Răcirea în pardoseală NU trebuie comparată cu aerul condiționat, nici cu ventiloconvectoare. Pardoseala răcește extrem de lent, stabil, fără curenți de aer. După ce intră în regim constant (staționar), consumul devine la fel: „extrem” de mic.
Am pus pompa de căldură pe răcire, nu are erori, dar nu pornește.
Semn super clar că pompa de căldură e supradimensionată pentru instalația termică De ce e limpede? Pentru că puterea minimă de răcire este mult peste ce poate absorbi („înghiți”) instalația din șapă.
Exemplu:
- O PdCPdC = pompă de căldură. Pe site-ul nostru PdC se referă adeseori la pompă de căldură aer-apă... de 12kW pentru 25°C în aer și 20°C în apă are Pmin = 7,8kW.
- Dacă răcirea casei cere numai 4-5kW, PdC de 12kW va observa că puterea minimă de 7,8kW este prea mare. Pur și simplu nu pornește pe răcire.
- PdC 6kW pentru 25°C în aer și 20°C în apă, Pmin = 3,9kW.
De ce nu simt rece cu răcirea în pardoseală?
Dacă răcirea prin pardoseală nu funcționează cum trebuie, cel mai probabil instalația bifează una sau mai multe dintre greșelile clasice ale „experților” în instalații. Iată de ce pompa de căldură se oprește des, merge în șuturi și nu răcește constant.
- Țevile sunt montate în plăci cu nuturi.
Nuturile reduc masiv contactul țevii cu șapa. Practic, țeava stă parțial izolată în polistiren, plastic. Din acest motiv, șapa nu reușește să absoarbă cantitatea de energie pentru răcire livrată de pompa de căldură. Transferul termic este gâtuit din start. - Pașii țevilor de încălzire/răcire în pardoseală nu sunt diferiți pe încăperi, ci este același pas de 10cm peste tot. Camerele deja mai reci vor avea turul mai rece (vezi pct. 3).
- Nu există echilibrare hidraulică făcută manual din debitmetre.
Buclele avantajate hidraulic au returul prea rece, iar pompa de căldură va considera că a răcit suficient. - Există grup de pompare și amestec (GPAGPA = grup de pompare și amestec).
Acest element n-are ce căuta – de fapt – la încălzire, iar la răcire este de-a dreptul nociv. Un GPA încălzește apa rece venită de la pompa de căldură făcând amestec cu returul cald al buclelor. Rezultatul este că puterea absorbită de GPA devine și mai mică, iar pompa de căldură devine și mai supradimensionată în raport cu ce poate prelua pardoseala. - Există butelie de egalizare sau puffer prea mic.
Apa din butelie sau dintr-un puffer de 100−300 litri va fi răcită aproape instantaneu, PdC se oprește. În butelie sau puffer va fi amestec creat de pompa/pompele ce împing agentul în instalație, deci turul va deveni mai cald decât temperatura pe care a generat-o PdC ⇒ instalația absoarbe și mai puțină energie. - Există termostate ON/OFF și actuatoare.
Dacă n-au funcția de răcire = adio răcire prin pardoseală.
În loc să lase pompa de căldură să meargă la ralanti, continuu, pe adaptare meteo, lumea îi dă în cap cu termostatele. Când termostatele închid actuatoarele, pompa de căldură rămâne fără debit și fără volum de apă de răcit, așa că se oprește brutal, fără nicio „milă energetică”. - Pompa de căldură este supradimensionată.
Am observat clar la beneficiari: răcirea consumă de 3-4 ori mai puțină energie decât încălzirea. Dacă pompa de căldură este supradimensionată pentru încălzire, cu atât mai mult va fi un monstru inutil pentru răcire. Compresorul pornește, livrează o putere uriașă pe care casa nu o poate prelua, iar pompa se oprește după un minut. Noi folosim pompe de căldură de 6kW la case de 200m², chiar spre 250m², și fac răcire cu brio. - Finisaje neadecvate, cum ar fi un parchet prea gros.
Lemnul sau parchetul gros acționează ca un izolator termic. Șapa se răcește, dar la partea superioară a parchetului temperatura nu ar fi suficient de mică, va depăși 23−24°C.
Dacă sistemul a fost executat cu unul din elementele de mai sus (plăci cu nuturi, GPA-uri sau Matrix-uri de termostate ON/OFF), putem uita de regimul de răcire prin pardoseală. Nu putem repara hidraulica proastă cu ecrane colorate.
Util: Răcire în pardoseală (categorie articole)
Infografic
