De ce așteptăm 21 de zile după turnarea șapei?
Mulți întreabă De ce nu putem porni încălzirea „mai repede, doar puțin, să se usuce șapa odată”. Răspunsul e simplu: șapa nu e un burete ud care trebuie uscat, ci un material în plină reacție chimică. În primele săptămâni, apa din compoziție nu e dușmanul, ci ingredientul principal care transformă cimentul din pulbere în piatră.
De ce nu pornim protocolul mai devreme?
Dacă pornim încălzirea (protocolul) în șapă înainte de aceste 21 de zile:
- Căldura forțează evaporarea rapidă a apei.
- Apa fiind plecată, reacția chimică de hidratare se oprește prematur.
- Rezultatul: Șapa rămâne „crudă” din punct de vedere chimic. Nu își atinge niciodată rezistența mecanică proiectată, va fi mai slabă și mult mai predispusă la fisurare sub stresul termic ulterior.
Pe scurt: cele 21 de zile sunt pentru ca șapa să se întărească chimic. Protocolul de după este pentru a scoate apa în exces (umiditatea reziduală) și pentru a o detensiona termic înainte de finisaje.
Reacție chimică înainte de uscare
Cele 21 de zile nu sunt o convenție, ci o regulă chimică. În această perioadă are loc reacția de hidratare a cimentului, adică formarea legăturilor care dau șapei rezistență mecanică.
Cimentul nu se „usucă” — el reacționează cu apa. În primele zile, apa este componentă activă, nu surplus. Silicații și aluminatele din ciment se transformă în cristale stabile de hidrați de calciu, iar aceștia leagă între ele granulele de nisip. Dacă apa se evaporă prea repede (prin încălzire, ventilare sau curent de aer), reacția se întrerupe și șapa rămâne slabă, casantă, predispusă la fisuri.
După circa 21 de zile, reacțiile chimice majore sunt completate în proporție de 80–90%. Apa rămasă nu mai are rol chimic, ci doar fizic — trebuie evacuată lent, prin protocolul de uscare. De aceea, protocolul nu se începe niciodată mai devreme, indiferent cât de „uscată” pare șapa la suprafață.
Rezumat:
Primele 21 de zile = reacție chimică (hidratare).
După 21 de zile = evaporare controlată (protocol).
Aditivii pentru șapă nu înlocuiesc timpul de maturare
Aditivii (Purmo, Uponor, Rehau etc.) îmbunătățesc lucrabilitatea, omogenitatea și rezistența la fisurare a șapei, dar nu grăbesc reacția de hidratare a cimentului. Ei reduc segregarea nisip–apă și permit o distribuție uniformă a temperaturii în timpul uscării, însă procesul chimic de formare a hidraților de calciu rămâne același.
Chiar și cu aditiv, șapa are nevoie de minimum 21 de zile pentru maturare (reacție chimică apă-ciment) înainte de protocolul de uscare.
Aditivul ajută la calitate, nu la viteză.
După aceste 21 de zile, șapa e formată. Abia atunci va fi aplicat protocolul de uscare, pentru că e vorba de un material stabil, nu de unul aflat încă în reacție.