sibotherm > Încălzire în pardoseală > Incalzire in pardoseala Cluj Pas cu pas Calculator

Incalzire in pardoseala Cluj Pas cu pas Calculator


   

Calcule enervante vs supradimensionare și dezechilibrare

CUPRINS ARTICOL. Clic👆lung pe subtitlu = share🔗paragraf.

Confortul și pasul de 10 peste tot, vaca și baletul 🐮🐄&🕺🏿💃

  • În loc de 22°C în cameră (avantajată termic) vor fi 25°C. Pui pe 19°C să fie 22°C. 19°C devin 17°C. Nicicum nu e bine. Ba căldălău, ba frigălău prin încăperi.
  • La 22ºC se închid actuatoarele. Apa caldă nu mai circulă prin țevi long time, 2..3 ore. Deși, aerul are 22ºC, pardoseala s-a răcit între timp. Umbli desculț în toată casa. Vei ști camera unde circulă apa și unde nu. Nu te-ntere’. Vrei doar să fie calde și pardoseala, și aerul prin toată casa.
  • Sub tălpi recomandat: max.: 29°C camere, 33°C băi. Cam probabil să fie peste aceste temperaturi în livinguri mari, camere avantajate.

Pas de 10 peste tot = mai scumpă instalația

  • În loc de 600 m de țeavă, pui 1200 m. Văzută de sus, parcă e gresia. N-arată rău.
  • În loc de distribuitor cu 6 căi, pui distribuitor cu 12 căi. Altfel postezi pe feisbuc un „avion”.
  • În loc de cutie de 500 mm, pui cutie de 1000 mm. Mare și frumoasă pentru aia. Albă.
  • În loc de 6 actuatoare, iei 12 actuatoare. Insta -gram, sau -lații? Irelevant. Bani sunt.
  • Mai multă papa și „niumarc” per instalator. Mai multe zile de lucru, bucuria lui Moise Guran.
Pas de 10 cm peste tot - Niumarc
Pas de 10 cm peste tot – Niumarc

Pas de 10 peste tot = mai mari facturile de gaz, curent

  • În loc de volum de 80 litri, pompa recirculă 160 litri.
  • În loc de 600 ml de excursii ale agentului prin țevi, ăsta se plimbă bine-mersi 1,2 km. Are vaucer pe booking.com.
  • Pompa electronică, super-eficientă, din CT/PC moderne, probabil, nu „ajunge”. Pui pompe non-electronice de 135 W x 2, sau 3 buc. 400 W în plus spre prietenii de la Electrica. Grup hidraulic? What for?
  • În loc de 12 x 2 W = 24 W, consumi 48 W cu actuatoarele.
  • Spui că „mergi” cu temperatură foarte joasă, că permit lungimile țevilor. Va fi așa: ok în încăperile avantajate, pinguin în încăperile dezavantajate.
  • În loc de 22ºC în cameră, ai 25ºC. Că la câta țeava e, tonele de structură continuă să-ncălzească. Da, cu actuatoarele închise. Consum de gaz în plus. Mai nasol: lemn, pelet, curent.
  • Facturi mai mari de gaz, curent, lemn? Da. Că: 22ºC în cea mai friguroasă cameră, 24..26ºC în altele.

Pas de 10 peste tot = mai greu de gestionat și echilibrat

  • Unii proiectăm corect, cică. Ne străduim să punem pași corespunzători, a.î. să fie cam aceeași temperatură prin casă.
  • Din alegerea pașilor ar trebui să obținem exact temperaturile dorite în exact toate încăperile, FĂRĂ nicio automatizare. Aa! Că vreau o cameră s-o las pe 12ºC, asta e cu totul altceva.
  • În realitate, FĂRĂ nicio automatizare, ajustez, reduc din debitmetre o încăpere mai caldă decât restul. Proiectul perfect ar fi acela când nu trebuie intervenit DELOC.
  • Mult mai greu de echilibrat, dacă sunt n² încăperi unde puterea instalată (pas de 10 peste tot) nu corespunde cu necesarul de căldură real al camerelor. Repet: nu e imposibil. Problema = banii lela-n investiție + chinuială cu reglarea termică.
  • Clienți non-sibo. Sună că: „E cald în cameră, nimic de zis. Dar, e rece parchetuuu!” Merg și echilibrez = închid parțial debitmetrele pe camera aia. Ciudat. Adică e rece și io „închid” și mai tare. Da. Merge mai puțină apă caldă (debit l/min). Nu apucă să supra-încălzească aerul 22+ºC = actuatorul nu se închide. Deci, pasul de 10 din acea cameră = supradimensionare, de fapt.

Atenție automatizarea & echilibrarea!
Automatizarea nu echilibrează termic. Decalează, mută căldura. Camera mai caldă va fi închisă. Așa, căldura se va muta în camera mai rece. Automatizarea modernă încearcă să anticipeze aceste mutări de energie, să reducă din dezechilibrul termic.

Echilibrare hidraulicã calorifere, pardosealã, sanitare
Echilibrare hidraulicã. Aici calculator greu. 🤦‍♂️

De ce calculăm pași diferiți de 10 cm peste tot?

NU face [mai nou: Nu fă!] pași de 10 cm peste tot! E cam ca: un calorifer 22/600/1400 în toate încăperile. Nu zi că nu justifică motivele de mai jos!

Încăperile pot fi:
1. la demisol (pas 25..30+ cm), nivel intermediar (pas 15..25), ultim nivel (pas 10..20);
2. cu șapă simplă/epoxidică (subsol, garaj, cameră tehnică), gresie (baie, bucătărie, hol), mochetă, parchet laminat, gros, sau chiar lemn masiv (dormitor);
3. cu geamuri foarte mari, foarte mici, deloc;
4. fără, cu unu, cu doi, chiar cu trei pereți exteriori;
5. cu înălțime utilă 2,30 m, 4,60 m. Living cu planșeul „spart”;
6. la sud, la nord;
7. cu cărămizi și izolații termice diferite (aceeași casă);
8. cu deschideri mai dese ale geamurilor (bucătărie, uscător haine);
9. cu t calcul 7°C garajul, 18°C demisolul, 22°C sufrageria;
10. etcetera situații.

Distribuția temperaturii sub finisaj

Vei spune: doar celebrul pas de 10 cm face o distribuție uniformă a temperaturii pe suprafața încăperii. Take a look!

Calculator încălzire în pardoseală – temperatură șapă, beton
calculator-incalzire-in-pardoseala-temperaturi-pasi
Temperaturi în funcție de pași

Tabelul se referă la beton gol. Gresie, parchet, mochetă = uniformizare a temperaturii.
33,84-33,14 = 0,7°C diferență. Mult? Bine, cu încălzirea adaptată meteo & om, cele 0,7 devin 0,3°C, chiar sub.

Atenție! Temperatura ideală (spun medicii) pe finisaj = 24°C, nu 35°C. O casă bine izolată va avea podeaua mai rece. Una mai slab izolată - podeaua mai caldă. La fel, în aceeași casă, încăperile nu pot avea toate perfect 26°C.

Pas de 10 cm = țeavă mai lungă = Ttur-Tretur mai mare. Într-adevăr, ai țeavă deasă, dar diferență mare între tur și retur: 45°C-30°C = 15. Cu țeavă mai scurtă, va fi: 45°C-38°C = 7. Mama ei de treabă! Nicicum nu e bine.

temperatura-apei-pentru-incalzirea-in-pardoseala
Pe tema asta, citire: Urzeala temperaturilor!
Reglare temperatură încălzire în pardoseală.

Șapa. Treb’e facultate, armătură, fulgi?

Șapa pentru încălzirea în pardoseală nu e ceva OZN. Este la fel ca cea pentru calorifere. Se pune ceva aditiv. Bun și-n cazul caloriferelor, de altfel.
Aditivul ăla nu crește nicio elasticitate a șapei. Dimpotrivă. În plus, face să fie mai puțin poroasă. Să aibă contact bun cu țeava. Să nu fie jumate beton, jumate bulă de aer.
Despre șapă nu întreba instalatorii, ci șăparii! Knauf, Baumit.

Șapă subțire: s-ar simți mai tare diferența de temperatură, țeavă – lipsă țeavă, efect de zebră 🦓, rezistență mecanică mai mică. Inerție mică.
Șapă groasă = uniformizare temperatură. Inerție mare.
Subțire vs groasă? Nu e una mai bună (termic) decât cealaltă. Depinde de destinația clădirii. Vezi mai sus despre inerție!

Preț șapă material și montaj, Cluj-Napoca
Șapa uscată (obișnuită) ⁓6 cm: 25..29 lei/m².
Lichidă (calciu-sulfat, anhidră, autonivelantă): ⁓5 cm: 70+ lei/m².

Șapă în aderență, glisantă, flotantă? Va fi un articol dedicat șapei.
De obicei, folosim șapă flotantă. Flotant = ca viza de flotant pe buletin, fără legare pe viață de acel oraș. Așa și șapa: fără legare de placă. Cu polistirenul și banda perimetrală, creăm un fel de cuvă. În cuvă turnăm șapa. Fără niciun contact cu placa, pereții, stâlpii = flotantă.

Nu e nevoie de nicio armătură: plasă sudată, fibre. Aici: compresiune a betonului, nu întindere. Însă, dacă e foarte foarte subțire șapa, se poate încovoia.

Calulator incalzire in pardoseala. Grosime sapa flotanta.
Calulator încălzire în pardoseală. Grosime șapă flotantă.

Folie de aluminiu pentru parizer

Folie de aluminiu - ca puuunti termice?
Folie de aluminiu – că puuunți termice? Că scăpăm parizeru?

Folie degeaba. Cum ajunge căldura la om?

Interesant. Ce nu spune (nu știe, mai exact) internetul? Cum merge căldura?
1. Sursa de căldură încălzește apa prin convecție, radiație. 2. Apa, prin convecție, dă căldură țevii. Peretele interior al țevii, prin conducție, pierde căldură spre cel exterior. Ca peretele casei, exact. 3. Peretele exterior al țevii, prin conducție, dă căldură șapei. 4. La fel, conducție șapă, finisaj până sub talpa omului. 5. Doar suprafața finisajului radiază, nu apa, nu țevile, nu șapa. Înțeles? Prin ce minune folia aia ar putea da vreo căldură?
Placa cu nuturi [40+ lei/m²] are un biet plastic negru. Nimic de ambalat parizeru’.
Dacă se oglindea căldura, Termoficarea avea oglinzi, nu conducte.

Curge șapa sub polistiren. Se lipește de placă.

Și? Am auzit de punți termice. Știm ce fac?
Folia are pătrățele. Io nu merg la sală, n-am. Cu pașii de 12,5 cm ce fac?

Finisaj

Finisajul este cel care radiază. Doar suprafața pe care o vedem a finisajului. Nu folia de aluminiu de parizer, nu țeava, nu șapa.

Finisajul poate fi: șapă simplă, vopsită, epoxidică, microcoment, gresie, marmură, parchet laminat, mochetă, lemn masiv. Oricare din finisaje trebuie să aibă un contact foarte-foarte bun cu șapa. Sub gresie: fără goluri de aer, sub parchet NU bureți. Există pardoseli ce se lipesc cu lipici de șapă.
Scapă de preconcepții! Gresie receee! Cimeeent rece! Acum, caloriferul va fi pardoseala caldă.

Cel mai bun finisaj

Cel mai bun = cu rezistență termică zero barat, ∅. 🤗 🌎🌱 🙏 👶👶🏿🐤🐥.

Cel mai bun = care îi place soției, ¯\_(ツ)_/¯. 💍💎💰. 💲 👉→🔥.

Dacă finisajul ar avea rezistentă termică mare, nu e capătul lumii. Se poate merge cu temperaturi mai înalte ale apei prin țevi (v. fișa tehnică a parchetului). Casa tot atâta energie consumă, kWh. Eficiența centralei pe gaz (pompei de căldură) scade odată cu creșterea temperaturii agentului. ¯\_(ツ)_/¯
Eficiența CT gaz poate diferi doar un 20%. Grijă maximă! Cea a pompelor de căldură ditamai 300%. Explicat soției: finisaj gros → facturi groase. 😁

Șapă neacoperită, microciment

Elicopterizata, vopsită [Coramet Cluj-Napoca], sau pardoselile epoxidice. De ce? Cele mai joase temperaturi agent termic evăr. Mergi cu tur/retur = 24°C/20°C :). Orice finisaj peste șapă are deja o minimă rezistență termică.
În cazul CT gaz, nu contează exagerat de mult. Pentru pompe de căldură recomand răspicat acest tip de finisaj.
Microciment = 3..7 mm.
Variantele (epoxidice, microciment) care arată foarte bine = foarte scumpe.

Gresie, ceramică

Vine pe locul 2. Aș pune cât mai mulți m² de gresie! Poate fi folosită foarte bine-n toată zona de zi: bucătărie, sufragerie, hol, cameră tehnică, birou etc. Chiar în zona de noapte, cu dormitoarele. Există gresii cu aspect de lemn (masiv unele) foarte ok. Caută pe Google! Și-n engleză 😉

incalzire in pardoseala gresie aspect lemn
Încălzire în pardoseală – gresie cu aspect de lemn

Pardoseală de tip Klinker. Clientul nostru D. Încălzire în pardoseală Cluj.

incalzire in pardoseala klinker
Încălzire în pardoseală – klinker

Parchet

Cel mai subțire + cel mai prost izolator termic, cu R mic-mic, m²K/W. Mă rog, cu grad de uzură bun.
Atenție! Vânzătorii de parchet recomandă modele calde, izolatoare termic, cu R mare! Obișnuiți de la clienții cu calorifere. Cere R mic-mic: m²K/W! Date tehnice, prospecte, manuale. În plus, nu pune dedesubt buretele lor! Aș pune o folie subțire-subțire cu R mic-mic. R 0,006 m²K/W, folie Multiprotec 1000. Sau, lipesc parchetul cu lipici. „Umpic” mai scump montaju’.

Mochetă

Se poate pune și mochetă. Chiar covor lipit. Verifică R, m²K/W, mic-mic! La fel: parchet din lemn masiv.

Covoare

Se pot pune. Da. Există covoare cu R, m²K/W, foarte mic, covoare ultra subțiri. O propunere! Super-ok ăsta: Jysk. Senzație super pe talpă!

Suport țeavă – nuturi, tacker, XPS, plasă de Buzău

✂ Articol în lucru 👷🏻‍♂ …

Placă cu nuturi, tacker = polistiren expandat.

Polistiren extrudat XPS

XPS = varianta propusă de noi. Pentru placa peste sol, să fie o mai bună izolare, pot fi 2 straturi de polistiren: EPS 2..10 cm sub, XPS 3 cm deasupra.

Putere termică +3 W/m² față de nuturi.
Conductivitate termică f. bună: de la 0,025 W/mK. Contează mult pentru plăcile peste sol, nu între niveluri încălzite.
Preț: cca 12,5 lei/mp cel de 3 cm.
Rezistență mecanică bună: agrafele stau bine înfipte-n el + încărcarea, kN/m². Unul normal are peste 5 kN/m². 1 kN/m² = ~102 kgf (kg forță).
Îmbinare nut-feder. Se obține o placă bine închegată per încăpere, etanșă. Sunt evitate atingerile șapei cu placa de beton = punți termice. Chestie ce aș zice că nu prea contează. Doar pentru comparație cu variantele de mai jos. Între etaje încălzite de ce-ar conta? Când pun doar plasă de sârmă: câta contactu’ de șapă cu placă am? Mă rog.

Dezavantaj pentru renovări, podele scunde: grosimea cea mai mică = 2 cm, să putem înfige agrafele, 35..40 mm. Există și varianta XPS + plasă de Buzău.

Placă cu nuturi

Ce să vezi? Se montează ușor țeava. Lasă careva din prețul montajului?
Ei spun avantaj: pas de 5 cm și multiplu. Io aș spune: constrângere.
Alt avantaj: λ = 0,040 W/m²? Cel mai ieftin extrudat are sub 0,034.
Dezavantaj în ochii mei: polistiren expandat subțire sub țevi, scumpăăă

Există placă cu nuturi FĂRĂ izolație termică: înălțime 24 mm. Ok pt. renovări, podele scunde. Înălțimea șapei uscate va fi: țeavă 17 mm + 45 mm peste țeavă = 62 mm de la placă. Șapa de calciu-sulfat (umedă): 17+30 = 47 mmde la placă. Manualele nu recomandă, dar șapa poate avea sub valorile amintite.
Prețuri cam mari: 34,5+ lei cu TVA/m².

Plăcile tip Tacker, Rolljet. Folie aluminiu?

Ca plăcile cu nuturi, sunt din polistiren expandat.
Au ceva folie aluminiu + plasă deasupra, ca cea anti-insecte, cu rol de ranforsare. Blochează agrafele sa nu iasă din polistirenul expandat. Au și ceva pătrățele de matematică, în caz că ți-e lene să pui ruleta de măsurat pașii între țevi. Io nu prea văd vreun avantaj.
Scumpee.
Upo., Reh. au un sistem cu arici, scai. Placa are o parte de scai, țeava cealaltă parte, ca o panglică încolăcită. Dai cu piciorul: țeava stă nemișcată.

Plasă de sârmă sudată, plasă de Buzău

Plasa vine direct pe placa de rezistență. Dacă permite înălțimea, se poate interpune o izolație termică subțire. Între placă și plasă: ceva folie, dacă vrem șapă flotantă. Legăm cu „șoricei” conducta. Genoflexiuni 🦵🦵 la greu. La un etaj intermediar nu contează transferul termic foarte mult. Gata!
Avantaj: șapă scundă. Renovări, podele scunde.

Calculator încălzire în pardoseală – teorie iar

Necesarul de căldură

Este cel mai important calculator. De aici pleacă absolut tot ce ține de întregul sistem de încălzire. Necesar corect = instalație corectă = confort, investiție, facturi ulterioare, poluare corecte.
În Cluj-Napoca sunt niște temperaturi, în Miercurea Ciuc altele, Buzău mai ok, Constanța cu ale ei Valuri Mari și mai okay.

Ezermeșteru’ OLX = o căruță de bani pe instalație. Confort aiurea. Prea cald aerul, prea rece podeaua. Facturile nu cele mai mici. Dai a doua căruță de bani pe automatizare, că poate, poate a fi cumva. Nu vorbesc de timpul petrecut pe net pentru rezolvarea problemelor.

Să știm pașii corecți per încăpere, ar trebui făcut corect necesarul de căldură. Stas-ul 1907 consideră mai multe chestii amintite mai sus. În plus: pereți exteriori tip și grosime cărămidă – Porotherm, Cemacom, Ytong, grosime izolație termică pe exterior, pe interior, rigips, OSB, vată. La subsol beton armat + polistiren de 5 cm, de 10 cm. Acoperiș tip șarpantă, tip terasă. Muuulte aspecte.

Necesarul de căldură ne ajută să proporționăm țevile prin încăperi. În același timp, să știm alege sursa de căldură optimă. CT gaz, în România, sunt de 24 kW cele mai mici. CT electrice, pompe de căldură, șeminee pot avea puteri de la 4 kW. Ce aleg 6 kW? 18 kW?

Nomograme, tabele puteri, W/mp

Cu valorile din necesarul de căldură, este ușor de făcut calculatorul pentru alegerea pașilor.

Dimensionare pasi încalzire în pardoseala
Dimensionare pași încălzire în pardoseală

Cum aleg pașii, distanța dintre țevi?

Cred că fiecare proiectant are stilul său.
Observ cel mai mare necesar specific W/m². De exemplu 50 W/m². Aici pun pasul de 5, sau 7,5, ori 10 cm. Aici impun temperaturile tur, retur de calcul. Așa, în funcție de celelalte valori W/m², finisaje, temp. aer, aleg ceilalți pași.
Lângă pereții exteriori cu, sau fără geam pun 3-4 fire de țeavă cu pas de 5 cm. Nu calc acolo. Prin conducție, mai multă căldură pereților. Nu ne trage la șale.

Lungime țeavă

Calculator simplu: pas de 10 cm = 10 m de țeavă per 1 mp de șapă. 15 cm, cca 7 m/mp. 100 mp cu pas de 15 cm = 700 m de țeavă.
Țeava de 17 mm: bucla poate avea 120 m, liniștit. NU pune 2 circuite de 60 m!
Țeava de 16 mm: bucla poate avea 100 ml, liniștit. NU pune 2 circuite de 50 m!
Io merg chiar mai mult de-atât. Mă rog, calcule hidraulice.

Distribuitor cu n căi

Calculator = aritmetică
n = 700 m : 120 m = 5,83 = distribuitor cu 6 căi.
Chiar dacă am doar 32 m într-o baie, io aleg buclă separată. Probabil, voi avea distribuitor cu 7 căi.

Grup hidraulic de amestec și pompare

Există vreun calculator vrăjit despre grup? Hmm! Dacă este casă nouă cu încălzire în pardoseală peste tot: nu îl folosi! Mai mult încurcă.
Grupurile sunt pentru extinderea unei instalații clasice existente de încălzire cu calorifere, cu o încălzire prin pardoseală. Vezi cum recomandă folosirea kitului cei de la Reh., sau cei de la Purmo.
La fel, grupul se poate folosi dacă în aceeași instalație nouă sunt și calorifere, și încălzire în podea. Și așa, io propun temperatură joasă și în calorifere. Ceva mai scumpe caloriferele, dar scap de grup și eficiență sistem mai bună.
Știm ce face un grup hidraulic? Probabil, nu. Cazan pe lemne + pufer. Apa are 90°C. Apa asta n-o putem băga-n pardoseală: ne frigem și pușcă gresia. Grupul face un amestec între 90°C și 30°C cât ar avea returul pardoselii. Pe tur: un amestec de 45°C. Gata.
Centrală termică nouă de mii de lei, sau pompă de căldură de mii de euro. Astea știu să dea exact 39°C, fără să tot amestece, molfăie apele. Simplu. Cu senzorul exterior de temperatură, modulează temperatura de tur de la 20°C la 45°C în funcție de temperatura de-afară. Un senzor de exterior = 1,5..100 lei. Totul automat, fără vreun efort uman. Scump?
Grupul hidraulic face temperatură fixă, cât reglează instalatorul cu mâna. Așa moare. Pompa lui aduce consum de curent în plus.

Automatizare

Inerție termică instalație încălzire, inerție termică clădire

Trebuie să le considerăm în calculator.
Mda. Tendința instalațiilor moderne de încălzire este: inerție termică cât mai mică = vreau cald, se face cald imediat; nu vreau cald, se răcește încăperea rapid. Caloriferele au construcții geometrice astfel încât să dea căldură repede-repede. Nu ca la teracote: dai drumul căldurii, dar stai 4 ore până se face cald. S-a încins teracota, dar trebuie să mergi la serviciu. Teracota tot bagă căldură. Bucuria pisicilor.

Unele calorifere au chiar un ventilator încorporat. Caloriferul funcționează normal. La un moment dat vreau să ridic temperatura imediat cu 2°C. Așa am io chef. Bun. Caloriferul observă, pornește ventilatorul. Ajung la t+2°C. Se oprește ventilarea. Calorifere de temperatură joasă Vogel and Noot!


incalzire in pardoseala temperatura joasa vogel
Încălzire în pardoseală – temperatură joasă calorifere Vogel

Inerție termică construcție = masă a construcției, nu izolație termică.
Inerție termică clădire ≠ inerție termică instalație.
În funcție de inerțiile astea trebuie alese automatizările, diferența °C dintre confort și economic.
În funcție de destinațiile clădirilor, inerțiile acestora, ar trebui să alegem soluțiile de încălzire, după care de automatizare.

Clădire din piatră, cărămidă plină = inerție mare. Clădire plăci OSB + vată = mică. Cărămidă cu goluri = medie.
Încălzire în pardoseală cu agent termic în șapă uscată = inerție mare instalație. Șapă mai subțire = inerție mai mică. Încălzire în pardoseală sistem uscat = inerție relativ mică. La fel, cea cu covorașe electrice = mică.

Senzor exterior de temperatură

Senzor ≠ termostat. Senzorul simte, e față fină. Exact cum omul are senzori de temperatură în piele. Suntem niște senzori umblători.

Bun. Necesarul de căldură al casei din Cluj-Napoca se face pentru -18°C și +22°C în casă. În cazul ăsta, apa prin țevi trebuie să meargă din centrală cu 45°C și să se-ntoarcă cu 35°C. Dar, noroc pe noi, nu tot timpul sunt -18°C. Sunt +17°C. Mda. Mai e nevoie de 45/35°C? Nu. În schimb, un ezermeșter OLX, evident, a reglat turul pe 50°C. Punct. Termostatul de cameră închide căldura. Dar, am băgat la apă caldă-n șapa aia de-am zăpăcit-o. Pardoseala caldă continuă degajarea căldurii. Ajungem la 26+°C. După care așteeeptăm să se răcească la 21,5°C în casă, să repornească centrala aia odată, că s-a răcit podeaua demult.

Că vorbeam de inerție. Cu cât e mai mare, cu cât e mai cald afară, fără adaptarea meteo a temperaturii prin țevi, cu atât vom vedea pe termometre diferențe mari între pornirile și opririle căldurii. 20..26°C când cer 22°C, de fapt.

Cu 100 lei rezolvi problema de mai sus = senzor extern de temperatură. Cu ăsta, centrala face temperatura agentului pe tur de 32, sau 26, ori chiar 20°C pe tur. Termostatul nu arată veci 26°C. Stă undeva la ±22°C. Centrala bagă apă călduță-n țevi mai tot timpul. Deci, aer ~21°C, podea caldă ~24°C. Ura! ✌

incalzire in pardoseala modulare temperatura agent
Încălzire în pardoseală – modulare temperatură agent în funcție de meteo

Ce trebuie să fac? Aleg o linie din grafic. Linia 0.6 = afară = +5°C, temperatură tur = 28°C.  Nu e stres! Știe automatizarea singură. Tu vezi-ți de Netflix, sau teme, ori sarmale!

NU contează atât sutele de euro din automatizările de interior Reh., Uponor, Purmo, cât CÂNTĂREȘTE importanța existenței acestui senzor exterior de temperatură. Cu ăsta, întreaga casă se adaptează mediului exterior.
Senzorul exterior este acceptat de CT gaz, CT electrice și pompe de căldură. Lemne? Niciun bai: se ia automatizare separată, cca 750 lei controlerul + ceva lei vana de amestec cu 3 căi + servomotor. Nu actuator, ci servomotor, că e servo 🙂

Senzor interior de temperatură (nu termostat on/off)

Nu recomand reglări: acum 22°C, peste 2 ore 20°C, peste 1/2h 24°C. Nu. Încălzirea în pardoseală este foarte leneșă. Inerție termică imensă → timpi imenși.

Decât foarte multe termostate on/off, aș alege un senzor de interior, termostat modulant. Este aiurea că acești senzori sunt compatibili doar cu marca proprie, Immergas – Immergas, de pildă.
Senzorul simte temperatura din casă. Poate corecta graficul senzorului exterior de mai sus.
Dacă nu senzor, aș lua un termostat learning. Compatibil universal.
Acum există tehnologia OpenTherm = orice centrală termică cu orice senzor interior. OpenTherm = adaptează temperatura apei în țevi funcție de meteo și înăuntru. Cu timpul învață. Va fi un articol separat.

Zone de temperatură

Le calculăm? În casa omului aș face 2 zone: cea în care stă familia tot timpul + cea în care vor sta musafirii.

O centrală de apartament și un termostat = o zonă.
4 robineți termostatați pe calorifere = ditamai 4 zone.

Bun! Încălzire în pardoseală, neam calorifere. Unde punem robineții termostatați? Evident, în camera X nu pot pune cap termostatic în șapă, 3 capi pe 3 bucle. Pun un termostat. Ăsta comandă un actuator. Cu fir, sau fără fir. În același timp, termostatul poate opri doar buclele din camera lui, dar (opțional) și alte bucle pe un hol, baie, sau chiar altă cameră.
Aa! Termostatul poate comanda direct actuatoarele, sau prin intermediul unei reglete. Regleta poate (facultativ) comanda, la rândul său, sursa de căldură.

Cum ar veni, câte termostate, atâtea zone. Dar, nu spunem 4 termostate. Altfel plătește clientul pentru: 4 zone de temperatură. 😊

Așa, ca principiu de funcționare.
Să considerăm un distribuitor de calorifere. Are tur și retur. Pleacă țevile dus-întors, ca la Wizz, spre/de la calorifere. Dacă o încăpere a atins 22°C, robinetul termostatat (aflat în acea încăpere) se închide. Turul lui e blocat. Deci și returul. Ca la Wizz: nu pleci cu avionul, n-ai de unde te-ntoarce.
Io și pentru pardoseală m-aș duce ramificat, fără distribuitor. În loc de tur-retur calorifer, aș lega tur-retur buclă din șapă. Aș pune un cap termostatat într-o cutie discretă și gata.

Incalzire in pardoseala Cluj-Napoca? Nu. Încălzire adaptată meteo & om pentru fiecare. ¯\_(ツ)_/¯ 🤸‍♀️ \(°°)-

Încălzire în pardoseală Cluj-Napoca & țară

planuri → 📨 mail@sibotherm.com → 🚀 ofertă → probabil, 🤝

Preferăm mail; 📞 0758890526, Sabin.

alte 212 de comentarii



Semnul = share direct paragraf (clic lung/tel.; dreapta/PC)

sibotherm app: Add..; sus-dreapta/PC

Mărire poze: clic lung; dreapta/PC

A fost de folos articolul? Am fi recunoscători pentru 5 stele pe Google. Mersi.

Despre autor

Comentariu. Mulți au pus întrebări. Probabil, răspunsul ți-l găsești 😃 prin miile de mesaje din pagina Comentarii.

27 de comentarii la „Incalzire in pardoseala Cluj Pas cu pas Calculator” →share🔗clic👆lung pe data unui mesaj

  1. Salut! Ceva recomandari/sugestii va rog:D
    Ma aflu la etapa de instalatii termice la propria casa. Inca de la inceput am ales sa merg pe incalzire in parodesea atat la parter cat si la etaj. Suprafata utila aprox 220mp. (p+e)
    Casa din caramida Cem29AR +tencuita interior-exterior + 15cm polistiren grafitat. Tamplarie relativ ok(aluplast 85md tripan uw=0.9)
    Problema este ca in zona nu este gaz si o sa fie centrala pe lemne (nasol stiu)
    cateva sugestii va rog daca se pate in aceste conditii ca sa am cat de cat informatii dupa ce sa ma ghidez sau sa impun echipei care va face instalatiile.
    Centrala cu tiraj normal sau gazeificare?
    puffer sau nu? cat de mare?
    ce tip de pompe sa folosesc? cate?
    face treaba senzor exterior? sau la centrala pe lemne nu e ok?
    orice informatie e bine venita.
    multumesc,

    Răspunde
    • Chiar dacă e mare casa, estimez un necesar de numai ∼10 kW la -18..-15°. Io aș lua un cazan cu încărcare mare, 20..25 kW, foarte deștept. Există cazane cu gazeificare ce suportă senzor exterior, curbe șamd. Așa, se poate renunța la puffer și ceea ce implică el. Atenție: gazeificare înseamnă lemne uscate ca lumea (Dedeman, Leroy), NU lemne ieftine-cică! Dacă nu există recirculare acm, aș pune boilere electrice mici, locale, în fiecare baie, sau unul pt. două băi lipite. În bucătărie, mașină de spălat vase și un boiler 10..30 l, sub chiuvetă.

      Răspunde
      • Multumesc.
        Ce parere ai despre centralele Stropuva/ Liepsnele?
        Cica au autonomie buna (sau poare doar marketing).
        Cat priveste lemnul uscat e ok. Momentan am tot centrala pe gazeificare si lemnul pe care in folosesc il las la uscat 1.5-2ani.
        Doar ca la cele cu gazeificare trebuie sa ridic apa la 75-80 grade…pe cand celelalte merg si mai jos, si fiind incalzire in pardosea nu as incalzi aiurea apa.

        Răspunde
        • Nu știu nimic despre ele. Stropuva recomandă 85°. N-am văzut să i se poată lega senzor extern, nici termostat în casă pare-mi-se.
          Autonomie (orice cazan)
          1 kg de lemn uscat = 4 kWh, să spunem.
          Încarc 10 kg, deci 40 kWh.
          Spunem super-super-eficiență ardere = 90%.
          Adică, rămân 40 kWh * 0,9 = 36 kWh.
          Pe alte pierderi nu le punem: horn, corp cazan, țevi, puffer dacă va exista șamd. Toate aceste elemente cu volum mare = pierderi mari.
          Casa consumă 5 kW, spunem.
          Autonomie = 36 kWh : 5 kW = 7,2 ore. Aș spune 5..6 h.
          Deci, nu că ne spune vreun fabricant că produsul lui are autonomie mai mare. Pfui!

          Io știu ceva Arca ce suportă senzor exterior, termostat de ambient, reglare tur 30..35°. Util, își descarcă extra-energie (când e cazul) în boiler. Poate fi un calorifer/e într-un hol, unde se descalță lumea. Dacă va fi boiler unic, l-aș monta într-o baie undeva. Puffer în casă undeva.
          Nu le-am mai studiat demult. Nu știu ce a apărut în materie de cazane pe lemne.

          Răspunde
  2. Comparatii-debite
    Comparatii debite ,lungimi si ecart diferit la teava de 17mm
    De ce nu-i bine sa avem ecart de 10C la incalzirea in pardosea ?
    Fiindca la ecart mare avem si putere mai mare . Din cauza efectului de zabra si a lipsei confortului ?
    Pana la ce valori ale pierderii de presiune liniara se poate merge ?
    In manuale tehnice apare valoarea de 250mbar ( pierdere totala : liniara + locale )
    Pana la cati mbar/m se accepta pierderile de presiune ? Maxim 0.4mbar/m ? Sau se poate merge si pana la 0.6mbar/m asa cum apare in imaginea de mai sus ?

    Răspunde
      • Ok.Ma scuzati . Nu-i vorba sa proiectez eu , ca nu ma pricep . Doar am intrebat , n-am dat cu parul.
        Va dau dreptate cu temperatura minima de calcul . Foarte putine zile pe an ating acea temperatura.
        Puteti sa-mi ignorati mesajul asta si sa nu-l publicati , si chiar v-as ruga sa stergeti mesajele mele care vi se par inoportune . Va multumesc

        Răspunde
      • Ideal = best deal = sursa de căldură să poată da exact 10; 5; 2,5; 1,25; 0,75 kW Modulareee putere, kW! Adaptare temperatură agent 007.
        Interpretare.
        ΔT poate fi mai mare, sau mai mic, în funcție de puterea cerută de casă într-un moment dat.
        ΔT se adaptează în funcție de cerințe.
        V-am inteles perfect . Si imi cer scuze daca v-am agasat cu intrebarile mele .
        Dar din punctul meu de vedere omiteti un lucru .
        Daca se impune un ΔT mic , fiindca asta ii cerinta casei , si pompa centralei nu poate satisface cerinta asta , in mod normal se impune o pompa exterioara care sa poata oferi un debit ( mai ) mare , adica implicit un ΔT mic .
        Aici e toata nedumerirea mea . Ca pentru a modula ΔT-ul in functie de cerinte , avem nevoie de o pompa care sa poata modula .
        Dar daca pompa centralei e limitata , si nu poate oferi un debit ( mai ) mare , adica un ΔT mic , atunci va fi ceva de genul “lasa ba ca merge asa” , cea mai des folosita sintagma folosita la noi .

        Răspunde
          • “Calitativ = temperatură. Deci, o cresc cât vreau.
            Calitativ = debit. Deci, dau cât debit vreau, sau am.”
            Daca avem senzor exterior + termostat modulant , si centrala ii pe modul : Auto , ce mai regleaza proiectantul sau utilizatorul ? Nimic . Nu mai poate . Doar sa seteze parametrii centralei . Atat.
            It’s out of control . Controlul ii detinut de termistor si de termosatul modulant.
            Avem nevoie ca atat arzatorul centralei sa moduleze cat si pompa interioara a centralei , in functie de cat cere casa ( iar casa cere in functie de temperatura exterioara )
            Iar daca avem o pompa exterioara , e bine sa fie modulanta si pompa exterioara , pentru a putea satisface necesarul termic cerut de casa prin cresterea debitului ( si scaderea ecartului )
            Dar daca totul e modulant si e pe pilot automat , noi ( utilizatorii ) sau proiectantii nu putem decat sa ne lasam in mana tehnologiei . Gresesc ?
            Adica daca totul ii pe automat , noi n-avem ce sa mai reglam . N-avem cum . Am incredintat toata comanda tehnologiei .
            Putere automata , debit automat , ecart automat , consum de gaz automat , comandat de senzorul extern + senzorul intern ( termostat modulant )
            Automat = modulant = cat cere casa in timp real.

          • “Limba română: debit cât am = debitul e limitat, că e vorba de pompa din CT. Deci, dacă debitul maxim devine insuficient, recurg la temperatură.”
            Aveti dreptate . Am omis eu ultima parte a ceea ce ati scris .
            Doar ca daca centrala ii pe modul automat cu senzor extern si termostat modulant , singura setare care se poate face e sa setez centrala pe curba 0.6 ( de exemplu ) , ca la -15C sa am 40C pe tur.
            De acolo incolo , totul ii modulant si automat , si nici proiectantul nici utilizatorul nu mai poate face nimic ( atata timp cat e pe modul automat )
            Se regleaza ( moduleaza ) automat in functie de caldura ( energia termica ) ceruta de casa in timp real. Gresesc ? Eu asa inteleg modularea ( invertorul ) . Folosim masina fara sofer cu inteligenta articiala , si masina se conduce singura .
            Adica e climatronic de la masina , si nu-i clima manuala ( AC ) , doar ON-OFF.

          • Sinteti ironic . D-voastra ati zis ca discutam , ca de aia ( aceea ) sintem inginieri , si NU artisti ( noaptea vesel , ziua trist )
            Nu ma pricep la proiectare de instalatii termice . Dupa cum v-am mai zis , doar incerc sa inteleg logica dimensionarii .
            Daca v-am ofensat , imi cer scuze .

          • Sint total confuz in legatura cu dT variabil la pompa externa , in functie de necesarul termic al casei in timp real.
            Unii zic ca doar adaptarea necesarului termic sa se faca doar din temperatura si nu din debit .
            “Adaptarea la necesarul casei o faci din temperatura tur.
            Senzorul exterior al centralei comanda temperatura pe tur.
            Nu incerca sa variezi debitul la IPAT ca nu castigi nimic.
            Pune o pompa cu turatie variabila controlata electronic cum ar fi Wilo Yonos Pico sau Grundfos Alpha L.
            La IPAT se recomanda ca pompa sa fie setata pe modul Presiune Diferentiala Constanta.
            E tot ce ai nevoie.
            Algoritmul pentru reglarea turatiei este deja incorporat in pompa.”

          • Dle, Luk. Vă rog să trimiteți doar un comentariu pe săptămână.

            Io am spus foarte clar despre ce-am învățat la facultate. Că, pe forumuri, sunt păreri, fie!
            Reglaj calitativ și reglaj cantitativ făceau fochiștii pe vremea lui Ceaușescu și acum, probabil (sper de altfel). Și da: pe unele centrale folosim doar cel calitativ = temperatură.
            Dacă nu înțelegeți, n-am altfel cum să explic. Poate vă ajută linkul ăsta.

          • Ok . Nu va mai poluez blogul.
            Eu va cred ceea ce afirmati ,doar ca informatia legata de delta T variabil si modulare e doar pe jumatate dezvoltata.
            Fiindca in cazul unei pompe externe , ceea ce si D-voastra ati recunoscut ca atunci cand se impune o proiectati , atunci ce se intampla cu modularea si cu delta T variabil ?
            Cum obtinem modulare si delta T variabil , daca intre centrala si IPAT se interpune o pompa electronica ?
            Aici deja e pauza …
            Nu-i pomenit nicaieri ca pompa electronica trebuie setata pe modul : Constant Pressure ( CP1 , CP2 , CP3 ) ( Presiune Diferentiala Constanta ) , sau pompa Grundfoss Alpha 3 are un mod de setare special pentru noi , astia neavizati , mod care se numeste : Underfloor Heating si are si o icoana specifica pe displayul pompei .

      • Aici aveti perfecta dreptate : Daca utilizatorul intelege fenomenul , sa NU decida doar proiectantul singur , fara sa se consulte cu utilizatorul , daca pompa centralei e suficienta pentru a avea ΔT mic sau mare , in functie de cerintele casei .
        Fiindca pompa centralei limiteaza ΔT-ul , prin debitul maxim pe care-l poate oferi si la ce putere electrica consumata a pompei : P60% , P80% etc.
        “Proiectantul cu utilizatorul hotărăsc folosirea unui ΔT constant.
        Proiectantul cu utilizatorul hotărăsc dacă plafonează puterea pompei pe 80% din putere. 45 kW x 0,8 = 36 W = 16 lei/lună.”

        Răspunde
      • “Omul poate avea super pompe electronice, super-Wilo-Grundfos, super actuatoare, super termostate, super grupuri hidraulice R., super CT germane, super Nibe, că ΔT ideal, diferența ideală dintre tur și retur, rămâne dată de puterea modulată, adaptată a sursei de căldură.
        Δ[bine – rău] = mic, mic, 0 vă doresc! Unde „bine” = mareee. ”
        ΔT mic si putere mare , se poate doar cu un debit mare . Si daca pompa centralei nu poate oferi debitul necesar ΔT-ului mic , raman doua variante : 1. ΔT cu valoarea oferita de pompa centralei
        2.ΔT mic obtinuta cu o pompa exterioara care poate satisface cerintele de moment de caldura ( putere termica ) a casei

        Răspunde
      • Aveti dreptate din viata reala ca la o casa “normala” functioneaza incalzirea in pardosea doar cu pompa centralei . Fiindca -18C e temperatura de calcul , dar doar cateva zile pe an coboara asa de jos .
        Daca consideram ca necesarul termic al unei case normale ( pana la 200 – 250m2 utili ) in majoritatea cazurilor e de circa 60% din necesarul termic calculat la Text = -18C , atunci pompa interioara va putea oferi un debit de pana 1m3/h si un dT intre 5C si 10C , fara a mai fi nevoie de o pompa exterioara si butelie de egalizare .
        Sau daca casa e foarte bine izolata , si necesarul termic ii redus , asta ajuta si mai mult ca pompa interioara a CT/PC sa “duca” instalatia .
        Noi sintem neavizati , si n-avem experienta D-voastra , mai ales de practica in domeniul instalatiilor termice , atat proiectare care si exploatare ( setari de exploatare , si optimizarea randamentului de exploatare )

        Răspunde
      • Uponor-Pierderi-Presiune
        Avand in vedere ca la acelasi debit si aceeasi lungime de teava , pierderea de presiune la teava de 20mm e mai mica de 3 ori decat la teava de 17mm , dar pretul tevii de 20mm e dublu fata de teava de 17mm , se merita sa folosesti teava de 20mm la incalzirea in pardosea , doar fiindca pierderea de presiune e mai mica de 3 ori ca la teava de 17mm ?
        Putem folosi teava de 20mm la pas de 15cm , iar teava de 17mm la pas de 5/10/15cm amestecat .
        Dar totusi pretul tevii de 20mm ii dublu fata de teava de 17mm.
        Chiar daca putem folosi cu teava de 20mm o pompa cu inaltimea de pompare mai mica decat in cazul tevii de 17mm . Ce parere aveti ?

        Răspunde