Cum fac echilibrare hidraulică calorifere, încălzire în pardoseală? automatizare? economie? forum🙊?
Salt la text nou, scurt: echilibrare încălzire în pardoseală.
Cum echilibrează bota din imagine ↓, așa ar trebui să încărcăm kilowații prin țevi. Simplu 🙄🙃🤕.
Apa curge ‘ncetinel,
„Luceafărul” studentului instalator
🙏
Datorită diferenței de nivel.
Δp
Ceva [și] mai dificil articolul. E pentru cei ce vor avea, mai abitir pentru cine are deja instalația termică, apartamente, case. Încerci? Try „Walking the wire”?
Echilibrare hidraulică încălzire în pardoseală
Dacă pentru centrale termice pe gaz, electric, lemn este importantă, echilibrarea manuală, făcută de om, pentru pompele de căldură este vitală.
Pompe de căldură preț explicat & Pompe de căldură păreri tehnice
🤔😖 Hmm!
Cald în toate încăperile 👌
versus
cald caloriferul tot, de sus până jos? 🙉
Cald și aerul + călduță și podeaua, peste tooot ✌
versus
aer prea cald prea mult timp în unele încăperi, cu podea devenită rece tot de-mult-timp? 🙈
Un calorifer/buclă nu merge nicicum?
ATENȚIE MAXIMĂ! Într-o instalație de zeci de circuite de IPAT (calorifere), doar unul singur ar trebui să fie deschis 100%.
prefecte.ro ne spune cum să ne echilibrăm în 4 pași.
1. Pune centrala pe încălzire! „Gen”.
2. Cere din termostat 30°! „Cumva”.
3. Închide „oarecum” absolut toate celelalte calorifere din robinetul de sus!
4. Deschide„-ți ție” maxim robineții tur & retur (funcționali, sper) ai caloriferului problemă cică!
5. „Sincer?” Surpriză! Caloriferul mergeee, în sfârșit.✌👌🙋♀️🤘
6. Donate here! 🙂 Sau, clic aici: Încălzire în pardoseală preț
Idem pentru buclele din pardoseală. Poate, ajută și: ghid de încălzire în pardoseală.
4. Las-o deschisă doar cea cu probleme! Da. Din 30 de bucle, lasă numai una dezbumbată!
5. Merge? Evident. 🥇🏆🎮 Doar că nu „merge ș-așa”. Mă rog, șe-așea…
Deci: treb’e echilibrare-eee!
NU pune n-șpe pompeee!
Cum? Obturezi camerele mai calde. Gata.
Termostate și CT gaz/pompe de căldură → OpenTherm: de la on/off în viitorul 🙏 modulant
[La radio România Actualități de 1 dec.: Mi-am luat amendă. Mi-am? Fă-ți-un duși! Șease? Timișioara? Brașiov? Așea și instalațiile, ca limba română.]
În imaginile de mai jos, să ne imaginăm că avem de cărat kilowați, nu kilograme.
Într-o încăpere trebuie mai mulți kilowați/m², în alta mai puțini kW/m².
kW = debit caloric = energie pe timp, kWh/oră.
Energie = debit caloric x timp = kWh.
😮😤 👊 😠😡
Simpaticilor e-on, sau electrica, dăm bir pentru kWh.
Doamna pare un living cu gresie și S vreo 26 m². Berile din carton îi ajung/m², 26 de cartoane.
Domnul, o baie pe colț de 3,8 m². Are nevoie de ladă/m². Oricum, intră abia o ladă jumate.
Mare corabie! Mare centrală de 35 kW!
Calorifer de 2,5 metri. Pas de 10 cm. 3 grupuri de amestec în treabă. Butelie egalizare sexe.
Degeabaaa! 😤
💪 versus 🧠
Primul lucru: echilibrare.
După care: automatizare.
Automatizarea se aplică după 2 săptămâni de locuire. Deci: niciun termostat pe sursa de căldură, niciun termostat cu reglete și actuatoare. Nimic. Doar senzorul de exterior. Mă întreb, cine n-are senzor exterior!? 👀
Dacă există deja sistemul, dată jos toată automatizarea. Echilibrat. Dacă ok, automatizare re-pusă.
Multe oi = multe termostate, dom’ profesor? 🤔
Începe cheful? Începe căldura? 💪
Urc de la 18 la 21°C? Trebuie ceva kilowați.
Să nu lăsăm hidraulica pe umerii termostatelor!
¯\(°_o)/¯
Ăsta e motivul că toți ezermeșterii, OLXul & chiar forum-experts știu că automatizarea ekilibrează, partikipă. Cum al’fel? 🍀
Cine cară kilowații, debitul caloric?
Hamalul este agentul 007 termic = apa, prin debitul volumetric, litri/min.
Vorbim de aceeași temperatură medie a apei.
După echilibrare va fi:
°C – același tur,
°C – aceleași retur-uri aprox.
Fără echilibrare, retur-uri diferite, mai ales când:
– calorifere non-ok dimensionate,
– pardoseală cu același pas de 10 cm prin toată casa.
Cine are instalația, poate verifica înainte de echil.: josul caloriferelor, sau returul buclelor (țevile de plastic ce ies din șapă).
Mai cald într-o cameră?
Reducem debitul volumetric, l/min.
Ca urmare: reducem debitul termic, kilowații.
Nu mai cărăm exces de energie în timp.
Dacă automatizarea oprește acolo căldura, nu echilibrezi. Ci: DECALEZI.
Mă rog. Cu ceva, ceva contribuie și automatizarea-doar-on/off, ori PWM.
Dac-ar fi learning = mult mai ok.
De ce se oprește centrala, dar nu e cald în toooată casa?
Există o buclă/un calorifer ce fură jumate din debitul volumetric, l/min, al întregii case. Se întoarce caldă. Normal că centrala termică/pompa de căldură se oprește. Sursa de căldură vede că e prea cald agentul 007. Nu știe că 4 încăperi = peșteri, încă. Din peșteri, ecoul termostatelor dă căldură se tot aude. Geaba 😭.
Adicătelea, echilibrează! NU pune centrala pe 70°C!
De ce sunt caloriferele reci jos?
De ce e returul buclelor rece?
Simplu.
Q căldura = ρ x c x q x ΔT
Dacă Ttur = Tretur, ΔT = 0.
Deci, căldura = zero, 0, Ø.
Să complicăm?
Echilibrare hidraulică + automatizare. Intro.
- Echilibrarea hidraulică ar trebui să existe fără automatizare încălzire în pardoseală, calorifere, sau mixtă. Cel mai corect. Cel mai ieftin. ATENȚIE! Se face fără nicio automatizare aplicată: termostate pe sursa de căldură, actuatoare, robineți termostatați pe calorifere ș.a.
- Automatizarea ajută la 1st – comoditate/confort, 2nd-economia de energie. Familia nu e acasă. Nu se folosește garajul. Sau 1..2 camere dintr-un apartament. Etc.
- Folosești toată casa/apartamentul cu același orar = un singur termostat face orarul de confort și economic.
- Se face încălzire doar în baie, seara, din 2 septembrie. Închizi toate celelalte încăperi. Manual, sau automatizat.
- În timpul zilei toată familia folosește tot parterul, pe timp de noapte tot etajul. Regim confort^economic alternativ. Un termostat jos + un termostat sus. Gata.
Paranteză [În România, de noi înșine, nemții ne sunt prezentați ca „tehnicii” absoluți. Jos pălăria pentru tehnica germanilor. Dar, absolut orice se produce-n Germania e implicit cel mai bun pe mapamond? În schimb, îmi par cei mai tari pe vânzări.
Alt aspect. Omu’ e păcălit cu denumiri care sună bine:
– barieră de oxigen. O2-ul = 20,947% din aer. Ajută la ruginire. Dar, cumperi distribuitor de inox = neruginibil? Centrala termică are grup hidra de inox/alamă etc. Distribuitor de alamă = cupru + zinc. Ruginește? Se-nverzește, doar. Dai cu zamă de lămâie și gata. Io recomand plasticu‘ bio-degradabil 🙂 Bun. E ok bariera asta.
– distribuitor-colector. La ce folosește un distribuitor calorifere? La pardoseală, aproape constrânși. Se poate și fără 😉
– zone de temperatură. Zona Zoster? La instalații = încăpere/i, părți din casa ta: zona de zi, zona de noapte, zona copiilor, zona garajului etc. Zone folosite între anumite ore din zi. Vorbește cu arhitectu’ de zone, nu cu Rehau, sau Uponor!
– grup hidraulic. Nu e format din prieteni, că din chestii des-inutile de instalații: pompe, termo-manometre, robineți 2, 3 căi.
– butelie de egalizare. Egalitatea de șanse între sexe. Între tur și retur? Între distribuitor și teu?
– instalații germane, produs în Germania. iPhone, Samsung, Google? Tesla? Nokie? Ferrari? Instalații: date tehnice și gata. Poate fi chiar produs românesc. Nein?
– panouri fotovoltaice. Doar zece la școală? Ești pe panou. Foto = selfie? Voltaic = galvanic. Nu recuperezi banii veci-pururi.
– tuburi vidate. La aspirator avem un tub pe unde tragem prafu’. Vidăm senviciurile. Amortizezi investiția odată cu cele fotovoltaice 🙁
– recuperator de căldură. Ai dat bani împrumut? Ok. Recuperezi căldura, nu banii 🙁
Vorbesc de România, teren cu gaz. Evident, teren mai scump.
– există n³ denumiri care vââând.] Paranteză închisă
Dez-echilibrarea hidraulică. Consumul mai mare de energie.
Poate fi consum mai mare de gaz, energie? Claro que sí.
Ai diferență de 4 grade între ultima cameră din apartament, ori camera de la etaj și cea unde se află termostatul. Pui termostatul pe 26°C, să ai 22°C în „ultima” cameră.
Termostatul la pardoseală închide actuatoarele. Capul termostatic închide caloriferul. Ok. Dar, ai băgat deja prea mult agent 007, termic. Ajungi cu +2°C peste cât ai dori. La pardoseală chiar +3..4°C. Calorifer mare? Pas necorespunzător? = inerție termică mai mare.
Echilibrare hidraulică calorifere, pardoseală. Probă de eficacitate.
Am citit primele găsiri ale lui Goagăl. Grea aritmetică. Știai că hoarnele-alea de la uzine sunt hiperboloizi cu o pânză? Hmm.
Hai, să vedem un sondaj! Nu sondaji.
[poll id=”8″]
Echilibrare hidraulică = exact temperaturile pre–dorite-n încăperi, de fapt. Indiferent de orar, automatizare. Când este cerere de cald peste tot. La încălzirea în pardoseală, ne-ntere’: cald aerul + caldă podeaua, ambele peste tot, în același timp, fără orar, fără automatizare.
La casa omului, extrem de rar se consideră căldură parțial: regimul confort în zona A să excludă confort în zona B. Ori cald în A, ori cald în B. Nu. Considerăm cerere de căldură în toată casa, A + B.
Noi, instalatorii, am fi corecți [lege/norme] față de om, dacă facem probele: 1. de presiune, 2. de eficacitate.
- De presiune. Împingem apa aia până-n fund la taxatoare, cam 1,5 x presiunea maximă-n instalația omului. La CT gaz de perete presiune maximă 3 bari. Presiunea de probă 4,5 bari. Chiar de ai distribuitor, you should do this pressure test!
- De eficacitate. Nu-i nicio noutate, nicio scofală. Iei termometru’ de sub braț și mergi cu el prin camere. Citești temperaturile. Sistem cu, sau fără distribuitor. La pardoseală, verificăm și podeaua. Temperaturi dorite inițial = temperaturi măsurate.
Echilibrare hidraulică calorifere, pardoseală. Temperaturi de calcul.
Normativele impun valori minime de respectat. Dar, mușchii omului vrea’ alte temperaturi. Se aleg cam cum vrea soția. Camere, holuri 22°C, băi 24°C. În garaj că vei meșterí cândva ceva? Veci! Dar, mă rog, vrei 18°C de calcul. Așa se aleg temperaturile de calcul. Io fac necesarul de căldură. Ar trebui să pun calorifere, sau pași ai buclelor, astfel încât omul să aibă exact temperaturile aerului cerute inițial de mușchii săi. La pardoseală și podeaua, nu doar aerul. Însă, nu mai mult de 29°C prin camere, 33°C prin băi.
Echilibrare hidraulică calorifere. Robineți de retur.
Ai dat deja banii pe: robinet tur + robinet retur pentru fiecare calorifer. Ăla de tur nu face niciun reglaj. Nu-l tot învârti! Geometria lui nu e gândită pentru reglaju’ ăsta. Folosești robinetul de retur. Cum?
Robinetul de retur are un căpăcel din plastic, sau din ceva metal. Dai jos astupușul. Surpriză! Vezi ceva butuc pe care-l poți învârti. Nasol. Trebuie să ai în casă șurubelniță lată, sau cheie imbus. Pfui! Și io greu m-am învățat cu denumirile astea. S-ajut: poze.
Învârți exact ca p-un capac de borcan cu zacuscă. Butuc în jos = închis. Butuc în sus = deschis. Ar fi un fel de opritor la deschiderea totală. Treci de opritor? Ghinion! Inunzi. Dar, nu e capătul lumii. Într-un calorifer de 22/600/1000 mm sunt cca 5,4 litri de apă.
Simplu acum. Cameră mai caldă = închizi muuult. Nu te stresa! Închide cu curaj! Dacă vei observa că încăperea devine „mai rece”, re-deschizi puțin-puțin. Cam așa te vei distra cu toate caloriferele. Termometrul pentru febră arată temperatura aerului, tu învârți butucii ăia.
Echilibrare hidraulică pardoseală. Debitmetre.
Cu debitmetrele e mai simplu. Pompa centralei, sau grupului trebuie să meargă. Tot ca pe-un capac de borcan, învârți doar cu mâna: chestia roșie urcă și coboară. Poziția pe care se află = debitul acelei bucle, în litri pe minut. Nu e obligatoriu să fie același debit pe toate buclele. Chestiile roșii pot fi pe diferite niveluri să fie în aer și pe podea temperaturile ok prin încăperi.
Echilibrare hidraulică calorifere. Cum se face?
Ar fi super să echilibrăm hidraulic deja din diametre țevi, calorifere/pași, după care din robineții de retur/debitmetre. Prea complicat. Skip!
Instalație nou-nouță? Echilibrare perfectă? Vezi, în josul articolului: Tichelmann!
Ok. Ai caloriferele și pașii dimensionați după normativul românesc = ezermeshteru’ OLX = cubaju’ & pas de 10 cm. Clar: ai temperaturi total aiurea prin încăperi/pe podea. Nu-i stres. Chiar și la dimensionare corectă se intervine puțin.
Echilibrare hidraulică calorifere, apartamente & case p-un nivel
Repet: la echilibrare hidra ne-ntere’ doar temperaturile aerului din camere. Nu ne-ntere’ denumiri de super-ingineri: deltaT 7°C, diferențial, temperaturi calorifere etc.
Apartament cu 4 camere. 6 calorifere. Ok. Cupru 22, 18, 15 mm. Normal, apa e ca omu = leneșă. Preferă primul calorifer, cam 50%. Al 2-lea cam 50% din ce-a rămas. Al 3-lea 50% din cei 25% = 12,5%. Uite! Tot așa, al 6-lea calorifer primește un caca-mitzi de agent termic. Bietu’! Poți avea pompa lu’ Peshte, ori super-grupul hidraulic, că apa tot cum am spus adineauri merge. Mai repede. Și?
- Centrala termică trebuie să meargă pe căldură. Cere cu termostatul 30ºC! Alege pe tur 35..45 grade. Toate caloriferele deschise.
- CEA MAI IMPORTANTĂ FRAZĂ. Primul calorifer. Închizi de tot butucul (din robinetul de retur, cel de tur nu are așa ceva). Lipești urechea de calorifer. Re-deschizi butucul. Auzi cum În vaduri ape repezi curg și vuiet dau în cale. Cel mai mic vuiet = te oprești. Rămâne pe poziția aia. Mergi la al 2-lea calorifer.
- Idem 2. La același vuiet te oprești.
- Idem 3 până la ultimul calorifer. Cum ar veni: „împingem” apa spre ultimele calorifere.
- Ultimul calorifer ar trebui să fie deschis total.
- Prea închiși robineții de retur = pompă consum mai mult curent. Echilibru-n toate. Re-deschizi conform pct. 11 și 12.
- Verifici doar partea de sus a caloriferelor = un fel de distribuitor, de fapt. Ar trebui să fie caldă toată lungimea. Spre aerisitor rece? Dez-aerisești. Partea de jos nu te-ntere’ deloc.
- Ar trebui ca toooate caloriferele, în aceeelași timp, nu peste 15 minute, să aibă aceeași temperatură. Repet, insist: numai partea de sus, TOATĂ.
- Viteza apei = cca 1 metru pe secundă. Conducta de tur între CT și calorifer = 20 metri? În +/-20 secunde, partea de sus trebuie să fie caldă.
- Acum, ești un om echilibrat. Beton!
- Aștepți Crăciunul cu cadouri și ger, -12°C. Dacă n-ai febră, folosești termometrul pentru a vedea temperaturile aerului din cameri’.
- Simultan, în-același-timp-deci, deschiși toți robineții tur (cei termostatați să fie pe treapta maximă ori dați jos), o cameră e mai caldă, alta mai rece? Mai închizi din retur unde e cald, mai deschizi unde e rece.
- Cam atât. Abia acum putem vorbi de automatizare, dacă vrei să adopți orare și temperaturi după vrerea copiilor, soției, și… a ta, hai! Internet etc.
Echilibrare hidraulică calorifere, case cu etaj
La fel ca-n cazul apartamentelor. Doar că ai mai muuult de sapă. Occhio! Echilibrarea se face cu centrală pe cerere de căldură + toate caloriferele „merg”. Insist. NU pune n-șpe pompe! Ai răbdare cu reglajul! Spor 🙂
Nu contează că e casa cu 3..4 niveluri. Sistemul e închis. Pompa doar recirculă la nesfârșit apa: CT-calorifere, calorifere-CT. Curios, pe verticală, la aceeași distanță orizontală de CT/coloană, caloriferele sunt aprox. egale dpdv hidraulic. Cele mai dezavantajate sunt caloriferele îndepărtate pe orizontală, indiferent de nivelul centralei termice – demisol, parter etc. Deci: închizi mult returul caloriferelor de lângă coloană, indiferent de nivel.
În plus, lung = pe orizontală. Nu contează atât „lungimea” pe verticală.
Echilibrare hidraulică calorifere. Sisteme cu distribuitor-colector.
Ideal ar fi în distribuitor o viteză sub 0,15 m/s. E mult mai mult. Nu contează, neapărat, traseul cel mai lung ditribuitor-calorifer. Verifici temperaturile camerelor. Reglare hidra: idem mai sus.
Dacă permite cutia, legi distribuitor dreaptă, colector stânga. Ajută echilibrul hidra 😉
Echilibrare hidraulică pardoseală. Cum se face?
Seamănă foarte mult cu ce spuneam în cazul caloriferelor. Schimbările sunt mai lente. Durează mai mult.
Pe scurt. O cameră cu aer mai cald tot timpul, dar podea rece? Mai închizi din debitmetre. Mult, cu curaj. Nu tușește instalația. Devine mai rece aeru-n cameră? Re-deschizi puțin. Etc. Pe extins, vezi mai jos!
1. Diferențe de temperatură între camere
Centrala + toate buclele trebuie să meargă. Ceri din termostate 30°C. Măsori temperaturile aerului prin încăperi. Pot fi oricât. Diferențele de temperaturi trebuie să fie cum le-ai ales: y°C prin camere, [y+2]°C băi, [y-4]°C garaj etc. Unde e prea cald aerul, reduci din debitmetru. Muuult, cu curaj. Chiar de ar fi debit de 0,1..0,5 l/min. Aștepți, probabil, 0,5..2 ore. Verifici. Apare altă încăpere mai caldă. Reduci și aici. Te tot distrezi în acest fel 1-2 zile, poate. Ai aproximativ diferențele dorite: 25°C, 27°C, 21°C etc. Mergi la pct. 2.
2. Diferențe de temperatură între cât cere termostatul și cât este real
Pui termostatele de ambient pe temperaturile vrute: 20°C camere, 22°C băi, 16°C garaj. Termostatele vor opri circuitele corespunzătoare, la 20,5°C. Evident, nu vei avea la milimetru 20,5°C, de exemplu. Vor fi 20°C +2, sau +3 etc. Unul din termostate arată cea mai mare diferență, de pildă: +4 grade. Hopa! Aici mai poți reduce. Apare altundeva diferența de +4°C. Reduci și aici. Etc. Observi că ai peste tot cam aceeași diferență pe toate termostatele. Indiferent cât de mare: 2, sau 3, 4+ grade. Important este să fie aceeași diferență între cât cere termostatul și real. Ești un om super-echilibrat. Vei observa: podeaua are cam aceleași temperaturi prin încăperi 😉
Instalația este cu calorifere + pardoseală? Reglezi atât din debitmetre, cât și din robineții de retur. Succes! 😉
Indiferent [calorifere și/sau pardoseală], termostatele arată în plus cu peste 1 grad? Reduci temperatura apei din centrala termică, sau din grupul hidraulic. Poți reduce și viteza pompei/pompelor. Pentru astea, vezi: Temperatură joasă, senzor extern & intern + Putere minimă, raport de modulare. Acum, chiar că ești un om perfect-echilibrat: best-confort, best-economie, best-viață instalație & viață nepoți [poluare minimă] 🙂
Automatizare calorifere. Robineți termostatați.
Pui mâna pe robinetul de tur obișnuit. Închizi caloriferul. Robinetul termostatat închide singur la 12°C, fără efort uman. Reglezi între 5..30°C.
Robinet termostatat + cap. Se dilată-contractă ceva chestie mecanic, fizic, gratis. Capii pot fi cu orar, sau WiFi. Au ceva baterie, acumulator.
Automatizarea NU face echilibrare hidraulică. [Există ceva robineți de echilibrare hidraulică jmecheri. Dar, nu e cazul omului cu casa lui.]
Termostatații ajută, totuși. O cameră e mai călduroasă, robinetul termostatat se închide. Apa merge în restul caloriferelor, deci. Va fi o decalare în timp a căldurii prin camere.
În apartament, 2 camere nefolosite. Robinet + cap termostatat pe calorifer. Reglez pe 12°C. Se închide. Apa caldă, agentul 007, nu mai poate intra. 007 nu se mai răcește. Nu mai consum energie. Casă, încăperi nefolosite = temperatură de gardă. Economie.
Sau. Copiii învață rapid orice. Se obișnuiesc. Pleacă la școală, reduc 3 grade din robinet. Se-ntorc de la școală, urcă temperatura. Totuși, nerecomandat pentru perioade relativ scurte: sub 3 ore. Constați tu.
Automatizare calorifere. Citire temperaturi camere pe telefon.
Vrei să vezi pe Samsungu’ tău temperaturile din camere? Pui câte-un senzor Allview. Ce dacă-s români? Nu măsoară ca-n Germania?
Automatizare calorifere. Citire + reglare temperaturi încăperi de pe telefon.
Vrei să vezi + să controlezi temperaturile. Pui ceva care-ți execută ordinele: actuatoare, robineți termostatați WiFi etc. Simplu 😉
Vezi Fibaro Te vede-n trafic încă? Amână căldura. Nasol: Polonia. Bleah‘ 😉
Automatizare pardoseală. Actuatoare termoelectrice + termostate de ambient.
Pentru calorifere există robineți simpli, sau robineți termostatați. Exact așa există și-n cazul distribuitoarelor: 1. simple = fără robineți termostatați, sau 2. cu acei robineți termostatați. Capul termostatat de la calorifer devine actuator. Se poate monta, la fel de bine, și-un cap obișnuit de calorifer.
Distribuitoare simple: închis-deschis cu mâna. Cele termostatate + actuator: fără mâna omului, automat.
Actuator termoelectric. Consumă cam 1,8 W curent electric. 24, 230 V. Curentul încălzește ceva chestie care se dilată-contractă. Durata unei curse: cca 2 minute. Primește curent „de la” termostatul de perete.
Automatizările au un milion de variante. Câteva exemple de scenarii:
- Cel mai simplu, cel mai eficient. Încălzești toată casa cu același orar = un termostat comandă centrala termică și gata. Fără actuatoare și alte termostate.
- Idem 1 + termostate de câmp. Un dormitor de oaspeți sau birou nefolosit, păstrate pe 10..12°C = termostate legate direct cu actuatoarele.
- Distribuitorul se află în garaj. Are temperatura garajului. Pui capi termostatați cum sunt pentru calorifere și punct.
- Dorești 4 zone parter, 5 zone etaj. Mai complicat. Termostatele comandă actuatoarele corespunzătoare zonelor. Individual, sau prin unitate centrală. Atenție! Termostatele să nu atingă histerezisul, adică să existe echilibrarea hidra și adaptarea meteo potrivite.
- Vrei comandă + control general, sau în fiecare zonă de pe telefon? Se poate adopta.
- Sunt automatizări ce se pot integra sistemului centralizat de comandă smart al casei: securitate, iluminat, audio, umiditate etc.
ℹ️ Încălzirea în pardoseală e foarte lentă. Și pentru IPAT, și pentru calorifere temperatura de economic trebuie aleasă cu atenție, nu prea joasă, că ar fi similar cu oprirea sursei de căldură.
Complicat cu echilibrarea și automatizarea? Dar, ai avea bugetul = Uponor Smatrix! Finlanda, Suedia 🙁 Rezolvă problema cu echilibrarea hidra și a temperaturilor vrute în aer + podea. Vede că o cameră e mai caldă. Tot închide-deschide parțial actuatoarele acelei încăperi. Vezi video Smatrix!
Pfui… Nu foarte simplu.
¯\(°_o)/¯ Successs!