Lumea ne întreba (2022) de ce auditorul energetic sau tabelele din Radia3 scot un necesar de căldură mult mai mare decât cel calculat de noi? Unii clienți ne „acuzau” că proiectăm un sistem prea mic. Realitatea din facturi ne dă însă dreptate.
Iată cele trei greșeli fundamentale pe care le fac calculele rigide, dar pe care noi le ajustăm conform realității:
1. Rezistența termică corectată (R’) aplicată greșit
Majoritatea calculelor aplică un factor de corecție pentru punți termiceTERMICE = instalații termice (încălzire și răcire) întregului perete (tuturor straturilor). Este o eroare de logică:
- Realitatea: doar stratul de zidărie (cărămidă + stâlpi beton + mortar) are rezistențe diferite pe suprafață și trebuie „penalizat”.
- Izolația și tencuiala: acestea acoperă uniform toată casa. De ce să le aplici un factor de corecție și lor? Există punți, însă neglijabile.
- Efectul: dacă „pedepsești” termic și straturile care nu au punți termice, rezultă un necesar de căldură fals-umflat, care obligă la echipamente mult mai mari decât e nevoie.
2. Schimburile orare de aer (Nao) – stas vs. viață
Standardul (STAS 1907/2) recomandă valori fixe: 0,792 pentru camere, 1,0 pentru băi etc. Dar aceste cifre sunt orientative, nu obligatorii.
- Rigiditate: auditorii le aplică „cu forța”, de parcă omul lasă geamurile deschise 24/7 la -18°C.
- Realitatea: deschizi geamul 10 minute dimineața și 10 seara. În rest, te bazezi pe ventilare controlată sau pur și simplu pe microscopicele neetanșeități.
- Avantajul IPATIPAT = încălzire în pardoseală cu agent termic; în șapă = sistem umed; fără șapă = sistem...: cu încălzirea în pardoseală, toate obiectele solide din casă sunt calde. Chiar dacă schimbi aerul, acesta se reîncălzește în 5 minute de la tonele de suprafețe solide. Calculele clasice ignoră acest transfer rapid și supraestimează pierderile prin ventilare.
3. Adaosul de confort (Ac) și radiația rece
Acesta este un supliment de putere calculat pentru ca să nu simți disconfort când stai lângă un perete exterior (senzația că „te trage la șale”).
- Arhitectura slabă: băi pe colț sau paturi lipite de geamuri cresc acest necesar.
- Cum îl eliminăm: cu încălzirea în pardoseală, „radiația rece” dispare. Pardoseala e caldă, peretele exterior preia din temperatura ambientului, iar corpul uman nu mai pierde căldură prin radiație către suprafețele reci.
- Calcul personalizat: noi nu aplicăm un adaos unic, ci calculat. În unele încăperi interioare, acest adaos rezultă zero din calcule, spre deosebire de calculele auditorilor care încarcă „factura” inutil.
Calcul necesar căldură: „capcana” ventilării Nao normate
Proiect vs. Factură reală
Există o prăpastie uriașă între ce spun tabelele „standard” și ce vei plăti la iarnă:
| Tip date | Valoare specifică (W/m²) |
| Proiect Sibotherm (calculat la -18°C) | 33 W/m² media a mii de proiecte |
| Auditor / Radia3 | Mult peste 50 W/m² |
| Realitate (facturi clienți cu CTgazCTgaz = centrală termică pe gaz) | sub 20 W/m² în cea mai geroasă lună |
| Realitate (facturi clienți cu PdCPdC = pompă de căldură. Pe site-ul nostru PdC se referă adeseori la pompă de căldură aer-apă...) | sub 5 W/m² în cea mai geroasă lună |
Cât consumă o pompă de căldură aer-apă? COP și sCOP
Invitația noastră:
Cine preferă un tabel Excel în loc de miile de feedback-uri reale de la clienții care nu rabdă de frig cu sistemele noastre, este liber să apeleze la ingineri „competenți” care dimensionează o pompă de căldură de patru ori mai mare.
Noi preferăm să facem fine tuning pe baza realității, nu a unor norme „prăfuite” aplicate rigid.
