Rezistența, baubaul eficienței
Să nu cumva să pornească rezistența aia electrică, că s-a dus COP-ul pe copcă?




Pentru mulți, rezistența electrică e baubaul eficienței. Lumea e sfătuită să cumpere o pompă de căldură (PdC) mai mare să nu consume rezistența de backup deloc, nici la -10°C, nici la -20°C.
Însă, compresorul unei PdC mai mare evident că va consuma mai mult versus o PdC mai mică. Dacă facem suma, consumul compresorului unei PdC mai mici + rezistența câteva ore pe iarnă va fi mai mic decât consumul unei PdC mai mare fără rezistența în funcțiune.
Tabel consum compresor
| Modele PdC | Diferență consum electric pe oră | Diferență energie în 10h | Diferență energie în 24h, 1 zi | Diferență energie în 168h, 1 săpt. |
|---|---|---|---|---|
| 8-6kW | 0,570kW | 5,7kWh | 14kWh | 96kWh |
| 12-6kW | 2,460kW | 24,6kWh | 59kWh | 413kWh |
| 12-8kW | 1,890kW | 18,9kWh | 45kWh | 318kWh |
| 16-8kW | 2,910kW | 29,1kWh | 70kWh | 489kWh |
Compresor mai mare = consum mai mare
Compresorul unei PdC de 12kW consumă cu 2,46kW (59kWh/zi) peste o PdC 6kW și cu 1,89kW (45kWh/zi) peste cea de 8kW. Bine, e vorba de consumurile maxime.
O rezistență electrică de 3kW ar consuma 60kWh în 20 de ore, sau doar 6kWh dacă va merge 2h dimineața de pildă. Or, compresorul funcționează 24/7.
Evident că diferențele de consum nu sunt chiar cele din tabel, însă ne putem face o idee despre consumuri PdC mai mici + rezistență și doar compresorul PdC mai mari.
Consumurile depind enorm de: adaptare meteo sau comenzi ON/OFF, tipul instalației (pardoseală sau calorifere), dar mai ales de prepararea ACM – all-in-one sau hydrotank cu serpentină.
O PdC supradimensionată clar că va consuma mai mult când nu e ger versus o PdC mai mică. În schimb, PdC mare va avea infinite enervante porniri-opriri (ping-pong).
PdC Hyundai R290 vs R32
Da, PdC Hyundai cu R290 sunt mai puternice pe ger, dar evident că și compresorul consumă mai mult, nu că R290 ar face un COP mai bun al PdC. Vezi Hyundai R290 vs. R32: puteri și COP.
Inerție termică = nefuncționare rezistență
Frigul cel mai mare e dimineața în jurul orei 6, să alegem -15°C. Presupunem că o PdC mai mică ar face față cu compresorul până la -12°C. În setările pompei de căldură trebuie să fi îndeplinite simultan 3 condiții:
- Temperatura exterioară; de pildă la peste -10°C rezistența nu pornește.
- Temperatura agentului termic să nu fie atinsă de compresor. Ex. setată de curba de adaptare meteo la 35°C pe tur, putem alege un ΔT condiție pentru rezistență: 5°C. Adică, dacă apa are 35-5=30°C, rezistența nu pornește.
- Timp de întârziere funcționare rezistență; poate fi o oră sau 3 ore.
Dacă dimineața de la ora 5 la 7, temperatura de afară e -15°C, rezistența electrică nu va porni atât timp cât cele 3 condiții nu sunt atinse concomitent.
Clădire = puffer imens
Disconfort termic? Deloc. În 2−3 ore, chiar dacă e ger de -15°C, temperatura din casă scade 0,1−0,3°C, valoare infimă față de cei cu termostate ON/OFF cu histerezis de pornit-oprit de ±0,5°C (plajă „idealisimă” între vârfuri de 1°C).
Adică, fără pornirea rezistenței electrice în casă nu e nevoie să punem cojocul pe noi; profităm de bateria termică existentă în betoanele și cărămida casei înseși.
Orientare est
Dacă pompa e pe est, vede prima rază de soare și-și reia elanul.
Clădirea-și permite să cedeze 0,2°C din sutele sale de tone.
SiboGPT
Nu alegem o hardughie de PdC care merge în ping-pong 95% din sezonul rece.
Top eliminare frică de ger
Oricum, beneficiarii noștri (cu frică, fără frică de ger) nu folosesc rezistența electrică (feedback): Cât consumă o pompă de căldură în instalații Sibotherm?