Cât se dilată șapa, gresia și țeava la IPAT?
Majoritatea corpurilor solide se dilată liniar. Adică pe direcția lungimii dominante.
- Țeava se dilată pe lungime.
- Șapa se dilată pe lungime.
- Gresia se dilată pe lungime.
Nu se „îngroașă”. Nu „se umflă”. Creșterea pe grosime sau lățime este neglijabilă în practica construcțiilor. (Un cub are toate laturile „cele mai lungi”. O cameră are una dominantă).
Shutterstock
Țeava și șapa nu se luptă între ele
Țeava în șapă nu este corp liber. După întărire: țeavă + șapă = ansamblu solidar, exact cum oțelul devine una cu betonul armat.
Țeava ar avea coeficient de dilatare mai mare. Dar este blocată în masa șapei. Nu „împinge betonul”. Este ținută în compresiune.
Mai mult:
- șapa este blocată de pereți;
- dacă este în aderență, devine solidară cu placa;
- placa este blocată în structură.
Deci vorbim de un sistem constrâns, nu de bare libere pe masă.
Cât se dilată șapa?
Coeficient dilatare șapă: α ≈ 0,012 mm/m°C
Exemplu 1
- L = 8 m
- T inițial 10°C → T final 35°C (ΔT = 25°C)
- ΔL = 0,012 × 8 × 25
- ΔL < 2,40 mm
Mult? Pentru 8 metri? Nu.
Exemplu 2
- L = 5 m
- 20°C → 33°C (ΔT = 13°C)
- ΔL < 0,78 mm (Sub 1 mm pe 5 metri.)
Într-o casă cu adaptare meteo continuă, șapa:
- nu face cicluri zilnice mari;
- nu sare 10–15°C în 30 de minute;
- nu are dilatări-contractări repetate.
Se dilată lent, controlat, sub 1 mm în majoritatea încăperilor.
Cât se dilată gresia?
Coeficient dilatare gresie: α ≈ 0,007 mm/m°C
Exemplu:
- L = 5 m
- 15°C (temperatura minimă recomandată la montaj) → 33°C (ΔT = 18°C)
- ΔL = 0,007 × 5 × 18
- ΔL ≈ 0,63 mm (Sub 1 mm.)
Cu adaptare meteo și temperaturi medii de agent între 23°C și 33°C pe tot sezonul rece, dilatările sunt și mai mici.
Șapa nu „rupe gresia”. Termostatele ON/OFF, cu variații bruște, sunt cele care creează solicitări ciclice inutile.
Cât s-ar dilata țeava, teoretic?
Coeficient țeavă PEXPEX = polietilenă reticulată: α ≈ 0,15 mm/m°C. De aproape 10 ori mai mare decât al șapei.
Dar țeava nu este liberă. Este înglobată. Ar vrea să se dilate mai mult. Nu poate. Este ținută în masă și lucrează în compresiune. Cu cât temperatura este mai mică, cu atât forțele interne sunt mai mici.
Exact de aceea:
- temperaturi medii joase
- adaptare meteo continuă
- fără cicluri pornire–oprire
…înseamnă solicitări mecanice minime în timp.
Pardoseală vs. calorifere vs. terase
O șapă de terasă vede:
- -20°C iarna
- +40°C vara
- ΔT = 60°C.
Acolo sunt dilatări serioase. Într-un sistem de încălzire în pardoseală bine proiectat avem temperatură medie a agentului de 23–33°C, variații lente și fără șocuri termiceTERMICE = instalații termice (încălzire și răcire).
Paradoxal, șapa încălzită corect are dilatări mai mici și mai controlate decât o șapă neîncălzită expusă exterior.
Concluzie reală
Dilatarea există. Dar este: liniară, mică, controlabilă și previzibilă.
Problemele apar din:
- variații bruște de temperatură
- porniri-opriri frecvente
- setări manuale agresive
Nu din existența încălzirii în pardoseală.
Fizica nu e dușmanul. Ignoranța ciclurilor ON/OFF este.
