Mda, evident că în prezentările de vânzări, absolut toooate pompele de căldură sunt un fel de OZN-uri:
- folosesc tehnologii extraterestre încă neinventate;
- consumă energie regenerabilă, adică te costă nimic, ioc, neam, moca;
- îți dau factura pe minus, adică te plătește furnizorul de curent;
- sunt silențioase, dotate cu „noizchensăleișiăn” și „sailănt” suprem;
- ocupă spațiu zero, abia dacă le vezi cu lupa;
- protejează mediul (mai ales mediul de afaceri al vânzătorului);
- au design premium, linii fluide, ediție de lux;
- sunt compatibile cu iPhone 18, Samsung Fold și orice telefon de peste 2.000 de euro.
Care este, totuși, cea mai eficientă pompă de căldură?
Avem un ghinion teribil pentru cei dispuși să arunce cu oricâți bani pentru a cumpăra eficiența absolută: indiferent de prețul, marca sau modelul pompei de căldură, eficiența maximă se obține doar când există concomitent aceste trei elemente:
- Arhitectură gândită: termoizolație calculată, fără punți termiceTERMICE = instalații termice (încălzire și răcire) și o suprafață vitrată (geamuri) decentă.
- Inerție termică uriașă: sistem de încălzire în pardoseală acoperit cu o șapă de ciment cât mai groasă (cea mai bună baterie termică).
- Exploatare inteligentă: funcționare continuă cu adaptare meteo. Adică temperaturi minime pe țeavă, obținute prin modulare lină (nu prin smucituri termice de tip ON/OFF dictate de un termostat banal de perete).
Din fericire pentru bugetul tău, tehnologia de bază, fiabilă și eficientă, se află deja în mai toate modelele de pompe de căldură moderne de pe piață. Exact cum centralele pe gaz în condensare au cam toate o eficiență de 107–109%, așa și pompele de căldură de azi au performanțe extrem de apropiate în condiții identice de funcționare. Diferențele de randament brut între mărci sunt prea mici ca să justifice mii de euro plătiți doar pe un logo.
Prețul COP-ului: de la pdf la realitate
În pliant, citești mândru schema clasică: 1 kW electric consumat = 4 kW termici livrați. Realitatea? Până la COP-ul din fișa tehnică (pdf) e cale lungă. În viața reală, pe șantier și în iernile din România, COP-ul poate să sară de 5, dar poate să se prăbușească la fel de bine și sub 2.
Dau cei mai mulți bani pe o pompă de căldură premium ca să am COP-ul cel mai mare? Fals! Nu banii cumpără COP-ul. Cum am explicat mai sus, randamentul termodinamic suprem se obține strict atunci când pompa are de preparat cel mai rece agent termic posibil (ex. apă la 25–30°C). Banii investiți în marca utilajului nu pot compensa niciodată o casă izolată prost sau o instalație chinuită să pompeze apă la peste 50°C.
Să luăm un exemplu de climă. În Cluj-Napoca, temperatura medie a sezonului de încălzire (septembrie – mai) este de peste +7°C. Luna ianuarie are o medie de doar -2,5°C (ultimii 30 de ani, nu ultimii 10).
| Aer | Tur | kW termic | kW electric | COPCOP = coeficient de performanță = putere termică dezvoltată : putere electrică absorbită |
|---|---|---|---|---|
| -15 | 35 | 6,11 | 2,51 | 2,43 |
| -15 | 60 | 3,99 | 2,84 | 1,41 |
| -7 | 30 | 7,47 | 2,20 | 3,40 |
| -7 | 60 | 5,32 | 2,88 | 1,85 |
| +7 | 25 | 3,40 | 0,48 | 7,14 |
| +7 | 55 | 4,95 | 1,49 | 3,33 |
| +15 | 25 | 3,86 | 0,38 | 10,1 |
| +15 | 50 | 5,19 | 1,25 | 4,15 |
Privind tabelele reale de performanță, la +7°C afară, dacă o pompă de căldură trimite apa pe tur la doar 25°C (într-o casă modernă și bine izolată), va atinge un COP astronomic, de peste 7. Pentru aceleași +7°C afară, dacă forțezi pompa să trimită apa la 55°C (pentru calorifere sau o casă neizolată), COP-ul se prăbușește spre 3.
Bani versus „creier”: Fizica ne demonstrează clar că nu bugetul aruncat pe echipamente scumpe aduce eficiența, ci exploatarea corectă. Adaptarea meteo este singura care îți garantează acele temperaturi mici în instalație, exact atât cât să asigure confortul termic cerut de tine, fără risipă de energie.
