Categorii grele: Termice
February 14, 2018
| Renovat de 2 luni

Case eficiente energetic: termic, ventilat, iluminat, electric. Case cu cap, nu cu bani :)

Românii nu mai au case eficiente energetic. Citeam un arhitect în Forbes: fiecare mp neconstruit contribuie deja la eficiența energetică. De acord.


Acest articol este în lucru.


citez: „NU salvezi planeta că pui cazan pe peleți/cucuruz, pompă de căldură, ori panouri solare. Sau, aduci de sub pământ bosonul lui Higgs. Pui 3² kilometri de sârme, te legi la net inteligent și vin mai mici facturile? O salvezi consumând puțină energie, apă etc. Greii iPhone X, Samsung Note 8, Google Pixel 2 XL se bat care consumă mai puțin, NU care are baterie mai mare. Tehnologia 5G aduce-n primu’ rând economie de energie, dup-aia viteză de trafic.”

Faci treaba mică. Apeși butonul mare al rezervorului? Te speli pe dinți, te săpunești, te razi. Oprești apa, sau jet continuu? Căldura merge. Lași geamurile deschise? Etc. Jet oprit = disconfort? Hmm…

Non-consumul și educația salvează populația, planeta!

Case eficiente energetic | Anti-gaz? Scapi de facturile e-on, dar vei fi sclavul cazanului, sau ratelor BRD pentru pompe de căldură și/ori panouri solare 🙁

În ochii românilor, CH4, gazu’-i râia pe pământ. De ce? Io nu „ânțeleg”. În România este cea mai ieftină energie. Probabil, peste 50 de ani va fi bio-gaz în țevile alea. Termoficarea din Cluj, având exces de putere la cazane/generatoare pe gaz, produce curent electric și-l vinde către Electrica. Electrica-l re-vinde ție. Cool: ești „independent”!

[Citești pe telefon pagina asta în format AMP =  încărcare mai eficientă, trafic mai mic de date, consum mai mic de baterie telefon. Google.]

Case verzi? Mașini electrice verzi? Căi verzi pe pereți? Nincs szennyezés?

De ce crezi că există programul Casa verde în tările UE? Că-s profitabile și țara apreciază businessmanul din tine? Sau: nu-ți scoți banii niciodată, dar, în schimb, ar fi nepoluante?

De ce-s eco mașinile electrice? Just because: se mută poluarea-n afara orașelor. Te dai cu mașina? NU te da mare ecologist! Poluezi în alt loc al Terrei, „decât”. Lotru-Ciunget, Tarnița Cluj nu poluează. Corect. Mașinile electrice consumă energie electrică – produsă cu hidrocentrale, eoliene, solare, sau gaz, motorină, păcură etc. Te dai ecologist? = Te dai cu biciGleta = Probabil, vei mânca ceva-ceva mai mult, dar NU poluezi. Cică la eructat și flatulat poluăm ceva-ceva.

Vezi 10 motive mașini electrice = de rahat!

Io-s de acord cu tipa din India, non-consum + educație: Before the Flood, DiCaprio. 1,5 ore.

Dacă ai chef: Izolație termică polistiren sau vată, geam sau perete

Pompele de căldură merg cu particula lui Dumnez’o? Zice ProTV-ul?

În România, la casa omului, energia electrică e de 4 ori mai scumpă decât cea din gaz. Vezi subsolul paginii! Sau, verifică facturile tale!

Sunt curios: o fabrică de panouri solare fotovoltaice se alimentează electric tot de la panouri? Dacă ai raspunsul: scrie un comentariu, pls! Elon Musk ar avea ceva, dar n-am găsit pe net. Știu: Google și Apple au clădiri alimentate doar de panouri.

Vezi la pagina 14 ce înseamnă COP la o pompă geotermală [apă-apă], sau COP la o pompă aer-apă. Atenție! Dau COP-ul în condițiile cele mai favorabile. N-ar da date tehnice în alte condiții, Do’mne feri’!

Factorul COP poate fi foarte redus în unele condiții. Sub 0 grade afară/pământ + temperaturi agent peste 35°C. Ce factor COP are o pompă de căldură când afară (sau pământul la geotermale) e mai rece de +7°C? Ce COP are la -5°C, ori la -18°C și temperatură apă peste 35°C. Când se prepară apă caldă menajeră la 52°C, COP = ?

Să fie mai eficientă o pompă de căldură decât o centrală termică pe gaz, ar trebui să aibă sCOP-ul mai mare de 4 în orice condiții.


Case eficiente energetic | Casa care împarte 😉 energie vecinilor: Casa Buhnici

Reclamă cât cuprinde?

Fac o micaă abatere de la articol. Voi dezvolta în articolele viitoare: solare fotovoltaice și solare pentru apă caldă menajeră. Nu te umfla-n pene că te-ncălzești în România cu tuburi vidate!

Un client îmi recomanda să urmăresc Casa Buhnici, să fur informații prețioase. Mie îmi pare doar reclamă la greu, sau lângă București e o altă Fizică.

Dacă ții la mediu, citește, te rog, un articol de National Geografic: How Green Are Those Solar Panels, Really? Sau, Puterea minimă, super-documentat, scris de mine 😉

Cum ți-ai face geamurile? Merită priveliștea? Miami? Minima RECORD: +1°C. Snow = Ø. București, cel mai frigălău: -26°C. Snow = curios, da. Te poți uita și la numărul mediu anual/30 ani de zile cu soare 😉

Se vede pe geam tanti? Sau, zi ocian?

Panouri solare fotovoltaice

Buhnici dă 10.000 € = 46.000 lei pentru kit fotovoltaic de 6 kW, rotunjit de la 4,24 kW 😉 Nu spune: cu TVA? Se prea poate: cu.

Ok. O familie, 4 persoane, cu electrice obișnuite, non-verzi (nu becuri LED, nu electrocasnice A+++, nu pompe de căldură, nu casă enteligentă etc.) plătește o factură de 200 lei cu TVA. Cam sub 200 lei, dar, mă rog… Io 70 lei/lună = 55 ani. Fă calculul de mai jos cu istoricul facturilor tale!

46.000 lei : 200 lei/lună = 230 luni : 12 luni/an = 19,17 ani. Bine. € a mai crescut. Deci:

peste 19 ani și 2 luni, Buhnici începe să recupereze investiția, dacă a pus banii jos, NU credit.

Credit ipotecar, mai avantajos, că la anii ăia nu-ți dă nimeni Nevoi personale. Cât costă un credit de 46.000 lei la Banca Transilvania pe 19,17 ani? Cca 74.532?

Tu plătești facturi lunar, la salariu [micit de Olgutza] 😉 NU CU BANU’ JOS. 74.532 lei : 200 lei/lună = 31 ani. Măcar, de ne-ar scărpina pe spate, sau ar împătura hainele, sau ar plăti factura de Vodafone. Nedrept 🙂

Ce durată de viață au panourile fotovoltaice, kitul? Look down and here! Observi că nu-necep de la 100%? Decupat de pe buhnici.ro:

Părerea mea umilă despre amortizarea fotovoltaicelor: NEVER EVER, SOHA, JAMAIS, NOCH NIE, NUNCA ETC. Tot respectul pentru tehnologie și fabrici, dar calculele de mai sus spun că NOPE recuperare de lei. Mă rog, poate în 25 ani lumină 😉 Din păcate, același lucru pentru tuburile vidate 🙁

Cică Buhnici va alimenta viitoarea sa mașină electrică cu panourile foto. Beton 😉  O baterie = 60 kWh?

60 kWh : 4,24 kW panourile foto = 14 h, 10′ timp încărcare.

Anti-gaz. Warum?

Nu va folosi gaz metan. Uau! Verde!? Știe, oare, care e cea mai ieftină energie [kWh] în România? Întreabă un bucătar/chef, papa bun: microunde, inducție, sau gaz? La tzeeeranca de Beyoncé însăși se gătește pe gaz.

Pompa de căldură apă-apă (sol-apă) pentru încălzire?

De-ar fi apă termală, aș spune că profită de energia din pământul patriei. De acord.

Nu consumă nimic? Bine-ar fi. Cât costă pompa, foraju’, montaju’? 10000 €? Să mai fac un calcul pentr-un credit bancar?

Pompa sol-apă Stiebel Eltron „Simply the Best”. Corect. Super serioasă marca. Centrale t. în Cluj, din ’90.

Dar, nu înteleg de ce spune coeficient de performanță 5,5..6,0? Se referă la COP? Booh… Betooon ar fi. La -7°C, văd 2,97. Repet iar: curentul e mai scump de 4 ori decât gazul în Românica noastră dragă.

Rezervoare Stiebel Eltron de 400 litri. Vezi în pliant: „Standby losses în 24 hours”. Why so big? Pierderi căldură pe zi = 3 kWh x 2 buc = 6 kWh pe zi. Într-adevăr un inginer nesigur pe calculele sale, supradimensionează = succesul lui. ÎNSĂ, insuccesul tău = bani pe investiție + bani pe facturile viitoare. Vezi cum se alege un boiler! De ce volum mic-mic?

6 kWh/24h = 0,25 kW = 250 W, per oră s-ar veni. Enervantă unitate de măsură: Watt. Cum ai avea 2×100 W + 1×50 W becuri de pe vremea lu’ Ceaușescu, aprinse zi-lumină + noapte-întuneric. Îți dă nevasta-n cap cu becurile 🙂

Are 16 panouri fotovoltaice de 265 W bucata. Cool! REPET: energie = putere x timp. 265 W x 10 ore de super-soare = 2,65 kWh. La București e soare 24 ore din 24, cred. S-a gândit la luna de pe cerul înstelat? Iarna, dacă dă Domnu’ să nu fie nori, are vreo 7 ore cu super indulgență. Deci: 3 panouri CEL PUȚIN sunt dedicate pentru pierderile de căldură din rezervoare. Io înclin să spun că vreo 8-10 panouri 🙁 Bun! Ne-am lămurit cu energia.

Instalație de răcire pereți + tavan

Răcirea lui o explic io muuult mai simplu: radiație rece. Adică, toate corpurile solide din casă (mobilă, așternuturi, bibelouri, oameni, pisici etc.) vor ceda căldură, prin radiație, că-s mai calde, pereților și tavanului prin care circulă apă la media de 18°C. După care aerului. În plus: aerul mai rece „cade”. Simplu: vezi radiația rece! Răcirea cu aer ar avea avantajul de filtrare aer (microorganisme, praf, umiditate), dar, ar cosuma ceva mai multă energie, curent electric. Discutabil, oricum.

Plus-uri, totuși:

  1. Încălzire prin pardoseală. De ce nu și prin pereți/tavan, dacă tot are sistemul de țevi p-acolo? De ce nu și-n hol? Va pune ceva covor de la Jysk? Lângă pereții exteriori i-aș fi recomandat să facă un pas mai mic la țeavă, de 3..5 cm, 3..5 fire de țeavă. Prin conducție încălzea peretele, în plus de-acolo vine frigul. Nu umbli pe lângă acei pereți, să-ți fie prea cald la picioare. Ce factor COP are pompa de căldură la 35/30°C, sub zero grade p-afară?
  2. Încălzire prin pardoseală. A folosit polistiren extrudat, nu placă cu nuturi. Câștig: 2..3 W/mp și rezistență termică + mecanică.
  3. Răcire. Cam pompe de căldură vezi pe răcire.
  4. Telecomandă la geamuri. Senzor de ploaie. Minus: nu la toate geamurile, nu „obloane” automate cu senzori lumină, mișcare, temperatură.
  5. Protecție la UV a geamurilor. N-am observat dacă la toate.
  6. Orientare spre sud a geamurilor imense.
  7. Cornișa spre sud, (ieșitura acoperișului / prispa): vara umbrește, iarna lasă soarele să scalde pereții. Minus: nu pe toată latura, ceva prea înaltă, nu lată. Probabil, arhitectul a calculat poziția soarelui iarnă/vară. Simularea .cad pare a fi vara: razele soarelui cam „bat” în geamuri: „Hi, Buhnici!”
  8. Vestibul la intrare.
  9. Stratul de izolație din sticlă expandată de la Geocell.
  10. Mai caut 😉

Nu sunt anti-Buhnici. Sunt doar anti-bani-aruncați! Citește și alte articole din site!

Recomand: caută pe Google și-n alte limbi, în afară de română! Consideră că la noi ninge și avem -18°C! Vezi la americani!


Case eficiente energetic | km² de spațiu, chipurile, util

Revin la articol.

Din păcate, arhitecții români consideră confortul omului doar: case imense, pereți exteriori din sticlă, geamuri cu arcade, balcoane cu sticlă, înălțimi exagerat de mari etc.

Instalațiile pentru arhitecți, implicit și pentru clienți, sunt ceva chestii enervante, care mai mult încurcă. Românu’ dă 100 € p-un medalion de faianță și n-ar da 50 € p-un calorifer. Ce să spun de încălzire/răcire prin pardoseală/pereți, confortul termic optim? Scuuump. De n-ar fi așa, vedeam și altceva. Sau, arhitecții nu reușesc să convingă omu’. Vezi vila Iți! Exagerez. Un progres, totuși: observ mai mult de 1 baie la o casă cu n² dormitoare. Ura!

Vrei o casă cum are Beyonce? Apucă-te de cântat! Ce tzeeerancă! Are aragaz pe gaz. 🙂

Case eficiente energetic | Casa țăranului român | Casa cu cap

Dacă vrei să te inspiri pentru casa ta, mergi la muzeul satului românesc! București, Cluj, Sibiu, Galați, Maramureș, Ion Creangă

Țăranu’ român construia incredibil de eficient energetic.

  • Mărimea casei. Necesară pentru un moș ș-o babă, de exemplu. Înălțimea încăperilor optimă. Poate, prea mică.
  • Orientarea față de punctele cardinale. Geamurile spre sud, sud-vest pe cât posibil. Își permiteau. Nu-i prea încurca casa vecinului.
  • Prispa (târnațu’) pe una, sau două laturi, peste care vine șarpanta. Șoferii știu: Vara, soarele bate cam perpendicular pe România. Razele nu lovesc geamurile. Le blochează prispa. Iarna, soarele bate cam paralel pe România. Scaldă cu razele sale infraroșii geamurile, pereții. În plus, prispa diminuează bătaia vântului. Se reduce transferul termic, sau infiltrațiile de aer rece/cald.
  • Geamurile. Mărimi calculate pentru iluminatul natural necesar. Nu pereți de sticlă Miami. Cel mai frig în ianuarie +10,6°C. Snow = Ø.

Case eficiente energetic | Casa țăranului român | Casa cu cap

  • Forma geamurilor. De obicei: verticale H>L, sau pătrate. Razele de lumină bat și-n tavan, și-n podea. Razele să „vadă” și pe orizontală toată încăperea, optau pentru 2 geamuri. Intersectarea razelor pe orizontală dictează distanța dintre ele. Ca la nordici.
  • Acoperișul tip șarpantă înaltă. În România, curios, ninge. Zăpada, cu greutatea sa, ar rupe un acoperiș „orizontal”. S-ar folosi grinzi foarte groase s-o susțină. Acoperișul e departe de tavanul cald. Zăpada nu se topește. Rămâne pe acoperiș ca un izolator termic. Izolator termic ar fi și aerul din volumul generos al acoperișului.
  • Încălzirea. Prin radiație, nu convecție. Vezi căldură mai ieftină, mai plăcută? Cuptorul cald are contact cu podeaua și cu pereții. Transfer termic prin conducție. Hornu’, de asemenea, degajă căldură prin radiație. Normal, sunt de culoare albă să radieze maxim. De aceeași energie profitau și pentru gătit.
  • Hornul. Construit pe interior. Profitau de căldura lui pe toate laturile. Acum e cu cel puțin 3 laturi afară și cu tencuială căzută.
  • Chirpiciul din pereți și paiele din acoperiș nu le cunosc tehnic. Nu știu rezistența la transfer termic a acestora, nici comportamentul la umiditate. Materiale termo-fono-izolatoare, polistiren, vată minerală, poliuretan etc. nu prea erau.

Case eficiente energetic – CONFORTUL. Tu ce înțelegi prin confort?

Case eficiente energetic – confort | Spațiul alocat. Câta mp utili? Loc de luat masa, sau camera tehnico-menajeră?

Bucuria arhitecților. Încasează la mp, nu la materie cenușie împărtășită ție. Incorect. Îs rău aici.

Normal că ai nevoie de diferite suprafețe, mp, pentru anumite încăperi. La fel, o înălțime minimă să n-ai senzația că-ți stă tavanu-n cap.

Nu face casa mai mare decât are nevoie familia ta! Pentru soacra e numa’ bună sufrageria. Copiii vor alt standard de confort peste 25 de ani. Musafiri să doarmă la tine vei avea 2 nopți pe an. Număr în scădere cu trecerea anilor.

N-ai nevoie de dormitor de 6×6 = 36 mp. Mai bine faci 2 dormitoare de 3×3 = 9×2 = 18 mp. Destul de probabil să dormiți separați în anu’ 7. Re-începi să te uiți la meciuri. 🙂

Nu fi așa modern cu OPEN SPACE: bucătărie + loc de luat masa + sufragerie! Copiii mâncă, oricum în bucătărie, chiar pe blat, și se-‘ntorc la tablete. Bucătăria fă-o etanșă față de restul casei! Altfel, împuți tot ăupăn speisu’ tău cu pește prăjit.

Nu face holuri imense! Nu stai niciodată în ele. La intrare să-ți calculezi, totuși, volumul hainelor și papucilor.

Fă o baie pentru fiecare membru al familiei!

Cel mai elegant: un singur nivel. Cel mai eficient: demisol + parter + pod nelocuit.

Case eficiente energetic – confort | Funcționalitatea spațiului. Cum umbli prin casă? Fluxul tău tehnologic.

La români o casă are 250 mp, dar uscătoru’ de haine din sârme de la Dedeman este in mijlocul „livingului”. Faci metri pătrați de living pentru întins haine, sau iei o mașină de uscat haine cu pompă de căldură?

Arhitectul ar trebui să propună o zonă din casă unde stai ziua + o zonă unde cam dormi. Nu pui mașină de spălat haine-n demisol, și le uști la etaju’ 1. Te speli și te bagi în pat, fără să străbați vreo 3 holuri + casa scării cu 12°C.

Ziua: Gătit, papa, spălat vase. Spălat haine, călcat haine, depozitat haine. Lecții hmm, TV 4k, treaba mică.

Adică: bucătărie, sufragerie, baie, cameră tehnico-menajeră cu mașină spălat haine, mașină uscat haine, călcat, depozitare haine, schiuri, clăpari, mop, aspirator, robinet de umplut o găleată, o chiuvetă de spălat una-alta, centrală termică etc.

Noaptea: Spălat corp uman, TV la noi românii, dormit.

Adică: dormitoarele cu baia lui fiecare.

Case eficiente energetic – confort | Orientarea încăperilor (geamurilor). Îți pui geamurile Miami la nord?

Arhitectul va trebui să încerce marea-cu-sarea. Cam mulți vecini.

La nord: dormitoarele

Nu te-ntere’ lumina, că dormi. Nu consumi cu becurile. Pentru încălzire, la fel: ziua soarele nu „dă” căldură spre dormitoare, într-adevăr. Însă, tu ești în zona de zi. Noaptea nicio latură a casei nu vede soarele. Ți-e egal.

Dulapul înzidit fă-l pe perete exterior! Salvezi multă căldură. Geamu’, oricum, va juca mai mult rolul de schimbat aer, decât cel de iluminat. Tanana…

La est: bucătăria

Pentru trezire, alături de cafea, contribuie razele solare care-ți dau în retină. Ar trebui să gătim dimineața și la amiază, cică. Vezi alimentele la lumină naturală. După masă ești în sufragerie. Economie la lumină și căldură. Scenariu cam de weekend. Unii fac un laboș pentru toată săptămâna.

Gătești doar după masa? Încearcă orientarea sud-vest. Poate, în apropiere, la 1-2 uși, aș dispune camera tehnico-menajeră. Cam aceeași orientare.

Lasă geam deasupra blatului unde speli, tai și prăjești ceapa! Nu te stresa! și geamu’ se spală.

La sud, sud-vest: sufrageria / zona de zi

Atenție! Prevede prispă, copertine, obloane etc. pentru lunile iunie-august!

Ca o concluzie. Diurn când și unde-n casă stai cel mai mult, ar trebui să fie și soarele, și geamurile. Soarele-ți dă căldură. Îți dă lumină.

Case eficiente energetic – confort | Temperatura mediului interior. Pui patu’ pe perete exterior? Faci duș în colțul friguros al casei?

Zic mediul interior. Confortul termic este optim când atât aerul, cât și chestiile solide din casă sunt calde: scaune, mese, paturi, mileuri, buzi, căzi, dușuri, baterii, clanțe, așternuturi, pereți  de care te atingi, sau ești aproape (de exemplu un pat lângă perete, sau la duș), pardoseli (parchet, gresie, covoare etc.) și ce mai crezi tu că-i enervat de rece.

Omul modern face prea puțin efort fizic. Efect: plaja de confort termic se reduce. Acum, 2017, este undeva la 20..24°C. Înainte era 16..28°C. La fel, am devenit mai sensibili la viteza aerului. Peste 1 m/s cam strâmbăm din nas. Vezi calitatea aerului mai jos.

Să faci și corpurile solide calde, ar fi bine să ai chestii radiante în casă. Dacă ai convectoare – renumitele caloriferele din tablă de oțel, trebuie să fie mai cald aerul cu 2..4 °C față de radiație. Un șemineu dă căldură prin radiație: de-aia zice lumea că, uau, ce căldură dă șemineuuu’. La fel, radiante sunt și caloriferele de tip radiator, țevile cu agent termic, încălzirea prin pardoseală/pereți etc.

Vezi mai detaliat ce-i cu radiația și convecția: căldură mai ieftină, mai plăcută!

Cea mai plăcută căldură este cea dată prin radiație (ca soarele). În același timp, cel mai enervant disconfort este radiația rece. Când cedezi tu căldură prin radiație spre pereți, podele, tavane chestii mai reci decât noul tu trăiește fresh. Când te trage frigu’ la spate. Cu cât mai rece peretele, geamu’… cu atât mai nașpa dpdv al confortului termic.

Arhitecții români nu cred c-ar ști chestiile astea, elementare pentru cineva de specialitate. Sau, fac în dușmănie? Dar, noii-apăruți, dizainării de interioare? În afară de perdelele lor, desconsideră absolut orice element din instalațiile clientului. Exemple:

Unde ești în curu’ gol e zona cea mai rece din casă. Băile românilor sunt pe colțurile caselor, dușul în colțul băilor, lângă geam. Paturile, negreșit, pe pereți exteriori. Incredibil! Dulapurile înzidite, normal, de-a lungul pereților interiori. Caloriferele sunt amplasate lângă uși, și pe aceiași pereți interiori.

Ca o concluzie. Zonele în care ești mai dezbrăcat, chiar ud, încearcă să le amplasezi pe pereți interiori, calzi. Caloriferele pe pereți exteriori, sub geamuri pe cât posibil. Suprafața geamului e și mai rece, te trage și mai tare frigul. Buiandrugul va avea mai puțină igrasie. Mă rog, igrasia se poate ascunde după perdelele designerului.

Case eficiente energetic – confort | Temperatura apei calde menajere. Trasee + diametre mici = timp scurt.

Confortul maxim = dai drumu’ la robinet și ai instant apă caldă. Nu aștepți până vine de la centrală/boiler.

Renunță la 1 mp de faianță și pune instalație de recirculare apă caldă între CT/B până la chiuvete, dușuri.

Ca o paranteză: la un Hotel de 4 stele, e obligatorie recircularea până la bateria chiuvetei.

Renunță la 4 gresii și folosește baterii termostatate, sau o vană de amestec pentru toată casa. Da: sunt fan Esbe. Suedezii sunt grei. Reglezi temperatura apei calde cât vrei, nu te chinui s-o tot potrivești + protecție la opărire, mai ales de ai copii. Un VTA cca 250 lei.

Cu consumul de acm las-o mai moale! De ai panouri solare, vara, plătești, oricum, apa și canalul. De ai fântână, dar ai fost prins de compania de apă, plătești, totuși, canalul. Dacă ai fosă septică, știi deja ce-nseamnă consum mare de apă.

Case eficiente energetic – confort | Iluminatul. Preferi becurile când faci teme, sau tai ceapă?

Cel mai bun confort vizual este iluminatul natural. Acum, 2017, există n³ tipuri de becuri ce imită lumina naturală: de răsărit, amiază, apus. Culori respectiv: reci, neutre, calde. Dar, nu întocmai, nu gratis.

Știi de ce sunt așa mari geamurile la școală? De ce sunt în stânga elevilor? Să vadă la lumina naturală. În România majoritatea sunt dreptaci. Când scriu, mâna nu le ține umbră. Tanana…

Românii au pereți întregi de sticlă, dar acoperiți totalmente cu mileuri opace și aprind lumina în amiaza mare.

Să ai lumină naturală, ai nevoie de geamuri, uși (suprafețe vitrate). Oricât de scump ar fi un super-termopan icosa-cameral, low-e etc., nu se apropie de rezistența la transfer a pereților izolați cât-de-cât.

Cel mai șmecher geam: low-e, argon etc. U=0,61 W/m²K. Un polistiren jenant-de-ieftin din Dedeman, lambda=0,04 W/mpK, 10 cm + o cărămidă normală, Porotherm Robust, 30 cm fac R=0,24 W/m²K. Nu pun la socoteală izolații cu lambda 0,022 W/mk, sau cărămidă cu lamba 0,09 W/mk. Opții de 10 ori mai rezistent termic un perete decât un geam.

Geamuri mari = facturi muuult mai mari pentru energie.

Pentru iluminat, ai grijă la orientarea încăperilor. Calculezi cum și cât bate soarele la un moment dat al zilei.

La dormitoare nu te prea-ntere’ lumina. Geamul va servi doar să-ți oxigenezi creieru’.

În camera de zi și bucătărie ai cam vrea să ai lumină. Calculează cum bate soarele și pune geamul astfel încât razele să scalde cât mai mult din încăpere, pe verticală și orizontală. Chiar de geamul nu va fi pe mijlocul peretelui.

Mai bine faci geamurile verticale, H>L, sau pătrate și pui 2+ bucăți. Simplu. Calculezi cum se vor intersecta razele luminoase. Ai lumină pe verticală podea + tavan. Ai lumină pe orizontală stânga-dreapta. Ai schimb rapid de aer la deschidere geam – scoți șfara, flatulațiile mai repede. Ai economii însemnate de energie și același confort optic.

Decât un geam imens acoperit de draperii, le faci mai mici și ai bani de jaluzele electrice automatizate. Există jaluzele automate care se închid-deschid la cheremul unui senzor de lumină, reglat de tine. Senzorul observă când trebuie aport luminos de la bec. Bec dimabil, normal. Super-tare vara: eviți și efectul de insolație al geamului.

Becurile dimabile te ajută să reglezi lumina cum ai chef + economie de energie. Careva nu-i fan lumină intensă, de exemplu.

Ai grijă la temperatura de culoare! Dau senzație termică de rece, sau cald.

Pentru activități diurne (gătit, spălat, teme) alegi culoare rece, mai albă, albăstruie. Pentru povești pe divan alegi culori calde, mai gălbui, roșiatice. Poți pune 2 becuri: ziua când e înnorat aprizi cel rece, seara cel cald. În băile de dormitor pui culoare caldă. În baia de zi cum crezi.

Case eficiente energetic – confort | Calitatea aerului: umiditatea relativă, nivelul de oxigen, viteza aerului, praful. Uscător de sârme din Dedeman sau Leroy Merlin?

Dupa cum bine știm: românii nu prea „deschide” geamurile. Au flori. Lucru bun la gas, nu la nas. O chestie ce-mi permite să am o rezervă când proiectez necesarul de căldură. Nu-s corect.

Umiditate optimă ar fi undeva între 45..60%. Nivelul de oxigen peste 19,5%. Viteva aerului sub 1 m/s. La cursurile de praf am cam lipsit. În orașe, sigur e peste nivelul recomandat. În Cluj sunt ceva panouri pe stradă (normal că defecte) cu calitatea aerului.

Disconfortul dat de calitatea aerului te afectează și pe tine, și casa: igrasie pereți, uscare/umflare uși, mobilă, electrocasnice, rugină etc. Ca noroc, în România aerul e destul de ok de-a lungul anului.

Chestii rezolvabile prin deschidere-închidere geamuri, uși. Dacă ți-e e lene: ventilare naturală organizată, ori ventilare mecanizată. Aerul condiționat poate contribui aici. Cam scump: centrală de tratare a aerului, CTA.

Schimb de aer exterior-interior: în casă sus aer cald, suprapresiune, jos aer rece, depresiune. Aerul iese pe sus și intră pe jos. Diferență de înălțime mare = schimb mai rapid. Geam îngust vertical? Recomandat. Geam orizontal scund? Contribuție spre zero.

Ăia 6 litri de apă pe-o tură de haine întinse la uscat unde crezi că merg? În elemente de construcție și-n nările tale. Tanana… În sezonu’ rece, energia pentru evaporare/uscare vine de la Domnul, sau de la facturile tale?

Ca o concluzie. Mai deschide și tu un geam, mai ales că-i termopan. Încearcă să pui geamurile pe 2 laturi concurente, nu paralele, că-ți zboară creierii de curent – curenții de aer, tehnic 🙂 Proiectantul de instalații a calculat necesarul de căldură pentru a încălzi aerul proaspăt, enervant de rece, ce intră pentru a te oxigena.

Case eficiente energetic – confort | Nivelul acustic. Ore de liniște, bă! 22-06 și 14-16. Decibeli în cerebeli.

Ne plângem de blocurile lu’ Ceaușescu, dar sunt cam peste ce se construiește amu’ – blocuri, case.

Nu ești curios c-a pornit hidroforu’, ce-ascultă vecinu’ pe Youtube, cum curge apa prin țevi, sau că tocmai s-a terminat treaba mare mai sus etc.

Folosește materiale fonoizolatoare! Cărămizi, vată, polistiren.  Conducte care nu sună, care nu transmit sunetele! Alte chestii sunătoare.

Gemuri mari = zgomot mare. Vezi mai sus Iluminatul!

Case eficiente energetic – confort | Calitatea elementelor de construcții, instalații

Nu ești fan țevi curgătoare, schimbat baterii, îngălbenit calorifere, robineți sparți, inundații, canalizare musafiră-n baie etc. Știi tu…

Nu-ți place igrasia, tencuiala căzută, faianța crăpată, lavabilă gălbejită… Aici nu mă bag. Sunt arhitecți, constructori, designeri, proprietari.

Case eficiente energetic – CONSUMUL DE ENERGIE

În România merge căldura din septembrie până-n mai. Cam 9 luni/an. Deci: plătești ceva pentru încălzire.

Pe lângă încălzire, mai plătești alte facturi pentru casă: energie curent electric, apă-canal. UPC=ul, Alarmă SRL, Mopu’ SA… nu ne-ntere’ aici.

  1. Energie pentru încălzire. Cele mai grele facturi per cursul anului.
  2. Energie pentru preparare apă caldă menajeră
  3. Energie pentru iluminat
  4. Energie pentru ventilare – opțional. Obligatoriu de ai vreun WC fără geam. Zic.
  5. Energie pentru electrocasnice – nu chiar opțional
  6. Energie pentru răcire – opțional
  7. Energie pentru tratarea aerului – opțional

1. Case eficiente energetic – consumul de energie | ÎNCĂLZIREA, CĂLDURA, răcirea

  • În România cea mai ieftină energie este GAZUL. E-on gaz Cluj: 0,159 lei cu TVA/kWh. Electrica Cluj: 0,635 lei cu TVA/kWh. Deci: curentul e mai scump de 4 ori față de gaz. Lemn de foc fag Leroy Merlin: 0,185 lei cu TVA/kWh. Am pus transport 22 lei. Am considerat lemn uscat, 1,1 mc masă de lemn, nu geometric, 4 kWh/kg. Dacă masa de lemn reprezintă 80% din volum, iar lemnul nu e uscat, prețul lemnului poate fi de 2..3..4 ori mai mare. Vezi ce nasoale sunt lemnele ude! Vezi un articol despre lemne „la negru”!
  • Dacă ai gaz pe stradă, alege centrala termică pe gaz! Față de lemn: control, randamente mult mai bune, poluare redusă, pierderi de energie pe horn, boiler și-n camera centralei zero.
  • Dacă iei pompă de căldură, ar fi recomandat să aibă factorul COP peste 4 la temperaturi exterioare sub +7°C.
  • Dacă iei încălzire electrică – plasme termice, panouri infraroșii, încălzire electrică în pardoseală, aeroterme etc. -, să ai în vedere că energia electrică este mai scumpă de 4 ori fata de energia din gaz!
  • Casă mare = facturi mari. Calculează dinainte cam câți mp ai avea nevoie să te simți comod!
  • Geamurile fă-le pentru iluminatul natural și/sau aer proaspăt. Evită pereții de sticlă!
  • Geamurile au o rezistență la transfer termic mai mare, sau mai mică. Nu te-ntere’ hexa-camerale. Cere magazinului de termopane doar lambda, sau k, ori R – rezistența la transfer termic W/mp*K, sau invers mp*K/W.
  • Orientează geamurile zonei de zi spre sud, sud-vest! Adoptă para-solare pentru geamuri + perete chiar.
  • Pune dormitoarele spre nord! Fă-le geamuri mici, că nu-ți trebuie nu-știu-ce lumină! Vor fi pentru oxigenare creier mai mut.
  • Dulapurile înzidite fă-le pe pereți exteriori!
  • Dușurile, paturile pune-le pe pereți interiori! Evită băile pe colț! Nu mai pune vana exact sub geam.
  • Ceva mai scump de făcut, dar mai puțin consumator de energie: demisolul.
  • Izolează termic toate elementele de construcție: fundații, centuri, planșeu peste pământ, planșeu peste ultimul etaj, acoperiș, pereți, buiandrugi, plăcile balcoanelor, console, cornișă, atic.
  • Dă bani pe grosimea izolației, NU pe densitate. Mai bine iei un polistiren cu densitate mică, dar gros, 10+10 cm de exemplu. Nu un polistiren cu densitate foarte mare, dar gros de numai 10 cm. Densitatea te interesează sub placă, șapă, sau pe pereții ce-i lovești cu mingea.

Case eficiente energetic – consumul de energie |- ENERGIA PENTRU APĂ CALDĂ MENAJERĂ

Dacă faci duș tot a 3-a zi, nu te stresa! Românul nu e fan chiuvetă cu 2 cuve: spălat + clătit. Dacă se gătește și se spală vase la greu, mai eficientă decât tine, campion la risipit apă caldă (apă + energie), este o mașină de spălat vase.

Lucrez la articol. Mai este text de adăugaaat. N-am timpul necesar. Mi-au trebuit 6 ani de studii superioare și 23 de ani de lucrat cu termicele. Deci: vreun an să-l gat. De fapt, ca o casă = nu se gată veci.

Între-timp, citește celelalte articole din blog.

Stay tuned for your comfort and your money!

(Se va înțelege: toți = majoritatea.)

Case eficiente energetic: termic, ventilat, iluminat, electric. Case cu cap, nu cu bani 🙂

'99: Facultă instalații Cluj, '00: Management energetic clădiri, '95-azi: fan termice. '95 „cu pile” @ Termoficare.

Oamenii pun etichete: Case eficiente
Disqus Comments Loading...

Groaznic! Si acest site foloseste cookies.