Intro
Unii instalează puffer, butelii și două circuite separate (2 tururi, 2 retururi), complicând inutil sistemul de încălzire combinată – încălzire în pardoseală parter și calorifere etaj. Soluția noastră este mult mai simplă și, ciudat, cea mai eficientă. Iată 3 variante tehnice pe care le propunem.
O singură temperatură
Varianta ideală (V1)
Aceasta este metoda pe care o urmărim întotdeauna ca primă opțiune, deoarece este cea mai simplă, fiabilă și economică pe termen lung.
- Principiul: Toată casa funcționează ca un singur sistem unitar, la temperatura cea mai joasă. Pentru ca acest lucru să fie posibil, caloriferele de la etaj trebuie să fie suficient de mari (supradimensionate) pentru a putea încălzi camerele eficient cu aceeași temperatură de agent termic ca și încălzirea în pardoseală.
- Cum funcționează: Pompa de căldură alimentează direct ambele circuite (IPAT și calorifere) cu agent termic la o temperatură medie de 23–33°C. Nu există puffer, butelie de egalizare, vană de amestec sau termostate de ambient. Controlul este realizat exclusiv prin adaptare meteo, direct din automatizarea pompei de căldură.
- Avantaje:
- Eficiență maximă: Pompa de căldură funcționează constant la cel mai bun COP posibil.
- Costuri minime: Consum redus de energie și foarte probabil ca rezistența electrică de backup să nu pornească deloc pe parcursul iernii.
- Simplitate și fiabilitate: Mai puține componente înseamnă mai puține puncte care se pot defecta.
Abordarea noastră practică: Chiar dacă nu cunoaștem puterea exactă a caloriferelor existente (în cazul unei renovări), recomandarea noastră este să încercăm întâi această variantă. Printr-o echilibrare hidraulică atentă, există șanse foarte mari ca sistemul să funcționeze perfect. Abia dacă această soluție nu oferă confortul dorit, vom trece la una dintre variantele de compromis de mai jos.
Două temperaturi
Două temperaturi, două zone (variantele de compromis: V2a, V2b)
Această variantă se aplică doar dacă este absolut imposibil ca radiatoarele să dea confortul vrut la temperatură joasă (sunt prea mici, iar omul nu vrea să le schimbe).
Pompele de căldură pot gestiona 2 zone de temperatură a apei, două curbe de adaptare meteo:
1) un circuit direct pe curbă de temperatură mai înaltă (calorifere) și
2) un circuit de amestec (vană cu 3 căi și servomotor) pe curbă de temperatură mai joasă (încălzire în pardoseală).
Dacă instalația nu e pregătită hidraulic pentru 2 zone ce pot fi gestionate de pompa de căldură, putem alege varianta cu amestec separat, independent de PdC:
– automat (servocontroler, cu propria adaptare meteo) sau
– manual (vană termostatată) ori grup de pompare și amestec obișnuit (GPA).
- Principiul: Pompa de căldură va produce agent termic la temperatura mai înaltă, necesară caloriferelor. Apoi, pentru circuitul de IPAT, se folosește un sistem de amestec pentru a reduce temperatura la nivelul optim.
- Cum funcționează: Există două moduri principale de a realiza acest amestec:
- 2a) Automatizat: Se folosește o vană de amestec cu 3 căi, un servomotor și o pompă de circulație suplimentară pentru circuitul de pardoseală. Pompa de căldură, setată să funcționeze cu două curbe de adaptare meteo (una joasă pentru IPAT, una mai înaltă pentru calorifere), va comanda automat vana de amestec. Atenție! Pentru calorifere, NU e obligatoriu să folosim curbă înaltă, ci tot joasă, dar mai înaltă versus cea de IPAT. O alternativă (mai scumpă sau zona 3) pentru IPAT ar fi utilizarea unui grup de pompare și amestec cu servocontroler propriu, care are propria sa logică de adaptare meteo.
- 2b) Manual: Pe circuitul de IPAT se montează o vană de amestec manuală. Aceasta este cea mai puțin recomandată soluție, deoarece necesită ajustarea manuală a temperaturii de către beneficiar de câteva ori pe sezon.
Fără puffer
Atenție: Pufferul și butelia de egalizare sunt inutile!
Indiferent de varianta aleasă, este esențial de reținut că într-o instalație modernă, controlată prin adaptare meteo, nu este nevoie de separare hidraulică prin puffer sau butelie de egalizare, nici de circuite separate (2 tururi și 2 retururi). Acestea adaugă doar costuri, pierderi de căldură și complicații inutile. O singură pompă de circulație (cea a pompei de căldură) este suficientă + numai dacă e nevoie, pompă suplimentară pentru amestec la încălzirea în pardoseală. Vezi De ce fără puffer sau Scheme montaj PdC.
Cel mai bine?
Întotdeauna țintește spre Varianta 1. Simplitatea este cheia eficienței și a fiabilității. O instalație cu mai puține componente este o instalație mai bună. Variantele de compromis ar trebui luate în calcul doar ca un plan B, atunci când constrângerile fizice (calorifere existente, subdimensionate) fac imposibilă funcționarea întregului sistem la temperatură joasă.