Răcirea prin pardoseală face condens pe gresie și parchet?
Nu. Nu apare condens, atât timp cât nu încercăm să facem aer condiționat din răcirea prin pardoseală (IRPAT) și folosim agent termic peste 18°C.
Trebuie izolată instalația?
Nu. Logic: la peste 18°C în apă, nu trebuie izolat termic nimic − nici țevile de distribuție, nici distribuitoarele, nici armăturile și fitingurile.
Ce este punctul de rouă?
Punctul de rouă (dew point) este temperatura la care se produce condensul, vaporii din aer devin apă lichidă. Punctul de rouă depinde mult de presiunea și umiditatea aerului.
Așa apare igrasia pe un buiandrug sau stâlp de beton armat slab izolat termic: peretele interior e într-atât de rece încât vaporii din casă condensează pe suprafața lor rece.
Cum aflu punctul de rouă?
Cea mai banală aplicație de vreme dă și temperatura punctul de rouă. Chiar și aplicațiile meteo din bătrânul Windows.
Vom adăuga imagini relevante cu punctul de rouă vara toridă.
Valori medii punct de rouă
Sursa: NOAA – seturi climatologice internaționale, perioade 1961–1990 / 1991–2020.
Cele mai mari 5 valori medii ale punctului de rouă în iulie:
| Oraș (județ) | Punct de rouă mediu – iulie |
|---|---|
| Constanța (Constanța) | 17,0°C |
| Craiova (Dolj) | 15,6°C |
| București (Mun. București) | 15,3°C |
| Galați (Galați) | 15,2°C |
| Iași (Iași) | 14,6°C |
Cele mai mici 5 valori medii ale punctului de rouă în iulie:
| Oraș (județ) | Punct de rouă mediu – iulie |
|---|---|
| Cluj-Napoca (Cluj) | 12,8°C |
| Bistrița (Bistrița-Năsăud) | 13,5°C |
| Sibiu (Sibiu) | 13,8°C |
| Timișoara (Timiș) | 14,3°C |
| Brașov (Brașov) | ~13 °C (estimativ) |
Media reală resimțită de beneficiari vara 2020–2025 e cu 1–2°C mai sus în multe orașe.
În general, orașele aflate la altitudini mai mari (depresiuni intramontane) au aer mai uscat vara, cu puncte de rouă medii mult sub 15 °C (meteoradar.ro). De exemplu, stația Vf. Omu (2504 m alt.) are în iulie un punct de rouă mediu de numai ~3–4 °C (en.wikipedia.org), evidențiind influența altitudinii asupra umezelii aerului.
Interpretare: Valorile ridicate (ex. Constanța, Galați, București) se explică prin altitudinea joasă și/sau aproprierea de ape (litoralul Mării Negre la Constanța, câmpii și ape curgătoare la București, Galați etc.), ceea ce menține aerul foarte umed vara. În schimb, valorile scăzute (Cluj, Sibiu, Brașov ș.a.) apar în Transilvania și zone deluroase/montane, unde nopțile mai răcoroase și depărtarea de surse mari de umiditate duc la un aer mai uscat. Diferența de ~4–5 °C în punctul de rouă mediu între litoral (17 °C) și interiorul Transilvaniei (~12–13 °C) este semnificativă și se traduce printr-un disconfort termic mult mai mare în zonele cu punct de rouă ridicat (unde aerul este „sufocant”/umed) față de regiunile cu aer uscat (meteoradar.ro).
Am nevoie de senzor de umiditate în/pe șapă?
Nu. În aplicație vedem punctul de rouă, setăm temperatura minimă a apei peste sau cel mult egală cu el.
Răcire cu aer = convecție
Mall-urile fac răcire cu chiller-e, rooftop-uri, prin ventiloconvectoare (VCV) de podea, de perete, aeroterme de tavan sau conducte cu aer răcit de baterii. Răcesc agentul termic la 5−7°C ⇒ „tone” de condens. Motiv că VCV-urile, aerotermele trebuie legate la canalizare, unele au pompă pentru evacuarea condensului.
VCV, aeroterme, ventilare cu aer răcit, aer condiționat înseamnă răcire prin convecție. De înțeles Transferul termic: radiație versus convecție și conducție.
Răcire cu apă la 5..7°C
Răcirea cu apă la 5..7°C o numim tehnic: răcire cu regim de temperatură joasă. Iar, răcirea cu apă de peste 16°C înseamnă răcire cu regim de temperatură înaltă.
E clar că instalația trebuie izolată termic foarte bine. Există armături (robineți) speciale pentru răcire. Trebuie izolate fiecare manetă de robinet, fiecare dop de filtru Y, fiecare milimetru de țeavă și fiting.
Răcire cu apă la 18°C
Răcirea prin pardoseală permite folosirea temperaturilor din apă peste cea a punctului de rouă.
Răcirea prin pardoseală este prin radiație, nu convecție. Confortul termic îl simțim și la temperaturi de 24−26°C pentru că omul cedează căldură prin radiație către cele 6 fețe ale încăperii − podea, pereți, tavan − care au 23−24°C, confort de cramă. Răcirea prin convecție (aer răcit) înseamnă aer de 16°C dar pereți de 28-30+°C.
De citit și Răcire prin pardoseală: îngheață gresia și parchetul?
Pot face răcire cu VCV la temperatură înaltă?
Da. VCV-urile și aerotermele pot răci și pe regimul de temperatură înaltă a agentului termic, însă trebuie mult supradimensionate. În graficul de mai jos, vedem că panta curbei 1 urcă la 23°C pe tur.
În loc de răcirea agresivă câteva ore după masa, sugerăm o răcire „blândă”, continuă 24/7, astfel încât și structura casei capătă 25−26. Astfel, aerul nu trebuie să fie într-atât de rece încât să compenseze disconfortul dat de pereții prea calzi.
Curbe de adaptare meteo pentru răcire
Observăm că pe regimul de temperatură înaltă, temperatura apei nu coboară sub:
- 16°C − curba 8, cea mai „rece”;
- 17°C − curba 7, ceva mai „domoală”
- 18°C și peste − curbele 1-6.
