate datele tehnice. În acest articol, sunt date culese din manuale tehnice, sau din site-urile oficiale (nu site-uri vânzare). Pot fi confundate modelele.
Casa verde
Da, pentru PdC aer-apă aș da toți banii, fără număr. Evident c-aș lua banii de la fotovoltaicele bogaților și i-aș da aici.
Reclamă?
Nu avem nicio urmă de minimă intenție de a face vreo reclamă, sau anti-reclamă. În comentarii, te rog, dă-ne un pont cu performanțe tehnice ale vreunei PdC.
Șare
Cred că articolul este util și pentru viitori utilizatori, și pentru deja utilizatori de pompe de căldură. Fii altruist, dă-le șare (clic lung)!
⚡PdC vs CT.gaz
Spune magazinul: Schimbă centrala pe gaz că va fi mai ieftin cu pompă de căldură? Ok. Dacă nu va fi așa, să deconteze toată investiția, inclusiv deranjul, mai ales dacă vorbim de calorifere de-2-lei din tablă (de care am și io), of! Vezi Înlocuire CT.gaz cu PdC aer-apă ° amortizare?
COP, coeficient de performanță
=
puterea termică dezvoltată (ne)plătită
÷
putere electrică absorbită, plătită
COP de 4 înseamnă că plătesc 1 kW electric și am 4 kW termici; 3 kW termici neplătiți.
¯\_(ツ)_/¯
COP-ul poate fi chiar peste 6..7+, dar și sub 2.
Hmm, până la COP-ul din pliantul PDF e cale lungă.
Hmm, nasol că mulți din domeniu n-o prea avem, fie c-avem 8 clase, fie c-avem studii post/prost-universitare.
Dac-aș fi statul român: așa cum cere școală pentru permise auto, așa aș impune un mic curs pentru posesorii de centrale individuale: lemn, gaz, PdC ⇒ OpenTherm cu OpenMind. Hmm, ce utopie! Inginerii de service au sau nu răbdare să explice, știu sau nu ce să explice. Spun: Puterile mari și termostatele on/off sunt sfinte, clientule!
Pompe de căldură aer-apă cele mai importante date
PdC aer-apă pot fi foarte ieftine ° 10..15.000 l, sau foarte sumpe ° peste 30.000 l (aparatura). Unele date tehnice merită banii, pe când, unele branduri n-au acea tehnologie să merite banii. Să vedem!
PdC aer-apă construcție
PdC aer-apă SPLIT→ ca aerul condiționat (= PdC aer-aer), au o unitate afară și una înăuntru. Tot ca la aerul condiționat, trebuie legat freonul între ele. Afară sunt: un ventilator, un schimbător de căldură aer-freon = evaporator iarna/condensator vara. În casă: o unitate de perete, asemănătoare cu o centrală pe gaz, cu schimbător de căldură freon-apă (echivalentul arzătorului) = condensator iarna/evaporator vara, fluxostat, vas de expansiune, supapă de siguranță, pompă de circulație, aerisitor automat, tur, retur + tablou automatizare unde legăm senzorii (ca pe niște termostate). Gata de legat încălzirea. Opțional, pentru apă caldă trebuie boiler separat, vană cu 3 căi, vas expansiune, senzor, comandă șamd. Unitatea internă poate fi cu boiler încorporat, ca o CT gaz cu boilerul sub ea (dulap); pe lângă tur, retur se leagă apă rece și caldă menajeră. Afară ∃ doar freon = nu îngheață.
Split = mai scump montajul.
PdC aer-apă monobloc → ca frigiderul (= PdC aer-aer) cu grilajul său din spate, sunt dintr-o bucată (ca puțini oameni). Ca o centrală termică de apartament, doar că montată afară, are toate componentele încorporate. Pentru puține modele trebuie să montăm separat, în casă: pompa, vasul de expansiune, fluxostatul + automatizarea (de ex. Samsung). Afară ∃ apă ⇒ se folosește antigel, sau ne bazăm pe rezistența electrică ajutătoare.
Monobloc = mai ieftin montajul.
PdC aer-apă bani
Mai multe despre bani în Pompă de căldură aer-apă preț explicat.
SPLIT
mai scumpe unitățile și montajul
freon între unități
Modele: majoritatea sunt splitate Daikin, Heliotherm, Hitachi, Hyundai, Midea, Mitsubishi, Nibe, Panasonic, Stiebel Eltron, Termocasa-românești ș.a.m.d.
Brandurile de centrale pe gaz fac și ele pompe de căldură: Ariston, Baxi, Bosch, Buderus, Ferroli, Immergas, Vaillant, Viessmann etîcî. Unele modele sunt super scumpe, însă tehnic mi se par sub cele enumerate înainte.
De completat
MONOBLOC
mai ieftin aparatul și montajul
apă în exterior, recomandat antigel
Samsung și Chofu au pe tăviță un tubuleț care face dezgheț. Nu în toate cazurile, se folosește un cablu de degivrare, se poate forma un strat de gheață pe tabla de jos.
Link lucrare (montare pompă de căldură) cu materiale și montaj
De completat
PdC aer-apă la -20°, -25°, -28°
Majoritatea PdC merg până la -20° (garantat de fabricant în datele tehnice). Există variante care merg la -25°, -28°C afară. Observ că manualele tehnice dau valori de -20°, dar, în realitate, unii spun că le-au testat chiar spre -30° (brand cunoscut la noi). Deci, o PdC de -20° ar merge și la -25°, dar negarantat în manuale?
Evident, cele garantate la -28..-25°C sunt mai scumpe.
Minima record în Brașov -32°C.
Nu relevant în alegerea unei PdC vreun record.
PdC aer-apă funcționare pe ger
cald afară, apă călâie sub 30°C = putere prea mare
ger afară, apă mai caldă peste 35°C = putere mică
PdC aer-apă (split sau monobloc) se bazează pe aerul de afară. Mai călduț afară, senin = merg de rup. Frig, ger, ceață afară = abia, abia încălzesc agentul termic. Cel mai nasol lucru = când e mai frig, pompele astea au cele mai mici puteri, kWh/h. Toți fabricanții propun să folosim o rezistență electrică ajutătoare (mâncătoare de ⚡) de 2..9 kW (case obișnuite) = ok.
PdC aer-apă puteri kW
COP-ul pompelor de căldură aer-apă este cam același.
Pompele astea se bat care au puterea mai mare pe ger -15..-10°C ➕ care garantează funcționare ok la -28..-25°C.
⚠’tenție maximă! Puterea unei PdC aer-apă de 12 kW este de 13+ kW exact când e mai cald afară, dar n-am nevoie de atâta căldură, că de vreo 1,4 kW. NU mă uit la denumiri „pompă de căldură de 16 kW”! Problema e așa: când e mai frig de -7°, pompele de căldură (nu toate modelele) – că sunt de 8 kW, că de 12, că de 16 kW șamd – au cam aceleași puteri, 3..5..7 kW.
Proiectare bani aruncați?
Nu la ghici, ci aș recomanda apăsat proiectare cu calcul riguros pentru necesarul de căldură. 2 kW în plus/minus pot însemna mii de €.
PdC aer-apă onestie
Cum ar trebui să arate un brand serios, cinstit, transparent? Dă tabele clare cu puteri pentru diferite temperaturi afară și-n apă. Un exemplu cu PdC de 8 kW. Repet: convențional denumite de 8 kW.
Exact când nu treb’e face 9 kW, exact când treb’e nu face mai mult de 3,89 kW.
(clic lung, sau clic dreapta – deschide în alt tab, mărire – sau download poză)
Un mic dosar (vraiște) cu manuale pompe de căldură.
Mă uit la puterea pompei de căldură pentru -10° afară.
Degeaba iau PdC de 16 kW, iar la -10°C are aceeași putere cu una de 8 kW (monobloc sau split, mono sau trifazată).
Puteri în kW sub 0°C afară – pompe de căldură aer-apă
(nu pentru toate mărcile/modelele)
Verifică/cere datele furnizorului!
| temp. apă med. 45° | 8 kW nom. | 8 kW max. | 12 kW nom. | 12 kW max. | 16 kW nom. | 16 kW max. |
| 2 | 4,31 | 5,53 | 7,53 | 9,41 | 8,70 | 10,46 |
| -7 | 3,83 | 4,58 | 6,48 | 7,95 | 8,06 | 8,60 |
| -10 | 3,68 | 3,84 | 3,44 | 3,44 | 3,53 | 3,53 |
| -15 | 2,84 | 3,84 | 2,73 | 2,73 | 2,76 | 2,76 |
| -20 | 1,69 | 1,69 | 2,34 | 2,34 | 2,39 | 2,39 |
Unele modele de PdC aer-apă își păstrează puterea de ~8 kW (sau ~12 kW) până la -15..-10°C = cel mai ok pt. buget (mai) generos și emoții pentru timp geros. Panasonic, Heliotherm, Mitsubishi, Stiebel Eltron ș.a. (vom completa).
PdC aer-apă puteri min→max
Prezentări frumoase? Ok, cer tabelele urâte cu datele tehnice.
Am făcut cu nervii să dau de o parte din date. Le-am centralizat.
PdC aer-apă putere maximă
În tabel, PdC vs Mitsubishi înseamnă ce putere termică ar fi avut modelul de PdC dacă ar consuma curent electric cât Mitsubishi.
De pildă: Hyundai-ul de 8kW ar face 6,73kW (A-15W40°C) dacă i-am pune o rezistență de 1,16kW. Să facă egal cu Mitsubishi 8,36kW termici, ar mai fi nevoie de 8,36 – 6,73 = 1,63kW → doar ăștia 1,63 kW electrici ar fi consumați fără niciun COP, cu 1 la 1.
| Putere → la A7W35 | 8kW | 8kW | lei cu TVA 14.10.22 | |
| Top kW | A-15W40 → Model ↓ | maxim termic | consum electric | aproximativ k=mii lei |
| 1 | Mitsubishi PUHZ-SHW -28°C | 8,36 +2kW rez. el. | 3,63 COP 2,30 | ERSC-VM2D+ PUHZ-SHW80VAA 38,8k+wifi |
| 2 | Hyundai sau by Midea -25°C | 5,57 +3kW rez. el. | 2,47 COP 2,26 | HYHC-V8W/ D2N8-BE3BC 17,3k ↓ |
| Hyundai vs Mitsubishi | 6,73 | 1,16 | cuprinde wifi + cablu dezgheț | |
| 3 | Chofu AEYC- 1043XU -20°C | 5,63 nu are rez. el. | 2,79 COP 2,02 | 10kW 22,0k n-are wifi plus preț ↓ |
| Chofu vs Mitsubishi | 6,47 | 0,84 | puffer, rez. el. pompă circ. | |
| 4 | Nibe F2125 -25°C | 4,00 nu are rez. el. | ? COP ? | S2125-8 (230V) 40,3k +6,8k SMO |
| Nibe vs Mitsubishi | 6,10 | 2,10 | S2125-8 (400V) 44,9k +6,8k SMO | |
| 5 | Daikin Altherma 3 -25°C | 4,13 +2kW | 2,22 COP 1,86 | R W 8 kW 26,2k are wifi |
| Daikin vs Mitsubishi | 5,54 | 1,41 | ||
| 6 | Ariston Nimbus -?°C | ? nu are rez. el. | încă nu date | Nimbus Pocket 80 M 15,5k ↓ |
| Ariston vs Mitsubishi | ? | ? | + rez. el. are wifi, learning, service pe net | |
| 7 | Termocasa 6kW -20°C | 5,52 nu are rez. el. | 3,1 COP 1,78 | 6kW=18,5k 12kW=24,0k + rez. el, wifi |
| Termocasa vs Mitsubishi | 6,05 | 0,53 | fără date la -30°C |
PdC aer-apă putere minimă
| Putere → la A7W35 | 6kW | 8kW | |
| Top COP | A15W25 → Model ↓ | minim termic consum electric COP | minim termic consum electric COP |
| 1 | Hyundai sau by Midea | 2,81 0,38 7,31 | 3,86 0,38 10,1 |
| 2 | Mitsubishi PUHZ-SHW | ∄ | 4,45 0,77 5,77 |
| 3 | Nibe F2125 | ∄ au scos COP-ul din manuale → | 3,00 0,69 5,18 A7W35 |
| 4 | Daikin Altherma 3 | A7W35↓ 6,00 1,24 4,84 | A7W35↓ 7,50 1,63 4,60 |
| 5 | Chofu 6 sau 10 kW | A7W35↓ 6,00 1,43 4,19 | A7W35↓ 10,00 2,28 4,39 |
| ? | Ariston Nimbus | încă nu date gama 2022 | încă nu date gama 2022 |
| ? | Termocasa | nu dau date A10W30 COP 7,7 | nu dau date A10W30 COP 7,7 |
După părerea mea, Mițu-bicepși cam dă tonul pentru vremuri geroase. O pun peste Nibe și Stiebel Eltron. Are putere foarte mare la -15°; garantează valorile chiar la -28°C. Însă, peste 0°, are puterea enervant de mare, peste 4,45 kW. Un fel de raport de modulare mai slab de 1:2. COP-uri mici pe cald afară.
În afară de design (inclusiv termostat fain), nu-l văd pe Daikin peste Mițu.
Peste 0 grade cam toate pompele de căldură (că ieftine, că scumpe) se joacă cu căldura, fac față cu brio. Însă, pare-se, scumpele-renumitele Nibe, Mitsubishi, Stiebel Eltron se cam încurcă la călduț afară.
Foarte complicat de luat o decizie, știu. PdC scumpe vs ieftine = aș investi: să izolez și mai tare casa, termopane și mai scumpe, obloane electrice cu senzori la geamuri, jaluzele izolate termic, există chiar draperii termoizolante – românii au geamuri, nu glumă – un șemineu pentru zile negre (sub -25° afară), generator de curent.
Putere kW – presiune vs aerisire
Unii cred că o presiune mai mare = putere mai mare; nici vorbă: Aerisire încălzire în pardoseală.
PdC aer-apă modulare putere
Exact ca în topul cu centrale termice pe gaz este importantă modularea = care e puterea minimă, care e puterea maximă? Unele modele (branduri chiar) au puterea minimă de 5 kW, maximă de 8 kW. Nu le-aș recomanda. La fel, cele care au puteri mari sub 0° (scumpe) au puterea minimă (prea) mare pentru toamnă, primăvară. Poate, merită o PdC mai ieftină cu modulare bună + rezistență electrică de 3..6 kW cu sacrificarea (înțelegerea și acceptarea) că în decembrie și ianuarie ar veni facturile mai mari, probabil. În rest, facturi mai mici, confort mai bun, poate (nu prea cald).
PdC aer-apă ➗ COP
Când le compar între ele, nu m-ar interesa acest COP, pentru că este cam același pentru tot ce există pe piața pompelor de căldură aer-apă. Mai spun prin site = mult mai importantă este exploatarea (randamentul de exploatare) decât eficiența sursei de căldură. Cum sunt centralele termice pe gaz: cam toate au aceeași eficiență de ardere 105..108%.
Despre SCOP mai jos în articol.
PDF vs real?
vs ?
Degeaba am
c. m. bun COP în pliant pdf,
cea mai scumpă PdC,
dar cea mai
stupidă exploatare
în realitate.
PdC aer-apă apă caldă menajeră
Aș folosi PdC doar pentru încălzire, iar, separat, pentru acm aș folosi un boiler cu propria-i PdC (încorporată, sau split), de la 3.000 l. Dacă nu ∃ recirculare de acm, aș folosi boilere simple mici locale în fiecare baie. Idealul idealurilor = baterii cu micropompe de căldură, dar până atunci = boilere cu pompă de căldură, mici 30..80 litri, locale (sau 1 boiler pt. două băi lipite, dacă vreun arhitect le dispune așa – ♀️ veci). Un articol interesant: Mica poluantă centrală de apartament versus prea-curata termoficare.
PdC nu on/off-termostate ⇒ the prostest COP
Te rog să nu-ți imaginezi vreo iluzie că din iPhone faci vreun confort, sau vreo economie. Nici vorbă. Termostatele on/off (Rehau, Uponor, Purmo, Tece) cu histerezis de ±0,5°C îl fac pe om să le seteze pe 23,5°C. Așa, omul are în casă ba 24°C, ba 21,5°. Pentru 24° în casă, PdC are o putere mult micită și, evident, cel mai prost COP, temperaturi mari agent termic. La fel, cel mai stupid COP cu cel mai mare consum pentru recuperare de la 21,5°C. În plus, cu puterea-i micuță, ‘a fi un timp criminal de lung pentru acea regenerare a temperaturii din casă.
Mă întreabă un client cu PdC Imn, adaptarea meteo on:
E bine, că am 21,9 și 22,1°C în casă.
Pfui, G.! Păi, non-sibo-clineți crezi că au așa plajă mică!? În cel mai bun caz au diferență de 1,5°C între t° max și t° min în casă.
PdC cât consumă real
⚡ Consum pompă de căldură încălzire + acm Mițu-bicepși, (alt) client, Râșnov BV, 180 m², 90+90, P+E, nu casă cu denumiri de savanți spasibă, PHP bla-bla:
°dec. 2020 – 684 kWh ⇒ 5,1 W/m², 433 l/lună = 2,4 l/m²;
°ian. 2021 – 1098 kWh ⇒ 8,2 W/m², 695 l/lună;
°feb. 2021 – 815 kWh ⇒ 6,7 W/m², 516 l/lună. Mult?
¯\(°_o)/¯ Ți-i-u’mpic ciudă?
PdC aer-apă + centrală pe gaz
Am scos text și imagini din articol din cauza războiului Ucraina. Revenim.
Pe scurt: PdC + CT gaz nu e o ideea rea în România.
PdC aer-apă vs covorașe electrice sau CT electrică
Să spunem, covorașele electrice consumă decât 4 kWh/h. 4 kWh/h×24 h×30 zile = 2.880 kWh/lună×0,65 l/kWh = 1.872/lună. Aceiași bani/lună vor fi pentr-o centrală electrică. O PdC aer-apă, cu SCOP de 4, ar aduce o factură de 1.872:4 = 468 l/aceași lună. Cam în două.. trei sezoane reci, deja se amortizează o PdC aer-apă de sub 20.000 l.
PdC sau cazan pe peleți?
¯\(°_o)/¯ Întrebare capcană. Cititorule, dacă-ți pui întrebarea asta, nu ți-aș răpi timpul; aș recomanda întoarcere pe forumuri și pe alte saituri.
PdC aer-apă apartament
Va fi un articol dedicat în curând.
Pot monta o pompă de căldură pentru apartament? Hmm, în Canada mai toate apartamentele sunt cu PdC aer-apă. Pentru apartament sunt ok cele de 2..6 kW. Problema ar fi așa: să nu comenteze vecinii că o aud. Oricum, dacă vecinul are aer condiționat = PdC aer-aer pe balcon, io de ce n-aș avea o PdC aer-apă?
Oricum, pot folosi pt. căldură un boiler cu PdC încorporată monobloc, cu montaj interior ⇒ recircul apa din el prin țevile de pardoseală. Gata.
Nu beau apă din el.
Bani: de la 3k lei.
Ca să vezi: casă Mărișel, P+E, 55+55 m², încălzire în pardoseală, boiler termoelectric de 3 kW → client mulțumit. Sunt puțini 3 kW pentru încălzire? Știu că toată lumea îți recomandă centrale de 35 kW – nasol!
Observă pe balcoane un fel de cuburi = unitățile exterioare.
Media de temperatură ianuarie / 35 ani:
Toronto -4°; Brașov -2,5°.
PdC aer-apă -Chofu -Termocasa
Mulți clienți ne întreabă despre Termocasa și Chofu.
Termocasa (pompe de căldură aer-apă românești) par ok, însă mă descurajează maxim că recomandă pompe de circulație de peste 400 Wați = 0,4 kW, sau chiar hidrofor 0,8..1,4 kW. Prea mare-eee consum electric, too-too-much.
1 kW ne costă cam 100 € pe lună.
1 kW * 24 h * 30 z = 720 kW/lună * 0,67 l/kWh = 482 l/lună, imens.
Despre Chofu: date mai sus, în tabel puteri.
PdC aer-apa vs aer-aer
GEOMETRIE, funcționare
Nu interesant pentru majoritatea cititorilor.
– PdC aer-apă sunt mai mari, mai grele (cam dublu) față de aerul condiționat, AC;
– distanța dintre aripioare e mai mare pentru aer-apă vs aer-aer;
– motiv pt. care aer-aer (AC) degivrează (dezgheață) mai des;
– aer-aer sunt mai mult pentru răcire/dezumidificare. Se poate dezumidifica și cu PdC aer-apă, evident.
CONFORT
Evident că radiația dă confort net superior față de convecție. Vezi Pradoseală vs calorifere.
Multă lume mă întreabă dacă nu pot pune aer condiționat = PdC aer-aer. Da, e ok la o cabană, sau oriunde unde nu stăm 24/7. Aerul condiționat face cald și când sunt -20, -25, chiar -28°C afară.
CALORIFERE cu PdC aer-apă?
Dacă vor fi calorifere de 2-lei-din-tablă (nu radiatoare fontă, țevi), legate la o PdC aer-apă, m-aș gândi de 2 ori. S-ar putea să aleg aerul condiționat. Despre PdC și calorifere mai jos în articol.
ÎNCĂLZIRE ÎN PARDOSEALĂ (cabană/casă structură lemn/fier)
Fără îndoială vorbim de confortul și eficiența supreme, PdC aer-apă & încălzire în pardoseală. Investiția î. p. e cam = cu î. calorifere.
Pentru structură de lemn/fier (ce-a’ fi), se face un calcul pentru încărcarea maximă admisă, kgf/m², daN/m² – ing. c-ții. Simplu, verific ce greutate are șapa. Fac șapă mai scundă, sau pun un stâlp, dacă e nevoie zic. Ori, pun încălzire în tencuială pereți. Încerc să evit sistemele uscate = 100 €/m².
EFICIENȚĂ (facturi)
COP-urile PdC aer-aer (pot depăși 7) sunt mai bune față de aer-apă. Dar, cum spun pentru centralele pe gaz: nu contează atât eficiența arderii (105..108%) cât randamentul de exploatare = comportament sistem încălzire – clădire – senzație de confort.
BANI investiție
Clar că aerul condiționat e mult mai ieftin: și aparatul, și instalația-inexistentă. Se montează unitățile exterioară, interioară și punct, gata: merge căldura comandată prin wifi. Ok, fie vorba de 3..5 aere; și așa, tot e mai ieftin față de PdC aer-apă + instalație.
Ce să iau – aer condiționat, PdC aer-apă, sol-apă?
PdC sol/apă-apă vs aer-apa
Păcat, pompele de căldură sol-apă (serpentine prin curte; orizontale sau verticale), apă-apă (2 puțuri sau lac) au nevoie de pompe de circulație pentru a vehicula apa din exteriorul clădirii cu puteri exagerat de mari, 0,35..1,2kW, similar Pedrollo JSW1B. În plus, sunt recomandate pompe de circulație pentru instalația interioară de 0,35kW. Adunăm consumul pompelor de circulație = 0,7..1,5kW la care se adaugă energia compresorului = consumatorul principal. Să adăugăm și energia pierdută printr-un puffer de o tonă, 5kWh/zi = 0,2kW? În total: (0,7..1,5 + 0,2) kW fără compresor.
Păi, clienții noștri, cu 0,7kW electrici absorbiți încălzesc case de ±200m²/februarie. Adică, fără consumul compresorului, energia electrică absorbită numai de pompele de circulație ale PdC sol-apă, apă-apă, este deja peste consumul unei PdC aer-apă într-o instalație sibotherm.
Atenție! Aer mai cald decât pământul ⇒ PdC aer-apă mai eficiente.
Atenție! PdC sol-apă, apă-apă pot fi fără inverter (modulare putere) ⇒ folosire puffer ⇒ alte pierderi de energie (prin pereți).
Atenție! Puffer = amestec ⇒ altă ineficiență din cauza non-control temperatură agent termic.
Dacă ar merita investiția într-o pompă de căldură sol-apă (foraje sau șanțuri prin curte) a se citi textul de mai jos – i. tehnice.
PdC ℹ tehnice / aer, apă, sol – IPAT / calorifere, acm
Adaptare, adaptare și iar adaptare meteo.
Nu folosi termostate on/off cu -ho! pompei de căldură = COP-ul cel mai prost.
Adaptare meteo = COP-ul optim, maxim + confort, viață lungă echipamente, instalație, gresie, planetă.
Ce sunt pompele de căldură (ori de care)?
Majoritatea lumii crede că pompele de căldură sunt doar alea scumpe sol-apă, cu foraje sau bucle prin pământul din curte. La bază, pompele de căldură sunt: apă-apă, sol-apă, aer-apă, aer-aer – toate electrice. Există și pe gaz. Pompele de căldură, interesant, pompează căldură/răcire. Cum să pompeze căldură? Da, consumă/absorb 1kWh/h electric și dezvoltă 5kWh/h termic. Adică, pompează vreo 4kW căldură/răcire. Plătim 1kWh/h și ne lăfăim termic în 5kWh/h. enregy.gov; ec.europa.eu/energy; en.wikipedia.org Pompe de căldură preț explicat
PdC sol-apă, apă-apă sau aer-apă?
Doar pompele de circulație recomandate pentru PdC sol-apă, apă-apă consumă deja peste 0,7kW (0,35 interior + 0,35 exterior, similar Pedrollo JSW1B) + energie compresor (consumatorul principal) + pierderi prin puffer. Păi, 0,7kW este o energie electrică pe care o absorb (plătesc) clienții noștri pentru a încălzi case de ±200m²/februarie/instalație sibotherm. Deci, nu; nu sugerăm folosirea PdC sol-apă sau apă-apă înaintea celor aer-apă = investiție minimă, montare simplă, eficiente, mentenanță spre zero. Atenție!Aer mai cald versus pământ ⇒ PdC aer-apă mai eficiente, toamnă/primăvară! PdC cu inverter (putere modulantă) ⇒ confort, eficiență, durată de viață mult, mult mărite! PdC reversibile ⇒ răcire vara! PdC fără puffer = control perfect pe temperatura agentului termic ⇒ confort și eficiență supreme!
<strong>Putere & energie</strong>. Cât (ne) costă 2 kW electrici?
1 kWh/h×1 h = 1 kWh = putere×timp = energie = 💰 facturăăă. Dacă ar fi să consumăm 1 kW, pe lună înseamnă: 1 kW×24 hx30 zile = 720 kWh. Sau, 2 kW×24 hx30 zile = 1440 kWh×0,65 l/kWh = 936 l. Hmm, ai fi zis că un biet calorifer electric, sau covoraș electric aduc așea facturi? 4 kW = spre 2.000 l/lună. Ni’ce facturi!
Ce este transferul de căldură? Cum se transmite căldura?
Tot promovez cel mai interesant articol din site, Transferul termic: pardoseală vs calorifere, dar fără succes. Citesc avioane despre pompe de căldură, dar habar n-am ce e ăla transfer termic!? Aș citi și: Senzor extern = temperatură joasă Termostate – de la antice la OpenTherm Puterea minimă = viitor Urzeala temperaturilor de încălzire în pardoseală.
Condensarea dă căldură?
Căldura latentă pe wiki Vara, pe o terasă, berea se încălzește și de la aerul cald, și de la condensul enervant. Iarna, suflăm în pumn, și aerul cald, și condensul îl încălzesc.
Vaporizarea ia căldură (dă frig)?
Vara, 30°C afară, ieșim din piscină, simțim frig = se evaporă apa de pe noi. Ne dăm cu spirt înainte de vaccin, simțim o amorțeală = răcirea aia face un efect de anestezie. Experiment simplu și interesant: o peliculă de spirt (obligatoriu Mona) într-o tavă de tablă subțire. Imediat după evaporare, pune o palmă pe masă și una în tăviță.
La ce temperatură fierbe apa? Contează presiunea?
La mare, cota 0, apa fierbe la 100°C, iar pe vârful Everest (8848 m) apa fierbe la 69°C, simplu. La 2 bari, apa fierbe pe la 120°C. Cazan pe lemne De-aia se pun la cazanele pe lemne supape de siguranță de numai 1,5..2 bari = limităm temperatura din instalație la 115..120°C. Nu mai pune nimeni vas de expansiune deschis = simply the best. Kuktă = oală sub presiuneDe-aia într-o cuctă de 2 bari, facem zama mai rapid, că sunt vreo 120°C în oală. Cel mai cunoscut agent 007 termic = apa.
La ce temperatură fierbe un <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Agent_frigorific">agent 006 frigorific</a>?
-48,5°C R-410A (minus bine, deh = ca ratele-n portofel)-51,7°C R-32 (la modă acum)În funcție de presiuni, temperaturile de fierbere scad, sau cresc. Cine se gândea că aerul de -20..-15°C ar conține energie termică? În plus, să o și furăm, să jecmănim aerul din curte? Pompe de căldură aer-apă, aer-aer Așa că, dacă scăldăm schimbătorul de căldură (ca grilajul ăla de la radiatorul de mașină) cu aer de -20°C, agentul frigorific simte căldură, chiar fierbe – nu de ciudă, că de proprietățile pe care le are. Pompe de căldură sol-apă (bucle în pământ), sau apă-apă (puț/lac)La fel, aducem apă din pământ chipurile-caldă la +8°C. Păi, agentul frigorific numa’ râde de atâta căldură primită cu drag (încă e la modă cu drag).
Cum funcționează o pompă de căldură?
Agentul frigorific: ba se evaporă = fură căldură de la aer, sau pământ; ba condensează = cedează căldură apei din instalația de încălzire, sau aerului din casă (aer condiționat). Adică, se bazează total pe cicluri de🩸→💧evaporare→condensare. Cu cât mai puternice fenomenele, cu atât mai mare puterea termică dezvoltată, kWh/h, la aceeași absorbție de putere electrică ⇔ COP mare. Consumă curent electric ceva compresor (ca la dentist) să facă presiunile alea de evaporare și condensare prielnice agentului 006. Deci, compresorul este piesa de bază a unei PdC. El face presiuni mici de evaporare, el face presiuni mari pentru condensare.
Ce înseamnă aer-aer, aer-apă, sol-apă, apă-apă?
Englejii spun: air to air, air to water, air source heat pump ASHP. Mai logic mi se pare. Adică: de unde luăm energia și unde o dăm. Între a lua și a da se află freonul, agentul 006 frigorific. aer-aer = aerul de afară dă aer cald în casă (aerul condiționat știut, sau prin ceva tuburi).aer-apă = aerul de afară dă apă caldă (o folosim pentru încălzire, sau preparare de acm). sol-apă = solul încălzește apa circulată prin ceva bucle, apa asta dă apă caldă (pentru căldură sau acm). Adică, de la apă la apă. apă-apă = apa din puț/lac dă apă caldă (pentru căldură sau acm).
Cum ajunge căldura de afară în casa omului?
Cum ajunge, totuși, energia de afară în casa omului? ① De la aer (apă) la freon și ② de la freon la agentul termic? Prin câte un schimb valutar – pardon, schimb termic. Schimbățașii ăștia nu se mai satură, iar și iar schimbă. Vai de capu’ freonului! ① De la aerul exterior la agentul 006 printr-un schimbător aer-freon – principal; cum e la frigider, sau radiatorul de la mașină. De la apa de afară la 006 printr-un schimbător apă-freon – tot principal. ② Mai departe, de la 006 la 007 printr-un schimbător cu plăci (ori tub-în-tub) freon-apă – secundar. Freon-aer când aer condiționat. Agentul 006 (R-410A, mai nou R-32), cu presiune joasă, fură prin evaporare energia de afară, apoi, cu presiune înaltă, prin condensare, o cedează înăuntru (apei, sau aerului). Freonul ăsta-i ca găina aia: mâncă de-afară și se ouă ‘n lóntru.
Ce este pompa de căldură aer-aer?
Fură energia din aerul de afară (chiar dacă are -20°) și dă aer cald direct în interiorul clădirii. Ca să vezi că deja aveai pompă de căldură: frigiderul și aerul condiționat. Mic pont: cam scump, dar și un uscător de haine poate avea tipul ăsta de PdC, să le încălzească. Pro Cele mai mari COP-uri peste 7 (când călduț afară). La o cabană (rar folosită) pot fi montate cu succes. Merg și la -20°, chiar -28°C. Vara, pot dezumidifica. Contra Sună unitatea exterioară. În casă: 👂-sună, 🦷-curenți de aer, ir-de-👄. Nu inventează – pardon, nu fac apă caldă menajeră.
Ce este pompa de căldură aer-apă?
Fură energia din aerul exterior și o cedează apei (din interior). Apa asta caldă poate încălzi și casa, și apa rece să putem face 🚿 duș. Pro Bani decenți, nu foraje, nu bucle prin curte, nu puțuri și lacuri. Contra Sună unitatea exterioară. (Există soluții pentru diminuare.) Când e mai mare frigul, atunci au cea mai mică putere, kW. Sunt ajutate de o rezistență electrică ce consumă 1 la 1. Ghinion! Bani ok, sub 20.000 l. Oricum, tehnologiile devin tot mai jmechere. Spre exemplu, un Mițubișii își păstrează puterea de 8 kW și la -15°C. Vor fi tot mai multe mărci, modele așa. Nasol, cam scump, peste 25..30.000 l. Și pe tipul ăsta de PdC îl putem întâlni într-un uscător de haine. Răcește ceva chestii pentru a condensa vaporii. Un uscător foarte scump are ambele pompe de căldură (aer-apă și aer-aer).
Ce este pompa de căldură sol-apă, apă-apă?
Repet, când spunem pompă de căldură, lumea înțelege acest tip (scump) de PdC sol-apă. Ehei, primăriile și le permit, sărakilor! Efectiv, oamenii scot din calcul o PdC (cred că doar sol-apă există) și montează anticele cazane pe lemne, că alea-s gratis; în plus, ce miros, ce amintiri! Agentul primar este apa. Unii spun sol-apă și apă-apă. Fură energie din apa exterioară (bucle duse prin pământ orizontal ori vertical = sistem închis; sau direct apa unui puț/lac = sistem deschis) și o cedează apei din instalația de încălzire (prin podea, calorifere, aeroterme, ventiloconvectoare bla bla) și/sau de apă caldă menajeră. Pro Hmm! Pământul are o temperatură constantă de-a lungul anului (vară, iarnă). Deci, cam același COP și iarna. Nuuu sunăăă-n creierul vecinilor. Ura! Contra €, $, £, ¥ Unii sunt fani tipul ăsta. Io nu. Big issue: nu amortizăm investiția versus o PdC aer-apă. Bine, există foarte multe polemici pe temă. Cum casele devin tot mai izolate, cu necesarul de căldură tot mai mic, tot mai mult pălesc PdC sol(apă)-apă în fața celor aer-apă. Când nu iarnă, iar aerul e mai cald decât pământul, cele aer-apă sunt mai tari, au COP-ul mai mare.
De ce pompe de căldură cu inverter?
Inverter la pompe de căldură = climatronicul din mașini, nu aerul condiționat rece-rece/cald-cald. Putere variabilă, nu ca un aspirator de 2,5 kW băgat și scos din priză. Vezi OpenTherm – de la on/off la modulant!Ocoșii de la Uniunea Europeană au obligat să existe doar aer condiționat (= PdC aer-aer) cu inverter. De-aia nu mai găsim aerul condiționat ieftin de 5..600 l. Pompele de căldură aer-apă se înscriu tot aici = obligatoriu cu inverter ✌. Deci, nu e nicio jmecherie că am cumpărat PdC cu inverter, toate „ie” așea. Nasol încă în UE, pompele de căldură sol-apă pot fi brute, bonte, proaste = nu au obligatoriu inverter. Inverter = muuult mai scumpe.
Care e cel mai enervant lucru al unei pompe de căldură aer-apă?
Spunem generic: pompă de căldură aer-apă de 8 kW. Bun. Când sunt +12°C p-afară, n-avem nevoie de putere mare, nici temperaturi de peste 27° prin țevi, PdC de 8 kW poate face peste 9 kW. Parcă-n ciuda noastră, exact când e super-frigălău, -15°C, avem nevoie de vreo 39° prin țevi, PdC face doar 3 kW. Unele modele (verifică!) își păstrează puterea și la super-frigălău, că: tehnologie = merită €-ii.
Ce este COP-ul? Dar, SCOP-ul unei pompe de căldură?
Adevărul este că scopul e să avem capul, 🤭, COP-ul cât mai mare 🤔. COP = raportul (adică, împărțim 🤦♀️) dintre puterea termică dezvoltată și puterea electrică absorbită. COP de 4 înseamnă: plătim 1 kWh/h, beneficiem de 4 kWh/h termici. SCOP = media COP-ului de-a lungul sezonului rece.
De ce și COP, și SCOP pentru pompele astea de căldură?
Te-ai prins. Aer mai cald afară, apă mai caldă din pământ (toamnă, primăvară) + apă mai puțin caldă prin țevi (aer nu așa de cald) ⇒ putere termică dezvoltată mai mare, prea mare chiar. COP-ul unei pompe aer-aer poate fi peste 7. COP-ul unei pompe aer-apă poate fi peste 5. Idem sol-apă. Însă, când frig-frig afară + apă mai caldă prin țevi (iarnă), COP-ul scade sub 2. Bun. Biznis-meni, cei care fac pompe de-astea, evident că se laudă cu cel mai mare COP (5,5 uau!). Omu’ neștiutor pune botu’ că ce pompă de căldură jmecheră are, îhî. Așa e, dar numai toamna și primăvara 😱. Sub 0° afară suntem cam sub 4, acolo pe la un COP de 3. Uniunea Europeană a spus: Gata cu COP-ul vostru grozav! De acum, le spuneți oamenilor ce SCOP au pompele voastre de căldură! Nu-i mai „combinați” pe clienți cu super-performanțe! Clar?
Cum obțin cel mai bun COP al unei pompe de căldură aer-apă (apă-apă)?
Cu temperatura cea mai joasă a apei din instalație, evident, dăăă. Bine-ar fi să fie instalație prin pardoseală 🤗. MeteoClar, aer exterior mai călduț = performanță mai bună. Bine, temperatura aerului de afară n-o prea dictează omul. Vremea o dă Busu la ProTV. Omul În schimb, noi, humans, putem impune temperatură cât mai joasă a apei din instalație. Hmm, cum fac să am temperatura cea mai joasă? Nu simplu. ° O casă eficient-gândită încă din arhitectură (Top arhitectură degeaba);° Izoalții termice la greu (Izolație termică case de locuit); ° Geamuri, uși (suprafețe vitrate) mici și super izolatoare termice + obloane exterioare (scumpe; va fi un articol și pe tema asta); ° Încălzire în pardoseală (+ pereți, tavan = cam scump). Mda, caloriferele presupun temperaturi mai mari. Optim: să fie supra-supra-dimensionate. Recomand radiatoare-eee, nu convectoarele de tablă de 2-lei = aer cald lela. Nici ventilo-convectoare, să-mi sune-n cap și să-mi usuce buzele, n-aș monta (👂-sună, 🦷-curenți de aer, ir-de-👄). ° Adaptare meteo = modularea temperaturii apei în funcție de cea exterioară = cea mai mică temperatură a apei cu asigurarea confortului cerut; nu mai mare, nu mai mică ⇒ COP optim. ° Nu folosesc termostat on/off cu PdC. La repornire, PdC trebuie să facă temperatură mai înaltă ⇒ COP prost. PdC merge mai puțin timp, da – dar cu putere mai mare, temperatură mare, COP-ul cel mai prost. ° Dacă PdC face acm cu boiler cu serpentină (nu recomand), atunci serpentina acestuia să fie cât China. Mulți m² ai serpentinei = putere mare, kW = preparare mai rapidă pe temperaturi mai joase ale freonului (agent 006 frigorific).
Cum (de) am cel mai prost COP al unei pompe de căldură?
Nici nu mi-a trecut prin cap că poate exista așa ceva. Caz real. ° PdC scumpă (Mițubișii supărată, super-ok, mulți €) face întotdeauna 60°C, 365 de zile/an = temperatura cea mai mare a apei (agent 007 termic) = cel mai prost COP ever. ° Agentul 007, apa înmagazinată într-un puffer de 2 -ei de o tonă (2.000 l, hmm!) = pierderi maxime prin corp puffer. ° Din puffer, trag 2 gruprui de pompare amestec (parter + etaj). Grupurile, dăăă, coboară apa la 45° pentru țevile de pardoseală. ° Grupurile fac 45°C: că iarnă, că primăvară. ° Termostatele Rehau cu histerezis de ±0,5° fac în casă ba 24°, ba 21,5°C. ° Pentru acm = o pompă de circulație trage din puffer, împinge în serpentina unui boiler de 2-lei. ° Colac peste pupăză: pompa de circulație dintre schimbătorul de căldură (freon-apă) și puffer, nu mai mică de 400 Wați. Incredibil! Păi, cu 400 de Wați și COP de 4 (chiar peste 5), fac ditamai 1,6 (chiar peste 2) kW termici cu PdC = necesarul unei case de 140 m² toamna devreme, primăvara târziu.
Fac pas de 5 cm: ① am cel mai bun COP, sau ② delirez?
Răspuns corect = ②. Ghinion! 4.500 lei = 1.200 m × 3,75 l/m țeavă Rehau 17, pas de 10 cm peste tot. 3.600 l (2021) = în plus că pun pas de 5 cm peste tot. Serios? +3.600 l = pas de 5 cm = cheia succesului termic? Pfui!Unii plătesc un arhitect-ca-lumea dublu, sau triplu. Unii dau jumate din banii teren + casă pe termopane. Unii dau jumate din banii pe cărămizi pentru buiandrugi termo-izolatori. Unii se ceartă cu constructorul să pună izolații termice pe fundații, sub placă pe sol. Unii au o rezistență a acoperișului de peste 14 m²K/W. Unii pierd ore bune din viață pe site-ul ăsta (sper), sau pe youtube. Unii plătesc o sumă neglijabilă: să facem proiectul încălzirii prin pardoseală + asistența noastră tehnică (high level) = regim staționar, nu disconfortul și facturile mari aduse de regimul tranzitoriu. Alte și alte investiții pentru eficiență termică. Casa, clădirea este cea care consumă, cea care cere kilowați, nu țeava. Pun vreo 900 de metri de țeavă în plus și m-am scos? Vin facturile înjumătățite? Îhî!
Leg termostat on/off cu pompa de căldură aer-apă, sol-apă?
Ce este inerția termică? Pentru încălzire în pardoseală, dar și pentru calorifere, NUUU recomand oprirea încălzirii, nu 🛑-ho! pompei de căldură. O centrală pe gaz de 24 kW poate face spre 30 kW pe temperaturi foarte joase. Are vâna necesară 💪 kilowați mulți să recupereze destul de rapid gradul Celsius pierdut cât a stat PdC. În schimb, biata PdC, cu puterea-i limitată (3..5..8 kW) când sub 0° afară, recuperează acel 1°C într-un timp criminal de lung. Iar nașpa, că PdC trebuie să facă temperatură maximă pentru recuperare 1°C = COP-ul cel mai prost. Știu că fabricanții se laudă cu super control, termostate wifi bla-bla. Însă, nu folosi termostat on/off, ci modulant, OpenTherm!
Pun automatizarea sofisticată de încălzire în pardoseală?
Nuuu! Nu folosi automatizarea încălzirii în pardoseală cu un milion de actuatoare! Încearcă: proiectare, echilibrare, reglaje termice + adaptarea meteo = temperatură egală în toată 🏡 casa = regim staționar cu confort și viață lungă (echipamente, instalație, gresie) + facturi și poluare mici + evident, COP-ul maxim în timp real (în condițiile meteo date). Bun, pe un dormitor de oaspeți (veci în vizită) pun un termostat cu 2 actuatoare și cam atââât – automatizare de câmp.Recomand apăsat citire → Automatizările infinit de simple sibotherm.
Pompele de căldură fac apă caldă menejeră?
Dacă vrem. Din moment ce fac agent 007 termic de 55..60..65°C, îl putem folosi și pentru a face acm. Cum? O vană cu 3 căi, exact ca într-o centrală termică pe gaz, dirijează apa (fierbinte) nu spre încălzire, că în serpentina unui boiler. Boiler + vană 3 căi + automatizare + montare = în plus cca 9.000 l (în cazul nostru).
Ce boiler folosesc legat la o pompă de căldură?
Volum: 200 litri sunt ok pt. familii 3..5 persoane. Dacă umpleți 2 vane de 120 litri deodată, ar cam trebui un (submarin) boiler mai mare. Putere serpentină, kW: ⚠ Atenție! Recomandat ar fi o serpentină foarte, foarte mare. Suprafață mare = kilowați mulți. Să existe transfer termic între 60°C cât face maxim PdC și 55°C cât ar avea apa caldă menajeră. Recomandare: acm reglată pe 45°, sau temperatura minimă de confort al celui mai pretențios membru din familie.
Ce este boiler cu pompă de căldură?
Da, există boilere care au încorporată o PdC aer-apă (ca un uscător de haine). Își iau aerul din încăpere, îl evacuează afară (cam ca o centrală pe gaz turbo) = monobloc. Există și varianta PdC afară + boiler, separate = split. COP = ±3. Pot consuma 400 W, echivalent cu rezistența unui boiler de 1,2 kW. Au și o rezistență electrică suplimentară, în caz că lumea e grăbită.De la 3.000 l și scad. Nu demult costau peste 6.000 l. În loc de 9.000 l (varianta de mai sus) aș alege soluția asta: boiler separat, cu treaba lui. PdC face căldură, boilerul cu propria-i PdC face acm. Gata. Mai simplu și mai ieftin.
COP-ul unui boiler cu PdC e mai prost față de o PdC aer-apă?
Evident că nu. Boilerele au COP-urile mai mici pentru că trebuie să încălzească foarte sus agentul termic. În pardoseală pot avea doar 26°, în boiler trebuie să am peste 43°. Să fac 43° în boiler, trebuie să fac un 45..50..60° agentul termic (apa). Mițubișii are opțiuni: a) prepară acm lent, dar cu COP-ul optim, sau b) dă-i bătaie cu COP-ul prost, dar fă repede-repede acm. Deci: nu e nicio afacere că leg pompa de căldură de 12 kW cu boilerul. Zero barat eficiență în plus. Chiar consum și cu pompa de circulație să tot învârt apa prin serpentină. Dar, cine se mai uită la vreo 75 de Wați!?
Folosesc boiler unic cu pompa de căldură sau boilere mici locale?
⚠ Atenție maximă! Fie boiler legat cu PdC, fie boiler cu PdC proprie, dacă nu există recirculare de acm, nu aș folosi un boiler unic, central în camera tehnică = apă răcită pe boiler și pe trasee, încălzită într-adevăr cu COP de 3, dar aruncată că s-a răcit. Aș folosi boilere mici, locale în fiecare baie, unul mic sub chiuveta de bucătărie = doar țevi de apă rece, nu țevi pt. acm; nu apă răcită aruncată; și mai ales, nu disconfort cu așteptarea. Cei cu fose septice și/sau apă din puț știu ce înseamnă apă aruncată degeaba. O mașină de spălat vase = 1.000+ l. Există boilere electrice simple learning = știu cum folosește omul apa caldă menajeră. Când nu e nevoie, nu consumă. Câte unul pe baie, sau la 2 băi lipite. Ce arhitect mai lipește azi băile!? 3 băi + 1 bucătărie sunt diagonal opuse, pe 8 colțuri ale paralelipipedului. Normal, camera tehnică undeva la Honolulu de ele. Pfui! Dacă e buget, câte un boiler cu PdC mic, local, prin băi = idealul idealului. Mai spun prin site: nu surse de căldură mari și multe aduc eficiență, că exploatarea corectă și consumul decent. De banii pentru boiler unic (9.000 l, sau 3.500 l) aș lua baterii super eco, cu Ok Google, sau Alexa.
Pompele de căldură fac răcire?
Cam da. Pe aerul condiționat îl știe toată lumea. Face și rece, și cald. PdC aer-apă (în UE) sunt reversibile = fac și răcire. PdC sol(apă)-apă (în UE) = nu toate fac și răcire.
Cum fac răcire cu „încălzire” în pardoseală.
Simplu. Prin țevile alea, ducem apă nu încălzită, că răcită. Nu mai rece de 18..19°C în Rămânia, că mai rece = condens. Iar condens? Pe orice aplicație meteo vedem punctul de rouă (dew point în daneză); simplu iar. Îmi îngheață picioarele vara? Va fi tur de 21° și retur de 27°, probabil. Media = apă prin țevi 24° → sub talpă 25° → în casă (aer) 26°. Adică, stai liniștit: și iarna, și vara podeaua ar avea un cca 25°C. Iarna nu plită, vara nu sloi de gheață. Am vreun confort termic? Excelent confort. Radiația este net superioară aerului cald, sau rece. Ce ne place: răcoarea unei crame, sau aerul rece dat în ochi de bordul unei mașini? Căldura șemineului, sau aerul cald sunat în creier de o aerotermă electrică din Dedeman? Cam scump, dar pot fi țevi prin tavan, să cadă recele de acolo.
Ce necesar de căldură are o casă de 140 m²? Putere necesară.
Putere centrală termicăȘtiu că pare ciudat, dar o casă modernă, 140 m², P+E, izolată termic, termopane ok, pentru căldură, cere cca 5 kW la -18° afară și 22° în casă (24° în băi). Pentru acm cca 0,5 kW (0,5 kWh/h×24 h×30 z = 360 kWh, vreo 50..60 l/lună cu CT gaz). 35..45 W/m² (metru pătrat; nu cub, adică m³)În proiectele noastre, obținem în medie un necesar de 35..45 W/m². Unele case sunt foarte, foarte bine izolate sub 35 W/m², altele nu, peste 45 W/m². Pentr-o casă modernă, ok-termoizolată, P+E de 120 m², puteți considera un necesar de 120×45 = 5,4 kW, liniștiți. Și mai ciudat: în realitate consumurile medii sunt sub valorile de mai sus, 35..45 W. Verifică: o factură = x kWh/lună : 30 zile : 24 h : m²! Un exemplu CT gaz, factură de 500 l = 3100 kWh/lună : 30 : 24 = 4,3 kWh/h : 140 m² = 30,7 W/m². De tot ciudat: avem client cu PdC aer-apă, 5,3 W/m² dec. 2020. Bine, a știut să izoleze etc., a știut să apeleze la noi pt. instalații etc. Știu că pe net sunt alte valori. Te rog, fă biata aritmetică de mai sus cu propriile facturi. Simplu și timp piecu căutări pe net zero.
Care este temperatura medie prin Rămânia?
Temperatura medie [septembrie-mai] măsurată în ultimii 35 de ani.București = +8,5°CTimișoara = +8,5°CIași = +7°CBrașov = +6°C La fel de simplu, Windows 10 are aplicația Meteo care arată istoricul temperaturilor, recordurile. Cine-o folosește!? De ce aș lua o PdC aer-apă ieftină-chipurile? Aleg o PdC după temperatura medie, nu după record. COP-ul la +7° și 35° prin pardoseală este peste 4,20. COP-ul la +7° și sub 30° prin pardoseală devine 5 și peste 5. ¯\(°_o)/¯ Mda, în decembrie și ianuarie, cam plătesc rezistența electrică. —
Pompe de căldură ca o concluzie
1. Aș face casa eficientă termic, clar. Chiar dacă sacrific câțiva m².
2a. Încălzire în pardoseală adaptată meteo = obligatoriu.
La case de locuit , aș sugera inerție termică cât mai mare =
° șapă cât mai groasă și
° tencuială după șapă și
° lipsă-nuturi (bază țevi XPS).
Inerție mare = variații de temperatură mai mici, mai lente; putere necesară instalată a PdC mai mică (înmagazinare energie în structură).
2b. Pot fi și calorifere, da. Atenție maximă! Aș monta radiatoare (cele din fontă, sau tip Irsap, Cordivari), nu convectoare de-2-lei din-tablă, nici ventilo-convectoare. Ciudat, dar radiatorul radiazăăă și la 24°C apa prin el – ca pardoseala, de fapt = radiație cu puține grade. Cu cele de tablă și ventilo, am 23°C la bust și 27° la cucurigu sub tavan.
3. În loc de cazan pe lemne aș pune un șemineu cu rolul său elementar de șemineu + o pompă de căldură. Când e record de frig (-29°), familia va sta la povești lângă șemineu, în dormitor ascultă o aerotermă din Dedeman. N-aș monta termo-șemineu = bani mai mulți, instalație mult mai complicată, mai scumpă, cu multă mentenanță.
4. Eu aș opta pentru o PdC aer-apă mai-ieftină cu modulare bună + rezistență electrică. Înțeleg și accept că sub -7..-5°C rezistența electrică ridică, probabil, uMpic factura (decembrie și ianuarie). Clujul are o medie de -2,5°/ianuarie ultimii 35 de ani.
5. Buget generos = pompă de căldură care-și păstrează puterea de 8 kW și la -15..-10°C. Merge fără emoții și la -28°. (Colegul mai tânăr e fan varianta asta.) Mie nu-mi plac puterile acestora criminal de mari, peste 4 kW, când afară e mai cald de 0°, iar necesarul casei devine mic-mic, sub 1..2 kW.
6. N-aș folosi aceeași PdC și pentru încălzire, și pentru apă caldă menajeră. Dacă n-am recirculare, pun boilere mici, locale în băi. Există recirculare = boiler separat cu PdC proprie = 3.000+ l. Buget generos = câte un boiler cu PdC mic, local în băi, sau comun pt. băi lipite.
8. Verifică/cere puterea în kW la -10°C (nu la +7°) și puterea minimă! SCOP-ul e aproximativ egal pentru același tip de PdC (aer-apă, sol-apă).
9. O pompă de căldură sol-apă nu-și scoate investiția veci versus o PdC aer-apă. Pe timp de cald afară (primăvară, vară, toamnă) am COP mai prost față de o PdC aer-apă.
10. De control, anti-îngheț, aș lua un generator de curent, 3,5 kW cca 1.750 l. O PdC de 8 kW absoarbe max. 3,4 kW. Bine, generatorul poate fi mai mare = mai folosesc 2 becuri și 3 telefoane. O idee bună ar fi, când nu există antigel pentru PdC monobloc, o pompă de circulație 5..30 W montată în casă și o sursă UPS.
11. Despre gaz versus PdC… scrie prin articol. Așa că, nu sar direct aici, la concluzie!
✌ Mult confort termic pompat cu căldură!