Degivrarea pe scurt
– Evaporator = freonul absoarbe căldura (fierbere).
– Condensator = freonul o cedează apei (condensare).
– Compresorul doar schimbă presiunile ca aceste fenomene să se întâmple în buclă.
– Degivrarea = inversarea ciclului pentru a topi gheața.
– Aburii = semn de sănătate termodinamică, nu de panică.
Degivrarea este un motiv în plus pentru care noi am ales:
– prepararea apei calde menajere complet separată de circuitul de încălzire/răcire, prin boiler cu pompă de căldură proprie (all-in-one);
– automatizare de adaptare meteo, adică funcționare lină, continuă, la ralanti — fără termostate ON/OFF care obligă pompa de căldură la zeci de porniri și opriri zilnice;
– fără grupuri de pompare și amestec (GPA) care, o bună parte din timp, se decuplează de PdC și recirculă apa doar între buclele de pardoseală;
– fără termostate și actuatoare, care blochează volume de apă, făcând sistemul inert exact când are nevoie de debit;
Așa, tot volumul instalației (150–250 litri) rămâne activ și la dispoziția PdC în timpul degivrării. Rezultatul: degivrare rară, scurtă, eficientă, fără șocuri termice.
Simplificat, agentului frigorific (R32, R290 etc.) îi spunem freon.
Ce sunt evaporatorul și condensatorul PdC?
La ce temperatură fierbe freonul?
Spre deosebire de apă, care fierbe la 100°C, freonul fierbe la -60..-50°C.
PdC aer-apă are două schimbătoare de căldură:
- aer−freon (evaporator) − aerul (chiar dacă are -25°) cedează căldură către freon − transfer termic prin convecție (aer−țeavă cupru) + căldură latentă prin evaporare freon în interiorul țevii;
- freon-apă (condensator) − freonul încălzit cedează căldură apei − transfer termic prin convecție (freon−plăci cupru) + căldură latentă prin condensare freon (freonul condensează pe plăcile „reci”).
Pentru răcire, fenomenele se întâmplă invers. Aici vorbim despre încălzire.
Evaporator PdC
Evaporatorul este un schimbător tubular, similar cu serpentina unui boiler: o serpentină (meandru) din țeavă de cupru. Țeava de cupru este încălzită prin convecție (aer−solid) de aerul exterior. Ca transferul către țeava asta să fie cât mai puternic, sunt lipite de ea așa numitele aripioare convective (lamele): aripioarele primesc căldură de la aer, apoi transferă căldura către țeavă prin conducție (prin material).
De ce aripioarele de la PdC sunt mai distanțate vs. aripioarele de la AC?
PdC aer apă este mai puternică, zăpadă mai multă: distanță mare = degivrare mai rară.
Compresor: presiune mică evaporare
Interesant, dar freonul „fură” cea mai multă căldură, nu prin convecție, ci prin faptul că el se evaporă în interiorul țevii „încălzite” (căldură latentă − proces endoterm): din lichid devine gaz (vapori).
În evaporator presiunea e mai mică ⇒ evaporare puternică.
Condensator PdC
Vaporii fierbinți de freon ajung în schimbătorul de căldură freon−apă. Schimbător cu plăci, identic cu cel de preparare apă caldă menajeră din centralele termice: pe o parte a plăcilor freon, pe cealaltă apă.
pe o parte freon (roșu), cealaltă apă (albastru)
Compresor: presiune mare condensare
Iarăși interesant, dar freonul „donează” cea mai multă căldură, nu prin convecție, ci prin faptul că el condensează pe plăci (căldură latentă − proces exotherm): din gaz devine lichid.
În condensator presiunea e mare (ca vremea „apăsătoare”) ⇒ condensare puternică.
Ce face compresorul într-o PdC?
După textul de mai sus, e la mintea cocoșului: compresorul face presiunile propice pentru evaporarea și condensarea cât mai intense ale freonului.
Ce poate fi mai simplu, mai frumos, mai eficient?
Pompele de căldură se bazează pe căldura latentă − „furată” de la aerul exterior prin evaporarea freonului, apoi „dăruită” apei prin condensarea aceluiași freon.
De ce apare zăpadă pe evaporator?
Aripioarele evaporatorului devin foarte reci încât vaporii de apă din aer condensează pe ele. Condensul nu apucă să se scurgă, ci îngheață, devine zăpadă, gheață. Condensul ăla se lipește de aripioarele alea ca limba noastră pe o bară de fier înghețată.
De ce degivrează PdC?
La un moment dat stratul de zăpadă devine atât de gros încât pare un oblon închis împotriva ventilatorului și izolează termic ca zăpada de pe acoperiș. Printre lamelele „umflate”, puținul aer strecurat nu mai poate „încălzi” freonul (el fierbe la -60°C). Softul PdC „simte” acest lucru cu senzor, astfel dă comandă pentru enervanta energofagă degivrare.
Ce înseamnă degivrare?
„Foarte greu”: înseamnă dezghețare. 😉
Ca zăpada să fie dezghețată, trebuie încălzită. Nu e nimeni acolo să pună sare pe ea.
Cum se încălzește freonul în evaporator?
O vană cu 4 căi magică, prietenoasă cu omul, inversează ciclul: freonul „fură” căldura prin schimbătorul cu plăci (condensatorul devine evaporator) de la apa din instalația de încălzire. Astfel, vaporii și mai fierbinți decât în ciclul normal ajung în evaporator (care devine condensator), condensează ⇒ multă căldură transferată zăpezii dușmane.
De ce este nevoie de apă permanent recirculată în instalație?
Pentru ca freonul să poată prelua energia apei pe timpul degivrării. Iar, apoi, la revenire pe încălzire, să poată descărca presiunea mare creată în evaporator.
De ce nu avem nevoie de puffer în instalațiile Sibotherm?
Înțelege oricine: pentru că fără grupuri de pompare și amestec, fără termostate și actuatoare închise, tot volumul instalației (150-250 litri) este la dispoziția enervantei degivrări. Vezi Volum minim necesar PdC.
Cât durează degivrarea?
Vreo 3 minute în cazul nostru până la cca 10 minute în general.
La ce interval face PdC degivrare?
Degivrare la peste 90−120 de minute sau deloc − în instalațiile noastre cu adaptare meteo, deci funcționare la ralanti, degivrările sunt mult mai rare față de instalațiile cu termostate ON/OFF.
Degivrare la 45−60 de minute. Cu porni-opriri, PdC e nevoită să meargă la putere mare/maximă, astfel evaporatorul devine rapid rece, capătă rapid frumoasa zăpadă albă.
• Nu apucă termostatele să reînchidă că deja PdC e pe a 2-a degivrare.
• Mai nasol, la prepararea de apă caldă (ACM), afară -5..+4°C, prepararea ACM oricum ar dura cca 3 ore, dar energofaga degivrare face vreo 3-4 cicluri între timp, încât PdC stă pe ACM vreo 4 ore.
Care sunt motivele pentru degivrări dese?
- funcționarea „blană” (pentru puteri mari) a PdC;
- umiditatea de afară;
- temperatura de afară.
La ce temperaturi exterioare degivrează mai des?
Interesant, între -5°Cși 4°C. Pe ger de -15°C, aerul e mai uscat.
Câți litri da apă produce degivrarea?
Vreo 2 litri/ciclu. Trebuie să fim atenți la evacuarea condensului cât mai eficient.
Ies aburi din PdC. E vreo problemă?
Nu, nicio problemă dpdv al sănătății aparatului. PdC tocmai a topit zăpada (a degivrat): aburii se ridică, sunt mai umani, mai calzi decât aerul potrivnic și rece. Într-adevăr, nu vrem să vedem aburii ăștia la fiecare 30 de minute, ci o dată pe iarnă. 😉
Orificiu de scurgere condens
